Sunteți pe pagina 1din 102
PARTEA A CINCEA Texte din Biblia canonict referitoare la boal& gi vindecare. Texte din » Evanghelia ( esenian ) a pucii " referitoare lu Doali gi vindecere. Terapeutica spirituald. Terapeutica ss = cralt, adevtirata holistic. adevirata relitste lumii, Reali tates Fiinjei Supreme ( a Divinului ), o lumii gi e fiinie. umane. Creatie prin aseminsres cu Creatorui siu. Explicaresa misterugui " megicului "7. Adeviirote nedicin& ; medicing reel holisticl ~ spirituel’ = sscrali (integral). Exer = ple de boli tn viziunee medicinci real _nolistice-spirituele- sacrale. lubifi semeni cititori, pant eici em flicut o larg& incureiune fn eu - noegterea nant actusl& fncoreand sit dovedim ci toate domeniile ei funda- mentale sunt dominate de contradic}ii, confuzii, ambiguitiyi gi lepsusuri ca efect al entropiei care le-e afectat pe fiecere in parte. Am dovedit, ch $n mod concret, acest efect entropic se mnifesté prin contradictoriul sau neclaritatee termenilor Zolosiyi, acest lucru petre - efindu-se chiar fn cele mai bentle uspecte ule vieyii cotidisne. an eviden\iat confuzia 1a propor|ii de mast, cure existh de exempluy Intre " aregocte " gi” iubire " ( Limbile moderne afard de limba romén&, av un singur termen, aga fel ch respective coniuzie este predusé chiar de lexfcul necoresounaiitor pri 1 insuficienyé ), inte " congtiinpy * gi * con gtiengi ", intre * suflet * gi” spirit " yi tntre " euflet °, * spirit ” gi"psihic “, pentru a da numsi c&teva exemple. an er’itet ct oceiegi atare confusi caravterizeast tntreg domeniul medi. cel, atAt pentru medicina elopat&, cat gi pentru toate celelalte variante cunoseute , tn special tn co privegte terapeuticile aplicate. Fvocarea revelafiei privind structura reel4 a Divinului curacterizat& prin girul nm numerclogic 1: 3: 7 ( structuri care va fi detaliat& in capitolul de fst¥) gi fn care " magicul " 7 joac% un rol fundamental inedit neea prilejuit constatarea ci atft entropiile care se manifestt in toate plenurile Realitgii, cat gi efectele lor : suferingele, bolile gi moartex, sunt efecte ale " desacralizlrii " totale a vie$ii omenirii actuale pe in- treaga plnett gi se detereazt echiunii maleficului instalet le cérma des. tinvlui omenese tne& de la" cliderea lucifericl " . Dac& fn volumul intai al cirpii de fat, adic * Bicenergia derul Divinitéyii " Te) am cUutat © acoperire exhaustivd a coweniilor in cure este implicat& bicenergia, tncercand si explicém corect, uniter, holistic, originea sa, otructura ou gi manifestaree ea, tn acest capitol vom ehgda efectele sole intr-o medicint integral¥, real holisticd, spiritualé . eu ~ cral&, reaultat el reanificirii stiinjei cu Religie sub semmul resacralizt. rif viegii plenetare, care va aduce nu numai slinktatea intregii societtyi umane actuele, dar gi asigurares viabilitufii ei tn continuare pe planeta Terre, vindecare. Consiterta ef coa mai clar ovocntoure dintre lueriirile cercatate In ux ceacth teactick epargine lui Yaurice Cocagnse [224]. cip’x din eceasta tn cele ce urmeazt : - se+ " Dunnozeu este Col core vinéeci trupurile gi sufletele ". +e" Dumnezen este sMipCnul pocepsed yi ol timiduirii . - tes " Dumnezeu nu iubegte moartea " ( lesechiel 16, D1 = 52 )e = +e " Moarten trebuic #% dicparié " ( Yeni 25, 6 = d yi 26, 19, pre- cun 93 Nou) Testament - ) Corinteni 15, 34 ). = eee " Domnul Cel prin de viatt s¢ Cere at viele in jur, nu domneste peste tinutul morgii " ( Subline.). ( Afimmetia eote conform’ gi "Evan = gheliei ( ercniene ) © Picii " NeNe)e Cocegnac evidenyingk foarte bine rolul eredinyei fn vinéecore ( inclu- siv exorciaa_re ). Citvaz% pe Matoi(17, 19 = 21) referitor 1a nereugita in- eceretirii ucenicilor Domnului Lisus de a vindeca un lunatec. RUspunsul Ponmului Tisus srath eX nereugita lo> se datoreart pubinei credinge. "C&ei Gack vegi avea credinh cat un gréiunts de muytun, vezi zice mantelui aces- 16 tuie ; mutl-te de eici dincolo, gi se ve muta gi nimie nu va fi vous cu neputing ". Domnul Tisus vorbegte despre credinta tiimiduiterului. Bobul_de mugtar devine simbolul Inpiritiei cerurilor ( Matei 13, 31 - 32 ). El in= sistt asupra fortei_gevminctive 9 acestei bobite : Asemenea ei cate gi cre- dinte care poate duce 1a rezultete surprinzitosre gi poate determina vinde- ghri_imposi bile " abginorea de lo mancare gi rugticiunee ominteec de postul tinut de ( Subl.ns.). Bomnul Tisus tr degert, pe a se lupte eu Satane, Golit de cele lumesti, goplegit g2 credint¥ om) poste vie] Inving¥ pe Necuratul educiitor de necu- muri gi deli ". " @redinga bolnevilor tn pragul. vingectrii ee aseemtink cu aceea a uceni cilor Domnului Tisus ; este credinga celor modegti. tn Implirijia Cerurilor ce va eX vink, Te elivese pe Tine , Piirinte, seaman Gerutui gi Pimantu- lui, 8 ai ascnns acestea de cei tnyelepli gi pricepugi, ¢i lespi descope- vit pruneiJor ( Matei 21, 25). " Modestia spiritutui inseam wnilingti ci sliricie a inimii. cei inzes- trati cu sceste eolit&yi se pot supine pe éeplin vointei pomnvivi. Cine @ fost fnzoatcat cu haruri, chinr su col de eat _g ni nu este neapi~ rat_ucenic ol omnvlui Uristos ( Muted 7, 21 = 25 )." ( Subl.nes). Domul Lieve gtie care este cre: tinkisuitorului *, tits Dolnavului gi care este aceea a " credinya bolnavului fneeasnM increcere depLink, deschist lucriirii Duhului Sfért. Dosr Duhul sfant este fa stare olf ruptheaturile demonice ( Subl.ne.). * Credinga ttmtiduiterului poate fi de wai multe felur: 1 Poate fi cre - into fn propriile-i puteri ; clervigiune seu mugnetion, putere de descantS considerate fornule/folostoore . Pxicteu pe vremes Donnului Tisus confrerii e tuméiaui- torilor gi locuri cu virtuy: t&miduitoure vestite ( Ioan 5, 2-3). Credir ivy Ineredintet herurd, folositosre gi atunci minten $5 xemite poate f{ tulburethi de orgoliu ". " Gregints adeviratilor ucenici ai Donnului Tisue este credinta pranci. $a ttintiduitorvius poste £1 convingerea et Dumnezer lor. Ee poote face _minuni dotorith tmbintrii fericite dintre aspiratifle o. mului_gi vointa pivint. gn acest fel indurarea care ee agterne ssupra tru- purilor bolnave este semn provestitor al Impritiei Cerului ". Referindu-se 1a vindecarea paraliticului mentionatt de Marcu ( 2, 5 si 2,912 ), Cocagnac spune : Aceastti vindecare are o dubl& semnificatie. Un miracol viizut de tosi este dovada unei fapte care practic nu poate fi verificaté - iertarea p& - catelor. Der Donnul Tisus vindect fn faja tuturor cauza bolii care este pi- catul. Ucenicii Domnului Tisus erau gi ei partizanii acestei doctrine, Pu- terea Domnului Tisue se poate asemina cu cea a unui simplu tlndduitor sau a unui fUcktor de minuni, Ea este o putere cu adevirat Divini *, Boale gi moartea in Vechiul Testament " pentru gemeni factorul supranatural este primordial. Foryele obscu- re gi supugii lor, demonii gi vracii cei ri sunt adeviiratele cauze ule bo- ii. Cel care tUmiduiegte, fticind gi el parte din aceast& ordine invizibi- 1% gi de temut, poate inlStura cu uguringti boala. F} @ sles teblira binelui gi va trebui sti inveje a citi semnele r&ului care-1 chinuie pe dolnu- vul ol, pentru e efla cause atacalui malefic gi al vindeca “. acest dublu caracter, gtiinyific gi magic, confert Bibliei un loc a= parte. Exist boli naturale ca cele ce apar odattl cu fnaintareu in vareta. Altele sunt accidentale, dar bolile pot veni gi de la Dumnezeu, ca pedeapst nu fintotdeauna mortal’, In acest ultim caz picatul este le originea bolii * " In Biblie omul este conceput ca un tot « clrui unitate este asigurati de_inim&, © inim& intreagt asigurti coeziunea organismului uman. Inima {mpir- $it& poate fi cauza bolii, consideratti ceo distrugere a unui Intreg trupese + Pcatul, semn a) rupturii dintre om gi Dumnezeu este deci prima cunz& a nelii ". see " Necredinta lui Israel este simbolizat& de boli infecjiouse gidege- nerative, Molipsirea venea de le contactul cu credinjele idoletrice. Mai tarziu, agentul patogen va fi intruchipat de Satans, insofit de castea lui eredincioast de rizvrititi. Al doilea tip de boal& este mai curand de natu- r& traumaticl. Loviturile gi riinile provocate de mania cereasc lus urme, dar nu beteguguri : Dumnezeu fgi va vindeca poporul nu numai de urmele 1s.