UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

LOCUL TURISMULUI IN ECONOMIA SUEDIEI

IUNIE 2007

LOCUL TURISMULUI IN ECONOMIA SUEDIEI LOCUL TURISMULUI IN ECONOMIEA SUEDIEI

1. PREZENTAREA GENERALA............................................................................2 CAP.2 Descrierea cererii si a ofertei turistice a Suediei........................................4

2.1 Cererea turistica a Suediei...........................................................................................................4 2.2 Incadrarea cererii turistice............................................................................................................6 2.3 Oferta turistica a Suediei..............................................................................................................6 2.3.a Resursele antropice ale Suediei.............................................................................................6 Cap 2.3 b Baza tehnico materiala si serviciile turistice ale Suediei...............................................7 Cap 2.3 c Forta de munca in turismul Suediei..............................................................................9

3. Formele de turism practicate...............................................................................9 CAP.4 Principalii indicatori turistici ai Suediei....................................................10

4.1.Indicatorii cererii turistice..........................................................................................................10 4.2.Indicatorii ofertei turistice.........................................................................................................12 4.3.Indicatorii relatiei cerere oferta si oferta - cerere....................................................................12 4.4.Indicatorii densitatii turistice.....................................................................................................12 4.5.Indicatorii potentialului turistic al pietelor................................................................................13 4.6.Indicatorii fortei de munca.........................................................................................................13 4.7. Indicatorii efectelor economice................................................................................................13 4.8.Indicele raportului de schimb....................................................................................................14

CAP.5 RELATIILE TURISTICE ALE SUEDIEI CU ROMANIA..................14 LOCUL TURISMULUI IN ECONOMIEA SUEDIEI

Suedia este un stat puternic industrializat situat in nordul Europei, in partea estica a peninsulei Scandinave, la tarmurile Marii Baltice (Golful Botnic). La Sud se invecineaza cu Danemarca, la Vest cu Norvegia pe o lungime de 1619 km, la Nord-Est cu Finlanda (pe o lungime de 586 km), iar la Est este scaldata in Marea Baltica si stramtorile daneze (Gotland, Oland s.a.). 70% din teritoriu prezinta o densitate mai mica de 6 loc/km2, dar in arealele urbanizate din partile sudice si centrale ale Suediei, densitatea populatiei depaseste 150 loc/km2, iar in nord densitatea cea mai ridicata este in zonele miniere: 20 loc/km2, iar pe litoral: 35 loc/km2.

1. PREZENTAREA GENERALA
In prezent Suedia este impartita in 21 de comitate (lan). In fiecare comitat exista un birou administrativ (lansstyrelse) numit de guvern si un consiliu ales (landsting). Fiecare comitat este mai 2

LOCUL TURISMULUI IN ECONOMIA SUEDIEI

departe divizat in comune (kommuner), in total, in 2004 existand un numar de 290 pe tot teritoriul Suediei Suprafata Suediei este de 449.964 km2 (inclusiv 36.567 km2 ape interioare), cu o populatie de aproximativ 9.067.049 locuitori, dintre care 89% suedezi, in rest finlandezi, danezi, iar in nord traind circa 15 000 de laponi. Stockholmul este capitala si cel mai mare oras din Suedia. Orasul este totodata resedinta regiunii administrative Stockholms ln. Stockholmul numara o populatie de 766.747 locuitori 1.823.210 in zona metropolitana), este sediul Guvernului si al Parlamentului. Este de asemenea orasul de resedinta al sefului statului, Regele Carol al XVI-lea Gustaf. Ambasada Romaniei in Suedia - Ostermalmsgatan, Stockholm 10041. Suedeza este limba nationala (dar nu oficiala) a Suediei si este vorbita de majoritatea populatiei, este una din limbile scandinave, o sub-grupa a limbilor germanice (indo-europene), este foarte apropiata lingvistic de limba daneza si norvegiana. In tara sunt si peste 400 mii de imigranti (finlandezi, norvegieni, danezi, iugoslavi, turci, polonezi, iranieni, germani, romani).Populatia urbana reprezinta circa 85%. Orase principale: Stockhlom, Malmo, Goteborg, Uppsala, Linkoping, Norrkoping, Helsingborg, Ostersund Relief predominant de platou si de campie, cu urmatoarele particularitati: in vestul si nordvestul tarii se intind Alpii Scandinavi care ating altitudinea maxima prin vf. Kebnekajse: (alt. 2111 m). Alte varfuri: Sarek (alt. 2090 m), Sulitjelma (alt. 1914 m). Spre est muntii sunt marginiti de un podis, care coboara in trepte spre litoralul cu fiorduri al Marii Baltice, unde se afla Golful Botnic. In partea sudica a tarii se intind campii care inconjoara o mica regiune deluroasa, podisul Smaland (alt. 377 m) si campia valurita Skania, cu soluri fertile si peisaje asemanatoare Danemarcei invecinate. Din punct de vedere politic Suedia este o monarhie constitutionala avand un rege sau o regina, un prim ministru si cabinetul sau si un parlament. Moneda nationala coroana suedeza (SEK). Parlamentul este unicameral. Primul ministru si parlamentul (Riksdag) cu 349 membri sunt alesi pentru perioade de patru ani, prin vot direct si reprezentare proportional. Rege (din 1975) este Carl Gustaf al XVI-lea, care indeplineste astzi numai functii ceremoniale, in calitate de Sef al Statului. Carl XVI Gustav al Suediei, al carui nume complet este Carl Gustaf Folke Hubertus Bernadotte (nascut pe 30 Aprilie 1946). Guvernul suedez detine, de asemenea, toate universitatile si marea majoritate a colegiilor tehnice si de alte specialitati in tara. Populatia Suediei plateste taxe foarte mari, dar guvernul le asigura multe avantaje ( suedezii care isi pierd locurile de munca beneficiaza de un ajutor care reprezinta un mare procent din castigurile lor anterioare, Statul garanteaza fiecarui angajat patru saptamani pe an concediu platit, serviciile medicale sunt gratuite, dupa pensionare cei mai multi dintre suedezi beneficiaza de pensii in valoare de 60% din veniturile celor mai bine platiti 15 ani, etc) Ziua nationala - 30 aprilie (ziua de nastere a regelui) iar 6 iunie - Ziua Drapelului.Din 1995 Suedia este membra a Uniunii Europene. Dezvoltarea economica si sociala a tarii a avut ca urmare diminuarea diferentelor dintre locuitorii din sate si cei din orase. Populatia din mediul rural mentine un standard de viata similar locuitorilor din orase datorita faptului ca guvernul garanteaza preturi ridicate pentru produsele agricole si multi locuitori lucreaza in industria si serviciile din orasele apropiate. Resursele: Suedia este bogata in paduri de conifere, in minereu de fier, cupru, zinc, aur, argint, plumb, zinc, wolfram, uraniu si alte minereuri, dar nu are zacaminte de petrol si carbune, dispune insa de energie hidroelectrica. Intinsele paduri de conifere ale Suediei, intr-o buna combinatie cu foioasele, servesc la aprovizionarea unei industrii extrem de dezvoltate: gatere, celuloza, hartie si produse finite pe baza de lemn. Economia Suediei. Energia hidroelectrica ieftina a constituit un factor esential in dezvoltarea industriala a tarii. Aproximativ 15% din cantitatea de energie a Suediei este furnizata de centralele 3

LOCUL TURISMULUI IN ECONOMIA SUEDIEI

hidroelectrice, asezate pe raurile principale din nord. Energia hidroelectrica ieftina a constituit un factor esential in dezvoltarea industriala a tarii. Aproximativ 15% din cantitatea de energie a Suediei este furnizata de centralele hidroelectrice, asezate pe raurile principale din nord. Petrolul importat asigura 40% din energia care se consuma, iar cocsul si carbunele importate asigura 7% . Cele douasprezece reactoare nucleare ale Suediei asigura peste 15% din energia totala a tarii sau 50% din energia electrica, Restul energiei provine din combustibili biologici. Suedia dispune de mari zacaminte de fier (locul al treilea in Europa) cu un continut ridicat de fier (in nordul Suediei). Suedia are o puternica industrie extractiva, siderurgica si a metalurgiei neferoase. Cea mai importanta ramura industriala este constructia de masini (electrotehnica, rulmenti, automobile, avioane, masini de precizie) cu urmatoarele centre principale: Stockholm, Gteborg, Vsters. Constructiile navale (Gteborg, Malm) au o mare dezvoltare, Suedia situanduse pe locul al doilea in lume in productia de nave. Suedia ocupa locul 4 pe glob in industria mobilei, locul 5 in productia de cherestea si locul 7 la placi aglomerate si fibrolemnoase. In agricultura predomina cresterea animalelor pentru lapte si carne. Culturile furajere ocupa 75% din suprafata arabila. Se mai cultiva secara, orz, ovaz, cartofi, sfecla de zahar. Suedia exporta masini, nave, material lemnos, hartie, oteluri superioare, minereuri de fier si importa masini, combustibili, produse alimentare si textile.

CAP.2 Descrierea cererii si a ofertei turistice a Suediei

2.1 Cererea turistica a Suediei Cererea turistica a Suediei va fi reprezentata de cele doua fluxuri turistice majore, turismul emitator si turismul receptor. Plecarile turistilor suedezi in strainatate (calatori de vacanta) in 2004 Destinatie Finlanda Danemarca Spania Norvegia Germania Marea Britanie Grecia % 15,3 14,0 8,3 8,1 7,4 5,7 4,0

Plecarile turistilor suedezi in strainatate (turism de afaceri) in 2004 Destinatie Norvegia Germania Danemarca Marea Britanie Finlanda Franta Spania % 14 13,7 13,7 9,5 9,5 6,6 3,8 4

LOCUL TURISMULUI IN ECONOMIA SUEDIEI

Destinatiile principale de calatorie pe tot parcursul anului sunt Tarile Nordice vecine, Germania si Tarile Baltice.Clima umeda, racoroasa, precum si lipsa soarelui din marea parte a anului ii determina pe nordici sa prefere, in mod special, ca loc de petrecere a vacantelor zonele de litoral ale Spaniei, Greciei, Ciprului si Turciei. Calatorii de vacanta: - motivatie de calatorie: soare si plaja (21 %), vizita rudelor si a prietenilor (22 %), relaxare (21.5 %), cumparaturi (9.3%), etc. - mijloace de transport folosite: avion-curse regulata (27%), avion curse charter (21%); autoturism (26.4%); ferry-boat (13.1%), tren (3.0%), autobuz (7.7%). Suma medie cheltuita de o persoana, pe zi, a fost de 774 SEK Turism de afaceri: - motivatie de calatorie: afaceri personale (67%); participare la conferinte, congrese si simpozioane (21,4%); deplasari la locul de munca (13,8%); studii (2,6%); participari la targuri si expozitii (3,4%); - mijloace de transport folosite: avion-curse regulata (61,9%), avion curse charter (10,1%); autoturism (15,5%); ferry-boat (6,4%), tren (2,3%), autobuz (2,4%). Suma medie cheltuita de o persoana, pe zi, a fost de 3.370 SEK. Iulie i august sunt lunile preferate de cltorie ale turitilor suedezi. Aceste 2 luni nsumeaza 25% din fluxul de outbound, n timp ce pentru primele trei luni acesta este relativ sczut. Spania este vizitat n special n lunile martie, aprilie, octombrie i decembrie. Mai i iunie sunt destul de slabe pentru piaa spaniol, n timp ce primele 3 luni nu sunt un sezon bun nici pentru piaa german. Peste 70% din cltoriile de afaceri ale suedezilor s-au fcut cu avionul, n timp ce pentru cltoriile de plcere mijlocul predominant de transport a fost avionul n proporie de 52%. Autoturismul, feribotul i autocarul au fost folosite mai mult n cltoriile de plcere dect n cele de afaceri.

LOCUL TURISMULUI IN ECONOMIA SUEDIEI

Datorita devalorizarii monedei Tarilor Scandinave au crescut preferintele pentru destinatii mai ieftine, respectiv Litoralul Romanesc si cel Bulgaresc. Dar, spre deosebire de Romania care a intrat in ofertele marilor tour-operatori doar cu 4 ani in urma, Bulgaria este deja prezenta de 7-8 ani, ceea ce o situeaza mult mai bine in cadrul numarului de inscrieri. Alte produse turistice foarte cautate sunt: 1 - croazierele; 2 - vacantele de week-end in capitalele europene: Londra, Paris, Praga, Roma; 3 - circuitele tematice. Dat fiind poziia periferic fa de destinaiile turistice preferate mai mult de 51% din suedezi au utilizat avionul ca mijloc de transport. Cltoria cu autoturismul a reprezentat cel de-al doilea mijloc de transport ca importan (22%). 2.2 Incadrarea cererii turistice Cererea turistica a Suediei poate fi incadrata in categoria turistilor psihocentrici.Vacanta minima anuala este de 5 saptamani, iar datorita nivelului de viata foarte ridicat, locuitorii tarilor nordice s-au obisnuit sa acorde o importanta foarte mare calatoriilor de placere. Astfel, peste 90% pleaca in vacanta cel putin o data pe an. Recesiunea economica din ultimii ani nu a modificat aceasta tendinta, dar ii determina sa aleaga destinatii mai ieftine. Datorita eforturilor de promovare facute de autoritatile nationale, o mare parte din populatie, si anume 85%, isi petrec o parte din vacanta in propria tara. Peste 55% pleaca in Europa iar 11% in afara Europei. Turistii nordici isi planifica vacantele din timp si sunt atenti la fiecare detaliu. Chiar daca veniturile lor sunt foarte ridicate aleg o destinatie numai daca sunt convinsi ca isi merita pretul. Conditia esentiala pentru a multumi un turist nordic o reprezinta standardul ridicat al serviciilor oferite si curatenia. 2.3 Oferta turistica a Suediei Asezarea Suediei in nordul Europei ii ofera o mare varietate de peisaje naturale la care se adauga numeroase atractii turistice incluse de catre UNESCO in Patrimoniul Cultural Universal. Suedia este o destinatie pentru toate anotimpurile. Orasele suedeze sunt moderne si eficiente. In ele se imbina caracteristici traditionale si arhitectura moderna, functionala.

2.3.a Resursele antropice ale Suediei

Arhipelagul orasului regal - Stockholm; Uppsala - orasul universitar cu cea mai mare si mai inalta catedrala din Suedia (construita in 1260); regiunea Smolland si "Palatul de Cristal", insulele baltice (Gotland), orasul hanseatic Visby, Goteborg - sunt cateva dintre atractiile acestei tari. Clima este mai aspra in regiunile nordice (traversate de Cercul Polar), unde are caracter continental, si mai blanda in partea sudica, unde influenta marina este puternica, iar precipitatiile depasesc 500 mm/an (temperat-maritima). GulfStream, curentul cald al Golfului din Atlantic, imprima Suediei un climat mai bland decat cel al altor regiuni situate tot in indepartatul nord. Stockholm, capitala tarii, se situeaza aproape la aceeasi latitudine ca si sudul Groenlandei, dar in iulie beneficiaza de o temperatura medie de +18 C. Iarna, temperatura medie se situeaza usor sub zero, iar caderile de zapada sunt moderate. Mai spre nord insa, Suedia are ierni lungi si friguroase. In iunie si iulie soarele nu apune niciodata. Exista foarte multe lacuri de origine tectono-glaciara, mai ales in campia central-sudica a tarii. Din cele circa 96.000 de lacuri, mai mari sunt Vanern, (5585 km2), Vattern (1899 km2)si Malaren (1140 km2).Zonele mlastinoase acopera peste 10% din suprafata tarii. Stockholm, capitala Suediei, este situata de o parte si de alta a stramtorii Norrstrom, care leaga lacul Malaren de Marea Baltica si pe cateva insule ale lacului Malaren, legatura intre 6

LOCUL TURISMULUI IN ECONOMIA SUEDIEI

cartierele-insule facandu-se prin intermediul a nu mai putin de 50 de poduri.Lacul Malaren a fost candva un golf al Marii Baltice care patrundea adanc in interiorul tarii. Exista 16 parcuri naturale si 753 de rezervatii de stat si alte rezervatii care protejeaza flora tipica de tundra sau taiga, fauna polara sau de padure temperata Numeroase orase, in special Stockholm si Kalmar se gasesc pe coasta sud-estica avand impunatoare castele si biserici datand din Evul Mediu. Drumurile publice si transporturile cum ar fi caile ferate si autobuzele leaga centrele oraselor de suburbii. In plus, Stockholm are o puternica retea de metrou. In Suedia exista patru mari biblioteci-centre de cercetare: Biblioteca Regala din Stockholm si bibliotecile universitare din Gteborg, Lund si Uppsala. Biblioteca Regala, fondata in 1600, are o vasta colectie de manuscrise suedeze. Cea mai veche universitate, cea din Uppsala a fost fondata in 1477. Biserica suedeza este o Biserica evanghelica-lutherana, evanghelisti lutherani fiind in proportie de 94% iar restul sunt romano-catolici. Scriitorul August Strindberg a devenit cel mai influent scriitor din literatura suedeza ale carui nuvele si piese de teatru s-au jucat in anii 1800 si la inceputul anilor 1900. Tot aici intalnim una dintre cele mai marcante figuri ale stiintei contemporane si anume suedezul Alfred Nobel - inventatorul dinamitei. Dintre festivalurile anuale amintim Festivalul de Jazz din Stockholm - este unul dintre cele mai vechi festivaluri din Suedia si are loc la Skeppsholmen in fiecare an, in august, Festivalul Stockholm Pride este cel mai mare eveniment de acest fel din tarile nordice si are loc in ultima saptimana din iulie a fiecarui an. Se incheie intotdeauna cu o parada, iar in anul 2006 s-a inregistrat o participare de 30 mii de oameni care au alcatuit parada, si aproape 350 de mii de spectatori. Aici se mai poate vizita Palatul Regal (secolul al XVII-lea), Casa nobililor (Riddarhuset) (secolul al XVII-lea), Biserica cavalerilor (secolul al XIII) in care se afla mormintele regilor Suediei, Biserica Sf. Nicolae (secolul al XIII-lea), Teatrul Dramatic Regal, unul dintre cele mai cunoscute teatre din Europa, Teatrul Regal al Suediei, Muzeul Scansen (expune opere in aer liber), Muzelul National cu o numeroasa colectie de picturi si sclupturi suedeze. In Suedia se afla un hotel de gheata, dar tarifele de cazare sunt destul de mari. Insa experienta este unica. O specialitate culinara suedeza este kldolmar, asemanatoare cu sarmalele romanesti, din carne de porc si frunze de varza, mancare tipica pentru zona est mediteraneana, sarmalele au fost aduse in Suedia in secolul XVIII de catre armatele regelui Carl al XII-lea al Suediei, care au petrecut 2 ani in exil pe teritoriul Moldovei de astazi (orasul Tighina).

Cap 2.3 b Baza tehnico materiala si serviciile turistice ale Suediei

In Suedia s-au stabilit trei directii de dezvoltare a turismului: turismul pentru intalniri la nivel inalt; turismul pentru mari evenimente internationale; turismul de vacanta dar cu un scop foarte clar definit (ex: ski, golf, etc) Pentru sustinerea propriei industrii turistice, Suedia se bazeaza in special pe masuri de natura promotionala. Masurile de stimulare de natura financiar-fiscala sau valutara sunt inexistente. TVAul care se percepe este la nivelul maxim de 25%, cu exceptia serviciilor de alimentatie din cadrul hotelurilor pentru care este de 12%. Suedia este organizata in 21 de regiuni si 289 municipalitati. Fiecare regiune sau municipalitate este libera sa isi organizeze activitatile din domeniul turismului, avand organizatii turistice locale care isi au propriile obiective si diferite structuri organizationale. Suedia dispune de o industrie hoteliera cu standarde ridicate in toate categoriile. Clasificarea unitatilor intre 1* si 5* este verificata periodic si supusa unor controale severe.

LOCUL TURISMULUI IN ECONOMIA SUEDIEI

Structuri de primire turistic cu functiuni de cazare tutistica in Suedia in perioada 1999-2005 Tipul structurii TOTAL 1999 733 2000 698 173. 6 204. 2 172. 3 148. 7 2001 684. 4 178. 6 203. 9 166. 3 135. 9 2002 669 183. 1 203. 1 152. 4 130. 4 2003 667. 4 187. 4 202. 5 148. 6 128. 9 2004 655. 7 190. 3 202. 1 143. 3 120. 0 2005 658.9 200.4 200.6 142.1 115.8

Structuri de 4 / 5 stele 170. 3 Structuri de 3 stele 205. 9 Structuri de 1/2 stele 178. 4 Case particulare 150. 8

Se constata ca numarul structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare turistica ale Suediei oscileaza de la un an la altul. Se poate observa o scadere a unitatilor de cazare si anume in anul 2005 existau 658.9 mii unitati de cazare, in scadere, fata de anul 1999 cu 733 mii unitati de cazare turistice. Acesta scadere se inregistreaza cu precadere la structurile de o stea si 2 stele, precum si la casele particulare din turism. Structuri de 5* Lux : dotarii exclusive, luxoase, materiale nobile si elegante cu amenajari moderne; arhitectura, dotari, ambianta, oferta de servicii precum si categoriile de clienti ai industriei hoteliere de lux. Structuri de 4* First Class : unitati de cazare de prim rang, cu dotari excelente, ultramoderne, izolatie fonica, excelenta. Se asigura o oferta cuprinzatoare mai ales in industria hotaliere de vacanta wellness, sport, gastronomie, facilitate pentru seminarii standard ridicat al serviciilor. Structuri de 3* Confort : hotel, cabana, pensiune, pensiune cu mic dejun, toate cu dotari performante si cu un character unic pentru locuit. Categorie de oaspeti cu pretentii ce include servicii de cazare si confort modest , oferte selecte pentru servicii primire/receptie, bauturi, mancaruri, gustari, etc. Structuri de 2* Standard: dotari de confort adaptate la scopul impus, categorie de oaspeti care este atenta la preturi, care cauta pe langa cazarea propriu zisa o oferta limitata. Structuri de 1*Turist : dotari simple, adica doar acele facilitati care sunt necesare pentru sederea obisnuita in cadrul unitatii. Categorie de oaspeti care cauta in principal nu servicii de cazare. Oaspetii apreciaza preturile avantajoase. Unitatile de alimentatie asigura satisfacerea cerintelor de hrana ale turistilor dar si cele ale populatiei locale. Turistii care vor sa cunoasca bucataria austriaca , vor gai pe intreg teritoriul tarii o gama variata de unitati de alimentatie publica, de la restaurante de lux la cantine, hanuri, fastfood-uri. Aproape toate bucatariile internationale au restaurante in Viena. Principalele legi care stau la baza cadrului legal al desfasurarii activitatii de turism sunt: Legea pentru constituirea fondului de garantie, Legea pentru pachetele turistice, Legea pentru 8

LOCUL TURISMULUI IN ECONOMIA SUEDIEI

desfasurarea activitatii din cazinouri, etc. Legea pentru constituirea fondului de garantie prevede contributia fiecarei firme care are activitate de turism international pentru formarea unui fond de garantie. Din acest fond se suporta cheltuielile legate de sejurul si repatrierea celor care si-au cumparat programe turistice din Suedia, in cazul in care firma vanzatoare ajunge in imposibilitatea de a-si respecta obligatiile fata de acestia. Firmele suedeze care au activitate de turism international nu platesc TVA. In 2004 numarul total de hoteluri este de 1.834 cu 3,7% mai mult fata de anul trecut, iar numarul locurilor de cazare de 190.035 (+ 2,8%); n ce privete cazarea pltit, hotelurile de trei stele au fost cele mai cutate n proporie de 41%, urmate de hotelurile de 4-5 stele (25%), vapor (9%), youth hosteluri (8%) i casele de vacan 8%. Cei care au ales cazarea neplatit, casele prietenilor i rudele au avut o proporie predominant de 57%. Cltoriile rezervate cu mult timp n avans reprezint 84% din outbound-ul nordic. Cltoriile all inclusive, respectiv cele organizate pentru care se presupune c se folosete formula rezervrii anticipate reprezint 48% din totalul turitilor care cltoresc de plcere, 54% au fcut rezervri prin intermediul ageniilor. Mediul urban furnizeaz peste 80% din numrul turitilor, iar 50% din turitii provin din marile orae. Sudia prezinta o gama variata de oferte turistice, in care asigura diferite servicii cum ar fi serviciile de ghid, translator, servicii de agrement si tratament, o gama diversificata de unitati de alimentatie, unitatii de cazare, servicii medicale si multe altele tipuri care ajuta la acomodarea si adaptarea cat mai usoara a turistilor.

Cap 2.3 c

Forta de munca in turismul Suediei

Urmare alegerilor electorale care au avut loc in Suedia la mijlocul lunii septembrie 2002, turismul a ramas in continuare sub autoritatea Ministerului Industriei Muncii si Comunicatiilor. Turismul este considerat ca o sursa importanta de noi locuri de munca. Industria turistica in Suedia este reprezentanta, in comparatie cu alte domenii de activitate, de mici firme care pot oferi oportunitati pentru noi locuri de munca in toate regiunile tari. Cifra de afaceri anuala in turism este de aproximativ 124 miliarde SEK, ceea ce inseamna aproximativ 2,63% din PNB-ul Suediei, un numar estimat de 126.000 locuri de munca, iar volumul exporturilor din turism atinge cifra de 44 miliare SEK. Numarul lucratorilor din turism in anul 2004 au fost de 166,9 mii angajati ceea ce reprezinta o crestere de 1,4 % fata de anul trecut si 32% fata de 1995. In 2007, locurile de munca in turism sunt estimate undeva la 366.000 de locuri, adica 8.4% din totalul locurilor de munca.

3. Formele de turism practicate

Turismul suedez este mai puin cunoscut pe plan mondial. Staiunile montane i peisajul deosebit care domin aproape toat suprafaa rii atrag numeroi turiti. Un procent mic din PIB (produs intern brut) este obinut direct din turism. In Suedia s-au stabilit trei directii de dezvoltare a turismului: turismul pentru intalniri la nivel inalt; turismul pentru mari evenimente internationale; turismul de vacanta dar cu un scop foarte clar definit (ex: ski, golf, etc) In Suedia se pot practica o varietate de forme de turism de la turismul montan, la cel balnear, camping-uri, turism pentru afaceri, automobilistic, etc. Turismul montan se poate practica Suedia prin -drumetii tara aplina care are o oferta variata, se pot face lungi, preferatele oricarei persone care prefera sa si petreaca mai multe zile in 9

LOCUL TURISMULUI IN ECONOMIA SUEDIEI

munti si sa savureze peisajele alpine intalnite pe potecile de munte sau practicarea diverselor sporturi de iarna. Exista si turismul balner, odihna si tratament. Austria dispune de statiuni balneare, terme si bai curative. Aproape orice problema de sanatate poate fi tratata, ameliorate, sau chiar prevenita printr-o profilaxie corespunzatoare. Cele mai multe bai si statiuni balneare din Suedia sunt in acelasi timp centre turistice cunoscute si foarte indragite care oferta multe optiuni pentru sport si distractie. Turismul de afaceri si reuniuni. Suedia ofera conditii ideale pentru organizatorii de meeting-uri, conventii, reunini si evenimente speciale print-ro oferta variata si de mare specializare. Produsele turistice importate care se gasesc pe piaa Suediei sunt: turismul de soare, turismul cultural urban
circuite tematice, turismul balnear vacane active (golf, hiking, etc), croaziere.

Conform unui studiu ntocmit de Organizaia Mondial a Turismului, n 2004, an considerat reprezentativ pentru turismul rilor Nordice, att pe plan cantitativ, ct si pe planul structurii consumului importul de turism al tuturor celor patru tari a fost mai mare dect exportul Suedia a nregistrat 13,9 milioane plecri (51,4% din totalul cltoriilor n strintate din zon). n ceea ce privete cltoriile de plcere, vacanele au avut un procent de 70%, Spania fiind principala destinaie n proporie de 84%. Cltoriile de afaceri tradiionale precum vizitarea clienilor sau vizita la filiale, nsumeaz 48% din totalul cltoriilor, iar participarea la trguri, expoziii, seminarii, conferine 52%.

CAP.4 PRINCIPALII INDICATORI TURISTICI AI SUEDIEI 4.1.Indicatorii cererii turistice Sejurul mediu (Sm) este un indicator al circulatiei turistice care arata numarul mediu de zile de sedere a turistilor intr-o anumita zona sau unitate de cazare. Sejurul mediu in unitatile de cazare = total innoptari(total zile-turist)/total turisti cazati Anii 200 2 200 3 200 4 Turisti cazati Nr.innoptari Sejurul mediu(zile) 7459000 9768000 1,3 7627000 7825000 9715000 9724000 1,27 1,24

Sm2004 = 9768000/ 7459000= 1,3 zile 10

LOCUL TURISMULUI IN ECONOMIA SUEDIEI

Sm2005 = 9715000/ 7627000= 1,27 zile Sm2006 = 9724000/ 7825000= 1,24 zile Din analiza efectuata se poate observa ca durata medie de sejur in unitatile de cazare turistica in perioada 2002 2004 a fost de 1,27 zile, neinregistrandu-se fluctuatii mari, 2002 este anul in care sejurul mediu a inregistrat valoarea cea mai mare de 1,3 zile, urmand apoi o scadere usoara ajungand in 2004 la valoarea de 1,24 zile. Coeficientul concentratiei lunare/trimestriale Coeficientul concentratiei = turisti sositi in luna cu traffic maxim (trimestru) lunare/trimestriale turisti sositi in luna cu traffic minim (trimestru) Coeficientul concentratiei lunare/trimestriale pentru anul 2004 Luna Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Nr. turisti sositi 2.682.200 1.969.300 1.990.300 2.512.800 3.384.800 3.422.400 2.728.100 1.907.300 1.265.000 2.376.300

-luna cu trafic maxim este luna august cu 3.422.400 turisti, iar luna cu trafic minim este luna noiembrie cu 1.265.000 turisti. Coeficientul concentratiei = turisti sositi in luna cu traffic maxim (trimestru) lunare/trimestriale turisti sositi in luna cu traffic minim (trimestru) Coeficientul concentratiei lunare/trimestriale = 3.422.400 = 2,71 1.265.000 Atunci cand ceficientul concentratiei lunare/trimestriale este mai indepartat de 1, in cazul nostru coeficientul este 2,71 rezulta ca avem o luna cu varf de sezon si anume luna august. Coeficientul lunar = turisti sositi in luna cu traffic maxim de trafic total turisti sositi coeficientul lunar de trafic = 3.422.400 = 0,11 11

LOCUL TURISMULUI IN ECONOMIA SUEDIEI

30.132.500 4.2.Indicatorii ofertei turistice Evolutia a numarului locurilor de cazare in perioada 1999 - 2004 Tipul structurii TOTAL 1999 733 2000 698 173. 6 204. 2 172. 3 148. 7 2001 684. 4 178. 6 203. 9 166. 3 135. 9 2002 669 183. 1 203. 1 152. 4 130. 4 2003 667. 4 187. 4 202. 5 148. 6 128. 9 2004 655. 7 190. 3 202. 1 143. 3 120. 0 2005 658.9 200.4 200.6 142.1 115.8

Structuri de 4 / 5 stele 170. 3 Structuri de 3 stele 205. 9 Structuri de 1/2 stele 178. 4 Case particulare 150. 8

4.3.Indicatorii relatiei cerere oferta si oferta - cerere Gradul de = n nr. innoptari___________ * 100 ocupare nr. locuri cazare * nr. zile functionare Indicatorul relatiei: cerere oferta si oferta cerere se va calcula la nivelul anului 2004. Gradul de ocupare = (117.243.200/1.064.700*365) * 100 = (117.243.200/388.615.500)*100 = 30,17 % 4.4.Indicatorii densitatii turistice Indicatorii densitatii turistice se va calcula la nivelul anului 2003. - turisti sositi 2003 = 14.271.000 turisti -populatia Suediei in anul 2003 era de 9.067.049 persoane. -suprafata Suediei este de 449.964 km 2 -locuri cazare 2003 = 4405400 paturi Densitatea turistica in = turisti sositi / populatie = raport cu populatia = 14.271.000 / 9.067.049 = 1,57 turisti/locuitori Densitatea turistica in = turisti sositi / suprafata = raport cu suprafata = 14.271.000 / 449.964 = 31,7 turisti/km2 12

LOCUL TURISMULUI IN ECONOMIA SUEDIEI

Densitatea turistica in = locuri cazare*100 / populatie = raport cu populatia = 4405400 * 100 / 9.067.049 = 48,58 % 4.5.Indicatorii potentialului turistic al pietelor Indicatorii potentialului turitic al pietelor se vor calcula la nivelul anului 2006. Conform datelor Institutului National de Statistica al Austriei in anul 2006 5,19 milioane de austrieci cu varsta de peste 15 ani au efectuat 15,77 milioane de vacante, din care 7,7 milioane de vacante au fost in strainatate( turism emitator) si 8,07 milioane de vacante au fost vacante interne (turism domestic) . itpv = intensitatea turistica a plecarilor in vacanta itpv =( total plecari in vacante (turism intern+ turism emitator) / pop.tarii din care pleaca ) *100 Itpv = (15.770.000 / 8.150.835) * 100 = 193,47 % itps intesitatea turistica a plecarilor in strainatate itps = (total plecari in strainatate / pop.tarii din care pleaca) * 100 itps = (7.700.000 / 8.150.835) * 100 = 94.47 % itps = (total plecari in strainatate / total plecari in vacante) * 100 itps = (7.700.000 / 15.770.000) *100 = 48.82 % 4.6.Indicatorii fortei de munca Indicatorii fortei de munca se vor calcula la nivelul anului 2004, conform Institutul National de Statistica al Austrie in anul 2004 s-au inregistrat 2.470.564 locuri de munca disponibile pe piata, din care locuri de munca ocupate 2.236.704, iar total locuri de munca in industria hoteliera si restaurante au fost 229.111 locuri, din care ocupate 182.074. Indicatorul fortei de munca = (pers.care lucreaza in turism / locuri de munca in turism)*100 =(182.074/229.111) *100 = 74,47 % =(pers.care lucreaza in turism / forta de munca ocupata per total)*100 = ( 182.074 / 2.236.704 )*100 = 8,14 % =(pers care lucreaza in turism / forta de munca ocupata in servicii)*100 = (182.074 / 2.054.630 ) *100 = 8,86% 4.7. Indicatorii efectelor economice. 13

LOCUL TURISMULUI IN ECONOMIA SUEDIEI

mil. EURO 2000 2004 10,33 12,341 2 8,570 9,125

Incasari din turism Total cheltuieli efectuate de turisti rezidenti in strainatate

2000 Total turisti sositi 26.400.00 0 Total rezidenti plecati in vacanta 4.419.000 Incasarea medie/turist = total incasari / total turitsti sositi

2004 28.500.000 3.588.000

Incasarea medie/turist2000 = 10.332.000.000 / 26.400.000 = 391,36 Euro/turist Incasarea medie/turist20004= 12.341.000.000 / 28.500.000 = 433,02 Euro/turist Cheltuiala medie/turist = total cheltuieli / total turisti plecati Cheltuiala medie/turist 2000 = 8.570.000.000 / 4.419.000 = 1939,35 Euro/turist Cheltuiala medie/turist 2004 = 9.125.000.000 / 3.588.000 = 2543,20 Euro/turist Incasarea medie / locuitor 2004 = 12.341.000.000 / 8.150.835 = 1514,08 Euro/locuitor 4.8.Indicele raportului de schimb Indice raport schimb = incasarea turist / cheltuiala turist Ponderea incasarii din PIB = (incasari din turism / PIB) *100 Atat indicele raportului de schimb se va calcula la nivelul anului 2004, in acest an Austria inregistrand un PIB de 231,8 miliarde Euro si un PIB per locuitor de 28.800 Euro. Indice raport schimb 2004 = (12.341.000.000 / 9.125.000.000) = 1,35 Ponderea incasarii din PIB 2004 = (12.341.000.000 / 231.800.000.000) * 100 = 5,32 %

CAP.5 RELATIILE TURISTICE ALE SUEDIEI CU ROMANIA

Suedia limiteaza prin lege cantitatea de bauturi alcoolice si tutun ce poate fi introdusa pentru consum personal sau cadouri, exclusiv de catre persoane ce au depasit varsta de 18 ani (tutun) sau 20 ani (bauturi) prin asa-numita ratie a calatorului constand in: 1 litru bauturi distilate sau 2 litri vin tare/sampanie; 2 litri vin; 32 litri bere; 200 tigarete (sau echivalent). Cantitatile ce depasesc ratia pot fi introduse cu plata tuturor taxelor, doar daca nu sunt destinate comercializarii. Pentru alte bunuri se aplica scutirea de taxe vamale daca valoarea totala a acestora nu depaseste 1700 SEK, incluzand bunurile cumparate in timpul calatoriei. 14

LOCUL TURISMULUI IN ECONOMIA SUEDIEI

In cazul animalelor care nu provin din statele membre ale Uniunii Europene, este obligatoriu certificatul medical international dar se aplica si masura carantinei (cateva saptamani), costurile fiind de ordinul zecilor de mii de coroane suedeze. Incepand cu anul 2002 Romania a reintrat in atentia marilor operatori de charter, My Travel Suedia, introducand Litoral Romanesc in cataloagele sale. In 2004 au inceput sa opereze inca doua concerne mari Apolo (Kuoni) si Fritidsresor (TUI). Fritidsresor, care face parte din concernul TUI, dupa 8 ani de intrerupere, a reintrodus in urma cu 2 ani Romania in catalogul sau. Sunt incluse statiunile Mamaia (Hotelurile: Riviera, Best Western Savoy, Palas si Central) si Neptun (Hotelurile: Majestic Olimp, Doina, Cocor, Ovidiu si Delta), precum si excursii optionale in interiorul tarii (Murfatlar, Bucuresti, Transilvania, etc). Plecarile se fac din Suedia (Stockholm) dar si din Danemarca (Copenhaga) si Finlanda (Helsinki). Apollo, care face parte concernul KUONI, a introdus pentru prima data Romania in catalogul sau in anul 2004. Sunt incluse statiunile Mamaia (Hotelurile: Victoria, Comandor si Amiral), Neptun (Hotelul Cocor) si Venus (Hotelurile: Carmen, Dana si Raluca) precum si excursii optionale in interiorul tarii (Murfatlar, Bucuresti, Transilvania, etc). Plecarile se fac din Suedia (Stockholm), Danemarca (Copenhaga) si Norvegia (Oslo). Toate trei firmele au avut inscrieri foarte bune (peste 7.000 turisti), iar pentru 2005, toti trei au marit numarul de locuri oferite. La acestia s-a mai adaugat inca un operator de charter care a introdus Romania in catalogul sau si anume firma CTO Travel. Aceste curse charter vor insemna nu numai o crestere a numarului de turisti pe Litoral, ci in lipsa unei curse regulate directe, si punctul de pornire pentru programe de tratament si circuite in interiorul tarii. Unul dintre motivele care au stat la baza inceperii operarii a fost modernizarea statiunilor si imbunatatirea serviciilor. Calitatea serviciilor este in permanenta monitorizata, iar turistilor le sunt recomandate anumite baruri si restaurante, locuri de distractie, etc prin intermediul delegatilor de firma aflati in statiuni. Reprezentantii acestor tour-operatori au vizitat periodic Romania: fie cu sprijinul financiar al Biroului de Turism - Stockholm, fie pe cont propriu, conform politicii companiei de a efectua vizite inopinante. Avand in vedere ca nu exista cursa regulata directa din Suedia catre Romania, aceste curse charter vor fi folosite de firmele de turism locale si ca punct de pornire pentru: - tratamente balneare - vor fi incluse in program statiunile si hotelurile pe masura ce se modernizeaza; - organizarea de circuite in interiorul tarii, destinatiile cele mai cautate fiind Bucuresti, centrele culturale din Transilvania, Manastirile din Bucovina si Delta Dunarii. O experienta reusita in acest sens este Tema Resor, cel mai important tour-operator specializat in circuite tematice care a organizat un circuit in Romania, folosindu-se de cursa charter a lui Fritidsresor la Constanta. Tema Resor face parte din concernul TUI si opereaza in toate cele 3 tari scandinave: Suedia, Norvegia si Danemarca. Catalogul companiei include 85 de circuite in 38 de tari si 6 continente. Romania este prezenta in catalogul Tema Resor pentru al treilea an consecutiv cu un circuit de 8 zile care cuprinde: Constanta, Bucuresti, Curtea de Arges, Sibiu, Biertan, Sighisoara, Bran si Sinaia. Spre deosebire de anul 2003, cand in lipsa unei curse aeriene directe, s-a apelat la cursele charter catre Bulgaria, in anul 2004 transportul s-a facut cu zborurile charter ale firmei Fritidsresor la Constanta. Romania este prezenta in catalogul Tema Resor pentru al treilea an consecutiv cu un circuit de 8 zile care cuprinde: Constanta, Bucuresti, Curtea de Arges, Sibiu, Biertan, Sighisoara, Bran si Sinaia. Un alt produs turistic apreciat pe aceasta piata sunt croazierele pe Dunare. Numai in vara 2004 in croaziera au fost 400 suedezi prin Grand Tours, iar pentru anul urmator se apreciaza ca numarul acestora va creste. Printre produsele turistice practicate de aceste firme in tara noastra fac parte: turismul individual, turismul individual pentru litoral si tratament, circuite tematice, croaziere pe Dunare, tratament balnear, circuit Transilvania, etc. 15

LOCUL TURISMULUI IN ECONOMIA SUEDIEI

Circulatia turistica a turistilor suedezi catre Romania - numar turisti
2004 14.17 5 2003 21.95 6 2002 20.64 1 2001 18.45 2 2000 17.049

In Suedia este foarte popular sa se calatoreasca in alte tari/destinatii. In mod normal suedezii sunt dornnici sa viziteze noi destinatii si cauta experiente. Suedia este prima tara dn Scandinavia care exploreaza noi destinatii si care viziteaza tari care nu sunt destinatii turistice foarte comune. De aceea, Romania ar avea un mare potential de a deveni o destinatie importanta pentru turistii din Suedia. Acest lucru ar insemna cereri complexe privind standardele hotelurilor, calitatea serviciilor, etc. suedezii sunt obisnuiti sa calatoreasca si pentru afaceri iar acest lucru inseamna ca sunt obisnuiti cu standardele inalte si se asteapta la calitate superioara si la o valoare a produsului livrat in comparatie cu pretul pe care trebuie sa-l plateasca.

16