Sunteți pe pagina 1din 139

U N I V E R S I T AT E A C O N S T AN T I N B R AN C U S I D I N T R G U J I U F AC U L T AT E A D E TI I N E E C O N O M I C E I G E S TI U N E A AF AC E R I L O R D E P AR T AM E N T U L P E N T R U N V M N T L A D I S T AN

Lect. univ. dr. DUDUIAL POPESCU LORENA

MEDIUL DE AFACERI EUROPEAN


pentru uzul studen ilor ID

Editura Academica Brncui Trgu Jiu, 2010

Referen i tiin ifici:

Prof. univ. dr. Dorel Dumitru Chiri escu Prof. univ. dr. Crnu Doru

Cuprins
INTRODUCERE ................................................................................................................ 7

MODULUL 1
UNITATEA 1:Mediul de afaceri i obiectivele firmei
U1.1. Scopul i obiectivele unit ii U1.2. Esen a teoriei economice a afacerilor U1.3. Concepte de baz n teoria economic a afacerilor U1.4. Test de autoevaluare U1.5. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare 12 12 13 13 20 21 22 22 24 24 24 26 28 32 34 34 35

UNITATEA 2: Corela ia competitivitate-mediu de afaceri


U2.1. Scopul i obiectivele unit ii U2.2. Definirea competitivit ii U2.3. Factorii competitivit ii economice U2.4. Indici de msurare a competitivit ii U2.5. Test de autoevaluare U2.6. Rezumat ... Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare

MODULUL 2
UNITATEA 3: Mediul european al afacerilor
U3.1. Scopul i obiectivele unit ii U3.2. DELIMITRI CONCEPTUALE U3.3. Componentele mediului de afaceri U3.4. Factorii care influen eaz mediul de afaceri U3.5. Test de autoevaluare U3.6. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare 37 37 37 39 39 44 46 46 47

UNITATEA 4:Pia a Unic asupra mediului de afaceri

European

implica iile
48 48 48 49 50 51 53 54 54 55 55 55 61 63 65 65 65

U4.1. Scopul i obiectivele unit ii U4.2. Obiectivele i avantajele Pie ei Unice U4.3. Intrarea pe pie ele europene U4.4. Strategii de ptrundere pe pie e europene U4.5. Test de autoevaluare U4.6. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare

U5.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are U5.2. Conceptul de integrare U5.3. Formele integrrii U5.4. Test de autoevaluare . U5.5. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare ..

UNITATEA europene

5:

Fundamentele

teoretice

ale

economiei

TEMA DE CONTROL NR. 1 ANALIZA FACTORILOR COMPETITIVIT II ECONOMICE

65

MODULUL 3
UNITATEA 6: Politica comercial a Uniunii Europene
U6.1. Scopul i obiectivele unit ii U6.2. Instrumentele politicii comerciale comune U6.3. Clauzele sau msurile de salvgardare U6.4. Test de autoevaluare U6.5. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare 67 67 67 68 69 72 72 72 73 73 73 74 75 76 78 79 79

UNITATEA 7: Conceptul de liber circula ie a mrfurilor


U7.1. Scopul i obiectivele unit ii U7.2. Libera circula ie a mrfurilor ca motor al construc iei europene U7.3. Conceptul liberei circula ii a mrfurilor U7.4. Mrfurile beneficiare de drept ale liberei circula ii U7.5. Test de autoevaluare U7.6. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare

UNITATEA 8: Rolul normelor tehnice n schimburile comerciale intra i extracomunitare


U8.1. Scopul i obiectivele unit ii U8.2. Conceptul de norm tehnic U8.3. Conceptul de obstacol tehnic n calea schimburilor comerciale U8.4. Test de autoevaluare U8.5. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare

80 80 80 81 82 83 83 83 84 84 84 85 88 90 91 91 91

UNITATEA 9: Libera circula ie a serviciilor


U9.1. Scopul i obiectivele unit ii U9.2. Tratatul de la Roma i libera circula ie a serviciilor U9.3. Procesul integrrii pie ei serviciilor U9.4. Test de autoevaluare U9.5. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare TEMA DE CONTROL NR. 2 ANALIZA PRINCIPALELOR STRATEGII DE PTRUNDERE PE PIE ELE EUROPENE

MODULUL 4
UNITATEA 10: Libera circula ie a capitalului
U10.1. Scopul i obiectivele unit ii U10.2. Libera circula ie a capitaluilui. Concept. U10.3. Impactul introducerii euro asupra pie ei de capital U10.4. Liberalizarea sistemului bancar U10.5. Test de autoevaluare U10.6. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare 93 93 93 94 95 97 100 100 100 101 101 101 104 106 107 107

UNITATEA 11: Libera circula ie a persoanelor


U11.1. Scopul i obiectivele unit ii U11.2. Libera circula ie a persoanelor U11.3. Test de autoevaluare U11.4. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare

UNITATEA 12: Leadership interna ional de afaceri


U12.1. Scopul i obiectivele unit ii U12.2. elemente definitorii U12.3. Ce se ateapt de la liderii viitorului? U12.4. Test de autoevaluare

provocrile

mediului
108 108 108 111 114 116 117 117 117 117 118 119 121 125 127 127 127 129

U12.5. Rezumat ... Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare

UNITATEA 13: Organizarea corpora iilor europene


U13. 1. Scopul i obiectivele unit ii U13.2. Atribute ale sistemului managerial al firmelor U13.3. Structurile organizatorice ale companiilor europene U13.4. Strategia interna ional de marketing specificit i ale mediului economic european U13.5. Test de autoevaluare U13.6. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare TEMA DE CONTROL NR. 3 ANALIZA INSTRUMENTELOR POLITICII COMERCIALE COMUNE

MODULUL 5

UNITATEA 14: Tendin e de armonizare fiscal la nivelul Uniunii Europene. Provocri pentru Romnia
U14.1. Scopul i obiectivele unit ii U14.2. Prezentare general a acquis-ului comunitar n domenil impozitrii U14.3. Probleme ale sistemelor na ionale de impozitare n contextul integrrii economice europene U14.4. IMM-urile- motorul economiei europene U14.5. Test de autoevaluare U14.6. Rezumat ... Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare TEMA DE CONTROL NR. 4 ANALIZA IMPACTULUI INTRODUCERII EURO ASUPRA PIE EI DE CAPITAL

130 130 130 132 134 136 138 138 138 138 138

Rspunsuri la aplica iile propuse

Bibliografie ..

139

Introducere
Scopul cursului:
Cursul Mediul de afaceri european realizeaz o prezentare a principalelor decizii pe care managerii unei firme sunt obliga i s le ia n activitatea lor curent: tipul de produs pe care trebuie s-l realizeze, pre ul de vnzare, tehnologia de produc ie.. Mediul de afaceri european este disciplin fundamental obligatorie n planurile de nv mnt la toate specializrile din domeniul fundamental tiin e economice, studii universitare de licen , avnd ca obiect de studiu definrea afacerilor europene. Volumul de fa se adreseaz cu precdere studen ilor de la forma de nv mnt la distan la Facultatea de tiin e Economice i Gestiunea Afacerilor din cadrul Universit ii Constantin Brncui Trgu Jiu, dar poate fi deosebit de util oricrui student indiferent de forma de nv mnt pe care o urmeaz avnd n vedere c n aceast lucrare sunt tratate principiile economice care stau la baza procesului de luare a deciziilor n toate domeniile n care este implicat managementul unei companii. Modul n care a fost gndit i pus n practic face din acest volum un suport metodologic pentru disciplina Mediul de afaceri european, dar i un instrument de lucru necesar att n n elegerea i nsuirea acestei discipline prin prezentarea concis a no iunilor, dar i pentru consolidarea acestora prin testele de autocontrol propuse. Con inutul lucrrii a fost structurat pe 5 module divizate n 14 unit i de studiu care cuprind obiectivele nv rii, sinteze de no iuni teoretice i exemple ilustrative, rezumate, concluzii i teste de autoevaluare. O unitate de nv are, acoperind n medie 2 ore de studiu individual, se constituie practic ca o succesiune de sarcini de nv are, n care un rol determinat revine autoevalurii, dorind astfel s dezvoltm capacitatea de studiu individual i s dm posibilitatea studentului ID ca, dei lipsit de explica iile profesorului, s dobndeasc cunotin e i competen e de aceeai calitate i n aceeai cantitate cu cele ale studen ilor de la forma de nv mnt zi. Parcurgnd prezentul material ne dorim s cunoate i etapele ce trebuie strbtute odat ce obiectivele manageriale au fost fixate. Aceste op iuni in nu nu att de nevoia nsuirii unei cantit i impresionante de informa ii, ct de capacitatea mnuirii ei, de aezarea min ii noastre n pozi ia cea mai favorabil n elegerii. Testele de autoevaluare care sunt incluse pe parcursul fiecrei unit i de studiu au rolul de a v testa atingerea obiectivele propuse. Aceste exerci ii de autotestare mpreun cu rspunsurile/rezolvrile/indica iile incluse la sfritul unit ii respective ncearc s v ajute n activitatea de autotestare, activitate prin care v pute i da seama dac a i atins obiectivele propuse la nceputul unit ii de studiu, sau nu. Finalizarea studiului unui modul, de regul, se concretizeaz prin rezolvarea unor teme de control, care vor fi transmise de ctre student tutorelui de disciplin care le va analiza, le va nota, va face comentarii individualizate i le va returna studentului. Temele de control sunt nso ite de instruc iuni privind redactarea lucrrii, constrngeri privind lungimea rspunsurilor, resursele suplimentare necesare elaborrii lucrrii, criterii de evaluare i notare a lucrrii astfel nct s atinge i 7

to i parametri necesari ob inerii notei maxime. Cursul de Economie monetar i financiar are prevzute 4 teme de control obligatorii.

Obiectivele cursului:
Cursul intitulat Mediul de afaceri european are ca obiectiv principal formarea competen elor privind cunoaterea i n elegerea evolu iei conceptului de ban sau moned. n acest sens, la sfritul acestui curs, ve i fi capabili s: Prezenta i i s discuta i despre modul n care teoria economic se aplic n via a de zi cu zi a unei firme; Cunoate i deciziile pe care managerii unei firme sunt nevoi i s le ia n activitatea lor curent; analiza i opera iunile mediului de afaceri european; s previziona i fenomene economice cu un grad de complexitate sczut;; .

Timpul alocat:
Durata medie de studiu individual a con inutul cursului - 28 ore(SI) Activit i tutoriale 8 ore (AT) Elaborarea temelor de control 20 ore(TC)

Evaluarea:
Temele de control vor avea o pondere de 30% n nota final, restul reprezint 60% nota la testul de verificare a cunotin elor de la examenul programat n sesiunea de examene i 10% accesarea platformei e-learning.

MODULUL 1
Mediul de afaceri i obiectivele firmei Corela ia competitivitate-mediu de afaceri

UNITATEA 1: UNITATEA 2:

MODULUL 2
UNITATEA 3: UNITATEA 4: Mediul european al afacerilor Pia a Unic European i implica iile asupra mediului de afaceri Fundamentele teoretice ale economiei europene

UNITATEA 5:

TEMA DE CONTROL NR. 1

MODULUL 3
UNITATEA 6: Politica comercial a Uniunii Europene de liber mrfurilor circula ie a

U N I T A T E A 7 : Conceptul

U N I T A T E A 8 : Rolul normelor tehnice n schimburile intra i extracomunitare U N I T A T E A 9 : Libera circula ie a serviciilor TEMA DE CONTROL NR. 2

MODULUL 4
UNITATEA 10: UNITATEA 11: UNITATEA 12: UNITATEA 13:

Libera circula ie a capitalului Libera circula ie a persoanelor Leadership i provocrile mediului interna ional de afaceri

Organizarea corpora iilor europene

TEMA DE CONTROL NR. 3

10

MODULUL 5
UNITATEA 14:

Tendin e de armonizare fiscal la nivelul Uniunii europene. Provocri pentru Romnia

TEMA DE CONTROL NR. 4

11

UNITATEA 1 Mediul de afaceri i obiectivele firmei

Durata medie de studiu individual - 2 ore

Cuprins:
U1.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are U1.2. Esen a teoriei economice a afacerilor U1.3. Concepte de baz n teoria economic a afacerilor U1.4. Test de autoevaluare . U1.5. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare ..

pag.

U1.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are


Parcurgerea acestei unit i de nv are v va facilita nv area unor concepte privind: - strategia de firm - teoria economic a afacerilor - mediul microeconomic - mediul macroeconomic

12

U1.2. Esen a teoriei economice a afacerilor

n prezent, mediul economic, politic i social se schimb ntr-un ritm mai rapid ca niciodat. De aceea, succesul unei afaceri depinde de capacitatea managerului de a anticipa i a lua decizii corecte n momentul apari iei modificrilor respective. Pentru a face aceasta, managerul trebuie s identifice mai nti caracteristicile mediului n care opereaz. Din aceast perspectiv, "lumea" poate fi analizat la dou niveluri: Mediul microeconomic; Mediul marcoeconomic Mediul microeconomiccaracterizeaz comportamentul firmei pe pia a pe care ac ioneaz aceasta. El implic deci modul de determinare a pre urilor, veniturilor, costurile, numrul de salaria i etc. Mediul macroeconomic ia n considerare condi iile generale economice i sociale existente ntr-un sistem mai larg, n cadrul cruia fiecare firm reprezint doar una dintre componente. Acest "sistem" mai larg este influen at de deciziile politice, economice sau legislative luate att la nivel na ional, ct i interna ional. Fiind doar o parte a acestui sistem mai larg, este de aceea mai pu in probabil ca o firm s exercite vreun control asupra mediului macroeconomic, aa cum - pe de alt parte - ea poate exercita asupra celui microeconomic (spre exemplu, n cazul unui monopol).

U1.3. Concepte de baz n teoria economic a afacerilor


Cele mai importante concepute n teoria economic a afacerilor sunt urmtoarele: alocarea resurselor costul de oportunitate; venituri marginale descresctoare; analiz marginal; obiectele afacerii; dimensiunea temporal; externalit i; discountingul (actualizare). Vom prezenta n continuare, pe scurt, relevan a fiecruia dintre acestea n cadrul teoriei economice a afacerii. Alocarea resurselor Un manager este implicat n procesul de alocare a resurelor ori de cte ori i cumpr materii prime, anagajeaz salaria i sau efectueaz investi ii. Dup cum se tie, societatea dispune de resurse limitate, ceea ce nseamn c - pentru a le ob ine - firma trebuie s plteasc. Din aceast perspectiv, deciziile se iau la trei niveluri: - ce bunuri i servicii se vor produce innd cont de resursele disponibile; - cum vor fi combinate aceste resurse pentru a produce diferitele bunuri i servicii; - pentru cine vor fi realizate bunurile i serviciile. Aceste decizii sunt uneori descrise ca fiind op iuni (i) alocative, (ii) productive i (iii) distributive pe care le are societatea la dispozi ie la un moment dat. n cadrul teoriei economice a afacerilor vom examina modul cum mecanismul pre urilor ac ioneaz n alegerea uneia sau alteia dintre aceste op iuni. n mod tradi ional, mecanismul pre urilor a fost interpretat ca fiind factorul esen ial n luarea decizilor cu privire la ce, cum i pentru cine se produce. Cu toate acestea, o dat cu trecerea timpului, firmele au crescut att din punctul de vedere al dimensiunilor, ct i din cel al importan ei lor. Acest fapt a fcut ca - n interiorul lor - alocarea resurselor s se realizeze att prin intermediul acestui mecanism, dar i prin metode de comand (vezi firme ca Microsoft, Shell, Toyota, IBM etc.). De exemplu, n cadrul unor astfel de firme, decizia asupra locului unde va fi amplasat o nou uzin poate s se bazeze fie pe studii aprofundate ale unor solu ii alternative, fie pur i simplu pe decizia arbitrar a managementului.

13

n acelai timp, structura pie elor este ntr-o continu micare; n loc numeroase fuziuni, achizi ii, cumprri de active, divizri etc. Aceasta deoarece, n permanen firmele trebuie s rspund la ntrebarea "f tu nsu i sau cumpr". n literatura de specialitate aceast decizie este cunoscut sub denumirea de "grani a firmei". Cu alte cuvinte, o firm trebuie s decid n legtur cu ce activit i rmn sub "puterea nemijlocita"(de comand) a managementului su i care vor intra sub inciden a mecanismelor de pia . Firma sau pia a este astfel o op iune ntre alocarea resurselor pe "pia " sau n cadrul unei "ierarhii". Uneori va fi mai eficient ca firma s cumpere de pe pia , iar alteori s realizeze ea nsi produsul sau serviciul respectiv. n termeni economici, factorul decisiv n luarea acestei decizii l constituie costurile relative. De aceea, managerul trebuie s fie contient nu numai n legtur cu costurile curente de produc ie, ci i cu costurile unor alternative posibile. Acestea reprezint conceputul economic de cost de oportunitate. Costul de oportunitate Orice decizie luat n conducerea unei afaceri sau - n general - n activitatea economic (fie ea la nivel micro sau macro) trebuie s in cont de faptul c resursele avute la dispozi ie sunt pu ine, insuficiente. Cnd spunem resurse avem n vedere att capitalul, materiile prime, resursele naturale, dar i resursele de mn de lucru, timp etc. Consecin a faptului c resursele sunt insuficiente este aceea c luarea oricrei decizii sau alegerea oricror alternative implic un anumit cost. Aceasta deoarece adoptarea deciziilor presupune compararea alternativelor posibile, alegerea uneia dintre ele i, implicit astfel renun area la celelalte. Costul alegerii este determinat de alternativele la care se renun . n limbajul economitilor, i nu numai al lor, costul de oportunitate al unei decizii este dat de cea mai avantajoas alternativ la care se renun . Din aceast perspectiv, abordarea economic a costului nu coincide cu cea contabil. Pentru economiti, costul unei afaceri este dat de ctigurile pe care capitalul atras n afacerea respectiv le-ar fi ob inut n utilizrile lui alternative. Un exemplu de astfel de utilizare alternativ l-ar putea constitui investi ia n titluri financiare avnd acelai grad de risc cu afacerea. Din aceast perspectiv, costul de oportunitate pentru afacere este reprezentat de ctigurile titlurilor financiare. Afacerea adaug valoare pentru ntreprinztor numai dac profitul ob inut este mai mare dect costul corespunztor de oportunitate. Dac profitul este mai mic dect ctigurile titlurilor financiare n care s-ar fi putut investi capitalul, atunci afacerea distruge valoare. n acest caz, alternativa plasamentului n titlurile financiare ar fi fost mai profitabil dect investirea capitalului n afaceri. O cunoscut metod de evaluare a unei afaceri - metoda valorii economice adugate1/ reprezint o aplicare direct a principiului costului de oportunitate. Aceasta evalueaz o afacere prin scderea din profitul net a costului capitalului utilizat. Dac rezultatul este pozitiv, atunci afacerea a creat valoare. Dac rezultatul este negativ, afacerea a distrus valoare. Din punct de vedere teoretic, metoda este foarte simpl. Aplicarea ei presupune ns stabilirea coresponden ei dintre indicatorii economici i sistemul de contabilitate n vigoare. Tabelul de mai jos prezint un exemplu simplificat pentru o societate comercial ipotetic2/: a/ Calcularea capitalului economic al societ ii comerciale Aceasta cuprinde, n principal, capitalurile proprii i datoriile totale ale societ ii comerciale. Creatorii metodei recomand extinderea capitalului economic prin includerea i a cheltuielilor de cercetare, pe considerentul c acestea vor genera ctiguri n viitor b/ Calcularea profitului net n accep iunea metodei, profitul net reprezint, n linii mari, rezultatul scderii impozitului pe profit din suma profitului brut contabil i a cheltuielilor cu dobnzile. c/ Determinarea costului economic ponderat al capitalului n cadrul acestui pas, costul capitalurilor proprii i costul datoriilor se pondereaz prin intermediul structurii capitalului economic total pe componentele respective. d/ Costul capitalurilor proprii se estimeaz pornind de la randamentul fr risc pe pie ele financiare, la care se daug prima pentru riscul afacerii. Dac datele de care se dispune nu sunt suficiente pentru aplicarea unor tehnici sofisticate (spre exemplu modelul pre ului activelor de capital), atunci ingeniozitatea n realizarea unor aproximri viabile trebuie s-i intre n rol. Identificarea costului datoriilor este simpl. Rata medie a dobnzii pentru societatea comercial respectiv reprezint chiar costul datoriilor.
1/ 2/

Elaborat de firma de consultan Stern Stewart din New York Este preluat din: Cornel Trboac, "Rentoarcerea la bazele economiei", Ziarul Financiar, 1999.

14

n final, valoarea economic adugat se ob ine prin scderea din profitul net a rezultatului nmul irii dintre capitalul economic i costul ponderat al acestuia. Conceptul de cost de oportunitate poate fi ilustrat grafic cu ajutorul unei curbe a posibilit ilor de produc ie. Aceasta este reprezentarea grafic a produc iei maxime ce poate fi realizat din dou bunuri sau servicii, dat fiind nivelul resurselor disponibile, n condi iile realizrii unei eficien e maxime.

Produsul
Y YA A

YB XA XB Produsul X B

Curba posibilit ilor de produc ie Presupunnd c o firm se gsete, la un moment dat n punctul A - unde produce cantit ile XA i, respectiv YA - se observ c pentru a produce mai mult din produsul X, ea va trebui s realizeze mai pu in din Y (pozi ia B). Forma concav a curbei sugereaz faptul c - de regul - pe msur ce resursele disponibile sunt transferate de la produc ia unui bun (Y) la a altuia (X), creterea volumului realizat din acesta din urm va fi din ce n ce mai mic. Aceast observa ie este cunoscut n teoria economic sub denumirea de legea veniturilor marginale descresctoare. Veniturile marginale descresctoare Conceputul de venituri marginale descresctoare se refer la situa ia cnd - prin folosirea unor cantit i din ce n ce mai mari dintr-o anumit resurs (de exemplu, munc), n combina ie cu o cantitate fix dintr-o alt resurs (de exemplu, capital) - rezultatul ob inut este o cretere a produc iei realizate, dar din ce n ce mai mic. Analiza marginal No iunea de cost de oportunitate pune n eviden faptul c firmele trebuie s ia o decizie n legtur cu ce s produc. Conceptul de marginal (margine) sugereaz c - de cele mai multe ori aceste decizii (op iuni) implic doar creteri sau scderi mici de produc ie. Desigur aceast caracterizare ca "mici" este doar relativ, ea trebuind judecat n contextul dimensiunii totale a activit ii. Conceptul de "marginal" st n centrul tuturor deciziilor economice, fie c acestea sunt luate de ctre consumatori, fie de ctre productori. Astfel, consumatorii evalueaz dac achizi ionarea a nc unei unit i dintr-un produs sau serviciu le va aduce un spor de utilitate (bunstare) mai mare dect pre ul pe care trebuie s l plteasc. Similar, productorii trebuie s rspund la ntrebarea dac o cretere oarecare a produc iei va determina o sporire a veniturilor superioar celei a costurior implicate. n acest fel ei vor trebui s identifice nivelul optim al produc iei. Obiectivele firmei n cele mai multe cazuri, analiza modului de luare a deciziilor se concentraz doar asupra obiectivului maximizrii profitului. Este ns evident c, n realitate, firmele pot urmri i atingerea unor alte obiective. Aceasta n special datorit faptului c - din ce n ce mai mult - se produce o diferen iere net ntre proprietarii unei firme i executivul acesteia (managerii). Din aceast perspectiv, maximizarea profitului (n folosul proprietarilor) poate fi doar unul dintre multiplele obiective avute n vedere de ctre manageri i, poate, nu cel mai important. Astfel, managerii pot avea n vedere realizarea unor scopuri personale (venituri personale, statutul lor, putere etc), atingerea unor anumite inute n dezvoltarea firmei (nivel de produc ie,

15

cot de pia , pia a georgrafic, numr de angaja i etc.) sau maximizarea cifrei de afaceri (n compara ie cu maximizarea volumului de vnzri). n alte situa ii, managerii pot ncerca atingerea mai multor obiective, dar doar la un nivel satisfctor, care s i liniteasc pe ac ionari (proprietari) i s nu le pun n pericol pozi ia actual. Ca o concluzie ns, pentru a putea judeca deciziile luate de managementul unei firme este necesar s cunoatem cu precizie obiectivele urmrite; cu titlu de exemplu, se poate ntmpla ca - n scopul maximizrii volumului de vnzri - nivelul produc iei realizate s trebuiasc s fie majorat, n vreme ce pentru a maximiza profitul s fie necesar o scdere a produc iei. De acum ncolo, vom presupune n cazul cnd nu este altfel precizat - c obiectivul urmrit este cel de maximizare a profitului. Dimensiunea temporal Aceasta joac un rol foarte important n luarea deciziilor de ctre o firm. Nu ntotdeauna - spre exemplu - maximizarea profitului pe termen scurt conduce i la asigurarea succesului pe termen lung al firmei respective: creterea intensit ii muncii sau pstrarea unor salarii sczute pot genera greve sau o scdere a calit ii produselor, astfel nct s creasc probabilitatea apari iei de noi concuren i pe pia . De regul, economitii folosesc dou perioade de timp: perioada pe termen scurt i, respectiv, cea pe termen lung. Perioada pe termen scurt este acea perioad de-a lungul creia cel pu in unul director factorii de produc ie rmne nemodificat. Aceasta nseamn c atunci cnd firma va ncerca s sporeasc produc ia prin folosirea unor cantit i suplimentare dintr-o anumit resurs (folosind ns aceeai cantitate dintr-o alt resurs), ea va avea de ntmpinat efectele legii veniturilor descresctoare. De regul, se consider c - per termen scurt - poate s varieze numrul de salaria i (cantitatea de munc) utiliza i. Perioada pe termen lung este acea perioad de-a lungul creia pot s se modifice cantit ile folosite din to i factorii de produc ie (mn de lucru, capital, pamnt). Externalit ile Analiza de pn acum a avut o abordare doar din punctul de vedere al firmei, fr a lua n considerare i aa - numitele costuri sociale sau, respectiv, beneficii sociale - no iuni pe care economitii le definesc cu termenul de externalit i. De exemplu, creterea volumului de produc ie poate s duc la o cretere a profiturilor firmei, dar i la o sporire a gradului de poluare, care n acest fel devine un cost extern. Construirea unui lac de acmulare, necesar unei hidrocentrale, poate constitui - pe de alt parte - un beneficiu extern, prin facilitarea agrementului, a practicrii sporturilor pe ap etc. Managerii rareori vor lua n considerare astfel de aspecte, fie deoarece nu le aduc nici un venit, fie - mai mult - impun costuri suplimentare asupra activit iilor. n prezent ns, din diferite motive, firmele trebuie din ce n ce mai mult s internalizeze aceste aspecte; astfel deciziile care se iau reflect att costurile i beneficiile interne, dar i pe cele externe care au un impact asupra societ ii n general. Actualizarea Atunci cnd sunt analizate costurile i beneficiile pe care un proiect le implic, trebuie avut n vedere - pe lng evaluarea eventualelor externalit i - i faptul c beneficiile - att cele interne, ct i cele externe - se realizeaz de-a lungul ntregii perioade de via a proiectului respectiv i, de aceea, trebuie actualizate . Conceputul de actualizare deriv din faptul c beneficiile i costurile ce vor apare n viitor valoareaz mai pu in - din punctul de vedere al firmei - dect cele care se concretizeaz n prezent. ntre a primi o sum de bani acum i a intra n posesia ei peste un an, oricine va alege prima variant, chiar i n condi iile de infla ie zero i 100% certitudine. Aceasta deoarece, suma respectiv poate s i aduc de intorului de-a lungul timpului o anumit dobnd. Rezult c, pentru a putea fi comparate cu valorile din prezent (curente), beneficiile i costurile viitoare trebuie actualizate, cu ajutorul unei rate a dobnzii numit i rat de actualizare. Importan a actualizrii este cu att mai mare atunci cnd trebuie fcut o alegere ntre mai multe proiecte (de exemplu, investi ii) care implic perioade de timp diferite i care aduc venituri probabile diferite. Evaluarea corect impune alegerea cu aten ie a unei rate de actualizare, innd cont de faptul c resursele vor fi cheltuite n prezent, n speran a ob inerii unui flux de venituri anuale n viitor. Cu excep ia cazului n care afacerea este lichidat, n rest, resursele sunt investite pentru ntreaga durat de via a proiectului respectiv. Valorile viitoare pot fi transformate n valori nete actualizate (VNA) prin adaptarea formulelor folosite pentru dobnda compus. De exemplu,

16

presupunnd o rat de actualizare de 10%, un venit de 1,1 milioane lei ob inut peste un an va fi echivalentul unuia de 1 milion realizat n prezent: X + 0,10X = 1,1 1,10X = 1,1 x = 1,1/1,1 = 1 Formula de actualizare este:

St VNA= (1+ r)t


unde: VNA = valoare prezent a fluxului net de numerar realizat pe toat duarata de via a proiectului S = suma realizat n viitor r = rata de actualizare (sau rata dobnzii) t = numarul de ani pn la ob inerea respectivei sume n aceast formul, rata de actualizare (rata dobnzii) reprezint costul de oportunitate al fondurilor investite n proiect. Pentru exemplificare, s considerm cazul propietarului unui apartament care dorete s-l nchirieze pe urmtorii pentru ani. Venitul su va fi - s presupunem - de 5 milioane lei anual (net, adic minus repara iile i alte cheltuieli pe care le va avea de suportat). S mai presupunem c rata dobnzii la depozitele bancare este i va rmne de 10%. Valoarea net actualizat a veniturilor viitoare pe care le va ob ine proprietarul va fi de:

VNA =

5000000 5000000 5000000 5000000 + + + = 2 3 (1 + 0,10) (1 + 0,10) (1 + 0,10) (1 + 0,10) 4

5000000 5000000 5000000 5000000 + + + = 1,10 1,21 1,331 1,4641

= 4545454 + 4132231 + 3756574 + 3415067 = 15849326lei


Pentru a putea aprecia dac merit sau nu s nchirieze apartamentul respectiv, proprietarul va trebui s compare aceast valoare net actualizat cu veniturile pe care le-ar putea ob ine din utilizarea apartamentului respectiv n alte moduri alternative. Trebuie fcut precizarea c nu exist o unic rat de actualizare, care s fie corect n sens absolut. n plus, trebuie observate cteva chestiuni elementare: atta vreme ct ratele dobnzii sunt pozitive, o sum ob inut n viitor va fi ntotdeauna mai mic dect aceeai sum realizat n prezent; cu ct rata dobnzii ce poate fi ob inut de pe urma une investi ii lipsite de risc va fi mai mare, cu att mai mic va fi valoarea prezent a unei sume viitoare de bani. Cu alte cuvinte, exist o rela ie invers propor ional ntre rata dobnzii i valoarea prezent a unor ncasri viitoare; cu ct investi ia este mai riscant, cu att valoarea prezent a dreptului de a primi o sum n viitor va fi mai mic. Ca observa ie, valoarea prezent a unei sume viitoare este no iunea opus pentru valoarea viitoare a unei sume prezente. Atunci cnd ne referim la capacitatea unei sume de bani de care dispunem n prezent de a "aduce" al i bani de-a lungul unei anumite perioade, vorbim - de regul de rata dobnzii. Invers, cnd calculm valoarea prezent a unei sume viitoare, utilizm no iunea de rat de actualizare sau de rat a scontului (de scontare). Cu toate acestea, rata folosit este aceeai n ambele cazuri. S mai analizm un exemplu: dispunem de o sum de 1000 unit i monetare (u.m.), iar rata de actualizare poate fi fie 12%, fie 6%. Numr de ani 1 2 Valoarea la o rat de 12% 892,90 797,20 Valoarea la o rat de 6% 943,40 890,00

17

3 4 5 10 25 50 100

711,80 635,50 567,40 322,00 58,80 3,50 0,01

839,60 792,10 747,30 558,40 233,00 54,30 2,94

n ciuda clarit ii formulei de calcul, trebuie totui men ionat c valoarea net actualizat a unei sume viitoare depinde nu numai de mrimea ratei de actualizare, ci i de numrul subperioadelor care compun perioada total. Cu alte cuvinte, este necesar s tim dac dobnda se calculeaz lunar, trimestrial, anual sau pentru o alt perioad. n calculele de mai sus, s-a presupus ca dobnda se calculeaza anual. n cazul unor perioade scurte, periodicitatea calculrii dobnzii nu afecteaz rezultatele n mod semnificativ. Astfel, dac am considera o rat a dobnzii de 12%, calculat trimestrial, atunci rezultatul dup doi ani ar fi de 789,41 u.m. (rata dobnzii de 3% trimestrial, pentru o perioada de 8 trimestre). Se observ c o cretere a numrului de subperioade reduce valoarea prezent a unor ncasri viitoare. Abilitatea de a calcula valoarea prezent a unor ncasri viitoare i dovedete utilitatea n numeroase situa ii, n special atunci cnd trebuie fcut o alegere dintre dou sau mai multe strategii care implic pl i viitoare n diferite ipoteze. Pentru a evita ob inerea unor concluzii greite, prin compararea unor sume de bani ob inute n perioade diferite - fr a lua n considerare dimensiunea temporar a banilor - este necesar ca valorile viitoare s fie calculate cu valori curente. Fie urmtorul exemplu care analizeaz cazul unor pl i viitoare variabile. Un proprietar are trei oferte n legtur cu apartamentul su: a/ s-l vnd pentru 90000$, plata imediat; b/ s-l vnd, cu 10000$ imediat i 1000$ pe lun pentru urmtorii 10 ani; c/ s-l vnd, cu 25000$ plata imediat i 1200$ lunar n urmtorii 6 ani. La prima vedere, suma total de bani pe care proprietarul respectiv o va primi va fi de 90000$ n varianta a, 130000$ n varianta b I 11400$ n varanta c. O astfel de compara ie ne-ar conduce ns la o concluzie eronat, deoarece nu ar lua n considerare valoarea temporal a banilor. Astfel, presupunnd o rat a dobnzii de 9%, valoarea prezent a 1000$ pl i lunar n urmtoarele 1120 luni ar fi de 78941,69$3/; pe de alt parte, valoarea total a 1200$ lunar n urmtoarele 72 luni este de 66572,22$. Rezult c valorile prezente ale celor trei alternative sunt: a/ 90000$; b/ 88941,69$; c/ 91572,22$. Se observ c alternativa a doua - chiar dac reprezint suma cea mai mare -are cea mai mic valoare prezent. Aceasta deoarece plata ini ial este relativ mic, iar ratele se ntind pe o perioad de 10 ani i nu 6 ca n alternativa c. Pe de alt parte, deoarece valorile prezente ale celor trei alternative sunt suficient de apropiate, unii vor prefera varainta a. Concluziile vor diferite n cazul n care s-ar folosi o alt rat de actualizare. De exemplu, n cazul n care am calcula valoarea prezent utiliznd o rat de 6% (n loc de 9%), rezultatele ara fi urmtoarele: a/ 90000$; b/ 95366$; c/ 94990$. Se observ c alternativele ce implic plata de-a lungul unei anumite perioade au devenit mai atractive. Valoarea prezent a unor ncasri viitoare este cu att mai mare cu ct rata de actualizare este mai mic. Aceasta este rela ia de invers propor ionalitate men ionat mai nainte. Dup cum se poate vedea alegerea dimensiunii ratei de actualizare prezint o importan deosebit. Din pcate, nu exist o "re et" unic despre cum trebuie aceasta aleas n diverse 3/ Formula folosit pentru a ob ine valoarea prezent a unui flux de pl i constante (FP) de primit n viitor este: VNA =

FP (1 (1 + r ) N ) r 18

n cazul nostru, r=9/12=0,75% lunar i N=20. (1+r=1,0075 i r=0,0075)

situa ii. Factorii care vor trebui lua i n considerare vor fi natura proiectului, nivelul actual al dobnzilor pe pia , altervantivele disponibile de investi ii etc. De cele mai multe ori, n realitate, este aleas una dintre urmtoarele rate de actualizare: a/ Rata dobnzii la investi iile cu risc zero, cum ar fi - s zicem - obliga iunile gurvenamentale; b/ Rata cea mai mare a dobnzii pe care cineva o poate obtine la un depozit n conditiile existente; c/ Rata cea mai mic a dobnzii pe care o persoan ar trebui s o plteasc pentru a mprumuta suma echivalent tranzactiei implicate; d/ Rata bazat pe veniturile pe care persoana respectiv i le-a fixat ca obligatorii de ob inut pentru a lua decizia de a intra n tranzac ia implicat. Rata de actualizare va trebui majorat atunci cnd exist riscul ca pl ile viitoare s nu fie efectuate. Cu ct riscul va fi mai mare cu att rata de actualizare va fi mai mare i - n consecin valoare prezent va fi mai mic. n luarea deciziilor financiare n afaceri, firmele utilizeaz n prezent metode mult mai sofisticate dect cele descrise pn n prezent. Problema se pune n termenii urmtori: o firm se afl n fa a mai multor alternative de a investi, fiecare dintre acestea implicnd nite cheltuieli i, respectiv, nite venituri (cu alte cuvinte, nite ieiri i, respectiv, intrri de fonduri - fluxuri financiare). Dimensiunea intrrilor i ieirilor poate fi fix sau poate s existe un anumit grad de incertitudine (n acest caz, trebuie gsit o metod de cuantificare a incertitudinii). n cazul n care cheltuielile i veniturile se realizeaz pe o anumit perioad de timp, atunci calculul poate deveni deosebit de complex. Teoria care l fundamenteaz se bazeaz pe valoarea temporal a banilor, aa cum a fost ea prezentat mai sus. n general, sunt acceptate doua metode: a/ Metoda ratei interne de rentabilitate [RIR]. RIR este definit ca fiind rata de actualizare care egalizeaz cheltuielile anticipate cu veniturile anticipate. S presupunem, de exemplu, c o firm ar trebui s realizeze n prezent o cheltuial (investi ie) de 20 milioane lei, pentru a ob ine n fiecare din urmtorii cinci ani un venit de 6 milioane lei RIR este acea rat de actualizare care face ca valoarea prezent a veniturilor viitoare s fie egal cu valoare prezent a cheltuielilor. n exemplul de fa , este de 15%. n cazul mai multor alternative, se va alege aceea care are cea mai mare rat de revenire. Din punct de vedere tehnic, calculul RIR impune mai multe itera ii, fiind - din acest punct de vedere - destul de elaborat. Pentru a simplifica lucrurile, unele programe de calculator au inclus printre facilit ile lor, posibilitatea calculrii ratei de revenire4/. b/ Metoda valorii prezente nete (valorii nete actualizate) implic stabilirea unei rate minime de revenire din partea proiectelor pe care firma respectiv a decis s le realizeze. O dat stabilit aceast rat de revenire, toate veniturile i cheltuielile sunt actualizate la valoarea prezent, calculndu-se diferen a dintre acestea: dac valoarea net actualizat este pozitiv, atunci proiectul este atractiv din punctul de vedere al firmei.

ntrebri facultative 1. Care sunt obiectivele urmrite de firm pentru fiecare dintre produsele sale (de exemplu maximizarea profitului sau maximizarea vnzrilor, adic o cretere a cotei de pia ). 2. Sunt pre urile actuale la un nivel care s asigure realizarea obiectivului dorit? 3. Strategia actual a firmei urmrete ob inerea unor costuri mai reduse dect ale concuren ilor sau, mai degrab, o diferen iere a produselor ?

4/

De exemplu, Microsofot Excel (Insert, Function, Financial, IRR)

19

U1.4 Test de autoevaluare nr. 1


1. Mediul microeconomic presupune urmtoarele: 1. caracterizeaz comportamentul firmei pe pia a pe care ac ioneaz aceasta; Timp de lucru : 15 min 2. implic modul de determinare a pre urilor, a veniturilor, costurile, numrul de Punctaj 100p salaria i; 3. trecerea economiilor de la forma preponderent natural la economia de schimb; 4. abordarea evolu iei economiei i a func iilor ndeplinite de aceasta; 5. instrument de schimb; 6. marf de o anumit valoare proprie ntr-un volum mic. Alege i varianta corect a. 1,2,3,4,5 b. 1 2 c. 2,4,5,6 d. 4,5,6, e. 1,4,5,6 (10 puncte) 2. Mediul macroeconomic presupune urmtoarele: 1. ia n considerare condi iile generale economice i sociale existente ntr-un sistem mai larg 2. fiecare firm reprezint doar una dintre componente 3. este influen at de deciziile politice, economice sau legislative luate la nivel na ional i interna ional 4. unitatea etalon n care se exprim pre urile i obliga iile Alege i varianta corect a. 1,2,3 b. 1,2,3,4 c. 3,4 d. 2,3,4 e. Nici una (10 puncte) 3. Completa i: Succesul unei......depinde de capacitatea........ de a anticipa i a lua decizii corecte n momentul apari iei modificrilor respective (10 puncte) 4. Pentru a lua decizii corecte, managerul trebuie s identifice mai nti caracteristicile mediului n care opereaz.. Adevarat Fals (5 puncte)
5. Cele mai importante concepte n teoria economic a afacerilor sunt: 1. alocarea resurselor

2. costul de oportunitate 3. analiza marginal 4. dimensiunea temporal 5. externalit i Alege i varianta corect a. 1,2

20

b. 1,2,3 c. 1,2,3,4,5 d. 3,4,5 e. Nici una (10 puncte) 6. Completa i: Un.....este implicat n procesul de....a resurselor ori de cte ori i cumpr.....angajeaz salaria i sau efectueaz investi ii (10 puncte) 7. Costul de oportunitate este unul din conceptele de baz n teoria economic a afacerilor Adevarat Fals (5 puncte) 8. Deciziile se ia la urmtoarele nivele: 1. ce bunuri i servicii se vor produce innd cont de resursele disponibile 2. cum vor fi combinate aceste resurse pentru a produce diferitele bunuri i servicii 3. pentru cine vor fi realizate bunurile i serviciile Alege i varianta corect a. 1,2 b. 1,2,3 c. 1 d. Nici una (10 puncte) 9. n mod tradi ional, mecanismul pre urilor a fost interpretat ca nefiind factorul esen ial n luarea deciziilor cu privire la ce, cum i pentru cine se produce. Adevarat Fals (15 puncte) 10. Completa i: n termeni economici, factorul decisiv n luarea deciziilor l

constituie....
(15 puncte)

U1.5. Rezumat
Scopul acestui capitol este de a veni n ntmpinarea necesit ilor pe care le are un manager n activitatea sa de zi cu zi. Deciziile pe care acesta le ia, pentru a fi eficiente, trebuie s se bazeze pe cunoaterea rela iilor economice fundamentale.

21

Bibliografie minimal
1.Carp Radu, andru Simona Dreptul la intimitate i protec ia datelor cu caracter personal. De la acquis-ul comunitar la legisla ia romneasc, Ed. All Beck, Bucureti, 2004 2. Crcan Mihaela, Cp n Marcel Libera circula ie a persoanelor, bunurilor, serviciilor, capitalurilor, Ed. Tritonic, Bucureti, 2007 3. Darie Nicolae Uniunea European. Construc ie. Institu ii. Legisla ie. Politici comune. Dezvoltare, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2008

Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare nr. 1


1. b; 2. a; 3- afaceri, manager ; 4- adevrat; 5-c; 6- manager, alocare,materii prime; 7-adevrat; 8-b; 9 - fals; 10 costurile relative;

22

23

UNITATEA 2 Corela ia competitivitate-mediu de afaceri

Durata medie de studiu individual - 2 ore

Cuprins:
U2.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are U2.2. Definirea competitivit ii U2.3. Factorii competitivit ii economice U2.4. Indici de msurare a competitivit ii U2.5. Test de autoevaluare . U2.6. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare ..

pag.

U2.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are


Parcurgerea acestei unit i de nv are v va facilita nv area unor concepte privind: - competitivitate economic - competitivitate interna ional - factorii competitivit ii economice - indici de msurare a competitivit ii

U2.2. Definirea competitivit ii


Definirea competitivitatii la nivel de firma este relativ usor de realizat dupa parerea profesorului Carbaugh de Washington University. In opinia sa, o firma este competititva daca produce bunuri si servicii de o calitate superioara sau la un pre mai scazut decat competitorii sai interni sau externi. Din punctul de vedere al unei natiuni insa, competitivitatea poate fi definita in multiple feluri. Toate aceste abordari si clasificari au un numitor comun acestea exprima capcitatea si abiliatea tarii respective de a utiliza in mod eficient oportunitatile de pe piata mondiala..

24

In conceptia clasicilor economiei politice, manifestarea cererii si a ofertei intemeiata pe libera ini iativa, generata de proprietatea privata, neglijeaza factoriii de timp si de loc. Prin insusi faptul ca echilibrul economic se asigur numai prin sistemul si mecanismul pietelor, agentii economici sunt condamnati la pasivitate, Acestia avand asigurat fie avantajul cornparativ absolut, fie pe cel re!ativ. In teoria moderna asa cum remarca economistul austriac Peter Schifico competitia coexista cu elemente monopolistice, ea este deci multiforma, caci nu se manifesta doar prin preturi, ci in egala masura, prin modul de a produce, prin calitatea produsului, prin politica de vanzari si poli/compatitie ( concurenta ) este imperfecta si, prin insusi acest caracter, ea este dinamica si efectiva Aceasta optica, specifica perioadei contemporane cu privire la competitivitate, ar putea fi considerata baza conceptului avantajului competitiv. Doua caracteristici ale competitivitatii aratate vor fi valorificate pentru definirea avantajului competitiv si al masurilor ce trebuie adoptate pentru ca o tara ( o economie) sa-l obtina : caracterul multifactorial si caracterul procesual, la interferenta dintre intern si extern, dintre productivitatea folosirii factorilor de productie disponibili in cadrul economiei de referinta si eficienta cu care se deruleaza relatiile comerciale intertari. O definitie a competitivitatii internationale, care corespunde stadiului actual, a fost mentionata economistul R. Carbaugh Competitivitatea internationala reprezinta capacitatea unei tari, in conditiile pietei libere si ale unei concurente corecte, de a concepe, produce si comercializa bunuri si servicii fie de o calitate superioara, fie la un pret inferior fata de produsele si serviciile oferite dea alte tari . Oferirea de bunuri si servicii de o calitate superioara este in mod clar o problema legata de competitivitate. Cu toate acestea, asupra ultimei parti a definitiei / aceea legata de pret / pot fi luate in consideratie si alte opinii. Astfel, exista parerea ca, dorinta unor tari de a obtine preturi mari la produsele comercializate pe piata mondiale reprezinta un obiectiv mult mai atractiv si, deci, o dovada mult mai evidenta a competitivitatii, decat vanzarea la preturi mici. Daca asociem un produs specific zilelor noastre, calculatorul, cu teoria lui Vernon. vom putea observa o serie de elemente care sustin caracterul multifactorial al compeititivitatii, ca si cel procesual. Astfcl, banalul calculator de buzunar. care a fost inventat a inceputul anilor 60 si care se vindea de ctre producatorii amoricani cu 1000 de dolari bucata, avea a inceputul anilor 70 un pret de aproximativ 400 USD, pentru ca apoi sa scada in urmtorii ani pana la un pret de 10-20 de dolari, ceea ce a fcut ca productia sa sa fie abandonata practic de cei care l-au lansat. Daca pentru un producator din .Asia de S-E, America Latina sau Europa Est., un pret al calculalorului de 10 USD, poate fi competitiv pentru companii precum Texas Instruments, Hewlett Packard sau Casio, acest nivel de pret este neremunerator. Avantajul competitiv al firmelor aflate in avangarda progresului tehnic, se afla in ramurile de varf, in care avansul tehnologic permite obtinerea de preturi pe masura si nu in ramurile. cu tehnologie standardizat. Pot fi distinse cel putin doua abordari principale ale conceptului de compctitivitate asa cum le defineste un alt economist anglofon, Kirsty Hugues : O prima abordare priveste competitivitatea ca o chestiune de eficienta relativa, static sau dinamica. Aceasta so poate cuantifica pe baza nivelurilor de perforananta (nivelul productivitatii. cresterea competitivitatii, etc.). A doua ahordare considera competitivitatea ca pe o reflectare a performantelor in comertul international (performant masurate sub forma cotelor detinute pe pietele de export, fie sub forma gradului de penetrare a a importului). Exista numeroase alte definiri ale competitivitatii. De pilda, OCDE o defineste astfel : capacitatea firmelor, sectoarelor, regiunilor. Statelor sau organismelor supranationale, aflate in competie interntionala, de a asigura in nod sustinut un venit tridicat din valorficarea factorilor de productie, precum si venit superior din valorificarea fortei de munca. Aceasta definire, reliefeaza in mod clar impactul determinant pe care competitivitatea unei natiuni il are asupra nivelurilor veniturilor si implicit asupra nivelului de trai din tara in cauza. Deci se pune accent pe finalitatea sociala a cresterii cometitivitatii.

O alta definitie a fost data de Directia Generala pentru Probleme Economice si Financiare de pe lnga Comisia Europeana. Competitivitatea subliniaza specialistii Comisiei Europene - este capacitatea unei tari de a realiza coordonarea cresterii economice cu echilibrul extern ; la baza performantelor externe a tarilor industrializate sta importanta fundamentala pe care o are comertul international. Totusi, accentuand rolul pe care il detine diferientierea produselor in strategia conmpetitiv a firmelor, economia industriala a limitat acest tip de abordare, considerand ca el nu constituie o baza adecvata pentru o evaluare cuprinztoare a competitivitatii. Aceasta definitie pune accentul. in primul rand, pe largirea spectrului variabilelor ce trebuie luate in considerate in analiza 25

compctitivitatii (productivitatea, inovatia tehnologica. investitiile in calimtaul fizic si uman. politici structurale ...). In al doilea rand, aceasta dcfnitie privestc cumpetitivitatea prin prisma raportului dintre cresterea economic si echilibrul exten. Competitivitatea nu este insa un joc cu suma nula, in sensul ca natiunile beneficiaza de pe urma cresterii economice inregistrate de alte natiuni. Aceasta deoarce crcsterea econonic dintr-o annumita parte a lumii, determina deschiderea de noi piete de desfacere. pentru produsele si serviciile provenind din alte parti, precum si formarea surselor de aprovizionare ale acestora din urma Astfel, a fi competitiv nu inseamna a determina dezavantaje pentru ceilalti parteneri comerciali, ci a creste si utiliza pe deplin avantajul propriu.

U2.3. Factorii competitivit ii economice


Intelegerea modului de actiune a factorilor legati de competitivitate este legata, mai intai de evaluarea marimii si dinamicii competitivitatii economice a natiunilor. Aceasta a devenit o preocupare cu character general. Astefel, doua institutii inrternationale s-au preocupat in mod deosebit in acest sens. Este vorba de Forumul Economic Moadial (World Economic Forum WEF) care publica inca din 1979 Raportul asupra Competitivitatii Globale si de Institutul pentru Dezvoltarea Managementului ( International Institute for Management Developement IMD ) care editeaza Anuarul Competitivitatii Mondiale. In timp ce WEF defineste competitivitatea ca fiind abilitatea unei tari de a inregistra rate inalte de crestere ale PIB-ului pe un locuitor , in optica IMD competitivitatea consta in abilitatea unei tari de a crea valoare adaugata, sporindu-si astfel avutia nationala, prin administrarea eficienta a relatiilor bivalente : procese si produse ; atractivitate si agresivitate ; globalitate si proximitate ; coeziune sociala si asumarea riscurilor . O simpla comparatie arata ca metodologiile celor dou institutii se deosebesc intre ele prin factorii luati in calcul, precum si prin ponderile acordate diferitilor factori in cadrul indicilor calculati. Institutul International pentru Dezvoltarea Managementului elaboreaza anual un clasament al celor mai competitive natiunii ale lumii dup un set de criterii (care va fi prezentat mai in detaliu), Incercnd astfel pe de o parte s furnizeze informatii utile investitorilor interesati, iar pe de alta parte un material documentar de interes pentru analisti. Studiul analizeaz notiuna de competitivitate inclusiv din punct de vedere teoretic, Incercnd s explice modul in care criteriile principale care stau la baza studiului se inscriu in cadrul general de definire a ideii de competitivitate. Totodata, studiul respectiv contrapune o serie de elemente specifice considerate factori ai competitivitatii : atractivitate versus agresivitatete ; proximitate versus globalitate; active versus procese ; asumarea d riscuri individule versus coeziune social. Primul factor pereche este format de elementele atractivitate agresivitate este apreciat ca determina diferentierea natiunilor prin modul in care administrezarelatiile lor cu comunitatea internationala de afaceri. In mod traditional, competitivitatea este perceputa ca agresivitatea internationala a tarilor, materializata prin exporturi si investitii straine directe. Tari ca Germania, Japonia, China, Coreea de Sud au urmat cu succes o asemenea strategie.Alte tari (Irlanda, Singapore) administraeza competitivitatea stimuland investitiile si devenind, astfel, mai atractive. Agresivitatea genereaza venituri in tarile de origine, dar nu si locuri de munca. Atractivitatea creeaza locuri de muncain tarile receptoare de investitii straine directe, dar pot aduce venituri scazute datorita stimulentelor conferite. Iata deci, ca nici o tara, nici macar cele cu nivel ridicat de bunastare, nu poate igora atractivitatea, mai ales datorita impactului puternic asupra locurilor de munca. Chiar daca teoretic tarile lumii trebuie sa tina seama de ambii factori, pentru a concura cu succes pe piata internationala actuala, totusi multe sunt mai degraba orientate spre unul din ei. Astfel Irlanda nu este extrem de agresiva pe piata internationala, iar Coreea de Sud nu este atractiva la investitii : Marea Britanie, considerata o adepta agresivitatii, tinde sa devina preponderent atractiva, iar Elvetia urmeaza un trend exact opus. Singura tara care pare sa ramana , in continuare, la fel de agresiva, pe cat este de atractiva este SUA. A doua pereche de factori interconectati are in vedere faptul ca de obicei sistemul economic al unei tari nu este in general extrem de omogen. In multe. cazuri, natiunile trebuie sa se confrunte cu doua tipuri de economii : economia proximitatii (economy of proximity) si aceea

26

a globalitatii (economy of globality). Mai precis este vorba de doua categorii de activita i economie - Economia proximitatii cuprinde activitati traditionale: manufacturi, servicii sociale si personale (medicale, educationale), activitati administrative (guvernamentabe, justitie), si in final activitati de. sprijinire a consumatorilor (servicii post-vanzare). Economia proximitatii ofera vaboarea adaugata utilizatorilor fnali. Ea este in general protectionista si costisitoare. - Economia globalitatii este formata din companiile cu activitate la nivel mondial. Ea presupune ca productia nu este necesar sa fie neaparat adresata utilizatorului final. Beneficiile sale deriva din avantajul competitiv obtinut la nivelul pietei mondiale, in special, in ceea ce priveste costurile operationale. Aceasta economie este, in general, competitiva si efcienta, prin preturile bunurilor oferite. Proportia acestor doua tipuri de economii in asigurarea prosperitatii nationale, variaza in functie de marimea si nivelul dezvoltarii economice a tarilor. In medie, putem considera ca in Europa Occidentala 2/3 din PIB-ub insumat al tarilor, este este generat de economia proximitatii si numai 1/3 de economia globalitatii. Tarile mai mici sunt mai dependente dc economia globaba, in timp ce tarile mari, cum ar fi Statele Unite, se bizuie in continuare pe uriasa lor piat interna, desi tendinta lor catre globalizare este evident crescatoare. In ultimul sfert de veac, economia bazata pe globabizare a crescut mai mult dect semnificativ, invadand uneori terenul opusei sale (economia proximitatii). Aceasta s-a realizat prin mai multe metode cum ar fi : masurile de reducere a barierelor comerciale, acordurile comerciale, integrarea regionala, dereglementarea, privatizarea; etc. O consecinta importanta a gbobalizarii a fost aceea de a exercita puternice presiuni asupra pretunilor, marjelor de profit si salariilor. Tari cu un inalt nivel al standardelor de viata si costuri dc operare ridicate, cum ar fi Germania sau Elvetia au fost obligate la o dura adaptare a proceselor, la exigentele globalizarii. Cel de al treilea factor bivalent produse versus procese exprima tendita tarilor de a administra propriul mediu competitiv, bazandu-se, cu precadere, fie pe active fie pe procese, in raport de conditiile fiecareia. Unele natiuni (precum Brazilia, India san Rusia) pot excela din punctul de vedere al activelor (pamant, lucratori, resurse naturale), fara a fi in mod necesar competitive. Alte tari (cum ar fi Singapore, Japonia sau Elvetia) sunt sarace in resurse, dar s-au bazat in mod fundamental pe valonificarea unor procese sau procedee pe care le-au perfectionat in avans fata de concunenta. In general, tarile din cea de a doua grupa sunt mai competitive dect cele ce apartin primei categorii. Se poate considera ca infrastructura, puterea industniala si chiar educatia sau cunostintele detinute sunt active, care s-au acumulat de-a lungul mai multor generatii. Acestea pot determina o situatie de autosatisfactie in cadrul vechiror natiuni, care confund uneori bunastarea cu competitivitatea. A patra pereche de factori pereche interdependenti face distinctie intre sistemele care promoveaza asumarea riscurilor individuale si cele care urmaresc sa prezerve coeziunea sociala. Asa numitul model Anglo-Saxon este caracterizat de accentul pus pe asumarea riscului, dereglementare, privatizare si reponsabilizare la nivel individual si printr-o abordare minimalizatoare a sistemubui de asitenta sociala. Prin contrast cu acesta, Modelul Continental European pune accentul pe consensul social. Acesta duce o politica mai echitabila a venitunilor si promoveaza un sistem extins de asistenta sociala. Dupa ce ani la rand cele doua sisteme s-au concurat reciproc, in prezent pare sa fi devenit prevalent modelul Anglo-Saxon. Legislatia Uniunii Europene este concentrata ponderent pe dereglementare si privatizare. Inclusiv caderea fostului bloc comunist si optiunea pentru capitalism a unor state cu o orientare indelungata de alta factura (vezi China), pare sa confirime acest lucru. Un impact semnifcativ asupra competitivitatii tarilor il are sistemul de valori. La inceputul secolului al XX-lea, germanul Max Weber, a studiat relatia dintre cultura si dezvoltanea economica. Ca urmare el a relevat faptul ca natiunile nu concureaza doar prin produse sau servicii, ci deopotriva, prin educatie si sistemul de valori. Sistemul de valori preconizat de M. Weber, ar putea fi compus din urmatoarele elemente : - munca struitoare (grea) oamenii sunt total dedicati obiectivelor fundamentale nationale si bucreza din greu mai multe ore pe zi (cx. Coreea, sau chiar Japonia) - abundenta desi oamenii lucrcaza din greu ei aconda o atcntie din ce in ce mai mare cresterii veniturilor proprii (ex. Singapore). - participate sociala oamenii sunt mai putin interesati de o munca staruitoare si sunt implicati in special in formanea societatii din care fac parte (ex. SUA sau UE in deceniile 7-8 ale secolului trecut)

27

- autosatisfactie oamenii sunt mai interesati de evolutia vietii or particulare, decat de modificarile aparute la nivel de societate (ex. SUA si UE in prezent) . In alta ordine de idei, pot fi identificatc trei modele diferite de comportamente, care sintetizeaza diferit valorile de baza si institutiile care le slujesc. In cele ce urmeaza estesemnificativa delimitarea acestora : a) Modelul Sud-European este caracterizat printr-o infrastructura relativ putin dezvoltata, o usoara reativa reglementare a mediului de afaceri, o protectie sociala relativ ampla, precum si prin existenta unei economii paralele si prin costuri ale fortei dc munca mai reduse. Acest model favonizeaza spiritul creator, inventiv. Aceasta categorie este specifica Italiei, Spaniei, Pontugaliei, si chiar unora dintre tarile nou-industrializate. b) Modelul Nord European estc caracterizat de o puternica stabilitate, un consens social si de neglementari stricte. Acesta favonizeaza perspectiva pe tenmen lung. Din aceasta categoric se considera ca fac parte tari precum Germania, Olanda, Austria, Elvetia. Unii autori extind aceste caracteristici si la Japonia si chiar Taiwan. c) Modelul Anglo-Saxon se delimiteaza prin procesele de dereglementare, privatizare, prin flexibilitatca fortei dc munca si acceptarea unui nivel ridicat de risc. Acest tip de socictate cultiva spiritul antreprenorial. In ultimii ani, asa dupa cum s-a mcntionat anterior, a avut loc o permutare dinspre perceptele Modelului Nord-Eunropean catre cele ale Modelului Anglo- Saxon, dar se manifesta si pe mai departe o puternica rivalitate si competitie intre crearea unui mediu dc afaceri extrem de competitiv (element caractcristic celui de al doilea model) si responsabilitatea sociala crescuta, ce revine mcdiului local (fapt specific primului model). O intenesanta analiza comparativa a modelelor de economie dc piata functionala, a fost realizata de economistul francez Michel Albert. El compara si contrapune modelul anglo-saxon ( numit metaforic model texan ) cu modelul vest-european, pe care il numeste model roman. Alti specialisti, dupa multiple analize comparative au facut o selectie cu cele mai semnificative si de viitor. S-a ajuns, astfel la stabilirea unui asa numit decalogul regulilor de aur care contribuie la obtinerea si mentinerea competitivitatii unei tari. Acestea sunt considerate drept cai de asigurare a competitivitatii : - Crearea unui mediu legislativ stabil si predictibil - Construirea unei structuri economice flexibile si adaptabile - Investitii masive, atat in infrastructura nationala, cat si in cea informational-tehnologica - Stimularea acumularii private si a investitiilor interne - Dezvoltarea agresivitatii la nivelul pietei globale si, deopotriva, asigurarea atractivitatii interne pentru investitiile straine directe - Orientarea atentiei catre calitatea, rapiditatea si transparenta politicilor guvernamentale si administrative - Mentinerea unei corelatii economice (sanatoase) intre nivelul salariilor, productivitatea muncii si impozitare - Prezervarea unei structuri sociale moderne, prin reducerea disparitatilor salariale si consolidarea clasei de mijloc - Investirea masiva in educatie, in special in invatamantul universitar si post universitar, ca si in instruirea continua a fortei de munca, a populatiei in general. - Realizarea unui echilibru intre economia de proximitate si cea bazata pe globalizare pentru a se asigura crearea unui nivel substantial de bunastare si acumulare, concomitaent cu prezervarea sistemului de valori adecvat si agreat de membrii comunitatii nationale respective.

U2.4. Indici de msurare a competitivit ii


a ) Indicele de crestere a competitivitatii ( Growth Competitiveness Index G.C.I. ) In ultimele decenii, cuantificarea nivelului competitivitate al tarilor si a dinamicii acesteia a devenit obiect al preocuparilor permanente ale unor instititii si organizatii cu preocupari gbobale. S-au impus din acest punct de vedere, asa cum am subliniat anterior, Institutul International pentru Dezvoltarea Managementului si biecunoscutul Forum Economic Mondial. Institutul de Management de la Lausanne intocmeste anual, de peste un deceniu, un studiu ce are ca obiect stabilirea unui clasament al celor mai competitive tari ale lumii. Acest clasament se intocmeste pe baza a patru criterii principale : performanta economica; eficicnta politicii guvcnnamcntale, eficienta mediului de afaceri; infrastructura. Aceste critcerii subsumcaza un numar de 323 de indicii si indicatori.

28

Cu privire la primul criteriu - performanta economica - se considera ca aceasta trebuie abordata si analizata intr-o manienra foarte complexa. Iata, in continuare doar cteva din elementele de abondare ale acestui criteriu: prosperitatea actuala a unei tari reflcta si performantele sale economice din trecut; competitia guvernata de fortele pietei asigur performantele de durata ale unei natiuni ; cu cat competitia interna se manifesta mai acerb, cu att mai competitive vor fi firmele nationale atunci cand activeaza pe pietele externe; succesul unei tari la nivelul comertului exterior, arata competitivitatea companiilor sale (daca nu se tine cont de banierele comcrciale); deschiderea unei tari catre activitatile economice internationale conduce, de rcgula, la cresterea performantelor economicc interne ale acelei tari investitiile internationale detennina o alocare economica mai judicioasa a resunselor la nivcl mondial Referitor la cel de-al doilea criteriu - eficienta politicii guvernamentale elementele definitorii sunt : interventia statelor in activitatile de afaceri pot fi minimizate, partial, prin crearea de conditii pentru ca intre firme sa existe o concurenta loiala; guvernul, poate stabili totusi conditii macroeconomice si sociale care sunt predictibile, si, astfel, se minimizeaza riscul extern pentru intreprinderile economice; guvernele trebuie sa fie flexibile in activitatea lor, adaptndu-si politicile cconomice la schimbarile aparute in cadrul mediului international (mondial, global); administratiile publice au sarcina dc a oferi o structura a societatii bazata pe corectitudine, egalitate si justitie menite sa asigure securitatea populatiei. Al trcilca criteriu abordat in cadrul analizei eficienta mediului de afaceri presupune valorificarea ctorva elemente, cum sunt: eficienta optima, impruna cu abilitatea de adaptare la schimbarile in mediul concurential sunt atribute manageriale cruciale pentru competitivitatea firmelor ; facilitatile de ordin financiar-fiscal pot oferi sporuri dc competitivitate; un sistem financiar bine dezvoltat si integrat la nivel mondial sustine competitivitatea economiei nationale; mentinerea unui nivel dc trai ridicat necesita integarea economiei interne in economia mondiala; spiritul antreprenorial estc decisiv pentru activitatea economica, in special in faza sa de debut; crearea si mentinerea unei forte de munca instruite cotribuie din plin la cresterea competitivitatii; productivitatea se reflecta in nivelul valorii adaugate; atitudinea fata de munca afecteaza in sens pozitiv sau negativ competitivitatea unei natiuni. Ultimul criteriu luat in considerare infrastructura are un mare rol in asigurarea unei competitivitati interne si internationale. Aceasta, cel putin, in urmatoarele sensuri: o infrastructura bine dezvoltata include un sistem eficient de afaceri si sustine activitatea economica, de asemenea, o infrastructura moderna include tehnologia informatiei si protectia eficienta a mediului natural; avantajul competitiv poate fi obtinut prin intenmediul aplicatiilor inovative si eficiente, ale tehnologiilor existcnte; investitiile in cercetarea dc baza si activitatile inovative sunt cruciale pentru o tara, in oricare dintre stadiile dezvoltarii sale economice ; investitiile pe termen lung, in cercetare dezvoltare, sunt de natura sa sporeasca nivelul de competitivitate al firmelor; calitatea vietii neprezinta o parte esentiala a atractivitatii unei tari; resursele educationale adecvate si accesibile, ajuta la dzvoltarea unei economii bazate pe inovatie si creativitate. Valentele teoretico metodologice ale acestui indice (indicator) au fost puse in evidenta in baza studiului elaborat de IMD si dat publicitatii in 2005. In decursul ultimei recesiuni a economiei mondiale, (se subliniaza in studiu), a zecea de la cel de-al doilela razboi mondial, firmele nccompetitive au disparut sau au avut parte de restructurari drastice. Unele firme mari si-au consolidat pozitiile, increderea in mediul de afaceri din unele tari a fost sfaramata prin intermediul mai multor scandaluri cu impact, de multe ori mondial. In prezent, investitorii sunt din nou prezenti, in aceste tari, dar mult mai precauti. Consumatorii au o atitudine pozitiva, dar sunt indatorati, iar guvernele fac eforturi sa reformeze pe termen lung sistemele de pensii sau de santate. Incepnd cu 2004, lucrurile par sa fi revenit la normal deoarce semnalele pietelor internationale sunt mult mai optimiste, chiar daca structura economiei mondiale este acum oarecum diferita. In redresarea economiei mondiale un rol crucial l-au avut si politicile

29

promovate de bancile centrale, care au atenuat efectele recesiunii. Politica Sistemului Federal Reserve (FED), spre exemplu, care a adus nivelul dobanzii la cel mai scazut nivel din ultimii 40 de ani, cumulata cu optiunea unui dolar slab, pare s fi fost deosebit de inspirata, deoarece a ajutat economia americana - SUA se claseaza pe primul loc - sa-si nevina relativ rapid . Si in 2005, ca si in anii antriori, in acest elasament, SUA a fost considerata, in pofida neajunsurilor mentionate, drept cea mai compctitiva natiune a lumii. Cresteri1e PIB-ului in anii 2003 si 2004, au fost de peste 3%, dar dficitul balantei comcrciale a ajuns, pe rand, la valori record de 581,6 mld. USD si respectiv 686 mld USD. La aceste niveluri record ale deficitului contrbuie si faptul ca, multe companii americane prefera sa produca in alte tari bunurile necesare pietei interne si apoi sa le importe. In alta ordine dc idei, in timpul Administratiei Bush deficitul bugetar a ajuns la 3,6%, fata de un excedent de 1,4%, in anul 1998. A doua mare economie a lumii - economia Japoniei - cu o valoare a PIB de pestc 6000 mid. USD a fost aproape absenta din economia mondiala in ultimul de deceniu. In anii 80 si inceputul anilor 90 aceasta era considerata, de catre studiul mentionat, cea mai competitiva natiune a lumii. Cresterea economica a Japoniei a incetat insa, in momentul in care sistemul sau financiar a intrat in colaps. Firmele mici si mijlocii au sufenit pierderi considerabile, iar societatea japoneza a fost pusa in fata unor rcforme administrative dureroase. Totusi, ultimii ani, par sa readuca in prim plan aceasta tara, dupa o cresere a PIB in 2003 de 2,7%, Japonia ocupa in 2005 locul 21, dupa Indicele Cresterii Competitivitatii si se mentine pe pozitii apropiate anilor anteriori. Uniunea Europeana a cunoscut in 2004 cea mai semniflcativ transformare numeric din istoria a prin adearea a 10 noi membrii, toti acestia avnd insa, standarde de viata mult mai sczute decat tarile membre, dar si costuri operationale mult mai scazute. Astfl, spre exemplu, costul unei ore de munca ajungea in industria prelucratoare in Germania pana la 30USD, in Marea Britanie sau Franta la 20 - 25 USD. in aceIasi timp in tarile baltice, saIariul pe ora nu depesea 2 USD, iar in Ungaria sau Pobonia se apropia de 3 USD. Cu certitudine asistam acum, in aceste conditii, la o reorientare a investitiilor dinspre vest ctre est si se pare ca principalii perdanti vor fi tari precum Irlanda, Portugalia san Spania. Dintre tarile membre ale UE, cel mai bine pozitionate in clasament sunt Finlanda si Danemarca. Ele ocupau locurile 6 respectiv 7, dar ambele au ocupat in anii anteriori pozitii mai bune(Finlanda find in anii precedenti pe locul 3). Caderile Germaniei (locul 23), ale Marii Britanii (locul 22) si Frantei (locul 30), au reflectat din plin situatia de relativa stagnare, chiar de regres in unele cazuri, a Uniunii Europene. Dintre noii veniti in fmilia comunitara cea mai buna pozitie este ocupata de Estonia (locul 26), restul tarilor fiind undeva dupa locul 35. Romania ocupa locul 55 in clasamentul pe 2005. In alta ordine de idei, pe termen lung, Europa in ansamblul sau se confrunta si cu o alta problema care ii afecteaza competitivitatea. Populatia Europei, care era in 2000 de 729 milioane, va scadea la 632 milioan in 2050. In plus, populatia europeana va suferi un proces accentuat de imbatrnire, ajungandu-sc ca persoanele cu vnsta de peste 60 de ani, sa detina o pondere de 32% in 2050, in conditiile in care si speranta de viata va creste cam cu un an la fiecare deceniu. In acelasi timp populatia tnara sub 14 ani, va scadea in acceasi penioada de la 27% la 16%. Aceasta problema demografica explica de ce 2/3 din bugetele nationale ale tarilor europene sunt directionate catre educatie, santEe etc si sisteme dc pensii. Atunci cnd populatia imbatrneste, obiectivul mentinerii aceluiasi nivel de benficii in privinta sistemelor de sanatate si a celor de pensii inseamna de fapt, sporirea cheltuielilor statelor. Problemele demografiei si cele sociale par sa atarne greu in defavoarea competitivitatii. Specialistii Institutului International pentru Dezvoltarea Managementului considera dinamica inregistrata de competitivitatea la nivel mondial, in viitorul apropiat , pare sa depinda de cresterea acesteia in tarile din Asia, in special in cadrul marilor natiuni asiatice. Au fost deja conturate trei etape ale relatiilor dintre competitivitatea mondiala si cea a marilor natiuni din Asia . - Intr-o prima etapa, China, India si multe alte natiuni asiatice sunt considerate ca furnizori de imput-uri pentru firmele americane, japoneze si europene, ca urmare, China a devenit centrul industriei prelucratoare, al aconomiei globale, India furnizeaza echipamente de birou, Tailanda este tara care asambleaza componentele, etc. - In cea de a doua etapa, aceste natiuni vor castiga in privinta puterii de cumparare si isi vor crea o clasa de mijloc care dezvolta si acumuleaza bogatie. Ca urmare ele devin furnizori pe piata mondiala. China este tara cu cea mai mare crestere in domeniul telefoniei mobile, dar si pentru autoturisme, otel sau alte bunuri. India va fi preocupata sa descopere din ce in ce mai multe bunuri de consum, asa cum au facut anterior Malaezia sau Singapore. - In stadiul al treilea, Asia se va dezvolta devenind un competitor mondial. Asia isi va

30

crea propriile companii globale si vor incepe sa exporte si sa promoveze marci locale. Un trend asemanator a urmat Japonia imediat dupa al doilea razboi mondial, cand a devenit dintr-o natiune producatoare de bunuri ieftine, una detinatoare de marci de nivel international. Asa cum marci japoneze de renume, precum Sony, Toyota, Nissan ori Hitachi sunt binecunoscute in toata lumea si contribiue la cresterea competitivitatii tarii de origine, tot astfel Konka, Huawei,Haier, Midea _ marci chinezesti care nu sugereaza nimic astazi _ vor fi in viitorul apropiat, promotorii competitivitatii pentru China. Daca se analizeaza clasamentul in functie de cele patru criterii luate in considerare , conform primului criteriu primele locuri , din punct de vedere al performantelor economice se afla SUA, Luxemburg si China. Printre tarile europene care ocupa locuri relativ bine cotate sunt : Irlanda 6, Franta 9, Olanda 10, Marea Britanie 14. Dintre noii veniti in UE cele mai bine situate sunt : Estonia 16, in crestere de pe locul 29, Cehia 36, urmata de Slovenia _ 39. Referitor la termenii schimbului, care este unul din indicatorii pe baza caruia sunt apreciate performantele economice, cel mai bine sta Franta 3, Polonia 6, Germania 10. In privinta eficientei politicilor guvernamentale Hong Kong se afla pe primul loc, iar pe locurile urmtoare sunt Singapore si Finlanda. Dintre tarile europene, pozitii favorabile ocupa si: Danemarca - 4, Islanda - 6 si Eivetia - 7. Eficienta mediului de afaceri situcaza pe primul loc Hong Kong-ul. Mediul de afaceri cel mai bine cotat dintre tarile europene a fost cel din Islanda, locul 2, urmat de Danemarca 7 si Finlanda - 9, la nivel mondial. Din accasta pcrspectiva este intcresant faptul ca tari europene cu traditie, ocup in prezent pozitii destul de putin atractive in clasamentul mondial: Germania locul 36, Franta locul 45, Italia locul 53, find devansate din accasta penspcctiva de Estonia locul 29, sau Ungaria locul 33. Imaginea cxtcrna este un element indisolubil legat de atractivitatea mediului dc afaceri dintr-o tara, iar din aceasta perspectiva, cel mai bine la nivel european stau, Islanda, Elvetia si Danemanca. Ultimul criteriu - cel al infrastructurii - situcaza pe pnimul loc SUA, urmata de Elvetia si Japonia. Tarile membre UE, cel mai bine situate sunt: Finlanda - 4, Dancmarca - 5, Suedia - 8 si Germania - 11. B) Indicele Competitivitatii Afacenilor (Business Competitiveness Index B.C.I. ) Anual, sub patronajul Forumului Economic Mondial se Intocmeste Raportul Competitivitaii Gbobale (GCR), obiectivul fundamental al acestui Raport este acela de a evalua competitivitatea unui numar cat mai mare de tari. In mod traditional GCR isi orienteaza atentia, asupra celor doi indicatori compoziti cu care masoara nivelul de competitivitate, al conomiilor contemporane: Primul indicator luat in considenare este Indicele Competitivitatii Afacerilor (Business Competitiveness Index - BCI), creat de Michael Porter de Ia Harwand University si introdus pentru prima data in cadrul GCR din 2000. Al doilea se numeste Indicele de Crestene a Competitivitatii (Growth Competitiveness Index - GCI), care a fost formulat dc Jeffncy Sachs de Ia Columbia University si John McArthur de Ia The Eart Institute si prezentat pentru prima dat in GCR din 2001-2002. Cei doi indicatori combina datele disponibile din Executive Opinion Survey, un sondaj elaborat anual de Forumul Economic Mondial. Numarul de tari analizate pentru raportul pe 2005/2006 a fost de 117. De nemarcat ar fi si faptul ca tarile luate in discutie totalizeaza 97,8% din PNB-ul mondial, deci practic cvasitotalitatea economiei mondiale. Business Competitiveness Index (BCI) urmareste sa analizeze doua domenii esentiale la nivel microeconomic, pentru mediul de afaceri: gradul de cmplexitate al strategiilor si operatiunilor derulate de companii si calitatea mediului naional de afaceri in care acestea functioneaza. Variabila dependenta folosita, de regula, pentru dezvoltarea BCI este nivelul PIB/locuiton, ajustat insa la paritatea puterii de cumparare. PIB/locuiton estc unul dintre cei mai folositi si mai eficienti indicatori pentru reflctarea productivitatii nationale si totodata este strns legat in timp de standardul de viata de care dispune o natiune. El este un bun indicator de reflectare si masunare a competitivitatii microeconomice existente la nivcIul tuturor tanilor. Totodata, el reflecta fundamentele structurale ale unei tari. Totusi el poate fi influcentat de o scrie dc factori panticulari si cu influenta pe termen scurt cum an calamitatile naturale, socurile macroeconomice, modificarea preturilor, in special in cadrul industriibor cu pondere mare in export. Din acest punct de vedere, cea mai competitiva natiune ramane tot SUA, care a impartit in ultimii 7-8 ani primul si cel de-al doilea loc cu Finlanda. Pe cel de-al treilea loc a urcat Germania, urmata de Danemarca, Singapore si Marea Britanie. Remarcabil este faptul ca, din acest punct de vedere, sase din primele zece locuri la nivel mondial sunt ocupate de tari membre ale Uniunii Europene, iar Elvetia este pe locul 7, ceea ce dovdeste

31

relevant predominanta tarilor europene in cadrul acestei ierarhii ce cuprinde 116 tari. Nici noii mmbri UE nu stau foarte rau, acestia ocupand locuri realtiv bune, cel mai bine situate find tari precum Estonia - 26, Cehia - 27, Slovenia - 32 dar care mai au multe de facut pna vor atinge performantele leaderilor gruparii. Cu privire la calitatea mediului national (intern) de afaceri, aici Finianda este leader incontstabil, detronnd SUA locul 2 si devansand alte tari europene precum Danemarca locul 3, Gcermania !ocul 4, Marea Britanie locul 6, Elvetia locul 7, Olanda locul 8, Austria locul 9. Refenitor la tarile care au aderat la UE incepnd cu anul 2004, progresele acestora in materie de mediu intern de afaceri sunt remancabile, astfel Estonia ocupa locul 25, Cehia locul 27, Ungaria locul 32, S!ovenia locui 35, Cipru locul 36, Sbovacia locub 38, Lituania locul 41, Polonia locul 46. Interesant este si faptul ca unele dintre acestea sunt mai bine situate, din aceasta pcrspectiva, dect unele tari care sunt membre UE de mai mult timp, unele chiar de la constituirea CE Italia locul 39, Grecia locul 40; Referitor la Romnia, ea ocupa locul 67 per ansamblu, la feb si in ceea privceste calitatea mediului intern de afaecri si locul 69 cu privire la eficienta strategiilor si opcratiuni!or derulate de companii. Desigur, nici Bulgaria nu sta mai bine ea ocupand per ansamblu bocul 78, respectiv pozitiile 71 in privinta mediului de afaceri si 82 referitor la strategiile companiilor, dar accst lucru nu poate reprezenta un succes pentru Romnia, deoarcce nu Bulgaria este punctul nostru de reper. C) Indicele Cresterii Competitivitetii (Growth Competitiveness Index G.C.I.) Scopul essential al Growth Competitiveness Index este sa analizeze potentialul economiilor la nivel mondial, observand zonele de crestere economica snatoasa pe termen mcdiu sau chiar lung. Indicelc GCI este centrat pe trei elemente flindamentale: - cormpetitivitatea mediului macroeconomic din fiecare tara analizata - un prim element fundamental pentru cresterea economica - calitatea institutiilor publice si a politicilor promovate de acestea, cu impact asupra dezvlotarii pe terman lung - eficienta (pregatirea) tehnologica a fiecarei tari, progresul tehnologic fiind motorul cresterii economice. Din acest punct de vedere cele mai acompetitive economii sunt Finlanda, SUA,Danemarca,Taiwan, Islanda, Elvetia, Norvegia, Australia.

ntrebri facultative 1. Ce n elege i prin competitivitate? 2. Defini i competitivitatea n concep ia clasicilor economiei politice 3. Cum definete competitivitatea Peter Schifico? 4. Cum definete R. Carbaugh competitivitatea interna ional? 5. Cum definete competitivitatea Kristy Hugues? 6. Care este defini ia competitivit ii dat de OCDE? 7. Defini i primul factor pereche al competitivit ii 8. Care este a doua pereche de factori interconecta i? 9. Defini i economia proximit ii 10. Defini i economia globalit ii

U2.5 Test de autoevaluare nr. 2


Competitivitatea are urmtoarele caracteristici: 1. caracter multifactorial; Timp de lucru : 15 min 2. caracter procesual; Punctaj 100p 3. mobilitatea factorilor de produc ie; 4. integrarea economic; 5. integrarea regional; 6. integrarea global. Alege i varianta corect 1.

32

a. 1,2 b. 1,2,3 c. 2,4,5,6 d. 4,5,6, e. 1,4,5,6 (10 puncte) 2. Kirsty Hugues definete competitivitatea astfel: 1. realizarea unei pie e comune pentru libera circula ie a bunurilor i serviciilor 2. aplicarea unor msuri comune privind liberalizarea achizi iilor guvernamentale 3. o chestiune de eficien relativ, static sau dinamic 4. o reflectare a performan elor n comer ul interna ional Alege i varianta corect a. 1,2 b. 1,2,3,4 c. 3,4 d. 2,3,4 e. Nici una (10 puncte) 3. Completa i: Competitivitatea interna ional reprezint......unei ri, n condi iile.....i ale unei......de a concepe, produce i comercializa bunuri i servicii, fie de o calitate......fie la un....inferior fa de produsele i serviciile oferite de alte ri. (10 puncte) 4. n concep ia clasicilor economiei politice, maanifestarea cerereii i a ofertei ntemeiat pe libera ini iativ neglijeaz factorii de timp i de loc Adevarat Fals (5 puncte)
5. WEF definte competitivitatea ca fiind: 1. abilitatea unei ri de a nregistra rate nalte de cretere ale PIB-ului pe locuitor

2. procesul nedirec ionat de interac iuni economice i sociale stabilit ntre state sau regiuni situate n acelai spa iu geografic 3. drept un proces de formare a unor grupri interstatale pe baze regionale si static prin existen a unui numar limitat de state grupate dupa criteriul apropierii geografice si al interdependen elor comune 4. cooperare regional informal 5. o asocia ie european a liberului schimb 6. o zon de comer liber Alege i varianta corect a. 1 b. 1,2,3 c. 1,2,3,4 d. 4,5,6 e. Nici una (10 puncte)

33

6. Completa i: n elegerea modului de ac iune a....lega i de competitivitate este legat de.....mrimii i .....competitivit ii economice a na iunilor. (10 puncte) 7. OCDE definete competitivitatea astfel: capacitatea firmelor, sectoarelor, regiunilor, statelor sau organismelor suprana ionale aflate n competi ie interna ional de a asigura n mod sus inut un venit ridicat din valorificarea factorilor de produc ie. Adevarat Fals (5 puncte) 8. Agresivitatea genereaz: 1. creterea gradului de armonizare a politicilor economice na ionale 2. venituri n rile de origine 3. creeaz locuri de munc n rile receptoare de investi ii strine directe Alege i varianta corect a. 1,2 b. 1,2,3 c. 2,3 d. Nici una (10 puncte) 9. Primul factor pereche este format de elementele atractivitate-agresivitate Adevarat Fals (15 puncte) 10. Completa i: Economia....cuprinde activit i tradi ionale: manufacturi, servicii

sociale i personale, activit i administrative


(15 puncte)

U2.6. Rezumat
Competitivitatea este un concept complex, ndelung dezbtut de economitii din ntreaga lume. Fiind indisolubil legat de no iunea de competi ie, el exprim, la un nivel general, capacitatea persoanelor, firmelor, economiilor, regiunilor de a se men ine n competi ia derulat la un nivel intern sau interna ional i de a ob ine avantaje economice.

Bibliografie minimal
1. Carp Radu, andru Simona Dreptul la intimitate i protec ia datelor cu caracter personal. De la acquis-ul comunitar la legisla ia romneasc, Ed. All Beck, Bucureti, 2004 2. Crcan Mihaela, Cp n Marcel Libera circula ie a persoanelor, bunurilor, serviciilor, capitalurilor, Ed. Tritonic, Bucureti, 2007 3. Darie Nicolae Uniunea European. Construc ie. Institu ii. Legisla ie. Politici comune. Dezvoltare, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2008

34

Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare nr. 2


1. a; 2. c; 3- capacitatea, pie ei libere, concutren ei corecte, superioar, pre ; 4adevrat; 5-a; 6-factorilor, evaluarea, dinamicii; 7-adevrat; 8-c; 9-adevrat; 10proximit ii;

35

MODULUL 2
U N I T A T E A 3: U N I T A T E A 4: U N I T A T E A 5: Mediul european al afacerilor Pia a Unic European i implica iile asupra mediului de afaceri Sistemele monetare na ionale

TEMA DE CONTROL NR. 1

36

UNITATEA 3 Mediul european al afacerilor

Durata medie de studiu individual - 2 ore

Cuprins:
U3.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are U3.2. Delimitri conceptuale U3.3. Componentele mediului de afaceri U3.4. Factorii care influen eaz mediul de afaceri U3.5. Test de autoevaluare . U3.6. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare ..

pag.

U3.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are


Parcurgerea acestei unit i de nv are v va facilita cunoaterea tratatelor astfel: - afaceri europene; - Modelul lui Michael Porte; - Mediul extern - Mediul intern

U3.2. Delimitri conceptuale


Afacerile europene se refer la o varietate de activit i agricole, industriale sau din domeniul serviciilor i care implic agen i economici de pe tot cuprinsul Europei. Exemple pot fi: - companiile de telecomunica ii privatizate ca Deutsche Telekom din Germania sau Telecom Italia din Italia; - o ferm din Estul Angliei, puternic mecanizat;

37

- o firm transna ional cum este Volkswagen, cu fabrici n Germania (VW i Audi), Spania (Seat), Cehia (Skoda) i Marea Britanie (Bentley); - bnci japoneze sau americane care desfoar activit i n centrul financiar (City) al Londrei sau n Frankfurt, opernd 24 ore pe zi; - pie ele bursiere din Praga, Moscova sau Bruxelles; - o familie care locuiete n Creta, cultiv msline i vi de vie i are o barc de pescuit; - marii productori de bere cum e Carlsberg din Danemarca, sau productorii de haine ca Benetton din Italia; - un club de fotbal ca Manchester United, cotat la burs din 1991, i care are acum o valoare de pia /capitalizare bursier de 625 mil. lire; - consor iul Airbus de inut de firme din Marea Britanie, Germania, Fran a i Spania i care urmeaz s fie cotat la burs. O afacere european poate fi condus de o singur persoan, poate fi o firm mic sau mijlocie, sau poate fi o organiza ie care implic mii de persoane, cu un patrimoniu de sute de milioane de euro, cu baze de produc ie, distribu ie etc n mai multe ri. Nu este neaprat ca firma s fie de inut de cineva din Europa (de exemplu IBM International Business Machines este american). Poate fi o companie cotat pe o burs european (ABN-Amro din Olanda, BASF produse chimice din Germania), poate fi o firm privat nchis (necotat), poate fi nc n proprietatea statului (cum sunt multe firme nc neprivatizate din Europa Central i de Rsrit) Gazprom sau firme mari din Europa Occidental Credit Lyonnais i Air France din Fran a sau compania aerian Iberia din Spania. Aceste firme sunt considerate a fi creatoare de bog ie i de locuri de munc. Odat ce scopul principal, acela de maximizare a profitului, este ndeplinit, i celelalte obiective (minimizarea costurilor, folosirea mai eficient a resurselor) sunt realizate automat. Comportamentul firmelor nu are ns ca obiectiv doar maximizarea profitului. El este adaptat circumstan elor macroeconomice i fazelor ciclului economic prin care trec economiile europene. De exemplu, n fazele de recesiune ele vor cuta s-i asigure supravie uirea pe pia , n dauna profitabilit ii. De asemenea, uneori tenta ia maximizrii profitului este nlturat prin practicarea unei rate de profit considerat adecvat. Firmele care primesc subven ii de la stat nu sunt interesate neaprat de creterea eficien ei, supravie uirea fiind asigurat prin sprijinul financiar al autorit ilor (acesta este un argument pentru privatizare). Modelul lui Michael Porter Analiza mediului de afaceri ncepe de obicei cu investigarea acelor factori sau influen e care au o mai mare sau mai mic influen asupra capacit ii organiza iei de a se pozi iona pe pia . Scopul este de a oferi o imagine clar asupra mediului pentru o dezvoltare strategic i de a sintetiza informa iile diverse (important este i modul n care ele sunt prelucrate i interpretate). O modalitate de analizare a mediul concuren ial este folosirea modelului celor cinci for e dezvoltat de M. Porter (1980). Acest model, cu aplicabilitate larg n numeroase situa ii i ramuri economice, reuete s surprind cele mai importante elemente din dinamica unei industrii. Aceti factori sunt semnificativi pentru evolu ia ulterioar a firmei. For a i importan a fiecruia va varia de la pia la pia , dar to i sunt relevan i cnd analizm condi iile n care evolueaz o firm. Aceti factori sunt: - capacitatea de negociere a cumprtorilor - capacitatea de negociere a furnizorilor - produsele sau serviciile care pot substitui oferta firmei - poten ialii noi intra i pe pia - competitorii deja instala i pe pia Dup Porter, comportamentul firmei, costurile de produc ie, investi iile necesare etc. sunt determinate de aceti factori. Acest model poate fi utilizat att la scar local, regional, dar i na ional sau interna ional, n func ie de scopul propus. De asemenea, el poate fi folosit fie doar pentru un scop descriptiv, acela de a prezenta situa ia dintr-o anumit ramur la un moment dat, sau practic pentru a determina pozi ia unei firme n cadrul ramurii i lucrurile asupra crora ar trebui s i ndrepte aten ia. n plus, reprezint o modalitate de analiz a mediului concuren ial cu care o firm trebuie s se confrunte atunci cnd vrea s intre pe o pia nou (zon geografic nou). Comparnd evolu ia acestor for e cu cele de la nivel local, strategii firmei pot aprecia care sunt elementele care ar putea s se transforme n amenin ri la adresa firmei pe noul teatru de opera iuni

38

U3.3. Componentele mediului de afaceri


Mediul de afaceri se refer la condi iile n care firmele europene opereaz, implicnd un mare numr de for e care creioneaz acest mediu, i pe baza crora companiile i fundamenteaz strategia, tacticile i activit ile de zi cu zi. Aceti factori pot include aspecte politice, economice, culturale, religioase i lingvistice. Mediul extern: - mediul politic; - mediul cultural i social; - legisla ia na ional i comunitar; - impactul globalizrii; - fazele ciclului economic n ara respectiv, respectiv UE; - structura pie ei; - modificarea tehnologiilor informa ionale i de comunica ii; - uniunea economic i monetar. Mediul intern: - patronatul; - sursele de finan are; - mrimea firmei; - structura organizatoric; - managementul; - politica de resurse umane. For a fiecrei componente i modul n care interac ioneaz unele cu altele variaz de la ar la ar. Astfel, i comportamentul firmelor va trebui s se adapteze condi iilor specifice. Caracteristicile individuale ale fiecrei afaceri, cum ar fi patronatul, abilitatea managementului, politica de resurse umane etc., va particulariza i succesul fiecrei firme. n evaluarea mediului de afaceri este folosit aa numita tehnic PESTLE

U3.4. Factorii care influen eaz mediul de afaceri


- Factorii politici care influen eaz mediul de afaceri - Factorii economici - Factorii sociologici - Influen ele tehnologice - Factorii legali - Chestiuni legate de mediul nconjurtor, etica n afaceri etc. 1. Factorii politici Credin ele politice ale guvernelor i politicile prin care ele i le pun n aplicare au un impact major asupra mediului european al afacerilor. Ele se reflect mai ales n politicile economice, mai ales cele care vizeaz creterea economic. Dar i alte politici au efecte majore asupra climatului economic. De exemplu, poate fi men ionat cazul extrem al blocului sovietic, care, prin planificarea de la nivel central, a influen at major forma de proprietate, structura organiza ional, lipsa de profitabilitate i eficien a activit ilor economice. Similar, guvernul Thatcher n anii 80 a dus o politic cu efecte stimulatoare asupra mediului de afaceri, exemplu luat i de alte ri europene. Un alt aspect se refer la faptul c, n situa ii de omaj ridicat sau n contextul altor probleme sociale grave, europenii caut vinova i. Uneori se consider c politica din domeniul imigrrii pe care o practic acel stat este la baza acestor probleme (au devenit inte pentru micri de protest sau chiar acte de violen - minoritatea turc n Germania, imigran ii din Africa de Nord n Fran a etc.). De exemplu, n Vitrolles (sudul Fran ei) puterea a fost ctigat printr-un program care prevedea lege i ordine, reducerea taxelor i o politic activ de lupt mpotriva imigran ilor. For ele de poli ie s-au dublat i s-au mbrcat n inute care aminteau de regimul fascist, se ddea un premiu (800 franci) pentru fiecare copil nscut care era francez sau cet ean european. Tribunalul a considerat acest lucru ca ilegal. Totui, sprijinul pentru Frontul Na ional (Jean-Marie le Pen) a crescut n ultimul timp n rndul membrilor mai tineri din clasa de mijloc care sunt concura i de imigran ii din Africa de Nord.

39

n afar de aspectele morale ale discriminrii rasiale i religioase, o astfel de politic mpiedic func ionarea pie ei unice care promoveaz libera circula ie a for ei de munc i a capitalului i oportunit i egale pentru to i. Sudul Fran ei, ca i alte zone, este dependent de agricultur i turism, astfel c poten ialii investitori pot evita aceste zone, avnd temeri legate de problemele care pot aprea n cazul unor activit i n aceste zone. Alt exemplu este Liga Nordului, la alegerile din 1996, cnd Umberto Bossi a propus separarea nordului Italiei i nfiin area unui nou stat, Padania (Lombardia, Toscania i Piemont regiuni in care erau concentrate cele mai importante industrii, exista cel mai bun teren pentru agricultur, era dezvoltat sectorul financiar, i cuprind orae importante ca Vene ia, Torino, Milano, Bologna). El a speculat resentimentele nord-italienilor asupra faptului c Roma este capitala Italiei, i asupra criminalit ii, a srciei i predominan ei agriculturii din Sud. 2. Factorii economici Politicile economice pe care le promoveaz guvernele au o influen evident aspura mediului n care activeaz firmele. De la semnarea Tratatului de la Maastricht, politica economic a UE s-a concentrat pe adoptarea monedei unice. n acest sens s-a ncercat ndeplinirea criteriilor de convergen deficitul bugetar (nu mai mult de 3% din PIB) i datoria public (nu mai mult de 60% din PIB). Este de men ionat, n acest sens, controlul ratei infla iei prin politicile Bncilor centrale i controlul ratei dobnzii pentru eliminarea riscului de a aprea diferen e ntre ri, factori destabilizatori pentru politica monetar comun. Un alt aspect se refer la capacitatea rilor de a sincroniza fazele ciclului economic (mai ales, de a-l face convergent cu cel al economiei germane economie de referin ). Se poate observa, analiznd varia ia diferen ei dintre PIB real i cel poten ial c n perioada 1985-1999, a crescut convergen a dintre ciclul economic francez i german, iar cel britanic a fost divergent. Odat cu instaurarea Uniunii Economice i Monetare, cu o Banc Central European independent politic, politica monetar a devenit atributul exclusiv al acesteia, avnd posibilitatea s manevreze rata dobnzii i oferta de moned pentru a atinge anumite obiective, cum ar fi stabilitatea monetar. Datorit decalajelor dintre zone, efectele unei varia ii ale ratei dobnzii ar trebui contrabalansate de o flexibilitate a pie ei for ei de munc care, dei statuat prin tratatele comunitare, n realitate este destul de limitat (datorit interven iei statelor, a unor restric ii, dar i a unor diferen e culturale i lingvistice). 3. Factorii sociologici Factorii culturali Prin cultur se poate n elege ansamblul valorilor, atitudinilor, conven iilor sociale etc. ale unei na iuni. Ele sunt transmise din genera ie n genera ie, mai ales prin intermediul familiei. Din ce n ce mai mult, ea este modificat de ctre sistemul de educa ie, de media, de anturaj etc. Fr ndoial c diferen ele culturale contribuie la diversitatea oamenilor care locuiesc n Europa, ceea ce nseamn o mai mare complexitate, dar i avantajul unei experien e tot mai bogate. Totui, diferen ele culturale nseamn i crearea unor bariere, cu implica ii deosebite asupra afacerilor europene, care, dac vor sa reueasc n afara pie ei interne, trebuie s in cont de ele. Exemple de diferen e culturale: - Organizarea firmelor: Germania firmele sunt mai rigide, orice trebuie realizat pe cile birocratice stabilite, cu detalii tehnice riguroase etc; Marea Britanie firmele sunt mai flexibile, rspund mai uor nevoilor pie ei. Este important existen a unui spirit de apartenen la clas, ceea ce afecteaz rela iile dintre angaja i, climatul de munc. Exist i diferen e privind modul n care sunt fcute publice informa iile: Germania azi anun i, azi sco i un nou produs; Spania i Grecia termenul e mai lejer, mai flexibil. - nf iarea i comportamentul: Fran a oamenii de afaceri pun accent pe modul n care arat i ateapt ca i partenerii s fac la fel; spaniolii consider c este important s fii mbrcat elegant dar conservator, i s ar i c tii buctrie, vinuri etc. Patronii americani din firmele europene ncurajeaz personalul s treac de la inuta rigid (costum pentru brba i, cma alb, fust neagr pentru femei) la o inut mai lejer, cu scopul de a crea un climat ct mai relaxat i mai eficient, dei jeans-ii i tricourile nc nu sunt acceptate de ctre toat lumea. Exist i alte aspecte care fac diferen a dintre atitudinile i comportamentele din diferite ri: 1. spa iul personal (nordicii l apreciaz mai mult dect cei din sud de aceea, ei vor face un pas n spate dac cineva se apropie prea mult. 2. a te uita la ceas este acceptat n Germania sau Marea Britanie, dar nu n Grecia sau Spania pare c insul i partenerii dorind s scapi de ei. 3. folosirea titulaturilor n organizarea afacerii (titulaturile sunt importante la suedezi i germani, mai pu in n cazul francezilor i deloc britanicilor). 4. modul de a pune problema unii (finlandezii, dar i toate rile scandinave, rile protestante etc.) sunt foarte direc i, prefer s mearg drept la chestiune, fr a pierde vremea cu mici discu ii, aa cum prefer latinii. 5. rela ia

40

cu sexul opus n Fran a este totdeauna acceptabil s flirtezi cu persoanele de sex opus pentru a face via a interesant; n Marea Britanie (dar mai ales n SUA) acest lucru ar fi privit ca incorect sau chiar hr uire sexual. - Programele de pregtire cultural: unele firme atunci cnd fac angajri in cont nu numai de cunoaterea unei limbi strine, ci i de cunotin ele legate de cultura acelei ri. Unele firme ofer cursuri speciale pentru a reui o mai bun integrare n mediul respectiv. Firmele trebuie s in cont de diferen ele culturale n rela iile publice, publicitate i n activitatea curent. Limba. n UE15 existau 13 limbi oficiale i alte 35 de limbi locale. Situa ia este i mai complex n contextul celor 25 de ri membre. Limba definete un grup de persoane i l face distinct fa de altele, implicnd totodat cultura, cunotin ele motenite, credin ele, termeni de referin i un mod specific de a gndi. Flamanzii i valonii Belgia; Bascii, catalanii i gali ienii Spania; Elve ia zone distincte n func ie de limba vorbit (german, francez, italian etc); Marea Britanie afirmarea limbii na ionale n Sco ia, ara Galilor; Destrmarea Cehoslovaciei; Opozi ia Greciei Fosta Republic Yugoslav a Macedoniei. Diferen ele sunt par ial lingvistice, par ial culturale. Capacitatea unei persoane de a vorbi dou sau mai multe limbi este important deoarece: - d posibilitatea s negociezi cu un partener n limba lui ceea ce creeaz o impresie bun; - evit discu iile n secret ntre partenerii de negocieri pe parcursul acestora; - exist un avantaj competitiv fa de cei care nu cunosc aceast limb. Un element generat de comunicarea la nivel global este folosirea limbii engleze i introducerea de termeni din aceasta n diferite limbi datorit: internetului, folosirii computerului, a filmelor americane, a programelor prin satelit. Unii au devenit ngrijora i de pericol: Fran a, Germania, Spania i Rusia, i au i luat msuri n consecin . Este important i percep ia pe care o na iune o are despre ceilal i: - Francezii i britanicii sunt dou popoare diferite i cu obiceiuri diferite; dei similari din punct de vedere al mrimii i structurii pe vrste a popula iei, britanicii muncesc mai mult dect francezii 45,8 ore/sapt. fa de 40,6 i muncesc i n week-end; de asemenea, britanicii sunt mai pu in dispui la grev, locuiesc mai rar n locuin e oferite de comunitate i primesc ajutoare sociale mai pu in consistente; britanicii au fcut 6,3 milioane de vizite n Fran a, n timp ce francezii au fcut doar 1,7 milioane de vizite (cheltuind i de cinci ori mai pu in). - Mai mult de 50% dintre cet enii Fran ei au o prere foarte favorabil asupra britanicilor, n timp ce doar 35% dintre acetia au o prere identic fa de francezi, n timp ce 20% i consider chiar antipatici. Peste 33% dintre britanici i consider pe francezi ca fiind arogan i, 25% ca fiind rece i distan i, iar 10% lacomi i ipocri i. Mai pu in de 8% dintre britanici i vd pe francezi ca fiind amuzan i sau curajoi. Englezii consider c cel mai bun lucru legat de francezi este modul de a petrece, de a te distra, n timp ce francezii apreciaz monarhia, pub-urile i ceaiul de dup-amiaza. - Germanii i vd pe britanici ca fiind politicoi, conservatori i haotici, n timp ce acetia i consider pe germani agresivi i fr sim ul umorului. - Strngerea minii este un salut normal n Germania, dar excep ional n Marea Britanie; de asemenea, stilul de mbrcminte este de cele mai multe ori strict n Regatul Unit. Religia n rile tradi ional catolice din Europa (Irlanda, Italia, Polonia i Spania), impactul structurilor bisericeti asupra societ ii i asupra afacerilor este foarte important (de exemplu, controlul asupra vnzrii anticoncep ionalelor n Irlanda). n Polonia, biserica catolic are un rol vital chiar i pe scena politic, toate partidele adernd la valorile cretine. n Italia de Sud, biserica a fost, tradi ional, o for de lupt mpotriva mafiei, stimulnd reforma economic a unei zone preponderent agrare, primirea de fonduri prin FEOGA etc.). i n Spania, biserica catolic are un rol enorm n cultur i societate. Dei n rile nordice biserica protestant nu are, n general, aceeai influen i radi ie ca cea catolic n sudul Europei, exist totui o oarecare influen asupra modului de a face afaceri. Trebuie inut cont de aceste aspecte pentru c necunoaterea lor poate crea probleme. Firmele trebuie s fie contiente c extinderea Uniunii nseamn o pia cu cet eni care apar in tot mai multor religii. Crete semnificativ i numrul celor care apar in altor religii, care trebuie lua i n considerare. 4. Tehnologia Evident c tehnologia are un impact major asupra mediului de afaceri, mai ales tehnologia informa ional. Este greu s ne imaginm via a de zi cu zi fr tehnologiile informa ionale: de la pilotul automat pn la sistemele automate de control al traficului n oraele

41

mari, de la robo ii industriali pn la liniile automate de asamblare, pie ele financiare, valutare i bursiere, comer ul electronic, e-banking-ul, e-mailul etc. Conceptul poate fi luat n calcul nu numai ca produs final output, ci i ca input. Bill Gates considera c Internetul va ac iona ca un market-maker, aducnd la un loc cumprtorii i vnztorii, cu minimum de fric iuni, nu numai pentru bunuri i servicii, ci i pentru for a de munc. De fapt, ne apropiem tot mai mult de pia a cu concuren perfect (transparen , atomicitate a cererii i ogertei, omogenitatea produselor etc.). - n 1994, UE a formulat prima strategie n domeniul societ ii informa ionale, care propunea crearea de re ele la nivel european, utilizarea tehnologiilor informa ionale, creterea gradului de contientizare a importan ei acestui domeniu. - n decembrie 1997, Comisia a publicat Cartea Verde a convergen ei telecomunica iilor, a sectorului media i tehnologiei informa iei. A fost ntrit protec ia propriet ii intelectuale, mai ales n ceea ce privete serviciile on-line, internetul, CD-ROM-urile etc. 5. Factorii legali Sistemele legale pot varia semnificativ de la ar la ar, att n ceea ce privete con inutul, ct i modul n care legile sunt interpretate. La o extrem, pot fi men ionate rile din fostul bloc comunist, care, din 1990, au dezvoltat un sistem legal care s fundamenteze proprietatea privat, existen a firmelor cu capital de stat sau privat, capacitatea lor de a angaja i concedia for a de munc, de a se angaja n contracte comerciale, de a cumpra, de ine i vinde bunuri etc. La cealalt extrem, n UE, legisla ia comunitar se aplic la toate rile membre i stabilete elementele unui cadru legal comun, dei, la nivel na ional, fiecare ar are propriile legi (Tratatul de la Roma 1957, Actul Unic European 1987, Maastricht 1993, Amsterdam 1998, regulamentele, directivele, avizele, hotrrile Cur ii de Justi ie etc.). Odat cu desvrirea uniunii politice, adoptarea Constitu iei Europene, diferen ele dintre sistemele legale na ionale tind s se diminueze. Sistemul legal al UE se bazeaz pe dreptul civil, cu reguli i reglementri detaliate care sunt strict interpretate. Principalele influen e ale sistemului legal asupra afacerilor se refer la impactul asupra mixului de marketing (produs, pre , promovare, distribu ie) i la legile care reglementeaz concuren a. Guvernele na ionale urmresc prin legisla ie s mpiedice crearea de monopoluri sau carteluri private care s mpiedice intrarea altor firme pe pia . Acest lucru nu le mpiedic, ns, s lase s func ioneze monopoluri publice pe care s le subven ioneze masiv (Fran a Credit Lyonnais). 6. Mediul nconjurtor i etica n afaceri Trebuie men ionat contientizarea, la nivel comunitar, a pericolului generat de procesul de nclzire global, care duce fie la modificarea comportamentului clien ilor, fie la msuri legislative ale UE (de exemplu, UE a sus inut includerea n pre urile bunurilor i serviciilor a costurilor implicate de poluare, mai ales n cazul anumitor industrii). Totui, Comisia insist ca acestea s nu reprezinte o form de barier neoficial n calea comer ului altereaz pia a unic. Etica nu reprezint n c un subiect de importan major pe agenda UE. Totui, discu ii legate de salarizarea managerilor, de avantajele unor salaria i etc. sunt privite cu interes i tind s ocupe un loc din ce n ce mai important. Religia n rile tradi ional catolice din Europa (Irlanda, Italia, Polonia i Spania), impactul structurilor bisericeti asupra societ ii i asupra afacerilor este foarte important (de exemplu, controlul asupra vnzrii anticoncep ionalelor n Irlanda). n Polonia, biserica catolic are un rol vital chiar i pe scena politic, toate partidele adernd la valorile cretine. n Italia de Sud, biserica a fost, tradi ional, o for de lupt mpotriva mafiei, stimulnd reforma economic a unei zone preponderent agrare, primirea de fonduri prin FEOGA etc.). i n Spania, biserica catolic are un rol enorm n cultur i societate. Dei n rile nordice biserica protestant nu are, n general, aceeai influen i radi ie ca cea catolic n sudul Europei, exist totui o oarecare influen asupra modului de a face afaceri. Trebuie inut cont de aceste aspecte pentru c necunoaterea lor poate crea probleme. Firmele trebuie s fie contiente c extinderea Uniunii nseamn o pia cu cet eni care apar in tot mai multor religii. Crete semnificativ i numrul celor care apar in altor religii, care trebuie lua i n considerare. 4. Tehnologia Evident c tehnologia are un impact major asupra mediului de afaceri, mai ales tehnologia informa ional. Este greu s ne imaginm via a de zi cu zi fr tehnologiile informa ionale: de la pilotul automat pn la sistemele automate de control al traficului n oraele

42

mari, de la robo ii industriali pn la liniile automate de asamblare, pie ele financiare, valutare i bursiere, comer ul electronic, e-banking-ul, e-mailul etc. Conceptul poate fi luat n calcul nu numai ca produs final output, ci i ca input. Bill Gates considera c Internetul va ac iona ca un market-maker, aducnd la un loc cumprtorii i vnztorii, cu minimum de fric iuni, nu numai pentru bunuri i servicii, ci i pentru for a de munc. De fapt, ne apropiem tot mai mult de pia a cu concuren perfect (transparen , atomicitate a cererii i ogertei, omogenitatea produselor etc.). - n 1994, UE a formulat prima strategie n domeniul societ ii informa ionale, care propunea crearea de re ele la nivel european, utilizarea tehnologiilor informa ionale, creterea gradului de contientizare a importan ei acestui domeniu. - n decembrie 1997, Comisia a publicat Cartea Verde a convergen ei telecomunica iilor, a sectorului media i tehnologiei informa iei. A fost ntrit protec ia propriet ii intelectuale, mai ales n ceea ce privete serviciile on-line, internetul, CD-ROM-urile etc. 5. Factorii legali Sistemele legale pot varia semnificativ de la ar la ar, att n ceea ce privete con inutul, ct i modul n care legile sunt interpretate. La o extrem, pot fi men ionate rile din fostul bloc comunist, care, din 1990, au dezvoltat un sistem legal care s fundamenteze proprietatea privat, existen a firmelor cu capital de stat sau privat, capacitatea lor de a angaja i concedia for a de munc, de a se angaja n contracte comerciale, de a cumpra, de ine i vinde bunuri etc. La cealalt extrem, n UE, legisla ia comunitar se aplic la toate rile membre i stabilete elementele unui cadru legal comun, dei, la nivel na ional, fiecare ar are propriile legi (Tratatul de la Roma 1957, Actul Unic European 1987, Maastricht 1993, Amsterdam 1998, regulamentele, directivele, avizele, hotrrile Cur ii de Justi ie etc.). Odat cu desvrirea uniunii politice, adoptarea Constitu iei Europene, diferen ele dintre sistemele legale na ionale tind s se diminueze. Sistemul legal al UE se bazeaz pe dreptul civil, cu reguli i reglementri detaliate care sunt strict interpretate. Principalele influen e ale sistemului legal asupra afacerilor se refer la impactul asupra mixului de marketing (produs, pre , promovare, distribu ie) i la legile care reglementeaz concuren a. Guvernele na ionale urmresc prin legisla ie s mpiedice crearea de monopoluri sau carteluri private care s mpiedice intrarea altor firme pe pia . Acest lucru nu le mpiedic, ns, s lase s func ioneze monopoluri publice pe care s le subven ioneze masiv (Fran a Credit Lyonnais). 6. Mediul nconjurtor i etica n afaceri Trebuie men ionat contientizarea, la nivel comunitar, a pericolului generat de procesul de nclzire global, care duce fie la modificarea comportamentului clien ilor, fie la msuri legislative ale UE (de exemplu, UE a sus inut includerea n pre urile bunurilor i serviciilor a costurilor implicate de poluare, mai ales n cazul anumitor industrii). Totui, Comisia insist ca acestea s nu reprezinte o form de barier neoficial n calea comer ului altereaz pia a unic. Etica nu reprezint n c un subiect de importan major pe agenda UE. Totui, discu ii legate de salarizarea managerilor, de avantajele unor salaria i etc. sunt privite cu interes i tind s ocupe un loc din ce n ce mai important.

ntrebri facultative
1. Cum pot fi definite afacerile europene? 2. Ce presupune Modelul lui Michael Porter? 3. Care sunt factorii analiza i pentru evolu ia unei firme? 4. Cum poate fi definit mediul de afaceri? 5. Cum poate fi definit mediul extern?

6. Cum poate fi definit mediul intern? 7. Care sunt factorii care influen eaz mediul de afaceri? 8. Ce se n elege prin cultur? 9. Da i exemple de diferen e culturale 10. Ce reprezint etica?

43

U3.5. Test de autoevaluare nr. 3


1 O afacere european: 1. poate fi condus de o singur persoan 2. poate fi o firm mic sau mijlocie ; 3. poate fi o organiza ie care implic mii de persoane; 4. poate fi o companie cotat pe o burs european; Alege i varianta corect a. 1 2 b. 2 3 c. 1 2 3 d. 1 2 3 4 e. 3 4 (10 puncte) Factorii utiliza i n Modelul lui Michael Porter sunt : 1. capacitatea de negociere a cumprtorilor 2. produsele sau serviciile care pot substitui oferta firmei 3. capacitatea de negociere a furnizorilor 4. poten ialii noi intra i pe pia 5. competitorii deja instala i pe pia Alege i varianta corect 12345 2 34 45 (10 puncte) 3. Completa i: Firmele care primesc....de la stat nu sunt interesate neaprat de creterea..... (10 puncte) 4. Tenta ia maximizrii profitului este nlturat prin practicarea unei rate de profit considerate adecvat. ( Adevarat Fals (10 puncte) 5. Mediul de afaceri se refer la: 1.condi iile n care firmele europene operaz; 2. implic un numr mare de for e care creioneaz acest mediu; 3. faptul c pe baza lui firmele i fundamenteaz strategia, tacticile i activit ile de zi cu zi; 4. mijloace bneti ce apar in sectorului public; 5. mijloace bneti ce apar in sectorului privat; Alege i varianta corect a.. 2 3 b. 3 4 c. 1 3 4 5 2.

Timp de lucru : 15 min Punctaj : 100

44

d. 2 4 5 e. 12 3 (10 puncte) 6. Mediul extern cuprinde: a.mediul politic; b.mediul cultural i social; c. legisla ia na ional i comunitar; d. impactul globalizrii; e. structura pie ei; Alege i varianta corect a,b b,c,e a,b,c,d,e c,d (10 puncte) 7. Mediul intern cuprinde: a. patronatul b. sursele de finan are c. mrimea firmei d. managementul e. structura organizatoric f. politica de resurse umane Alege i varianta corect b,c,e a,b,c,d,e,f a,b,c c,d,e,f (10 puncte) 8. Care sunt factorii care influen eaz mediul de afaceri?: 1. factori politici 2. factori economici 3. factori sociologici 4. factorii legali Alege i varianta corect 123 4 2 3 1234 (10 puncte) 9. Factorii economici se refer la: 1. sincronizarea fazelor ciclului economic

45

2. flexibilitatea pie ei for ei de munc 3. politica monetar 4. reglarea activit ilor monetare Alege i varianta corect 1,2,3,4 1,2,3 1,2 1,3,4

(10 puncte) 10. Diferen ele culturale se refer la: 1. organizarea firmelor 2. nf iare i comportament 3. programe de pregtire cultural 4. tehnologie Alege i varianta corect 1234 2 3 4 (10 puncte)

U3.6. Rezumat
Mediul de afaceri se refer la firmele care condi iile n care firmele europene opereaz, implicnd un numr mare de for e care creioneaz acest mediu i pe baza crora companiile i fundamenteaz strategia, tacticile i activit ile de zi cu zi.

Bibliografie minimal
1. Carp Radu, andru Simona Dreptul la intimitate i protec ia datelor cu caracter personal. De la acquis-ul comunitar la legisla ia romneasc, Ed. All Beck, Bucureti, 2004 2. Crcan Mihaela, Cp n Marcel Libera circula ie a persoanelor, bunurilor, serviciilor, capitalurilor, Ed. Tritonic, Bucureti, 2007 3. Darie Nicolae Uniunea European. Construc ie. Institu ii. Legisla ie. Politici comune. Dezvoltare, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2008

46

Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare nr. 3


1. d; 2. 1,2,3, 4,5; 3- subven ii, eficien ; 4-adevrat; 5-e; 6-a,b,c,d,e; 7a,b,c,d,e,f; 8-1,2,3,4; 9-1,2,3;10-1,2,3,4;

47

UNITATEA 4 Pia a Unic European i implica iile asupra mediului de afaceri

Durata medie de studiu individual - 2 ore

Cuprins:
U4.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are U4.2. Obiectivele i avantajele Pie ei Unice U4.3. Intrarea pe pie ele europene U4.4. Strategii de ptrundere pe pie ele europene U4.5. Test de autoevaluare U4.6. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare ..

pag.

U4.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are


Parcurgerea acestei unit i de nv are v va facilita cunoaterea i n elegerea: - principalelor strategii de ptrundere pe pie ele externe - pia int - export direct - export indirect

U4.2. Obiectivele i avantajele Pie ei Unice


Mul i antreprenori nu i stabilesc obiective pe termen lung, de exemplu unde doresc s ajung peste 5 ani cu afacerea lor. Nici mcar nu au un plan de afaceri credibil i actualizat. Unii nu cunosc sectorul afacerii pe care o de in, concentrndu-se mai mult pe produsele pe care le furnizeaz (produs sau serviciu) dect pe nevoile care stau la baza achizi ionrii acestor produse. Antreprenorii ar trebui s poat s rspund cu uurin la urmtoarele trei ntrebri:

48

1) Care este afacerea mea? 2) Cum va arta afacerea mea peste 5 ani? 3) Scopurile mele coincid cu planul de afaceri? Obiectivele Pie ei Unice, din punct de vedere al afacerii, se refer la micarea liber a bunurilor, serviciilor, oamenilor i capitalului, eliminnd barierele existente n comer , ntre statele membre. Aceast politic inten ioneaz s fie baza eforturilor de men inere a liberei concuren e n industria european, de creare a locurilor de munc i de stimulare a creterii economice. Crearea Pie ei Europene Unice i efectele semnificative ale integrrii europene au avut deja o influen profund asupra politicilor de marketing. Cteva companii europene, anticipnd schimbarea, au modificat deja aspecte legate de politica comercial; pentru ele nu mai exist pie e strine n Europa, ci doar o singur pia europen pe care o aprovizioneaz. Avantaje: - acces fizic mai facil la pie ele strine; - costuri mai mici datorate eliminrii controalelor frontierei, simplificrii procedurilor administrative; - costuri mai mici datorate mbunt irii economiei de scar; - o oportunitate mai mare de a exploata avantajele competitive; - inova ie i dinamism ca rezutat al liberalizrii. Rezult c este nevoie de o singur strategie de marketing pentru pia a european unic. Pia a int Firmele care dezvolt o strategie de marketing european nu trebuie s ignore diferen ele culturale, tradi iile, obiceiurile, atitudinile distincte care caracterizeaz popoarele europene. n prezent, schimbrile din Europa, cauzate de turism, impactul media, de legisla ie, fac posibil vnzarea pe baza unei politici unice n UE. Un start reuit este dat de cunoaterea clien ilor i a consumatorilor poten iali. O solu ie este segmentarea lor pe baza caracteristicilor similare, acordnd prioritate acelor pie e pe care numrul celor care formeaz pia a int este mai mare. Mai apoi, e necesar atragerea aten iei asupra produselor firmei, ctigarea loialit ii pe termen lung. Tendin ele actuale n comportamentul consumatorilor fac posibil identificarea de atitudini, idei, gusturi similare n toat Europa. Pia a este segmentat pe grupuri de consumatori i firma se va adresa acelor grupuri crora le poate satisface cel mai bine nevoile prin produsele pe care le vinde. Pentru a elabora o strategie de marketing corect trebuie cunoscute nevoile clien ilor din pia a int. Sunt aplicabile aceleai teorii folosite n vnzrile produselor pe pia a na ional a firmei i pe pie ele strine sau trebuie modificate? De exemplu, pe pia a local pia a int este format din segmentul de mijloc, ns, n rile cu o economie mai pu in dezvoltat, aceast pia poate fi format dintr-un public mult mai select. Datorit costurilor mari, multe firme nu-i pot permite s vnd pe noi pie e i pe pia a local n acelai timp. Chiar dac o firm export pentru prima dat, trebuie s tie problemele care pot s apar datorit diferen elor de cultur i limb: pentru acelai produs, ambalajul i eticheta pot s difere. Pot s apar complica ii legate de pre datorate fluctua iilor pe pia a valutar. Pia a Unic schimb aceast situa ie, pregtind terenul pentru dezvoltarea unei singure politici de marketing pentru Europa

U4.3. Intrarea pe pie ele europene


Firmele europene au cunoscut n ultimii ani tot msi multe oportunit i n ceea ce privete cucerirea de noi pie e. Actul Unic European a completat procesul de eliminare total a barierelor n calea circula iei bunurilor i serviciilor, crearea Spa iului Unic European, intrarea n Uniunea European a Austriei, Finlandei i Suediei n 1995 i a celorlalte 10 ri central i est europene n 2004. De asemenea, tranzi ia celorlalte ri foste comuniste la economia de pia a sporit considerabil ansele interna ionalizrii cu succes. Decizia interna ionalizrii poate fi luat din mai multe motive, dintre care cele mai importante sunt: pia a intern nu mai poate sus ine creterea firmei, concuren a acerb de pe pia a intern, reducerea ratei profitului, dorin a de a nregistra economii de scar prin creterea volumului produc iei, diversificarea, mpr irea riscului pe mai multe domenii de activitate i pe mai multe pie e etc. Intrarea pe o nou pia se poate face fie doar prin export (direct sau indirect), fie printr-o investi ie strin direct, chiar i n colaborare cu o firm local. Bariere la intrarea pe pia Succesul ptrunderii pe o pia depinde de numeroi factori, dintre care se detaeaz structura pie ei luat n discu ie.

49

n primul rnd trebuie luate n calcul barierele care exist la intrarea, respectiv, la ieirea din acea ramur de activitate: - costul capitalului; - necesitatea unor cheltuieli de cercetare-dezvoltare; - economiile de scar; - numrul competitorilor; - politicile de pre ale concuren ilor; - diferen ierea produselor; - costul accesului la canalele de distribu ie; - accesul la materiile prime strategice (petrol, uraniu etc.); - tehnologiile folosite; - existen a unui sector public. De asemenea, o firm se confrunt i cu bariere care in de intrarea pe o pia strin: - limba; - cultura; - reglementrile de politic comercial (controlul importurilor); - varia ia cursului de schimb; - legisla ia care poate impune, de exemplu, ca o firm strin s nu poat intra pe o pia dect n asociere cu o firm local (sub forma unui joint venture); - diferen ele tehnologice (de exemplu, automobilele produse pentru Marea Britanie i Irlanda au volanul pe partea stng); - riscul.

U4.4. Strategii de ptrundere pe pie ele europene


Exportul - exportul direct proces care presupune c firma produce i vinde bunurile direct pe pia a strin respectiv; este practicat mai ales firmele mici i de cele nou intrate pe pia a interna ional. Ofer avantajul controlului direct asupra derulrii tranzac iilor, elimin nevoia de intermediari, reduce riscul i d posibilitatea unei creteri graduale. Dezavantajul este c, n ciuda contactului pe care productorul l are cu pia a, cunoaterea ei este mai redus dect n cazul n care firma ar lucra cu agen i locali, sau chiar ar construi acolo o capacit i de produc ie. - exportul indirect implic folosirea unei firme specializate pentru vnzarea produselor pe pia a respectiv. Agentul poate lucra doar pentru productorul n cauz (dac volumul de marf justific acest lucru) sau poate vinde produsele mai multor fabrican i. Nu exist nici un control asupra modului n care agentul se implic n vnzarea produselor pe pia , existnd ns avantajul unui contact permanent cu pia a int (agentul este o firm cu prezen local). Exportul indirect se poate derula sub forma unui contract cu un distribuitor sau cu o cas de export. Investi ia strin direct (ISD) Migra ia capitalului de la o ar la alta se poate face sub dou forme: - investi ia strin direct reprezint nfiin area unei filiale n alt ar, prin construirea de fabrici, birouri, facilit i de depozitare, vnzare etc. Sau prin achizi ionarea unora deja existente; - investi ia strin de portofoliu reprezint achizi ionarea de ac iuni, obliga iuni etc, prin intermediul unor bnci sau a unor fonduri de investi ii. Forme de investi ie strin direct: - nfiin area unei filiale dei presupune un cost suplimentar fa de folosirea unui distribuitor, efectul va fi pozitiv pe termen mediu prin cunoaterea mai profund a pie ei i a nevoilor acesteia; - achizi ionarea/preluarea unei afaceri implic costuri foarte mari; - joint ventures o firm care dorete s intre pe o pia cumpr o parte semnificativ din ac iunile unei firme care deja activeaz n acea ar. Ea va beneficia de experien a firmei locale, economisirea de bani (nu este obligatoriu s cumpere 100% din ac iuni pentru a avea controlul), profituri mai mari, un control ridicat asupra activit ilor de produc ie, comercializare etc. - licen ierea prin care o firm cedeaz licen iatului dreptul de a folosi n interes propriu una sau mai multe activit i. Include producerea de bunuri sub acelai nume de marc, sub un nume de marc diferit, fabricarea unor componente i subansamble etc. Cel care ofer licen a i asigur unele venituri constante, prin redeven a pltit de ctre licen iat, reduce riscul intrrii pe o pia total necunoscut, elimin nevoia de capital pentru investi ii.

50

Totui, exist riscul ca licen iatul s renun e la un moment dat la licen i s continue ulterior n nume propriu, i impune totodat un control strict asupra respectrii caracteristicilor i calit ii produselor de ctre licen iat. franciza este similar cu licen ierea, ns reprezint o n elegere pe un termen mai lung. Francizatul nu achizi ioneaz doar un nume de marc, ci i asum i obliga ia de a respecta anumite obliga ii. De obicei, fac obiectul francizei chiar sisteme integrate sau formate de afaceri

ntrebri facultative

1. Care sunt obiectivele Pie ei Unice? 2. Care sunt avantajele Pie ei Unice? 3. Care sunt obiectivele Pie ei Unice? 4. Care sunt barierele la intrarea pe pia ? 5. Care sunt strategiile de ptrundere pe pie ele europene?

U4.5 Test de autoevaluare nr. 4


1.Barierele la intrarea pe pia sunt: 1. costul capitalului; 2. necesitatea unor cheltuieli de cercetare-dezvoltare; 3. economiile de scar; 4. politicile de pre ale concuren ilor; Alege i varianta corect a. 3 4 b. 1 c. 1 2 4 d. 2 3 e. 12 3 4 (10 puncte) 2. Barierele care in de intrarea pe o pia strin: 1. limba 2. cultura 3. reglementrile de politic comercial 4. varia ia cursului de schimb 5. riscul 6. creditele obligatare Alege i varianta corect 12345 2 3 135 12 (10 puncte)

Timp de lucru : 15 min Punctaj : 100

51

3. Completa i: Firmele....au cunoscut n ultimii ani tot mai multe oportunit i n ceea ce privete.....de noi pie e. (10 puncte) 4. Actul Unic European a completat procesul de eliminare total a barierelor n calea liberei circula ii a bunurilor i a serviciilor. Adevarat Fals (10 puncte) 5. Decizia interna ionalizrii poate fi luat din urmtoarele motive: 1. pia a intern nu mai poate su ine creterea firmei 2. concuren a de pe pia a intern 3. reducerea ratei profitului 4. dorin a de a nregistra economii de scar prin creterea volumului produc iei 5. mpr irea riscului pe mai multe domenii de activitate Alege i varianta corect a. 1,2,3,4,5 b. 3,4,5 c. 1 3 4 5 d. 2 4 5 e. 1 (10 puncte) 6. Exportul direct presupune: a. c firma produce i vinde bunurile direct pe pia a strin respectiv b. este practicat de firmele nou intrate pe pia a interna ional c. credite acordate agen ilor economici Alege i varianta corect a. b,c, a,b,c ab (10 puncte) 7. Exportul indirect presupune: a. folosirea unei firme specializate pentru vnzarea produselor pe pia a respectiv b. c agentul poate lucra doar pentru productorul n cauz c. derularea sub forma unui contract cu un distribuitor sau cu o cas de export d. asigurarea convertibilit ii interne Alege i varianta corect b,c a,b,c,d a,b,c a (10 puncte) 8. Migra ia capitalului de la o ar la alta se poate face sub urmtoarele forme:

52

1. investi ia strin direct 2. investi ia strin de portofoliu 3. investi ia strin indirect 4. eliminarea restric iilor n utilizarea monedei na ionale de ctre reziden i i nereziden i n opera iuni curente pe termen lung pe plan extern 5. echilibrarea economic a balan ei de pl i externe 6. asigurarea unui nivel relativ stabil pentru etalonul-putere de cumprare ce corespunde unit ii monetare Alege i varianta corect 123 1 456 3456 (10 puncte) 9. Investi ia strin direct are urmtoarele forme: 1. joint ventures 2. achizi ionarea sau preluarea unei afaceri 3. licen ierea 4. franciza Alege i varianta corect 1,2,3,4 1,2,3 12 1,3,4

(10 puncte) 10. Exportul indirect presupune: 1. folosirea unei firme specializate pentru vnzarea produselor pe pia a respectiv 2. agentul poate lucra doar pentru productorul n cauz 3. retragerea de moned na ional de pe pia a extern 4. formarea rezervei valutare Alege i varianta corect 12 23 13 1234 (10 puncte)

U4.6. Rezumat
Firmele europene au cunoscut n ultimii ani tot mai multe oportunit i n ceea ce privete cucerirea de noi pie e. Actul Unic European a completat procesul de eliminare total a barierelor n calea circula iei bunurilor i serviciilor.

53

Bibliografie minimal
1. Carp Radu, andru Simona Dreptul la intimitate i protec ia datelor cu caracter personal. De la acquis-ul comunitar la legisla ia romneasc, Ed. All Beck, Bucureti, 2004 2. Crcan Mihaela, Cp n Marcel Libera circula ie a persoanelor, bunurilor, serviciilor, capitalurilor, Ed. Tritonic, Bucureti, 2007 3. Darie Nicolae Uniunea European. Construc ie. Institu ii. Legisla ie. Politici comune. Dezvoltare, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2008

Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare nr. 4


1. e; 2. 1, 2,3,4,5; 3- europene, cucerirea; 4-adevrat; 5-a; 6-a,b; 7-a,b,c; 81,2,3; 9-1,2,3,4;10-1,2;

54

UNITATEA 5 Fundamentele teoretice ale economiei europene

Durata medie de studiu individual - 2 ore

Cuprins:
U5.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are U5.2. Conceptul de integrare . U5.3. Formele integrrii ...................................... U5.4. Test de autoevaluare . U5.5. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare ..

pag.

U5.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are


Parcurgerea acestei unit i de nv are v va facilita nv area unor concepte privind: - Integrarea economic pozitiv i negativ - Integrarea global - Integrarea regional - Nivelele de integrare economic: zona de comer liber, uniunea economic, uniunea vamal, pia a comun

U5.2. Conceptul de integrare


1. INTEGRARE N SENS GENERAL n sens general, integrarea reprezint ajustarea reciproc a elementelor constitutive ale unui sistem, permi ndu-i acestuia s formeze un nou echilibru sau combinarea pr ilor dintr-un ntreg n procesul de atingere a stadiului de uniune, iar uniunea este un ntreg rezultat din combinarea unor pr i sau a unor membri.Prima mrturie a definirii, ntr-o surs scris, a cuvntului integrare 55

dateaz din anul 1620, cnd, n prima edi ie a The Oxford English Dictionary integrarea este definit prin combinarea pr ilor dintr-un ntreg. n limba romn, ca de altfel i n limbile german, englez, francez, sau italian, cuvntul integrare este preluat din limba latin, unde integratiointegrationis era utilizat n limbajul uzual cu sensul de a renova, a restabili, a ntregi, a completa. 2. INTEGRARE ECONOMIC n sens economic, termenul a fost ini ial utilizat la microscar pentru a reflecta legturile stabilite n cadrul activit i economice ntre diferitele compartimente ale unei firme sau ntre firme diferite care particip, n cadrul unul flux tehnologic, la ob inerea unui produs. Ulterior, cu sensul de integrare economic, dar fr a utiliza acest concept (nlocuit de cooperare sau unificare) a fost descris procesul de combinare a economiilor na ionale n cadrul unei regiuni economice de dimensiuni mari, respectiv de formare a blocurilor economice. Defini iile date integrrii economice la macroscar au cteva elemente comune. Primul este acela ca integrarea economica semnifica crearea unor spa ii economice de mari dimensiuni, care permit, prin exploatarea economiilor la scar i a specializrii ca urmare a creterii dimensiunilor pie ei, ob inerea unor pre uri sczute i implicit a unor profituri ridicate. Elementele definitorii ale integrrii sunt, din acest punct de vedere: diviziunea muncii - la nivel local, sectorial, de ramur, na ional, regional sau global; principiul discriminrii sau al non-discriminrii ; mobilitatea factorilor de productie, a bunurilor si serviciilor; Cel de-al doilea este acela prin care integrarea economic trebuie abordata din perspectiva duala: ca proces si ca o stare de fapt. Privita ca proces, integrarea reprezinta crearea i men inerea unor modele de interac iuni economice, sociale i politice, intense i diverse, ntre unit i anterior autonome. Cnd procesul este unul continuu, fr impulsul deciziilor politice, ca urmare a dinamicii pie elor, tehnologiilor, re elelor de comunicare i a schimbrilor sociale, vorbim de integrare informal i non-institu ional. Cnd procesul este unul continuu, coordonat i structurat i const n schimbarea cadrului legislativ care ncurajeaz sau inhib fluxurile informale, vorbim de integrare formal. Pentru Bela Belassa, conceptul de integrare se definete un proces economic care const n aplicarea unor msuri care s conduc la eliminarea discriminrilor ntre entit i economice apar innd unor state na ionale diferite. Jan Tinbergen numete aceast latur a procesului drept integrare negativ, si crearea unor institu ii permanente fr de care for ele integrative ale pie ei sunt prea slabe - integrare pozitiv. Privit ca o stare de fapt, stare la care se ajunge prin intermediul procesului descris anterior, integrarea reprezint absen a diferitelor tipuri de discriminri ntre economiile na ionale sau situa ia n care componentele na ionale ale unei economii mai mari nu sunt separate prin frontiere economice, ci func ioneaz mpreun ca o entitate.

56

3. INTEGRAREA ECONOMIC INTERNA

IONAL

Integrarea economic interna ional mbrac, n esen , dou forme, cea a globalizrii i respectiv cea a regionalizrii. Integrarea global Mondializarea sau globalizarea - integrarea crescnd a fluxurilor de factori, bunuri i servicii n cadrul pie elor specifice la dimensiuni mondiale considerat drept cea mai complex form a interna ionalizrii activit ii economice reprezint acea form a integrrii economice non-institu ionale i non formale, n cadrul creia agen ii economici i desfoar activitatea independent de restric iile impuse de frontierele na ionale, concureaz pe pie e globale i se adreseaz unor consumatori cu gusturi pe cale de omogenizare. Rezultat al victoriei ra ionalit ii economice asupra ira ionalit ii politice, procesul integrrii globale, nceput n primele decenii ale secolului nostru, a cunoscut o evolu ie permanent ascendent generat i sus inut de o serie de factori de natur economic i extraeconomic dintre care se desprind ca importan : aplicarea unor tehnici i a utilizarea unor instrumente performante n planul micrilor de capital; creterea complementarit ii inter i intrasectoriale n cadrul economiei mondiale, a tendin ei ofertei agregat de a se adapta cererii agregat n condi iile modificrilor de factur demografic i cultural nregistrat la scar globala, creterea gradului de deschidere a economiilor i a tendin ei de dereglementare care se manifest n cadrul economiilor de pia (mixte) pe plan na ional; semnarea i aplicarea acordurilor de liberalizare a micrii schimburilor comerciale, serviciilor i drepturilor de proprietate intelectual (GATT, GATTS, TRIPS) i ulterior a OMC, fapt care a condus la descreterea ntr-o msur semnificativ a barierelor de natur tarifar (i ntr-o msur mult mai mic a celor de natur non tarifar), genernd prin aceasta intensificarea schimburilor interna ionale cu bunuri i servicii; Liberalizrii fluxurilor de mrfuri i servicii i s-a alturat, n plan institu ional, odat cu crearea FMI i a institu iilor de la Bretton Woods, liberalizarea, ntr-o msur nsemnat, a fluxurilor de capital ca urmare a aplicrii unor strategii specifice de supraveghere a fluctua iilor cursului de schimb i finan rii unor proiecte de dezvoltare i reconstruc ie economic, a intensificrii cooperrii multilaterale n sfera financiar-monetar, a multiplicrii interdependen elor n cadrul pie ei financiare interna ionale ca urmare a aparitiei unor noi instrumente financiare de genul contractelor la termen utilizate n mod similar pe pie ele interna ionale de capital. Dezvoltrile de natur institu ional au fost completate de intensificarea procesului de difuziune a efectelor aplicrii politicilor macroeconomice peste grani ele na ionale, de dezvoltri tehnologice i juridice, care aplicate n sfera tranzac iilor financiare i n cea a comunica iilor au determinat disiparea mai rapid a informa iilor ntre utilizatori afla i n spa ii geografice diferite concomitent cu scderea semnificativ (n unele situa ii cu pn la 98 de procente fa de nceputul anilor 50) a costurilor tranzac iilor. Dezvoltarea, pe baza facilit ilor acordate de subcontractele interna ionale s de acordurile privind licen ele precum i ncheierea unor alian e strategice interna ionale ntre firme apar innd n general domeniilor de vrf, a unei re ele puternice de firme multina ionale au permis formarea unui sistem de produc ie interna ional favorizat de convergen a modelelor de consum interna ional. Integrarea global este pus n eviden cu ajutorul unor indicatori macroeconomici care urmresc n esen reflectarea diferen elor ntre pre urile factorilor 57

i ale produselor pe diferite pie e, pornind de la asertiunea c o pia perfect integrat ar presupune formarea i utilizarea unui pre unic pentru acelai bun sau serviciu n oricare punct al acesteia. Sistemul de indicatori creat n acest scop reflect n mod direct gradul de integrare, prin urmrirea evolu iei schimburilor comerciale n raport cu cea a Produsului Brut Agregat Mondial, respectiv a investi iilor strine directe n PIB-ul agregat la scar mondial i indirect prin stabilirea unor indici de credibilitate sau de risc n acordarea creditelor (indicator care reflect accesul pe pia interna ional de capital), prin analiza nivelului taxelor vamale i a modificrii acestuia (ca indicator al disparit ilor existente ntre pre urile interne i cele practicate pe pia a mondial) i ponderea produselor manufacturate n totalul exporturilor (ca indicator de reflectare a capacit ii unei ri de a produce la standarde interna ionale i de a absorbi cunotin e tehnice). Integrarea regional Simbiotica globalizrii, integrarea regional a devenit una din caracteristicile principale ale mediului politic, economic, social i militar mondial din perioada postbelic. Spre deosebire de globalizare, ale crei cauze, evolu ie, forme de manifestare i efecte sunt determinate, n principal, de factori de natur economic non formal i non-institu ional (fr a subestima pn la negare influen ele de natur politic sau de securitate), regionalizarea trebuie analizat prin prisma gradului nalt de interdependen dintre factorii de natur politic, economic, cultural, istoric i de securitate care o determin i a efectelor multiple pe care le genereaz. Datorit caracterului ei multidimensional, este practic dificil a realiza o demarca ie clar ntre regionalizarea economic i cea politic, n condi iile n care n cadrul oricrei grupri regionale exist o component economic, de regul de baz, n jurul creia se dezvolt componentele sociale, politice sau de securitate. Privit n sens general, regionalizarea descrie creterea integrrii sociale n cadrul unei regiuni i procesul nedirec ionat de interac iuni economice i sociale stabilit ntre state sau regiuni situate n acelai spa iu geografic. Cu toate c proximitatea geografica e mai pu in importanta, ea este n general utilizata pentru a delimita regionalizarea de celelalte forme de organizare la un alt nivel dect cel global. Componenta determinanta a ordinii economice postbelice, regionalizarea definita dinamic drept un proces de formare a unor grupri interstatale pe baze regionale si static prin existen a unui numar limitat de state grupate dupa criteriul apropierii geografice si al interdependen elor comune a aparut odat cu institu ionalizarea cooperrii economice, politice i militare, i a organizrii formale a acestora. Ea s-a dezvoltat pe coordonatele politice, economice i de securitate ale lumii bipolare proprii perioadei rzboiului rece i a evoluat dup ncetarea acestuia n cadrul procesului global de reaezare a economiei pe baze multipolare. Din perspectiva economic, regionalizarea descrie existen a unor procese economice autonome care conduc la formarea unor interdependen e puternice, de natur economic, n cadrul unui spa iu geografic si ntre spa iul geografic respectiv si restul lumii. n func ie de intensitatea proceselor prin care se desfora i de complexitatea interdependen elor pe care le determin, regionalizarea economic 58

poate mbrca forma cooperrii regionale informale realizat prin procese economice autonome care conduc la creterea gradului de interdependen n cadrul unei regiuni geografice n compara ie cu restul lumii, respectiv forma cooperrii regionale institu ionale realizat prin intermediul organiza iilor regionale create n acest scop. Cooperarea regional informal se realizeaz n principal la nivel microeconomic, prin crearea unor fluxuri comune de factori i bunuri pe baza deciziilor i a politicilor adoptate n comun de ctre firme, apar innd aceleiai regiuni, n func ie de cerin ele pie ei, dar aflate sub influen a politicilor economice proprii statelor de origine. Dezvoltarea pe vertical i orizontal a firmelor multina ionale cu implantri regionale, generatoare a creterii volumului schimburilor comerciale intra firma, alturi de creterea numrului fuziunilor i a achizi iilor dintre firme i de stabilirea unei re ele dense de alian e strategice ntre firme apar innd aceleiai regiuni favorizeaz n ultima instan integrarea economiilor n cadrul regiunii respective. Desfurarea rela iilor de cooperare economic regional informal impune formarea unor fluxuri migratorii de persoane i implicit transferul unor idei i atitudini politice i sociale a cror rezolvare oblig, n ultima instan , la formarea de alian e trans-guvernamentale. n unele situa ii, forme ale cooperrii economice regionale mbrac un caracter puternic etatist, nfiin area i func ionarea lor fiind puse n slujba protejrii i a ntririi influen ei statului i a puterii guvernelor. Aceasta implic o reaezare i o extindere a autorit ii statale ca parte a unui proces n cadrul cruia statele sunt dispuse (doritoare) s renun e tot mai mult la libertatea de ac iune conferit n mod legal n favoarea capacit ii i posibilit ii de a-i exercita influen practic asupra altor state i asupra solu ionrii problemelor comune. Cu toate acestea, n mod normal cooperarea economic regional interstatal nu are la baz politicile unor state sau a unor grupuri de state i nu presupune un anumit impact politic asupra rela iilor dintre statele din regiune. Ea d natere coridoarelor industriale sau unor re ele formate din zone economice cu caracteristici apropiate. Cooperarea economic regional institu ional completeaz la nivel macroeconomic componenta informal prin crearea unor institu ii comune care reglementeaz raporturile de interese ntre pr ile implicate. Instrumentele utilizate n cadrul ei sunt reprezentate de msuri menite a unei infrastructuri, a crete capacitatea i eficien a administrrii n comun a resurselor, iar ncheierea unor contracte de cooperare interstatale la nivel regional are drept rezultat coordonarea pozi iilor n cadrul institu iilor interna ionale sau n scopul promovrii valorilor comune i a rezolvrii problemelor aprute ca urmare a favorizeaz procesul de creterii interdependen elor la nivel regional regionalizare i reliefeaz rolul crescnd al statelor n cadrul acestuia. Cooperarea economic regional interstatal poate fi formal, implicnd crearea institu iilor formale, gradul nalt de institu ionalizare neconstituind o garan ie a eficien ei n func ionare sau a importan ei politice a respectivei forme cooperative, sau informal - bazat pe structura mai pu in solid a ntlnirilor regulate la nivel nalt, i stabilirea unui set de regulamente i a unui mecanism comun de func ionare. Tendin a, manifestat n ultimul deceniu este de trecere de la cooperarea realizat prin intermediul organiza iilor formale avnd un obiectiv bine definit i limitat, la cea bazat pe stabilirea unor principii, norme, regulamente i proceduri de luare a deciziilor, implicite sau explicite, care s acopere un spa iu larg al rela iilor interna ionale. 59

Integrarea economic regional - este considerat o subcategorie specific a cooperrii regionale care implic luarea unor decizii politice viznd diminuarea sau reducerea complet a obstacolelor din calea schimburilor comerciale a bunurilor, serviciilor i factorilor n cadrul unui spa iu geografic determinat. La baza formrii gruprilor regionale integrative stau o serie de elemente de natur preponderent economic dar i o serie de argumente de natur motiva ional strategic desprinse din sfera evenimentelor politice. Avem aici n vedere n primul rnd descentralizarea sistemului interna ional ca urmare a ncheierii rzboiului rece i a erodrii sistemului de alian e proprii acestei etape i recentralizarea acestuia pe baze tripolare, cldite n jurul unor blocuri regionale dominate fiecare de ctre o putere hegemonic. Existen a celor trei macroregiuni n cadrul crora exist interdependen e intraregionale semnificative i care cunosc fiecare un grad nalt de dezvoltare economic a condus, prin efectul de atrac ie gravita ional la o rempr ire a sferelor de influen de natur economic i nu numai, contribuind la ntrirea integrrii regionale. n acelai context se nscrie i procesul de intrare a rilor n curs de dezvoltare pe pozi ii noi n cadrul noii ordini economice mondiale. Eliberate de influen ele politice, dar n acelai timp lipsite de suportul economic acordat n timpul rzboiului rece n scopul men inerii sferelor de influen sub forma schimburilor comerciale preferen iale, sau a ajutoarelor economice directe sau indirecte , economiile statelor n curs de dezvoltare au adoptat strategia strngerii rndurilor, dup modelul Uniunii Europene, n scopul ntririi reprezentativit ii i a puterii de pia . Privit din perspectiva economic, procesul integrrii economice regionale a nregistrat o dinamic ascendent datorit unor elemente favorizante dintre care amintim: - creterea posibilit ii de a ob ine efecte de creare de comer , a ntririi puterii de negociere pe pia a mondial i a scderii costurilor de distribu ie ca urmare creterii numrului de economii de profile similare sau concuren iale ntre care au existat legturi anterioare puternice, n cadrul unei grupri regionale integrative; - incapacitatea organiza iilor interna ionale, n spe a a Organiza iei Mondiale a Comer ului de a solu iona cu succes problemele legate de liberalizarea schimburilor comerciale la nivel multilateral a ridicat problema reanalizrii rolului gruprilor integrative regionale de nucleu n jurul cruia s-ar putea construi un sistem de comer liber global. Motiva ia este dat de creterea eficien ei negocierilor interna ionale legate de problematica men ionat n condi iile scderii numrului de participan i ca urmare a transferului de competen e dinspre centrele de decizie na ionale spre forurile regionale comune. Formele integrrii economice regionale difera n func ie de scopul urmrit: economic - n cazul acordurilor preferen iale, a zonelor de comer liber, a uniunilor vamale i a pie ei comune ; economic i politic n cazul uniunii economice i monetare sau a uniunii politice; n func ie de intensitatea procesului integrativ - dat de msura armonizrii politicilor -; n func ie de gradul de institu ionalizare - dat de numrul i puterea institu iilor comune - n func ie de gradul de centralizare a autorit ii - n func ie de efectele pe care le propaga, etc. n func ie de efectele pe care le propag, n interior i exterior, integrarea economic regional poate mbrca forme maligne sau benigne. Formele maligne presupun ncheierea unor acorduri economice bilaterale ntre ri de puteri economice i politice sau militare diferite n scopul stabilirii unor structuri 60

comerciale i financiare prin care rile puternice i pot asigura domina ia n interior i n rela iile comune cu ter ii. Formele beningne presupun ncheierea unor acorduri regionale n cadrul crora aplicarea preferin elor non discriminatorii n cadrul grupului s nu genereze creterea barierelor economice fa de restul lumii, iar scopul formrii lor este acela de cretere a bunstrii n cadrul grupului i nu de descretere a acesteia n afara lui. Dezvoltarea acestor forme a fost posibil datorit prerogativelor articolului XXIV al GATT care permiteau existen a unor excep ii de la principiul non discriminrii propriu clauzei na iunii celei mai favorizate n forma ei necondi ionat i recunoaterea dezirabilit ii creterii libert ii comer ului i a integrrii ntre statele membre GATT prin semnatare a unor acorduri de creare a unor zone de liber schimb sau a uniunilor vamale, cu condi ia ca ele s se formeze treptat, s acopere o mare parte a mrfurilor tranzac ionate ntre pr i i s nu ridice bariere n calea schimburilor comerciale cu ter ii.

U5.3. Formele integrrii


Aa cum no iunea de integrare economic interstatal este una complex, reflectnd multitudinea de rela ii care se stabilesc ntre dou sau mai multe state care i conjug eforturile spre atingerea unui obiectiv comun, tot aa i formele pe care le mbrac aceasta sunt determinate n func ie de complexitatea acestor rela ii. n literatura de specialitate bogat n delimitri ale conceptului de integrare, autori de prestigiu n domeniu au distins, n func ie de o serie de criterii economice, politice, geografice, structurale, etc. urmtoarele forme /grade/ ale integrrii economice corespunztoare unei tendin e mai intense sau mai restrnse de egalizare a coordonatelor economice, sociale i politice. 1. COLABORAREA ECONOMIC - cuprinde totalitatea raporturilor economice dintre state, stabilite n plan bi i multilateral, regional i global, pe toate direc iile principale ale rela iilor economice interna ionale. 2. COOPERAREA ECONOMIC considerat, n sens general, drept o form primar, preliminar de armonizare a intereselor i de ajutor ntre doi sau mai mul i participan i la o ac iune economic. ntre cooperare i integrare exist att deosebiri de fond ct i de form, diferen ieri de natur cantitativ i calitativ. n timp ce cooperarea include ac iuni care au drept scop diminuarea discriminrilor pornind de la complementaritatea i convergen a intereselor, integrarea economic con ine msuri care au drept rezultat eliminarea unor forme de discriminare n rela iile dintre entit ile integrate i crearea i aplicarea unui set de discriminri n rela iile cu ter ii. Din acest punct de vedere, acordurile de cooperare economic interna ionale pot fi considerate forme ale cooperrii interna ionale, n timp ce eliminarea barierelor tarifare sau non-tarifare n schimburile comerciale reprezint un act de integrare economic. 3. CLUBUL DE COMER PREFEREN IAL format din dou sau mai multe ri care i reduc taxele la importul reciproc al tuturor bunurilor, deci practic atunci cnd realizeaz un schimb de preferin e tarifare ntre ele. rile membre i pstreaz tarifele vamale ini iale fa de rile ter e. Exemplul clasic de club de comer preferen ial l constituie Sistemul de Preferin e al Commonwealthului, creat n anul 1932, ntre Marea Britanie i 48 de ri asociate din Commonwealth. 4. ZONA DE COMER LIBER reprezint acea form a integrrii prin care dou sau mai multe ri convin s nlture barierele tarifare i netarifare dintre ele, 61

pe baza unui acord preferen ial de comer , dar fiecare ar i men ine propriile bariere comerciale n comer ul cu rile nemembre. Unii autori consider zonele de comer liber ca fiind o etap de baz, n mod obligatoriu premergtoare crerii uniunilor vamale. n spa iul european s-au format, de-a lungul timpului, o serie de forme integrative simple de tipul zonei de comer liber dintre care cea mai cunoscut este Asocia ia Economic a Liberului Schimb (AELS). Aceasta a luat natere pe baza Conven iei de la Stockholm din 21 iulie 1959 ncheiat ntre Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elve ia i Marea Britanie, crora li s-au alturat n timp i alte state europene care nu fceau parte din celelalte structuri integrative aflate n Europa n perioada respectiv. n prezent AELS-ul este format din Islanda, Lichtenstein, Norvegia i Elve ia. Cu excep ia Elve iei, toate celelalte state membre ale AELS sunt i componente ale Spa iului Unic European. Alte forme reprezentative de zone de liber schimb sunt NAFTA (North Atlantic Free Trade Area) format din Statele Unite, Canada i Mexic n spa iul nord american, CEFTA (Central European Free Trade Area) n spa iul est european, MERCOSUR (format din Argentina, Brazilia, Uruguay i Paraguay) n spa iul Americii Centrale i ASEAN (Association of South East Asian Nations) n spa iul asiatic. 5. UNIUNEA VAMAL este forma de integrare prin care rile membre nltur toate barierele n comer ul desfsurat ntre ele i adopt un tarif vamal extern comun fa de ter i. Prima uniune vamal (Zollverein) a fost nfiin at n anul 1834, prin ridicarea barierelor vamale, ini ial ntre 18 state prusace a cror numar a fost extins ulterior la 25. n timp, uniunea vamal s-a transformat ntr-o comunitate economic confederativ care, alturi de transformrile de natur politic a condus la formarea, n 1871 a statului german. Formarea unei uniuni vamale va modifica pre urile relative ale bunurilor de pe pie ele interne ale statelor membre, cu repercursiuni asupra fluxurilor de comer , produc iei i consumului. 6. PIA A COMUN, care reprezint o uniune vamal n cadrul creia liberalizarea micrii bunurilor i a serviciilor este acompaniat de liberalizarea micrii fluxurilor de factori ntre rile membre. O serie de dezvoltri de natur institu ional completeaz msurile de integrare pozitiv, conducnd la crearea unui spa iu economic n interiorul cruia are loc o tendin de relativ apropiere a nivelului pre urilor bunurilor i a factorilor. O pia comun se poate forma numai ntre economii de acelai tip. Un prim exemplu de pia a comun l constituie etapa a treia n cadrul dezvoltrii Comunit ilor Economice Europene (ntre 1969-1986) cnd liberalizarea fluxurilor de bunuri finite a fost acompaniat de liberalizarea micrii factorilor de produc ie. Evolu ia favorabil a formei integrative numit Pia a Comun a condus n timp la formarea pie ei interne unice. Un al doilea exemplu de pia comun, de data aceast ntre economii de comand, este dat de CAER realizat (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc). 7. PIA A UNIC presupune, n afara realizrii unei pie e comune pentru libera circula ie a bunurilor i serviciilor, aplicarea unor msuri comune privind liberalizarea achizi iilor guvernamentale, armonizarea i recunoaterea mutual a standardelor tehnice din produc ia i distribu ia bunurilor, eliminarea controlului asupra micrii capitalurilor, etc. 8. UNIUNEA ECONOMIC I MONETAR, care se formeaz, pornind de la pia a unic, n cadrul creia are loc creterea gradului de armonizare a politicilor economice na ionale, n special a celor viznd sfera monetar financiar, pn la adoptarea unei monede unice i a unor institu ii comune de gestionare a chestiunilor monetar financiare la nivel comunitar. 62

9. INTEGRAREA ECONOMIC COMPLET (sau total) reprezint stadiul ultim al integrrii n cadrul cruia unificarea politicilor economice este ntregit prin stabilirea unei unit i suprana ionale ale crei decizii sunt obligatorii pentru statele membre.

ntrebri facultative 1. Ce n elege i prin integrare n sens general? 2. Defini i integrarea negativ i integrarea pozitiv? 3. Care sunt cele dou forme pe care le mbrac integrarea economic interna ional? 4. Ce urmresc indicatorii macroeconomici ai integrrii globale? 5. Ce n elege i prin pia unic? Exemplifica i. 6. Ce n elege i prin pia comun? Exemplifica i. 7. Ce n elege i prin uniune economic i monetar?. 8. Ce n elege i prin integrare economic complet? 9. Cum se definete zona de comer liber? Exemplifica i. 10. Ce se poate eviden ia cu ajutorul clubului de comer preferen ial?

U5.4 Test de autoevaluare nr. 1


Elementele definitorii ale integrrii sunt: 1. diviziunea muncii; Timp de lucru : 15 min 2. principiul discriminrii sau nondiscriminrii; Punctaj 100p 3. mobilitatea factorilor de produc ie; 4. integrarea economic; 5. integrarea regional; 6. integrarea global. Alege i varianta corect a. 1,2 b. 1,2,3 c. 2,4,5,6 d. 4,5,6, e. 1,4,5,6 (10 puncte) 2. Pia a unic presupune: 1. realizarea unei pie e comune pentru libera circula ie a bunurilor i serviciilor 2. aplicarea unor msuri comune privind liberalizarea achizi iilor guvernamentale 3. armonizarea i recunoaterea mutual a standardelor tehnice din produc ia i distribu ia bunurilor 4. eliminarea controlului asupra micrii capitalurilor Alege i varianta corect a. 1,2 b. 1,2,3,4 c. 2,4 3.

63

d. 2,3,4 e. Nici una (10 puncte) 3. Completa i: Bela Belassa definete conceptul de integrare drept un ............... care const n aplicarea unor........... care s conduc la eliminarea discriminrilor ntre entit i economice apar innd unor state na ionale............ (10 puncte) 4. (Defini iile date integrrii economice pot fi privite la microscar i la macroscar. Adevarat Fals (5 puncte)
5. Regionalizarea presupune: 1. creterea integrrii sociale n cadrul unei regiuni

2. procesul nedirec ionat de interac iuni economice i sociale stabilit ntre state sau regiuni situate n acelai spa iu geografic 3. drept un proces de formare a unor grupri interstatale pe baze regionale si static prin existen a unui numar limitat de state grupate dupa criteriul apropierii geografice si al interdependen elor comune 4. cooperare regional informal 5. o asocia ie european a liberului schimb 6. o zon de comer liber Alege i varianta corect a. 1,2 b. 1,2,3 c. 1,2,3,4 d. 4,5,6 e. Nici una (10 puncte) 6. Completa i: Zona de comer liber reprezint acea .............. prin care dou sau mai multe ri convin s nlture barierele .............. i ............... dintre ele, pe baza unui acord preferen ial de comer , dar fiecare ar i men ine propriile.............. comerciale n comer ul cu rile nemembre (10 puncte) 7. Cea mai cunoscut zon de comer liber este Asocia ia European a Liberului Schimb Adevarat Fals (5 puncte) 8. Uniunea Economic i Monetar presupune: 1. creterea gradului de armonizare a politicilor economice na ionale 2. adoptarea unei monede unice 3. adoptarea unor institu ii comune de gestionare a chestiunilor monetar financiare la nivel comunitar Alege i varianta corect a. 1,2 b. 1,2,3 c. 2,3 d. Nici una

64

(10 puncte) 9. Formele integrrii economice regionale difera n func ie de scopul urmrit: 1. economic - n cazul acordurilor preferen iale, a zonelor de comer liber, a uniunilor vamale i a pie ei comune 2. economic i politic n cazul uniunii economice i monetare sau a uniunii politice 3. n func ie de intensitatea procesului integrativ - dat de msura armonizrii politicilor 4. n func ie de gradul de institu ionalizare - dat de numrul i puterea institu iilor comune 5. n func ie de gradul de centralizare a autorit ii - n func ie de efectele pe care le propag Adevarat Fals (15 puncte) 10. Completa i: n func ie de efectele pe care le propag, n ......... i .........., integrarea economic regional poate mbrca forme........ sau .......... Formele....... presupun ncheierea unor acorduri economice bilaterale ntre ri de puteri economice i politice sau militare diferite n scopul........ unor structuri......... i........... prin care rile puternice i pot asigura domina ia n interior i n rela iile comune cu ter ii (15 puncte)

U5.5. Rezumat
rile cuprinse n acest proces de integrare economic, n func ie de gradul respectiv de intensitate, cedeaz unele atribu ii statale unor organisme suprastatale. Ca urmare, ntr-o form sau alta a integrrii, sunt afectate independen a i suveranitatea statelor, iar apoi, mai trziu, n etapa superioar a integrrii, aceste atribute pot fi pierdute aproape n totalitate.

Bibliografie minimal
1. Carp Radu, andru Simona Dreptul la intimitate i protec ia datelor cu caracter personal. De la acquis-ul comunitar la legisla ia romneasc, Ed. All Beck, Bucureti, 2004 2. Crcan Mihaela, Cp n Marcel Libera circula ie a persoanelor, bunurilor, serviciilor, capitalurilor, Ed. Tritonic, Bucureti, 2007 3. Darie Nicolae Uniunea European. Construc ie. Institu ii. Legisla ie. Politici comune. Dezvoltare, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2008

Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare nr. 5


1. b; 2. b; 3- proces economic, msuri,diferite; 4-adevrat; 5-c; 6-zon, com erciale, necomerciale, politici; 7-adevrat; 8-b; 9-adevrat; 10-interior, exterior, maligne, benigne,maligne,comerciale,politice, militare; TEMA DE CONTROL NR. 1 ANALIZA FACTORILOR COMPETITIVIT II ECONOMICE Analiza i principalii factori ai competitivit ii economice

65

MODULUL 3
UNITATEA 6: UNITATEA 7: Politica comercial comun a Uniunii Europene Conceptul de liber circula ie a mrfurilor Rolul normelor tehnice n schimburile comerciale intra i extracomunitare Libera circula ie a serviciilor

UNITATEA 8: UNITATEA 9:

TEMA DE CONTROL NR. 2

66

UNITATEA 6 Politica comercial a Uniunii Europene

Durata medie de studiu individual - 2 ore

Cuprins:
U6.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are U6.2.Instrumentele politicii comerciale comune U6.3. Clauzele sau msurile de salvgardare ...................................... U6..4. Test de autoevaluare . U6.5. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare ..

pag.

U6.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are


Parcurgerea acestei unit i de nv are v va facilita nv area unor concepte privind: - tarif extern comun - msuri de salvgardare - AELS - GATT

U6.2. Instrumentele politicii comerciale comune


Instrumentele utilizate au permis ncheierea procesului de tranzi ie cu doi ani nainte de perioada stabilit. Primii ani din cei 20 ai tranzi iei s-au caracterizat prin aplicarea instrumentelor integrrii negative, adic a eliminrii obstacolelor de orice fel din calea liberei circula ii a bunurilor i serviciilor. Ultima parte a procesului de tranzi ie s-a caracterizat prin aplicarea instrumentelor integrrii pozitive, adic prin crearea unor institu ii comune i aplicrii unor politici comune. In cadrul instrumentelor integrrii pozitive un rol important l-a jucat stabilirea tarifului extern comun, calculat ca medie aritmetic a taxelor vamale aplicate n Benelux, Fran a, Italia i Germania. Tarifele men ionate au fost, n mod gradual, ajustate n func ie de tariful extern comun, ceea ce a nsemnat pentru unele ri o cretere a protec ionismului prin msuri tarifare, iar pentru altele o liberalizare a schimburilor comerciale cu ter ii.

67

n 1969 au fost eliminate i restric iile cantitative i msurile cu efecte similare, n condi iile n care pentru bunurile manufacturate aceste restric ii au fost eliminate n totalitate nc din 1961. rile care au aderat ulterior Comunit ilor au nregistrat perioade mai scurte de tranzi ie: Irlanda, Danemarca i Marea Britanie, intrate n 1973 au avut o perioad de tranzi ie de cinci ani; Grecia, Spania i Portugalia de apte, respectiv nou ani de tranzi ie. Tariful extern comun (CET); Nivelul i structura CET. Ini ial, nivelul taxelor vamale stabilite prin CET a fost mai sczut dect cel aplicat de Statele Unite sau Japonia. El a continuat s scad progresiv ca urmare a rundelor succesive ale GATT, ajungnd n prezent la un nivel mediu de 3%. De-a lungul timpului, Uniunea European a negociat o serie de tarife preferen iale cu un numr de ri sau grupuri cu care a dorit s ntre in rela ii privilegiate. Acestea sunt: AELS- cu scopul evitrii deturnrii de comer aprut ca urmare a lrgirii UE prin aderarea fostelor state membre AELS la UE; cu rile din zona mediteranean pentru a permite accesul liber al produselor provenind dinspre spa iul mediteranean, n special materii prime sau semifabricate; cu rile ACP (Asia, Caraibe, Pacific) pentru a consolida rela iile dintre aceste ri i UE, ca rezultat al pozi iei lor de foste colonii pe care aceste ri le-au avut fa de rile membre UE; cu rile n curs de dezvoltare privind importul de materii prime i semifabricate n unele domenii sensibile cum ar fi textilele sau produsele siderurgice; cu ri din Europa Central i de Est, cu care au existat acorduri de importan nesemnificativ pn n 1989 i cu care au fost semnate Acorduri de Asociere (acorduri care au un puternic caracter comercial). n privin a legisla iei vamale comune s-au stabilit o serie de prevederi a cror punere n practic s-a realizat cu ajutorul directivelor. Acestea au con inut pe lng instrumente ale integrrii negative i reglementri privind armonizarea procedurilor i a metodelor de administrare a tarifelor na ionale. Armonizarea s-a efectuat n concordan cu art. 27 din Tratatul de La Roma conform cruia nainte de ncheierea perioadei de tranzi ie, statele vor proceda la armonizarea reglementrilor administrative i legislative. Pentru pia a intern, acest lucru nseamn eliminarea formalit ilor la frontier, iar pentru cea extern stabilirea unor criterii comune de verificare a regulilor de origine, colectare a taxelor vamale sau reexportul mrfurilor. Prima etap n evolu ia Comunit ilor a fost cea a formrii Uniunii Vamale, etap important deoarece pentru fiecare din rile comunitare bunurile tranzac ionate reprezentau surse considerabile de formare a veniturilor n cadrul PIB.(pentru Germania i Marea Britanie ele reprezentau o ptrime din PIB), n timp ce pentru rile mici (Belgia, Olanda sau Luxemburg) reprezentau 50-60% din PIB. La sfritul perioadei de tranzi ie s-a nregistrat o transformare spectaculoas att n privin a volumului ct i a structurii i dimensionrii schimburilor comerciale comunitare.

U6.3. Clauzele sau msurile de salvgardare


Art. 24 al GATT permite membrilor semnatari ai Acordului aplicarea unor msuri de salvgardare n situa iile n care importurile unei ri aduc prejudicii importante productorilor autohtoni. Acest articol permite, n scopul acoperirii clauzei de salvgardare, utilizarea barierelor netarifare i doar ca excep ii aplicarea unor msuri de natur tarifar. Procedurile antidumping - sunt aplicate prin legisla ia european n conformitate cu art. 6 din GATT i cu procedurile Codului Antidumping din 1976.Conform documentelor prezentate anterior, taxele antidumping nu vor depi diferen a dintre pre ul de vnzare (mai mic) i pre ul mediu aplicat pe pia a intern a exportatorului(mai mare). Un sistem apropiat taxelor antidumping l reprezint taxele aplicate produselor ale cror pre uri au fost direct sau indirect subven ionate de guvernele rilor productoare. Aceste taxe nu pot depi nivelul subven iilor acordate pentru producerea bunurilor respective. In ultimul deceniu s-au aplicat n jur de 150 de proceduri antidumping din care 50 au fost aplicate n mod direct mpotriva rilor partenere. Per total, taxele antidumping au fost ndreptate spre China (23%), Turcia (18%), Japonia (19%) i Coreea de Sud (12%). Produsele pentru care au fost aplicate taxe anti-subven ie au fost produsele de nalta tehnologie provenind din Japonia sau rile nou industrializate sau orice tip de produs ce provine din ri cu costuri sczute ale for ei de munc.

68

Noul instrument de politic comercial are drept scop aplicarea unei proceduri n situa ia n care UE observ c pe pia a extern exist parteneri care aplic politici comerciale ilicite. Acest nou instrument permite retragerea concesiilor vamale acordate partenerilor comerciali care pot fi dovedi i de practici comerciale ilicite. Pentru schimburile comerciale cu produse de un anumit tip s-au ncheiat o serie de acorduri i tratate speciale, dup cum urmeaz:schimburile comerciale cu produse agricole intr sub inciden a politicii agricole comune;cele cu produse siderurgice intr sub inciden a codului E.S.C.E.;cele cu produse textile intr sub inciden a acordului multifibr ai crei semnatari sunt toate rile UE. SUA acoper aproximativ 20 % din totalul tranzac iilor efectuate de UE pe pia a american. Australia, Noua Zeeland i Canada au nregistrat o reducere a schimburilor comerciale, reducere care se explic prin faptul c intrarea in 1973 a Marii Britanii a determinat deturnare de comer dinspre Canada, Australia i Noua Zeeland. Canada a fost cel mai pu in afectat deoarece principalul partener au fost i au rmas SUA. rile din Bazinul Mediteranean au men inut acelai trend al rela iilor comerciale cu UE pn in 1990, cnd n urma semnrii Acordului de Asociere cu rile din centrul i estul Europei a aprut deturnare de comer dinspre spa iul mediteranean spre cel central i est-european. Schimburile comerciale cu rile membre O.P.E.C. au nregistrat o scdere drastic ncepnd cu anii 80 ca urmare a rcirii rela iilor politice dintre lumea arab i Europa Occidental, dar i a descoperirii de noi surse de petrol n jurul rilor riverane ale UE.

ntrebri facultative 1. Ce instrumente ale politicii comerciale comune cunoate i? 2. Ce n elege i prin tarif extern comun? 3. Ce nseamn AELS? 4. Ce nseamn ACP? 5. Ce n elege i prin msuri de salvgardare? 6. Care sunt rile din Bazinul Mediteraneean?

U6.4 Test de autoevaluare nr. 6


1.Prin Tratatul de la Roma sunt stipulate: 1. etapele formrii uniunii vamale; Timp de lucru : 15 min 2. eliminarea barierelor tarifare i non tarifare; Punctaj : 100 3. eliminarea restric iilor cantitative; 4. liberalizarea schimburilor comerciale cu ter ii; 5. aplicarea instrumentelor integrrii negative Alege i varianta corect a. 3 4 b. 1 5 c. 1 3 4 5 d. 2 3 e. 12 (10 puncte) 2. Care sunt rile care care au aderat ulterior Comunit ilor?: 1. Irlanda, danemarca, Marea Britanie

69

2. Grecia, Spania, Portugalia 3. Anglia, Fran a 4. Italia, Germania Alege i varianta corect 1234 2 3 134 12 (10 puncte) 3. Completa i:. Ultima parte a procesului de tranzi ie s-a caracterizat prin.....instrumentelor integrrii......adic prin crearea unor ......comune i aplicrii unor .....comune (10 puncte) 4. (n 1969 nu au fost eliminate i restric iile cantitative i msurile cu efecte similare Adevarat Fals (10 puncte) 5. Cum mai este denumit tariful extern comun?: 1. GATT; 2. OMC; 3. AELS; 4. CET; Alege i varianta corect a. 1 b. 2 c. 4 d. 3

(10 puncte) 6. Art.24 al GATT: a. aplic taxe produselor ale cror pre uri au fost direct sau indirect subven ionate de guvernele rilor productoare b. permite membrilor semnatari aplicarea unor msuri de salvgardare c. aplic legisla ie european n conformitate cu art. 6 d. aplic proceduri n situa ia n care UE observ c pe pia a extern exist parteneri care aplic proceduri comerciale ilicite Alege i varianta corect a. b,c, a,b,c,d b (10 puncte) 7. Procedurile antidumping:

70

a. sunt aplicate prin legisla ie european n conformitate cu art. 6 din GATT i cu procedurile Codului Antidumping b. nu vor depi diferen a dintre pre ul de vnzare i pre ul mediu aplicat pe pia a intern a exportatorului c. au fost ndreptate spre China, Turcia, Japonia, Coreea de Sud d. permit retragerea concesiilor vamale acordate partenerilor comerciali Alege i varianta corect b,c,d a,b,c a,b a,c (10 puncte) 8. Schimburile comerciale cu rile membre OPEC: 1. au men inut acelai trend al rela iilor comerciale cu UE pn n 1990 2. au nregistrat o scdere drastic ncepnd cu anii 80, ca urmare a rcirii rela iilor politice dintre lumea arab i Europa Occidental 3. acoper cam 20% din totalul tranzac iilor efectuate de UE 4. elimin formalit ile la frontier Alege i varianta corect 1234 2 234 12 (10 puncte) 9. Prima etap n evolu ia Comunit ilor a fost cea a formrii: 1. Uniunii economice 2. Uniunii Monetare 3. Zonelor de Comer Liber 4. Uniunii vamale Alege i varianta corect 1 2 4 3

(10 puncte) 10. Ce nseamn AELS?: 1. Acordul General pentru Tarife i Comer 2. Asocia ia European a Liberului Schimb 3. Comunitatea Economic a Crbunelui i O elului 4. Asocia ia de Liberalizare a Serviciilor Alege i varianta corect 1 2 3

71

4 (10 puncte)

U6.5. Rezumat
Prin trataul de la Roma (1957) sunt stipulate etapele formrii Uniunii vamale: eliminarea barierelor tarifare i non tarifare i aplicarea unui tarif vamal comun. Art. 10 din acelai tratat face referire la liberalizarea micrii bunurilor i serviciilor n rela iile cu ter ii. Art. 12 i 13 reglementeaz ridicarea obstacolelor de natur cantitativ i stabilete o perioad de tranzi ie n care s se definitiveze crearea unei uniuni vamale.

Bibliografie minimal
1. Carp Radu, andru Simona Dreptul la intimitate i protec ia datelor cu caracter personal. De la acquis-ul comunitar la legisla ia romneasc, Ed. All Beck, Bucureti, 2004 2. Crcan Mihaela, Cp n Marcel Libera circula ie a persoanelor, bunurilor, serviciilor, capitalurilor, Ed. Tritonic, Bucureti, 2007 3. Darie Nicolae Uniunea European. Construc ie. Institu ii. Legisla ie. Politici comune. Dezvoltare, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2008

Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare nr. 6


1. e; 2. 1,2; 3- aplicarea, pozitive,institu ii, politici; 4-fals; 5-c; 6-b; 7-a,b,c; 82; 9-4;10-2

72

UNITATEA 7 Conceptul de liber circula ie a mrfurilor

Durata medie de studiu individual - 2 ore

Cuprins:
U7.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are U7.2. Libera circula ie a mrfurilor ca motor al construc iei europene U7.3. Conceptul liberei circula ii a mrfurilor U7.4. Mrfurile beneficiare de drept ale liberei circula ii U7.4. Test de autoevaluare . U7.5. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare ..

pag.

U7.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are


Parcurgerea acestei unit i de nv are v va facilita nv area unor concepte privind: - liber circula ie a mrfurilor - GATT(OMC) - CEN i CENELEC - Produse comunitare

U7.2. Libera circula ie a mrfurilor ca motor al construc iei europene


Pe plan juridic, pare de netagaduit ca succesul atins de Uniunea Europeana n domeniul liberalizarii schimburilor de marfuri poate sa permita statelor membre sa progreseze, n ritmul modificarilor succesive ale tratatelor, nu numai n directia punerii n aplicare a celorlalte trei libertati fundamentale, dar si pe linia extinderii actiunii comunitare la domeniile excluse n prealabil din cadrul juridic si institutional comunitar, ca mediul si cultura. n ceea ce priveste n

73

mod deosebit cele patru libertati fundamentale, trebuie reamintit ca n pofida faptului ca tratatul CEE le plasa pe picior de egalitate n rolul lor de a asigura definitivarea pietei interne, n lipsa progresului atins catre anii 80 n domeniul marfurilor, Uniunea Europeana ar fi ntmpinat grave dificultati pentru a nainta, cum a facut-o de atunci ncolo, n punerea n aplicare a celorlalte libertati fundamentale. Dispozitiile dreptului comercial international se aplica pe baza acordurilor mutilaterale sau bilaterale. Dintre primele, se pot cita mai ales regulile GATT, aplicabile n cadrul OMC, dar si acordurile regionale (AELS, ASEAN, ALENA) si de asemenea acordurile de cooperare si asistenta care contin dispozitii viznd comertul ntre membrii sai (Conventia de la Lome). Printre acordurile bilaterale, se pot mentiona cele ncheiate n numar mare ntre UE si diferite state partenere. nsa, aceste instrumente prevad pentru majoritatea cazurilor un regim de suprimare a barierelor n calea schimburilor, ntemeiat pe raporturi de reciprocitate. Punerea n comun sau integrarea pietelor nationale este incompatibila cu abordarea bilaterala a raporturilor ntre parti si cere nu numai o structura institutionala supranationala, dar mai ales o ordine juridica proprie si independenta.Astfel, regimul de retorsiuni comerciale si raporturile existente numai la nivelul statelor pentru aplicarea regulilor impuse de schimburile comerciale este nlocuit n interiorul UE prin integrarea ordinii juridice nationale si comunitare si interventia judecatorilor nationali si a unei Curti de Justitie supranationale cu atributii si competente care depasesc arbitrajul. De aici decurg doua principii fundamentale ale dreptului comunitar: primordialitatea fata de dreptul national si efectul direct al anumitor decizii asupra respectarii liberei circulatii a marfurilor.Este cazul sa amintim ca, n cadrul procedurilor jurisdictionale nationale, judecatorul are de asemenea posibilitatea de a sesiza Curtea Europeana de Justitie ntr-o chestiune care prejudiciaza prevederile Articolului 177 din Tratatul CE cu scopul de a cere interpretarea regulilor comunitare n masura n care acestea se aplica n situatia prezentata. Sentinta pronuntata n acest tip de probleme reprezinta contributia cea mai importanta a Curtii de Justitie n dezvoltarea jurisprudentei referitoare la libera circulatie a marfurilor.

U7.3. Conceptul liberei circula ii a mrfurilor


Obiectivul de baza al realizarii liberei circulatii a marfurilor l constituie asigurarea comercializarii, n conditii similare, n toate tarile membre ale UE a oricarui produs fabricat n mod legal ntr-unul din aceste state. n centrul realizarii prevederilor Actului Unic European s-a situat armonizarea normelor tehnice si a regulilor de concurenta, inclusiv deschiderea pietelor publice (achizitiile guvernamentale), acestea n scopul stimularii cooperarii n productie si dezvoltarii tehnologice ntre societatile din teritoriul comunitar. Procesul de armonizare a cuprins urmatoarele etape: - elaborarea, n mai multe domenii, a unor standarde si specificatii tehnice uniforme de catre CEN si CENELEC, mpreuna cu institutiile nationale de standardizare, care au fost introduse n reglementarile fiecarui stat membru si care au fost transpuse n practica, prin contractele dintre ntreprinderi; - impunerea (att de catre autoritatile nationale, ct si de catre institutiile comunitare) a respectarii cu rigurozitate a exigentelor esentiale de protectie si satisfacere a cerintelor consumatorilor, la care sa raspunda un produs (sau serviciu), asa cum sunt definite n directivele UE. n domeniul standardelor, problema e mult mai complicata. La nivelul UE exista o linie de demarcatie foarte fina ntre standardele armonizate la nivel comunitar si principiul recunoasterii reciproce. De asemenea, un element important este recunoasterea reciproca a certificarilor de conformitate facute de organisme specializate din diferite tari membre, organisme care certifica faptul ca un anumit produs corespunde standardelor edictate la nivel comunitar.

74

U7.4. Mrfurile beneficiare de drept ale liberei circula ii a mrfurilor


.Produsele comunitare Pentru a verifica daca un produs a fost fabricat n cadrul Uniunii Europene, se impune, mai nti, sa se precizeze care este teritoriul comunitar vamal. Sunt, ntr-adevar, reguli de drept derivate care au precedat ntr-o maniera progresiva ntinderea acestui teritoriu.Notiunea de produse comunitare cuprinde produsele fabricate n ntregime n cadrul Uniunii Europene, astfel nct produsele sa se supuna unei transformari potrivit conditiilor aplicabile regulamentului vamal comunitar, sunt considerate marfuri comunitare, produsele: - obtinute n ntregime n teritoriul vamal al UE n conditiile vizate n articolul 23, fara contributia marfurilor importate din tari sau teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al UE; - importate din tari sau teritorii ce nu fac parte din teritoriul vamal al Uniunii Europene si puse n libera practica; - obtinute, n teritoriul vamal al UE, fie plecnd de la marfuri vizate n cea de-a doua conditie n exclusivitate, fie plecnd de la marfuri vizate primei si celei de-a doua conditii. Incidenta acestor dispozitii asupra circulatiei marfurilor n interiorul UE este determinata de referinta facuta n prima conditie de mai sus pentru marfurile obtinute n ntregime n teritoriul vamal al Uniunii Europene. Totusi, piata interna si uniunea vamala sunt notiuni complementare si n consecinta, semnificatia lor ar trebui sa fie aceeasi, sub presiunea de a crea incertitudini juridice care pot aduce prejudicii bunei lor functionari. Produsele n libera practica Definitia produselor n libera practica se refera la singurele aspecte vamale de intrare a acestor produse n cadrul Uniunii Europene, n urmatorii termeni: Sunt considerate n libera practica ntrun stat membru produsele provenind din tari terte pentru care formalitatile de import au fost desavrsite si taxele vamale si celelalte taxe de import exigibile au fost percepute n acest stat membru si nu au beneficiat de o reducere totala sau partiala a acestor taxe.Curtea Europeana de Justitie a precizat ca numai produsele fabricate si/sau comercializate legal ntr-un stat membru beneficiaza de principiul recunoasterii mutuale (reconnaissance mutuelle). Un produs ar putea, ntr-adevar, sa nu corespunda regulilor de securitate care i sunt aplicabile n vederea comercializarii ntr-un stat membru n care, cu toate acestea, a fost vamuit cum se cuvine. Produsele n libera practica pun nca probleme n ceea ce priveste libera lor circulatie n interiorul Uniunii Europene, atunci cnd controlul de conformitate la exigentele tehnice care le sunt aplicabile cer apropierea permanenta de locul de fabricatie. Notiunea de marfuri Produsele beneficiind de libera circulatie trebuie sa fie produse comunitare, asemenea celor definite de reglementarea comunitara, sau care se gasesc n libera practica n Uniunea Europeana. Dar, se pune n continuare problema de a determina importanta notiunii de produs sau marfa. n hotarrea Comisiei UE referitoare, de exemplu, la opere de arta, Curtea Europeana de Justitie a definit termenul marfa, n sensul liberei circulatii a marfurilor, ca fiind ...produsele apreciabile n bani si susceptibile sa faca obiectul unor tranzactii comerciale. n final, se poate aprecia ca libera circulatie a marfurilor este un concept pentru care punerea n aplicare cere eliminarea barierelor a caror natura juridica este variabila si care si gasesc originea n diferitele sfere de activitate reglementata de statele membre.

75

ntrebri facultative 1. Ce se n elege prin libera circula ie a mrfurilor? 2. Ce se n elege prin produs comunitar? 3. Cum poate fi definit Actul Unic European? 4 Defini i produsele n liber practic 5. Defini i no iunea de mrfuri

U7.5 Test de autoevaluare nr. 7


1 Liberalizarea schimburilor factorilor de produc ie cuprinde: 1. for a de munc ; Timp de lucru : 15 min 2. capitalul ; Punctaj : 100 3. serviciile; 4. proprietatea industrial; 5 .proprietatea intelectual Alege i varianta corect: a. 3 4 b. 1 5 c. 1 2 3 4 5 d. 2 3 e. 1 (10 puncte) 2. Acordurile multilaterale cuprind: 1. regulile GATT 2. AELS 3. ASEAN 4. ALEAN Alege i varianta corect 1234 2 3 134 1 (10 puncte) 3. Completa i: Schimburile comerciale cu....reprezint.......ntregului sistem .......interna ional, iar debutul integrrii economice.....s-a fcut n acest domeniu. . (10 puncte) 4. Progresul realizat n calea schimburilor de bunuri nu a pregtit terenul pentru liberalizarea schimburilor n alte sectoare ale economiei.

76

Adevarat

Fals (10 puncte)

5. Actul Unic European prevede: 1. armonizarea normelor tehnice i a regulilor de concuren ; 2. evitarea practicilor valutare discriminatorii; 3. deschiderea pie elor publice; 4. colaborarea n domeniul politicilor monetare; Alege i varianta corect a. 1 2 3 4 b. 1 3 c. 4 d. 3

(10 puncte) 6. Procesul de armonizare a cuprins urmtoarele etape: a. elaborarea unor standarde i specifica ii tehnice uniforme de ctre CEN i CENELEC b. impunerea respectrii cu rigurozitate a exigen elor esen iale de protec ie i satisfacere a cerin elor consumatorilor c. convertibilitatea n valute d. convertibilitate secundar Alege i varianta corect a,c b,c, a,b,c,d ab (10 puncte) 7. Produs comunitar nseamn: a. produs fabricat n interiorul UE b. produs fabricat n exteriorul UE c. produs fabricat n Romnia Alege i varianta corect b,c a,b,c c a (10 puncte) 8. Sunt considerate mrfuri comunitare produsele: 1. ob inute n ntregime n teritoriul vamal al UE 2. importate din ri sau teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al UE 3. ob inute n teritoriul vamal al UE 4. comunitare Alege i varianta corect 123

77

2 234 13 (10 puncte) 9. Produsele n liber practic: 1. sunt produsele provenind din ri ter e pentru care formalit ile de import au fost desvrite 2. sunt produse ale cror taxe vamale i celelalte taxe de import exigibile au fost percepute n acest stat membru 3. sunt produsele provenind din ri ter e pentru care formalit ile de export au fost desvrite 4. sunt produse ale cror taxe vamale i celelalte taxe de import exigibile nu au fost percepute n acest stat membru Alege i varianta corect 1234 12 13 34

(10 puncte) 10. Curtea European de Justi ie definete marfa ca fiind: 1. produse apreciabile n bani 2. produse susceptibile s fac obiectul unor tranzac ii comerciale 3. produse neapreciabile n bani Alege i varianta corect 12 2 3 (10 puncte)

U7.6. Rezumat
Schimburile comerciale cu mrfuri reprezint temelia ntregului sistem comercial interna ional, iar debutul integrii economice regionale s-a fcut n acest domeniu.Barierele n calea schimburilor constituie instrumente pentru supravegherea i controlul fluxului de schimburi cu scopul de a ajunge la cele mai bune raporturi posibile ntre produc ia na ional i importurile care o concureaz pe pia a protejat.

78

Bibliografie minimal
1. Carp Radu, andru Simona Dreptul la intimitate i protec ia datelor cu caracter personal. De la acquis-ul comunitar la legisla ia romneasc, Ed. All Beck, Bucureti, 2004 2. Crcan Mihaela, Cp n Marcel Libera circula ie a persoanelor, bunurilor, serviciilor, capitalurilor, Ed. Tritonic, Bucureti, 2007 3. Darie Nicolae Uniunea European. Construc ie. Institu ii. Legisla ie. Politici comune. Dezvoltare, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2008

Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare nr. 7


1. c; 2. 1,2,3,4; 3 mrfuri, temelia, interna ional, regionale; 4-fals; 5-b; 6-a,b; 7-a; 8-1,2,3; 9-1,2;10-1,2;

79

UNITATEA 8 Rolul normelor tehnice n schimburile comerciale intra i extracomunitare

Durata medie de studiu individual - 2 ore

Cuprins:
U8.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are U8.2. Conceptul de norm tehnic U8.3. Conceptul de obstacol tehnic n calea schimburilor comerciale U8.4. Test de autoevaluare . U8.5. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare ..

pag.

U8.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are


Parcurgerea acestei unit i de nv are v va facilita nv area unor concepte privind: - Norm tehnic - Obstacol tehnic - ETSL

U8.2. Conceptul de norm tehnic


Standardizarea poate furniza un cadru pentru conceptia produselor, dar lasa neatinsa creativitatea fabricantilor si diferentierea produselor. Putem cita n acest sens: dimensiunile hrtiei; dimensiunea cartilor de credit; filetajul buloanelor si piulitelor. Normele si standardele tehnice n schimbul de marfuri: sunt, pe de o parte, un instrument formidabil care faciliteaza schimburile, dar pot constitui, n functie de cadrul n care sunt realizate, bariere la fel de eficace ca taxele vamale si contingentele tarifare.

80

De peste 15 ani, Uniunea Europeana a dezvoltat o politica activa n acest domeniu, rezultatul fiind adoptarea n aceasta perioada a circa 20 de Directive de armonizare a legislatiilor tehnice ale statelor membre, directive ce vizau produsele industriale sub un model nou, cunoscut ca noua abordare.Aceasta practica a dus la elaborarea unei normalizari regionale comunitare, unica n lume si foarte apreciata. Definitia normelor si reglementarilor tehnice clara este cea data n ghidul ISO/CEI.: document stabilit prin consens si aprobat de un organism recunoscut, care furnizeaza, pentru utilizari comune si repetate, reguli, linii directoare sau caracteristici, pentru activitati si rezultatele acestor activitati, garantnd un nivel de ordine optimal ntr-un context dat. Normele tehnice sunt aprobate de catre un organism recunoscut, a carui principala functie n virtutea statutului sau este normalizarea si care face obiectul unei recunoasteri ca si organism de normalizare, fie n mod formal, de catre puterea publica, fie de facto, de catre actorii pietei. Prezentarea celor trei organisme ale U.E. de aplicare a normelor tehnice CEN (Comitetul European de Normalizare) CEN are o vocatie generala si este cel mai important dintre cele trei organisme. Acest comitet este condus de o adunare generala si de un consiliu de administratie compus din 19 organisme nationale de standardizare . CENELEC (Comitetul european de normalizare si standarde tehnice n industria electrotehnica) are o arie de cuprindere redusa numai la produsele electrotehnice, dar organizarea sa si procedurile sale sunt identice cu cele ale CEN. Sediul este la Bruxelles si este condus de o Adunare generala si un Consiliu de Administratie, ce regrupeaza 19 organisme nationale de normare tehnica. ETSL (LInstitut Europeen de norme de telecomunication), creat n 1988, din initiativa franceza, este ultimul organism al U.E. de aplicare a normelor tehnice. La nivelul anului 2000 numara 418 membri, provenind din cele 15 tari membre ale U.E.

U8.3. Conceptul de obstacol tehnic n calea schimburilor comerciale

Eliminarea taxelor vamale si a restrictiilor cantitative din calea schimburilor comerciale dintre tarile membre ale U.E. ncepnd cu 1968 nu a putut asigura libera circulatie a marfurilor n teritoriul comunitar, datorita existentei unor forme de obstacole mai putin vizibile, dar deosebit de eficace, printre acestea un loc si un rol deosebil avndu-l obstacolele tehnice.n concluzie, reglementarile tehnice si normele constituie, n prezent, axe privilegiate ale luptei contra obstacolelor tehnice n interiorul Uniunii Europene. Expedierea marfurilor a devenit foarte sensibila la factorul "timp". Industria foloseste din ce n ce mai mult sistemul de livrare "just in time", ceea ce face foarte importanta livrarea rapida. Toate acestea duc la preocuparea sistemului vamal de a gasi noi idei si sisteme pentru dezvoltarea acestor cerinte.n acest sens se considera ca PCC nu trebuie nteleasa si nici abordata ca un scop n sine, ci doar ca unul dintre mijloacele cele mai importante de asigurare a unei dezvoltari economice accelerate si de concertare a procesului de unificare economica si monetara n UE. Dupa cum se mentioneaza n cel mai apreciat "ghid" al constructiei "casei comunitare"i PCC a UE exprima nsusi dinamica unificarii europene: "ea rezulta, att din motive politice ce figureaza n preambulul Tratatului de la Roma, ct si din logica integrarii europene".

ntrebri facultative
1. Ce se n elege prin norme i standarde tehnice n schimbul de mrfuri? 2. Ce se n elege prin ISO? 3. Care sunt organismele UE de aplicare a normelor tehnice? 4. Ce n elege i prin obstacol tehnic n calea schimburilor comerciale?

81

U8.4 Test de autoevaluare nr. 8


1 Conceptul de norm tehnic cuprinde: 1. dimensiunile hrtiei; 2. dimensiunile cr ilor de credit; 3. filetajul buloanelor; 4. crowling peg; 5. filetajul piuli elor Alege i varianta corect a. 3 4 b. 1 5 c. 1 2 3 4 5 d. 2 3 e. 1 2 3 5 (20 puncte) 2. Definirea normelor i reglementrilor tehnice clare este dat n ghidul : 1. ISO 2. CELEN 3. CENELEC 4. ETSL Alege i varianta corect 1 2 3 4 (20 puncte) 3. Completa i: Normele i standardele tehnice n schimbul de mrfuri sunt un.....formidabil care.....schimburile, dar pot constitui, n func ie de....n care sunt realizate, bariere la fel de eficace ca taxele vamale i........ (20 puncte) 4. Standardizarea poate furniza un cadru pentru concep ia produselor, dar las neatins creativitatea fabrican ilor i diferen ierea produselor. Adevarat Fals (20 puncte) 5. Organismele UE de aplicare a normelor tehnice sunt : 1. ISO; 2. CEN 3. CENELEC 4. ETSL Alege i varianta corect a. 1 2 4 b. 2 3 c. 4 d. 1

Timp de lucru : 15 min Punctaj : 100

(20 puncte)

82

U8.5. Rezumat
Normele i standardele tehnice n schimbul de mrfuri sunt un instrument care faciliteaz schimburile, dar pot constitui, n func ie de cadrul n care sunt realizate, bariere la fel de eficace ca taxele vamale i contingentele tarifare.

Bibliografie minimal
1. Carp Radu, andru Simona Dreptul la intimitate i protec ia datelor cu caracter personal. De la acquis-ul comunitar la legisla ia romneasc, Ed. All Beck, Bucureti, 2004 2. Crcan Mihaela, Cp n Marcel Libera circula ie a persoanelor, bunurilor, serviciilor, capitalurilor, Ed. Tritonic, Bucureti, 2007 3. Darie Nicolae Uniunea European. Construc ie. Institu ii. Legisla ie. Politici comune. Dezvoltare, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2008

Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare nr. 8


1. e; 2. 1; 3 instrument,faciliteaz,cadrul, contingente tarifare; 4adevrat; 5-b; 6-a; 7-a; 8-1,2,3,4,5; 9-1,2,3;10-1,2;

83

UNITATEA 9 Libera circula ie a serviciilor

Durata medie de studiu individual - 2 ore

Cuprins:
U9.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are U9.2. Tratatul de la Roma i libera circula ie a serviciilor U9.3. Procesul integrrii pie ei serviciilor U9.4. Test de autoevaluare . U9.5. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare ..

pag.

U9.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are


Parcurgerea acestei unit i de nv are v va facilita nv area unor concepte privind: - Servicii financiare - Servicii de transport - Servicii de utilit i publice - Servicii audio-vizuale

U9.2. Tratatul de la Roma i libera circula ie a serviciilor


. n tratatul CEE serviciile sunt prezentate n articolele 59-66, n care este expus dezideratul liberei lor circulatii, se face o clasificare a acestora si o referire la un program general de eliminare a restrictiilor, la nediscriminarea pe criterii de nationalitate si rezidenta si la liberalizarea lor de catre tarile membre. ntr-o prima faza, servicii ca turismul si transportul au fost identificate ca avnd o importanta economica pentru tranzactiile transfrontaliere din CEE. Tratatul de la Roma face distinctie ntre serviciile temporare, definite n articolele 59-66, si cele permanente care cad sub regimul dreptului de stabilire din articolele 52-58. Prevederi referitoare la principalele servicii n ceea ce priveste serviciile : - transporturile, ulterior deciziei CEJ n politica comuna a transportului s-a pus accent pe pe liberalizare, limitnd armonizarea la cerinte esentiale (cum ar fi siguranta);

84

- financiare, un numar de 6 tari din 12 practicau controlul acestora, una avea o piata valutara cu caracter dual, iar liberalizarea era nca un deziderat, cu exceptia dreptului de stabilire pentru banci si societati de asigurare. - telecomunicatii si cele postale liberalizarea lor a nceput trziu, spre sfrsitul anilor 80. In domeniul telecomunicatiilor, serviciilor audiovizuale si transportului aerian autoritatile nationale au invocat cerintele serviciilor publice si/sau limitele fizice ale retelelor nationale pentru a acorda drepturi speciale sau exclusive, a stabili reguli privind drepturile de proprietate sau a impune restrictii asupra frecventelor de emisie, toate acestea avnd ca efect limitarea concurentei si a accesului firmelor straine.

U9.3. Procesul integrrii pie ei serviciilor


Metoda prin care s-a ncercat integrarea a fost combinarea prevederilor articolului 59 de abolire a restrictiilor cu neintrodcerea de noi reglementari restrictive si cu programul de eliminare a restrictiilor din articolul 63, aplicarea clauzei de nediscriminare pentru restrictiile ramase la toti rezidentii. n ceea ce priveste jurisprudenta creata de CEJ n domeniul serviciilor, ea este inspirata din domeniul marfurilor.Pe baza programului pietei unice s-a introdus la sfrsitul anului 1988 un sistem ce asigura recunoasterea diplomelor universitare atestnd posesorilor o calificare profesionala nalta, cu conditia a minimum 3 ani de studii, ceea ce nsemna evitarea deliberata a armonizarii standardelor educationale, aflate totusi la un nivel ridicat n tarile comunitare. Principalele sectoare care au cazut sub incidenta directivei sunt industria hoteliera si cateringul, electricienii, mecanicii auto, constructorii, agricultorii, horticultorii, muncitorii forestieri, textilisti si confectioneri. La nivel comunitar descrierea ocupatiilor si cerintelor de intrare era menita sa faciliteze gasirea de locuri de munca n alte tari comunitare.Integrarea pietei serviciilor a depins destul de pregnant de mai multi factori, printre care n primul rnd libera circulatie a bunurilor, n al doilea rnd libera circulatie a unor factori de productie, cum sunt forta de munca si capitalurile, dar si de armonizarea politicilor sociale (extrem de dificil de realizat) mai ales pe principalele ei componente din domeniul fortei de munca. . Serviciile financiare. Consecintele s-au tradus prin coordonarea politicilor si chiar prin centralizarea unora la nivel comunitar.O arie financiara europeana are 4 caracteristici: - piata interna a serviciilor financiare - libera circulatie a banilor si capitalurilor financiare - moneda unica - armonizarea fiscala si contabila. Serviciile financiare s-au dezvoltat la scara regionala pe masura ce circulatia transfrontaliera a capitalurilor s-a amplificat n perioada postbelica, iar acest proces reprezinta o trasatura dominanta a procesului de globalizare din economia mondiala. Masurile reglementatorii, ndeosebi cu caracter prudential si preventiv, viznd controlul si supravegherea activitatilor bancare au fost determinate de hazardul si riscurile specifice acestui sector, precum si de rolul pe care-l joaca el n expansiunea masei monetare, n creditarea sectorului productiv, n finantarea deficitelor sectorului public, procese care au implicatii majore asupra cresterii economice si macrostabilitatii. Reglementarile s-au referit la : a) necesitatea creearii rezervelor de catre bancile comerciale la banca centrala; b) plafoanele pentru creditele acordate si depozitele deschise; c) controlul cantitativ al creditului si la nivelul garantiilor; d) monitorizarea identitatii actionarilor; e) mpiedicarea spalarii banilor murdari etc. Structura sectorului bancar a fost oarecum diferita din punct de vedere al proprietatii si al gamei de servicii asigurate. Un alt factor care explica volumul imens de tranzactii la bursele americane de valori, ca de altfel si la cele de marfuri, este activitatea speculativa intensa, care a contribuit si ea la dinamismul deosebit al pietei de capital si a avut att efecte pozitive ct si efecte negative pe plan economic. Liberalizarea serviciilor financiare s-a efectuat pe baza strategiei expusa n Cartea Alba din 1985 care viza liberalizarea completa a miscarilor de capital si armonizarea cadrului de reglementare (a regulilor esentiale), ultima combinata cu principiul recunoasterii reciproce. Ulterior pentru combaterea evaziunii fiscale s-a realizat armonizarea ratelor de impozit asupra veniturilor din economii si investitii.

85

Si n cadrul sectorului financiar-bancar integrarea regionala prin eliminarea barierelor nationale din calea liberei circulatii a serviciilor bancare si financiare a reflectat dinamica si trasaturile procesului de liberalizare si globalizare din cadrul economiei mondiale, care a conferit un caracter global pietelor financiare si de capital, a pus n discutie eficienta si competitivitatea actorilor implicati precum si necesitatea restructurarii sectorului financiar-bancar. In privinta transnationalizarii sectorul financiar bancar a ramas n urma celui industrial datorita faptului ca la nivel international libera circulatie a marfurilor a fost mai facil de realizat dect libera circulatie a serviciilor, ea fiind puternic promovata de sistemul comercial international, reprezentat de GATT si n prezent de OMC. Partial si sub influenta aliantelor strategice ntre gigantii industriali transnationali, a continuat tendinta catre megafuziuni n sectorul bancar. In ceea ce priveste domeniul asigurarilor, aici liberalizarea a progresat continuu, atingnd o dimensiune deplina n domeniul reasigurarilor. Au fost armonizate legile referitoare la asigurarile pentru raspunderea civila privind utilizarea vehiculelor cu motor, asigurarile directe altele dect asigurarile de viata, activitatile agentilor si brokerilor de asigurari, coasigurarea, asigurarea directade viata, asigurarea cheltuielilor juridice. Serviciile de transport Domeniul transportului este vital pentru economia UE, avnd o pondere de 6% n PIB-ul comunitar o pondere de 28% n consumul final de energie si o forta de munca angajata de cca 4,5 milioane persoane.. Politica comuna n domeniul transportului se numara printre cele 4 politici comune din tratatului de la Roma, ea facnd parte din categoria asa numitelor politici de sprijin al integrarii pietelor nationale ntr-o piata comunitara. Liberalizarea transporturilor si impactul Cartii Albe din 1992 Actul Unic European si tratatul de la Maastricht au adus schimbari importante legislatiei primare din domeniul politicii comune a transportului. Astfel s-au introdus votul cu majoritate calificata n luarea deciziilor CM, s-a stipulat aplicarea principiului subsidiaritatii, promovarea unor obiective superioare ale procesului de integrare, necesitatea cresterii sigurantei transportului, dezvoltarea retelelor transeuropene de transport. Intr-un fel accentul n politica comuna a transportului s-a deplasat de pe politici negative care urmareau nlaturarea obstacolelor existente n calea realizarii pietei unice pe politici pozitive si proactive, mai cuprinzatoare si mai bine corelate cu alte politici comunitare, cum ar fi politica concurentei, politica mediului, politica industriala, politica de dezvoltare regionala (structurala). Caracterul proactiv al politicii comune a transportului este evidentiat de accentul pus pe activitatea de reglementare si implementare n detrimentul negocierilor si compromisurilor privind directiile de actiune. Conform Comisiei Europene ar exista 5 prioritati ale acesteia: dezvoltarea si integrarea sistemului comunitar de transport, siguranta transportului, protectia mediului, protectia sociala, relatiile externe. Prioritatile mentionate au fost sintetizate n Programul de Actiune al Comisiei a trasat jaloanele activitatii sale n domeniul politicii comune a transportului pna la finele deceniului bazata pe 3 obiective: mbunatatirea calitatii serviciilor, consolidarea pietei unice si politica externa. Aceste obiective includ initiative diverse de genul Programului Retelelor Transeuropene de Transport, Expedieri Maritime pe Distante Scurte, Reteaua Cetatenilor etc. Consolidarea pietei unice implica aspecte privind accesul pe piata printr-o politica adecvata a concurentei, liberalizare si restrngere a supracapacitatii, tehnici de stabilire a preturilor si dimensiunea sociala (conditii de lucru). Politica sau relatiile externe se refera la dezvoltarea unor legaturi strnse cu tarile nvecinate UE, ndeosebi din Europa. In septembrie 2001 Comisia Europeana a adoptat o noua Carte Alba intitulata Politica europeana a transporturilor pna n anul 2010 : timpul deciziei care refocalizeaza obiectivul Comisiei n acest domeniu catre solicitarile si necesitatile cetatenilor sau utilizatorilor, propunnd un numar de 60 de masuri ce concorda cu directiile Strategiei Dezvoltarii Durabile adoptata de Consiliul European de la Goteborg din iunie 2001. Revitalizarea transportului feroviar nsemna n primul rnd stimularea concurentei ntre companiile furnizoare de servicii prin cresterea numarului de competitori si restructurarea unor companii. Transportul rutier este cel mai dezvoltat, eficient si flexibil subsector, dar este si excesiv de fragmentat si supus pe latura cererii unei presiuni puternice exercitata de firmele de expeditie si de companiile industriale, care afecteaza nivelul preturilor si profiturilor si se rasfrnge negativ asupra protectiei sociale si sigurantei circulatiei. Transportul maritim la mica distanta si cel fluvial sunt modalitati care pot contribui la decongestionarea infrastructurii rutiere si la compensarea insuficientei dezvoltari a infrastructurii feroviare n zonele de coasta.

86

Transportul aerian nu are un sistem de management bine pus la punct la nivel european, n plus este confruntat cu ntrzieri repetate, consum mare de carburanti, eficienta redusa, pericolul unor actiuni teroriste. Extinderea traficului aerian si a capacitatilor aeroportuare conexata cu largirea UE catre estul Europei va trebui sa tina cont de reglementarile comunitare viznd reducerea zgomotului si poluarii cauzate de avioane. Intermodalitatea este vazuta drept principal mijloc de a crea alternative viabile si competitive la transportul rutier confruntat cu dificultati importante legate de infrastructura si impact ecologic. Comisia a considerat caar trebui realizatao integrare mai profunda a diverselor modalitati de transport cu scopul potentarii capacitatilor si eficientizarii serviciilor. Ca prioritati au fost desemnate armonizarea tehnica si interoperabilitatea ntre sisteme, ndeosebi pentru transportul containerizat. Serviciile de telecomunicatii In domeniul telecomunicatiilor infrastructura si serviciile au fost deschise concurentei la 1 ianuarie 1998 datorita angajamentelor asumate de UE n conformitate cu prevederile celui de-al patrulea protocol la Acordul General privind Serviciile, iar liberalizarea pietei tarilor comunitare sa realizat la 1 ianuarie 2000, cu exceptia Greciei (la 31 decembrie). Liberalizarea a nsemnat demonopolizare, acces pe piata, acordarea tratamentului national, diminuarea tarifelor, concurenta sporita. Servicii audiovizuale In domeniul serviciilor audiovizuale accentul s-a pus pe libera lor circulatie si pe promovarea productiei europene.Prin programele MEDIA Uniunea Europeana sustine industria europeana a filmului si a programelor de televiziune, ntruct n cadrul Acordului General privind Comertul cu Servicii (GATS) UE si-a exprimat pozitia ferma de a conserva diversitatea culturala si lingvistica europeana si de a exercita o deplina libertate de actiune n sectorul audiovizual. Servicii de publicitate In domeniul publicitatii s-a observat un trend evident catre standardizarea campaniilor publicitare pentru promovarea produselor de lux si a celor pentru tineri. La produsele de larg consum presiunea clientilor a determinat agentiile de publicitate sa formeze retele sau aliante internationale (WWP, Cordiant, Euro-RSCG, Publicis etc.) Proliferarea programelor de televiziune transfrontaliere a ncurajat activitatea de publicitate dar a fost si un handicap pentru dezvoltarea reclamei de tip pan-european, din cauza fragmentarii excesive a mass-media. Serviciile de utilitati publice In domeniul utilitatilor publice, care constituie obiectul politicii energetice a UE, liberalizarea a fost demarata la nceputul anilor 90 cnd Comisia Europeana a elaborat un plan n trei etape pentru liberalizarea pietelor gazului si electricitatii. Strategia pietei interne n domeniul serviciilor Strategia privind serviciile ncearca sa suplimenteze abordarea sectoriala cu una orizontala, obiectivele viznd cresterea concurentei, reducerea preturilor, mbunatatirea calitatii, diversificarea gamei oferite, atenuarea influentei factorilor culturali si lingvistici. Mijloacele de realizare a obiectivelor sunt reprezentate de modernizarea si largirea cadrului de reglementare printr-o abordare de tip orizontal si care priveste sase verigi de baza ale pietei : nlaturarea barierelor din calea nfiintarii firmelor, facilitarea vnzarilor transfrontaliere, distribuirea, activitatea promotionala, vnzarile si serviceul post-vnzare. Dezvoltarea noii economii bazata pe TIC presupune relatii strnse intre cercetare si productie, accesul facil la resursele umane si la capitalul financiar, bariere administrative reduse pentru crearea si managementul noilor firme, climat propice antreprenoriatului si asumarii riscurilor. La nivel comunitar sunt necesare politici structurale menite a mbunatati infrastructura necesara realizarii de noi tehnologii si promovarii utilizarii lor n diverse domenii productive. Acestea ar implica : a) asigurarea unui climat concurential adecvat pe noile piete care sa contribuie la cresterea productivitatii de catre noile tehnologii; b) asigurarea flexibilitatii pietelor fortei de munca pentru promovarea schimbarilor structurale si crearea de noi locuri de munca pe baza noilor tehnologii; c) perfectionarea sistemului de nvatamnt pentru favorizarea ajustarilor la nivel microeconomic, diseminarea noilor tehnologii si atenuarea efectelor negative asupra fortei de munca; d) ncurajarea antreprenoriatului si aparitiei de noi firme prin reducerea birocratiei si a costurilor administrative, facilitarea falimentului si accesului la capital; e) acordarea de facilitati fiscale pentru activitatea de cercetare/dezvoltare; f) facilitarea iesirilor firmelor din sectoarele aflate n declin.

87

ntrebri facultative
1. Care sunt prevederile referitoare la principalele servicii? 2. Ce presupune procesul integrrii pie ei serviciilor? 3. Ce sunt serviciile financiare? 4 Defini i serviciile audio-vizuale 5. Ce sunt serviciile de publicitate? 6. Defini i serviciile de telecomunica ii

U9.4 Test de autoevaluare nr. 9


1 n ceea ce privete serviciile, principalele prevederi se refer la: 1. transporturi; Timp de lucru : 15 min 2. servicii financiare; Punctaj : 100 3. servicii potale; 4. servicii de telecomunica ii ; 5. alte servicii Alege i varianta corect a. 3 4 b. 1 c. 1 2 3 4 5 d. 1 2 e. 1 2 3 4 (10 puncte) 2. O arie financiar european are urmtoarele caracteristici: 1. armonizarea fiscal i contabil 2. moneda unic 3. libera circula ie a banilor i capitalurilor financiare 4. pia a intern a serviciilor financiare Alege i varianta corect 1234 2 3 134 1 (10 puncte) 3. Completa i: Metoda prin care s-a ncercat......a fost combinarea prevederilor art. 59 de......a restric iilor cu neintroducerea de noi..........restrictive . (10 puncte) 4. n tratatul CEE serviciile sunt prezentate n art. 59-66 n care este expus dezideratul liberei lor circula ii, se face o clasificare a acestora i o referire la un program general de eliminare a restric iilor Adevarat Fals

88

(10 puncte) 5. Integrarea pie ei serviciilor a depins de mai mul i factori: 1. libera circula ie a bunurilor; 2. libera circula ie a for ei de munc i a capitalului; 3. armonizarea politicilor sociale; 4. realizarea unei politici comunitare n domeniul agriculturii; Alege i varianta corect a. 1 2 3 b. 2 3 c. 4 d. 1

(10 puncte) 6. Reglementrile serviciilor financiare s-au referit la : a. necesitatea crerii rezervelor de ctre bncile comerciale la Banca Central b. plafoanele pentru creditele acordate i depozitele deschise c. controlul cantitativ al creditului i la nivelul garan iilor d. valuta cotant Alege i varianta corect a,b,c b,c, a,b,c,d a (10 puncte) 7. Actul Unic European i Tratatul de la Maastricht au adus schimbri importante legisla iei primare din domeniul politicii comune a transportului, astfel: a. s-a stipulat aplicarea principiului subsidiarit ii b. promovarea unor obiective superioare ale procesului de integrare c. necesitatea creterii siguran ei transportului d. cursul valutar anticipat la momentul t Alege i varianta corect b,c,d a,b,c,d c,d a,b,c (10 puncte) 8. Dezvoltarea Noii Economii bazat pe TIC presupune: 1. rela ii strnse ntre cercetare i produc ie 2. acces facil la resursele umane i la capitalul financiar 3. climat propice antreprenoriatului 4. bariere administrative reduse pentru crearea i managementul noilor firme Alege i varianta corect 1234 4

89

234 12 (10 puncte) 9. Mijloacele de realizare a obiectivelor n domeniul serviciilor privete urmtoarele verigi de baz ale pie ei: 1. nlturarea barierelor din calea nfiin rii firmelor 2. facilitarea vnzrilor transfrontaliere 3. activitatea promo ional 4. distribuirea Alege i varianta corect 1234 24 1 34

(10 puncte) 10. Politicile structurale se refer la: 1. asigurarea unui climat concuren ial adecvat pe noile pie e care s contribuie la creterea productivit ii de ctre noile tehnologii 2. asigurarea flexibilit ii pie elor for ei de munc pentru promovarea schimbrilor structurale i crearea de noi locuri de munc pe baza noilor tehnologii 3. perfec ionarea sistemului de nv mnt pentru favorizarea ajustrilor la nivel microeconomic, diseminarea noilor tehnologii i atenuarea efectelor negative asupra for ei de munc 4. ncurajarea antreprenoriatului i apari iei de noi firme prin reducerea birocra iei i a costurilor administrative, facilitarea falimentului i accesului la capital 5. facilitarea ieirilor firmelor din sectoarele aflate n declin Alege i varianta corect 12345 2 34 45 5 (10 puncte)

U9.5. Rezumat
Servicii ca turismul i transportul au fost identificate ca avnd o importan economic pentru tranzac iile transfrontaliere din CEE. Tratatul de la Roma face distinc ie ntre serviciile temporare i cele permanente.Serviciile financiare s-au dezvoltat la scar regional pe msur ce circula ia transfronalier a capitalurilor s-a amplificat n perioada postbelic.

90

Bibliografie minimal
1. Carp Radu, andru Simona Dreptul la intimitate i protec ia datelor cu caracter personal. De la acquis-ul comunitar la legisla ia romneasc, Ed. All Beck, Bucureti, 2004 2. Crcan Mihaela, Cp n Marcel Libera circula ie a persoanelor, bunurilor, serviciilor, capitalurilor, Ed. Tritonic, Bucureti, 2007 3. Darie Nicolae Uniunea European. Construc ie. Institu ii. Legisla ie. Politici comune. Dezvoltare, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2008

Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare nr. 9


1-e; 2. 1,2,3,4; 3 integrarea, abolire, reglementri; 4- adevrat; 5-a; 6-a,b,c; 7-a,b,c; 8-1,2,3,4; 9-1,2,3,4;10-1,2,3,4,5;

TEMA DE CONTROL NR. 2 ANALIZA PRINCIPALELOR STRATEGII DE PTRUNDERE PE PIE ELE EUROPENE Analiza i principalele strategii de ptrundere pe pie ele europene

91

MODULUL 4
UNITATEA 10: UNITATEA 11: UNITATEA 12: UNITATEA 13: Libera circula ie a capitalului Libera circula ie a persoanelor Leadership i provocrile mediului interna ional de afaceri Organizarea corpora iilor europene

TEMA DE CONTROL NR. 3

92

UNITATEA 10 Libera circula ie a capitalului

Durata medie de studiu individual - 2 ore

Cuprins:
U10.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are U10.2. Libera circula ie a capitaului. Concept. U10.3. Impactul introducerii euro asupra pie ei de capital U10.4. Liberalizarea sistemului bancar U10.5. Test de autoevaluare . U10.6. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare ..

pag.

U10.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are


Parcurgerea acestei unit i de nv are v va facilita nv area unor concepte privind: - Investi ii directe - Titluri negociate la burs - Euro-moned cu stabilitate constant

U10.2. Libera circula ie a capitalului. Concept.


Tratatul de la Maastricht a constituit o noua etapa n depasirea inconsistentelor tratatului de la Roma, prin traseul stabilit Uniunii Economice si Monetare si prin depasirea necorelatiei dintre libera circulatie a capitalului financiar si cea a serviciilor financiare pe de o parte si politicile macroeconomice nationale pe de alta parte. Liberalizarea pietei de capital n cadrul CEE s-a lovit de riscurile asociate evolutiei cursurilor de schimb si de influenta factorilor ciclici, precum si de impactul evolutiei pietei internationale, de intersubstitutiile componentelor pietei, de explozia pietei eurovalutelor si euroobligatiunilor. n cadrul burselor de valori implementarea noilor

93

tehnologii revolutionare si armonizarea reglementarilor nationale privind accesul si conduita pe piata au avut un impact favorabil asupa integrarii pe acest segment, proces care s-a intensificat apreciabil odata cu introducerea monedei. Nomenclatorul miscarilor de capital Fac parte din prezentul nomenclator, miscarile de capital clasate dupa natura economica a activelor si angajamentelor exprimate n moneda nationala sau n devize straine. Nomenclatorul miscarilor de capital enumerate mai jos acopera ansamblul operatiunilor necesare realizarii lor, ncheierea si executarea tranzactiilor si transferurilor aferente. Operatiunile de cont curent si de depozite la institutii financiare includ nu doar constituirea si alimentarea conturilor dar si operatiunile la termen n moneda straina destinate a acoperi un risc de schimb sau adoptarea unei pozitii deschise pentru o anumita deviza. Investitii directe 1. Crearea si extinderea de sucursale sau ntreprinderi apartinnd exclusiv detinatorilor de fonduri si achizitionarea integrala a ntreprinderilor existente. 2. Participarea la ntreprinderi noi sau existente n vederea crearii sau mentinerii de legaturi economice durabile. 3. mprumuturi pe termen lung n vederea crearii sau mentinerii de legaturi economice durabile. Reinvestirea beneficiilor n vederea mentinerii de legaturi economice durabile. Sunt incluse investitiile directe efectuate pe teritoriul national de catre nerezidenti ca si cele efectuate n strainatate de catre rezidenti. Investitii INVESTITII DIRECTE. Sunt investitiile de orice natura facute de persoane fizice, ntreprinderi comerciale, industriale sau financiare care servesc la crearea sau mentinerea de relatii durabile si directe dintre detinatorul de fonduri si conducatorii ntreprinderii sau ntreprinderea careia i sunt destinate fondurile n vederea exercitarii unei activitati economice. Principalele exemple ce pot fi date sunt mprumuturile acordate de o societate filialelor sale sau societatilor unde poseda o participatie. INVESTITII IMOBILIARE. Sunt cumpararile de proprietati construite sau neconstruite de catre persoane private n scopuri lucrative sau personale. n aceasta categorie sunt incluse dreptul de uzufruct, serviciile funciare si drepturile de suprafata. INTRODUCEREA LA BURSA SAU PE O PIATA MONETARA AGREATA. Reprezinta accesul (conform unei proceduri determinate de titluri si alte instrumente negociabile) la tranzactii reglementate oficial sau neoficial la o bursa sau la un compartiment al pietei monetare, necunoscute oficial. TITLURI NEGOCIATE LA BURSA (cotate oficial sau neoficial). Sunt titlurile care fac obiectul tranzactiilor reglementate ale caror cursuri sunt publicate n mod sistematic, fie de catre organismele bursiere oficiale (titluri cotate oficial) fie de catre alte organisme legate de bursa, cum ar fi, de exemplu, comisiile bancare (pentru titlurile necotate oficial). EMITEREA DE TITLURI SI ALTE INSTRUMENTE NEGOCIABILE. Reprezinta vnzarea efectuata prin intermediul unei oferte publice. PLASAMENTUL DE TITLURI SI ALTE INSTRUMENTE NEGOCIABILE. Reprezinta vnzarea directa de catre emitent sau de catre un consortium special nsarcinat, fara a fi oferita si publicului. OBLIGATIUNI. Sunt titluri negociabile cu o durata de la 2 ani n sus pentru care dobnda primita si modalitatile de rascumparare sunt stabilite n momentul emiterii lor.

U10.3. Impactul introducerii Euro asupra pie ei de capital


Efectele euro asupra sistemului bancar sunt legate de cresterea concurentei att pe planul preturilor ct si pe planul calitatii serviciilor, de rationalizarea structurilor sistemului bancar, de eliminarea pietelor valutare nationale, de cresterea tranzactiilor cu decontari n euro pe plan international.n zona UEM bancile au trebuit sa revizuiasca sistemul si procedurile de operare, ceea ce a reprezentat o sarcina majora n vederea careia ele au facut anterior pregatiri intense. Pozitia si competitivitatea bancilor comerciale depinde nsa partial de eficienta sistemului de decontari n euro la care sunt conectate. n afara problemelor de logistica bancile se confrunta cu o concurenta n crestere care anterior a avut ca bariera regulile diferite de la o tara la alta n ce priveste operatorii straini. Bancile locale vor putea sa opereze pe segmente limitate de piata numai

94

n conditii de competitivitate si eficienta economica. n acest fel UEM ofera sistemului bancar facilitati pe care programul pietei unice l-a oferit industriei, cum ar fi: largirea zonei de operare n conditii mai eficiente; competitie mai puternica; costuri mai reduse; mbunatatirea calitatii serviciilor. Prin intermediul relatiilor comerciale, financiare, turism si transporturi, euro va exercita o influenta notabila asupra tarilor membre UE. Euro- o moneda cu stabilitate constanta Prin ratificarea Tratatului de la Maastricht, statele membre au optat pentru stabilitate, stiind din experienta proprie ca nivelurile ridicate ale inflatiei, acumularea de deficite ale datoriei publice si mentinerea unor rate ale dobnzilor pe termen lung la un nivel ridicat, distorsioneaza deciziile si prognozele din economie si transfera aceste poveri catre generatiile viitoare, frneaza investitiile, ncetinesc cresterea economica si diminueaza crearea de noi locuri de munca. Realizarea unui nalt grad de convergenta a economiilor statelor membre pune bazele unui cadru economic stabil n UE.nsa, globalizarea economiei si climatul inernational instabil au necesitat un raspuns corespunzator pe linia integrarii europene. A devenit esentiala asigurarea unei piete unice mai cuprinzatoare care sa fie protejata de fluctuatiile bruste si substantiale ale cursurilor de schimb. Una din problemele puse la debutul UEM este aceea ca, desi ea este o uniune monetara, nu raspunde n totalitate definitiei standard a unei zone monetare optime. O uniune monetara care functioneaza bine prezinta cel putin una din urmatoarele caracterisitici: - socuri asimetrice putin frecvente; - o populatie activa foarte mobila; - salarii reale flexibile; - un sistem de federalism bugetar. Chiar n cazul n care toate aceste conditii sunt reunite, nu exista garantia unei stabilitati permanente. Aceasta probabil pentru ca uniunile monetare care nu sunt nsotite de o unificare politica ramn permanent ntr-o oarecare masura instabile.Tinnd seama de diversitatea actuala a caracteristicilor economice si structurale ale participantilor la zona euro nu este exclusa aparitia de asemenea socuri asimetrice n perioada de tranzitie. n principiu, tarile membre UEM se vor adapta socurilor, fara a provoca o majorare a ratei somajului, prin patru metode: -a)mobilitatea fortei de munca; -b)flexibilitatea salariilor; -c))politica monetara; -d)politica bugetara. Primul mijloc nu este operabil n cazul UEM, mobilitatea fortei de munca ntre tarile Uniunii fiind redusa n acest moment, iar barierele culturale si lingvistice se vor mentine probabil pe o lunga perioada de timp.

U10.4. Liberalizarea sistemului bancar


Stabilirea unei piete fara frontiere ntre cele 15 tari membre ale Uniunii Europene postuleaza 3 libertati pentru banci: libera stabilire, libera prestare de servicii si libera circulatie a capitalurilor, acestea trebuind asigurate cumulativ deoarece fara una din ele nu se poate vorbi de o piata unica.ntr-adevar, daca libertatea de stabilire permite implantarea de filiale sau de sucursale n alte tari membre fara nici un fel de autorizare sau formalitate din partea tarii gazda, ea nu permite deloc deschiderea pietelor care tin de libera circulatie a capitalurilor (ceea ce nseamna ca orice rezident din Comunitate are posibilitatea sa plasese economiile sale sau sa se mprumute de la orice banca a unui stat membru). Pasii catre crearea pietei unice bancare De la coordonare la recunoasterea mutuala. Prima abordare a acestei problematici a fost aceea de a considera coordonarea legislatiilor nationale ca fiind o conditie prealabila pentru realizarea pietei comune bancare. n acelasi timp, pentru asigurarea securitatii deponentilor si a sistemului bancar au fost elaborate o serie de reglementari destinate sa impuna stabilimentelor de credit reguli contabile si prudentiale precum si aderarea obligatorie la un sistem de garantare a depozitelor. Atingerea acestui obiectiv de securitate este esentiala datorita riscurilor cu care stabilimentele de credit se ntlnesc n activitatea curenta: este vorba n special de riscul de insolvabilitate a celor care iau credite si de riscul sistemic, definit ca un risc de dezechilibru de mare amploare care exista cnd apare falimentul unei institutii importante care poate provoca prin

95

efectul de contaminare falimentul si altor institutii precum si rupturi grave n cadrul sistemului bancar si financiar. Renuntarea la secretul bancar masura suprinzatoare a UE Doar unui numar limitat de tari, cum sunt Luxemburg, Belgia, Austria, li s-a permis pastrarea confidentialitatii operatiunilor bancare, deoarece ele s-au opus acestei masuri, invocnd impactul negativ pe care l-ar avea asupra sistemului bancar intern, precum si avantajele create centrelor financiare rivale care nu fac parte din UE, cum este Elvetia. Autoritatile din Luxemburg, Belgia, Austria vor aplica impozite de pna la 35% asupra veniturilor obtinute de clientii straini ai bancilor autohtone. Acordul prevede pastrarea secretului bancar numai pna cnd celelalte centre financiare din afara UE Elvetia, SUA, Monaco, Andora, Liechtenstein, San-Marino, ultimele patru mici state fiind si adevarate paradisuri fiscale - vor fi de acord sa furnizeze autoritatilor comunitare informatii de aceasta natura.Masura pare sa aiba doua ratiuni, prima fiind mai mult de ordin economic sau fiscal, a doua tinnd mai mult de combaterea terorismului si spalarii banilor murdari (pilonul trei al UE). Romnia si-a asumat unilateral data de 1 ianuarie 2007, pentru finalizarea pregatirilor de aderare la Uniunea Europeana, data acceptata de Consiliul European Romnia va liberaliza treptat circulatia capitalurilor, respectnd angajamentele asumate prin Acordul European, iar masurile de liberalizare vor intra n vigoare pna la data aderarii Romniei la Uniunea Europeana, adicapnala 1 ianuarie 2007. Romnia este pregatita sa aplice acquis-ul privind sistemele de plati si reglementarile privind prevenirea utilizarii sistemului financiar n scopul spalarii banilor, pna la data aderarii. Legislatia romna n domeniul liberei circulatii a capitalurilor este reprezentata de regulamentul nr.3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare si de amendamentele ulterioare, emis de Banca Nationala a Romniei, iar conform prevederilor regulamentului nr.3/1997, operatiunile de cont curent se efectueaza n mod liber. Operatiunile de capital. Acquis-ul comunitar, n speta articolul 56 din Tratat stipuleaza eliminarea restrictiilor aferente miscarilor de capitaluri ntre statele membre ale Uniunii Europene si ntre statele membre ale Uniunii Europene si tarile terte. a) Principalele operatiuni de capital liberalizate n Romnia : - investitiile directe ale nerezidentilor pe teritoriul national, cu exceptia achizitiei terenurilor de catre persoanele fizice si juridice nerezidente; - investitiile imobiliare ale nerezidentilor pe teritoriul national, cu exceptia achizitiei terenurilor de catre persoanele fizice nerezidente; - tranzactionarea valorilor mobiliare n Romnia, de catre nerezidenti; - tranzactiile cu instrumente de plasament colectiv n Romnia, de catre nerezidenti; - operatiunile realizate n conturi de depozite n valuta ale nerezidentilor, deschise la institutii financiare rezidente; - creditele de comert inernational acordate de nerezidenti, rezidentilor, pe o perioada mai mare de un an; - operatiuni de cont curent. b) Principalele operatiuni de capital care necesita autorizare n Romnia : - investitiile directe ale rezidentilor n strainatate; - investitiile imobiliare ale rezidentilor n strainatate; - achizitionarea valorilor mobiliare straine de catre rezidenti; - admiterea valorilor mobiliare romnesti pe o piata de capital straina; - admiterea valorilor mobiliare straine pe pietele de capital romnesti; - achizitionarea de instrumente ale organismelor de plasament colectiv straine de catre rezidenti; - admiterea instrumentelor organismelor de plasament colectiv romnesti pe o piata de capital straina; - admiterea instrumentelor organismelor de plasament colectiv straine pe pietele de capital romnesti; - achizitionarea de catre nerezidenti de instrumente romnesti specifice pietei monetare; - achizitionarea de catre rezidenti de instrumente straine specifice pietei monetare; - admiterea de instrumente romnesti de piata monetara pe pietele monetare straine; - admiterea de instrumente straine de piata monetara pe piata monetara romneasca; - operatiunile n conturi curente si de depozit ale rezidentilor deschise la institutii financiare nerezidente; - mprumuturile si creditele financiare cu termene de rambursare mai mici de un an; - transferurile dispuse de rezidenti n legatura cu derularea contractelor de asigurari; - unele operatiuni dispuse de persoanele fizice.

96

ntrebri facultative
1. Ce sunt investi iile directe? 2. Ce sunt investi iile imobiliare? 3. Ce sunt titlurile negociate la burs? 4 Ce sunt obliga iunile? 5. Ce presupune liberalizarea sistemului bancar?

U10.5 Test de autoevaluare nr. 10


1 Ce presupun investi iile directe?: 1.crearea i extinderea de sucursale sau ntreprinderi apar innd exclusiv de intorilor Timp de lucru : 15 min de fonduri i achizi ionarea integral a ntreprinderilor existente. Punctaj : 100 2. participarea la ntreprinderi noi sau existente n vederea crerii sau men inerii de legturi economice durabile; 3. promoveaz un sistem de pl i eficient; 4. autorizeaz emiterea de bancnote n cadrul UE; 5.mprumuturi pe termen lung n vederea crarii sau men inerii de legturi economice durabile Alege i varianta corect a. 3 4 b. 1 2 5 c. 1 2 3 4 5 d. 1 2 e. 1 2 3 4 (10 puncte) 2. Ce sunt investi iile directe?: 1. investi iile de orice natur fcute de persoane fizice, ntreprinderi comerciale, industriale sau financiare 2. servesc la crearea sau men inerea de rela ii durabile i directe dintre de intorul de fonduri i conductorii ntreprinderii sau ntreprinderea creia i sunt destinate fondurile n vederea exercitrii unei activit i economice 3. men in cursurilor monedelor 4. responsabilizeaz cursurile de schimb Alege i varianta corect 123 2 3 134 12 (10 puncte)

97

3. Completa i: Micrile de capital sunt clasate dup natura............. a activelor i angajamentelor exprimate n............. sau n............ (10 puncte) 4. Opera iunile de cont curent i de depozite la institu ii financiare includ nu doar constituirea i alimentarea conturilor, dar i opera iunile la termen n moneda strin destinate a acoperi un risc de schimb sau adoptarea unei pozi ii deschise pentru o anumit deviz. Adevarat Fals (10 puncte) 5. Investi iile imobiliare includ: 1. dreptul de uzufruct 2. pia deschis; 3. serviciile funciare 4. drepturile de suprafa ; Alege i varianta corect a. 1 2 3 4 b. 3 4 c. 4 d. 1 3 4

(10 puncte) 6. Efectele euro asupra sistemului bancar sunt legate de: a. creterea concuren ei att pe planul pre urilor, ct i pe planul calit ii serviciilor, b de ra ionalizarea structurilor sistemului bancar.; c. de eliminarea pie elor valutare na ionale; d.; de creterea tranzac iilor cu decontri n euro pe plan interna ional Alege i varianta corect a,c b,c, a,b,c,d c,d (10 puncte) 7. UEM ofer sistemului bancar facilit i pe care programul pie ei unice l-a oferit industriei, cum ar fi:: a.lrgirea zonei de operare n condi ii mai eficiente b. competi ie mai puternic c. costuri mai reduse d. mbunt irea calit ii serviciilor Alege i varianta corect b,c,d a,b,c,d a,b b (10 puncte)

98

8. O uniune monetar care func ioneaz bine prezint cel pu in una din urmtoarele caracterisitici : 1. ocuri asimetrice pu in frecvente 2. o popula ie activ foarte mobil 3. salarii reale flexibile 4. un sistem de federalism bugetar Alege i varianta corect 1234 4 234 12 (10 puncte) 9. rile membre UEM se vor adapta ocurilor, fr a provoca o majorare a ratei omajului, prin patru metode: 1. mobilitatea for ei de munc 2. flexibilitatea salariilor 3. politica monetar 4. politica bugetar Alege i varianta corect 1234 24 1 34

(10 puncte) 10. Principalele opera iuni de capital liberalizate n Romnia au fost: 1. investi iile directe ale nereziden ilor pe teritoriul na ional, cu excep ia achizi iei terenurilor de ctre persoanele fizice i juridice nerezidente 2. investi iile imobiliare ale nereziden ilor pe teritoriul na ional, cu excep ia achizi iei terenurilor de ctre persoanele fizice nerezidente 3. tranzac ionarea valorilor mobiliare n Romnia de ctre nereziden i 4. opera iunile realizate n conturi de depozite n valut ale nereziden ilor, deschise la institu ii financiare rezidente 5. creditele de comer inerna ional acordate de nereziden i, reziden ilor, pe o perioad mai mare de un an Alege i varianta corect 12345 2 134 45 5 (10 puncte)

99

U10.6. Rezumat
n cadrul burselor de valori, implementarea noilor tehnologii revolu ionare i armonizarea reglementrilor na ionale privind accesul i conduita pe pia au avut un impact favorabil asupra integrrii pe acest segment, proces care s-a intensificat considerabil odat cu introducerea monedei.

Bibliografie minimal
1. Carp Radu, andru Simona Dreptul la intimitate i protec ia datelor cu caracter personal. De la acquis-ul comunitar la legisla ia romneasc, Ed. All Beck, Bucureti, 2004 2. Crcan Mihaela, Cp n Marcel Libera circula ie a persoanelor, bunurilor, serviciilor, capitalurilor, Ed. Tritonic, Bucureti, 2007 3. Darie Nicolae Uniunea European. Construc ie. Institu ii. Legisla ie. Politici comune. Dezvoltare, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2008

Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare nr. 10


1-b; 2. 1,2; 3 economic, moneda na ional, devize strine; 4- adevrat; 5d; 6-a,b,c,d; 7-a,b,c,d; 8-1,2,3,4; 9-1,2,3,4;10-1,2,3,4,5;

100

UNITATEA 11 Libera circula ie a persoanelor

Durata medie de studiu individual - 2 ore

Cuprins:
U11.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are U11.2. Libera circula ie a persoanelor U11.3. Test de autoevaluare . U11.4. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare ..

pag.

U11.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are


Parcurgerea acestei unit i de nv are v va facilita nv area unor concepte privind: - Libera circula ie a persoanelor - Politica social - Pia a for ei de munc n UE - Strategia European de Ocupare a For ei de Munc

U11.2. Libera circula ie a persoanelor


In titlul III, articolele 48-51 din tratatul de la Roma contin referiri la libera circulatie a persoanelor (dar si titlul IV introdus dupa tratatul de la Amsterdam) iar prevederile relevante referitoare la aceasta libertate nu pot fi interpretate restrictiv (cazul Levin al CEJ din 1982) si ele au efect direct (cazul Royer al CEJ din 1976). De aceasta libertate beneficiaza att angajatii sau lucratorii (persoane fizice) ct si liber-profesionistii (persoane fizice sau juridice). Drepturile persoanelor straine nu sunt nelimitate ci doar similare cu cele ale persoanelor autohtone si mai explicit constau n dreptul de a intra, dreptul de a-si stabili resedinta cu familia, dreptul de a desfasura activitati n aceleasi conditii cu cetatenii autohtoni.Libera circulatie implica abolirea oricarei discriminari pe motiv de nationalitate n ce priveste angajarea fortei de munca, remunerarea, alte conditii de munca si exista o lista de drepturi:

101

a) dreptul de a accepta ofertele de munca existente; b) dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre; c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru n scopul ocuparii unui loc de munca; d) dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce guverneaza ocuparea locurilor de munca de catre cetatenii statului respectiv; e) dreptul de a ramne pe teritoriul unui stat membru dupa perioada de ocupare a unui loc de munca n statul respectiv. Aceste drepturi nu nseamna pierderea de catre lucratorul migrant a beneficiilor dobndite pe baza reglementarilor de securitate sociala din statul din care pleaca. Exceptarile de la libera circulatie a lucratorilor sunt bazate pe: a) motive de politica publica, securitate publica, sanatate publica; b) exclusivitatea serviciilor publice. In domeniul serviciilor publice statele membre pot refuza accesul strainilor la anumite activitati dar nu-i pot discrimina daca sunt admisi. In 1988 Comisia a lansat Comunicarea "Libera circulatie a lucratorilor si accesul liber la ocuparea fortei de munca n domeniul serviciilor publice" pentru a implementa o noua strategie n domeniu. In comunicare este prezentata o lista cu servicii publice cu acces liber cum sunt transportul, utilitatile, sanatatea, mass media, educatia, posta, telecomunicatiile, cercetarea, cultura. Unele din aceste domenii s-au liberalizat si privatizat n anii '90. Dreptul de stabilire. Libera circulatie a lucratorilor este asociata dreptului de stabilire si dreptului de a presta servicii (analizat anterior). Pentru asigurarea dreptului de stabilire tratatul prevedea elaborarea de CM a unor programe generale de abolire a restrictiilor care au stat la baza adoptarii unor directive referitoare n special la armonizarea calificarilor solicitate persoanelor liber profesioniste pentru desfasurarea activitatilor reglementate. Pe de alta parte directivele de facilitare a exercitarii libertatii de stabilire a persoanelor liber profesioniste privesc recunoasterea reciproca a diplomelor, certificatelor si altor acte oficiale de calificare. Directivele comunitare privesc urmatoarele profesii: medicii, asistentele medicale generaliste, stomatologii, chirurgii veterinari, moasele, farmacistii, arhitectii, avocatii. Politica sociala si piata fortei de munca n UE Politica n domeniul fortei de munca include managementul macroeconomic (politica salariilor sau veniturilor), politici active n domeniul fortei de munca si dezvoltarii resurselor umane (reconversia si calificarea), relatiile industriale (acorduri colective, dialog social), termenii si conditiile de angajare (securitatea muncii, salariul minim, programul de lucru), discriminarea economica si excluderea sociala (sanse egale, programe de protectie sociala).Regimul socialdemocrat se bazeaza pe asigurarile sociale si parteneriatul social, n cadrul unei viziuni egalitariste menita sa asigure fiecarui cetatean un maxim de securitate a veniturilor si o gama larga de servicii sociale, ceea ce implica de regula o redistribuire excesiva a veniturilor prin intermediul bugetului de stat. Divizarea puterii de decizie ntre nivelul comunitar si cel national (vezi conceptul integrarii pozitive si principiul subsidiaritatii) a influentat raporturile dintre capital si forta de munca, ambii factori avnd contributia lor la progresul economic si al integrarii economice. Continutul politicii sociale este strns legat de nivelul de decizie politica. Confruntarea ntre stnga si dreapta politica pe problematica sociala la nivel national s-a suprapus tot mai mult pe confruntarile la nivel european ntre federalisti si interguvernamentalisti sau ntre supranationalisti si interguvernamentalisti pe tema politicii sociale europene, a rolului ei si a implicarii institutiilor comunitare. Situatia mobilitatii fortei de munca n UE Rolul Fondului Social European (articolul 123) era de a facilita angajarea fortei de munca si de a spori mobilitatea sa geografica si ocupationala. Fondul Social urma sa acopere o parte a cheltuielilor programelor de training profesional, relocalizarea muncitorilor si asistenta celor concediati. Tratatul de la Roma nu a prevazut un rol major al institutiilor comunitare n domeniul politicii sociale, care a ramas apanajul guvernelor nationale. Reglementarile nationale diferite erau barierele cele mai spinoase n calea liberei circulatii a fortei de munca, iar n pofida eforturilor Comisiei si a jurisprudentei dezvoltate de Curtea Europeana de Justitie unele obstacole au ramas, iar programul pietei unice si-a propus nlaturarea lor.Daca exista conditii propice pentru mobilitatea intracomunitara a fortei de munca si pentru o politica sociala comuna, n schimb se mentin conditii favorabile pentru afluxul extracomunitar, datorita ratei scazute a natalitatii, mbatrnirii populatiei si deficitului previzibil al fortei de munca. Mentinerea unei rate nalte a somajului face dificila acceptarea si integrarea muncitorilor straini, mai ales ca exista tendinte rasiste si xenofobe n mute tari. n ultimele doua decenii chestiunea imigrantilor extracomunitari a reprezentat mereu o problema spinoasa si o potentiala sursa de conflicte sociale si etnice. Cadrul legislativ al politici sociale a UE

102

Pe unele directii de actiune realizarile legislative ale Comunitatii au fost notabile, cum ar fi tratamentul egal pentru barbati si femei, domeniu unde au fost elaborate trei directive care au permis Curtii Europene de Justitie sa oblige autoritatile nationale sa elimine discriminarile ntre sexe.Principalul instrument n domeniul politicii sociale l-a constituit Fondul Social European, ale carui cheltuieli au sporit continuu, pe masura ce somajul structural s-a agravat. Ca atare cheltuielile au fost reorientate dinspre problematica ajustarilor sectoriale si a ncurajarii mobilitatii geografice spre aspectele arzatoare ale somajului, mai ales pe termen lung si n special n rndul tinerilor si, ndeosebi pe recalificarea profesionala. Spatiul social european s-ar baza pe conceptele democratiei industriale, participarii si consensului, ceea ce nseamna colaborarea salariatilor cu managerii societatilor, dialogul social, cautarea unei pozitii comune pe tema anumitor politici, adicaanumite forme de colectivism si corporatism, practici utilizate n unele tari vest-europene dupa razboi. Evolutii recente n politica comunitara din domeniul fortei de munca Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca, adoptata la Luxemburg si reluata la Barcelona, care este o componenta esentiala a Strategiei de la Lisabona, are ca obiectiv atingerea unui grad ridicat de ocupare a fortei de munca si solutionarea somajului structural (cronic), precum si corelarea strategiilor si politicilor existente la nivel comunitar cu obiectivele acestei strategii. Strategia si-a propus urmatoarele tinte: 1) solutionarea problemei somajului n rndul tinerilor si a somajului structural (de durata); 2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca; 3) dezvoltarea unui parteneriat ntre patronat si angajati pe de o parte si intre patronat si autoritatile nationale pe de alta parte; 4) ntarirea legaturilor ntre sistemul educational (nvatamnt) si piata muncii; 5) eliminarea oricaror forme de discriminare; 6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ. Unul din instrumentele principale ale politicii n domeniul fortei de munca dar si al politicii structurale sau de dezvoltare regionala este Fondul Social European. Acesta a avut un rol important n prevenirea si combaterea somajului, n reconversia fortei de munca si n apropierea producatorilor de piata muncii. In perioada 2000-2006 fondurile alocate actiunilor realizate cu sprijinul Fondului Social European sunt de 9 miliarde euro pe an. Cele 5 directii strategice vizate de Fondul Social European sunt: dezvoltarea si promovarea politicilor active pe piata fortei de munca; combaterea si prevenirea somajului; prevenirea somajului de lunga durata; facilitarea integrarii pe piata muncii a somerilor de lunga durata; integrarea profesionala a tinerilor si a persoanelor care revin pe piata muncii In implementarea acestei abordari strategice a problemelor de fond ale pietei fortei de munca se pune un accent deosebit pe colaborarea ntre partenerii sociali - patronat si sindicate si administratia publica pentru sprijinirea reconversiei si perfectionarii profesionale, ct si a adaptarii fortei de munca la cerintele extrem de dinamice si de complexe puse de accelerarea progresului tehnico-stiintific si de transformarile structurale din economia moderna. Activitatile de calificare si recalificare profesionala trebuie incluse n planurile de dezvoltare economica, indiferent daca sunt planuri ale agentilor economici sau planuri de dezvoltare locala sau regionala. Cresterea economica si stimularea acesteia reprezinta o modalitate de ridicare a gradului de ocupare a fortei de munca, dar trebuie sa existe structuri institutionale si politici tinta care sa vizeze ocuparea fortei de munca. Mediul economic stimulativ, mecanismele eficiente de piata, existenta unui sistem stimulativ de impozite si beneficii sociale, promovarea investitiilor productive si a dezvoltarii regionale, cresterea mobilitatii fortei de munca sunt cteva cai de asigurare a dinamismului si flexibilitatii pietei de munca, implicit de crestere a convergentei sociale si a nivelului de trai. Absorb ia acquis-ului comunitar n Romnia In domeniul recunoasterii reciproce a calificarilor profesionale este implicat Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor (CNRED), nfiintat prin hotarre de guvern si care are un regulament de functionare. Daca calificarile sau profesiile nu sunt reglementate prin acte normative se recunosc diplomele de studii, n caz ca sunt astfel de acte este nevoie de aprobarea autoritatii competente pentru acordarea dreptului de practica. In privinta practicarii altor profesii, cum sunt arhitectii, medicii, farmacistii, asistentii medicali exista deja un cadru legislativ relativ armonizat, dar care trebuie completat pentru a asigura conditii propice pentru exercitarea dreptului de liberapracticaa cetatenilor comunitari.

103

ntrebri facultative
1. Ce este Strategia European de Ocupare a For ei de Munc?

2. Ce implic libera circula ie a persoanelor?


3. 4. 5. 6. Ce este politica social? Ce reprezint pia a for ei de munc n UE? Ce n elege i prin mobilitatea for ei de munc? Care sunt direc iile strategice vizate de Fondul Eeuropean?

U11.3 Test de autoevaluare nr. 11


1 Libera circula ie implic abolirea oricrei discriminri pe motiv de na ionalitate n ce privete angajarea for ei de munc, remunerarea, alte condi ii de munc i exist o list de drepturi: Timp de lucru : 15 min 1. dreptul de a accepta ofertele de munc existente Punctaj : 100 2. dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre 3. dreptul de edere pe teritoriul unui stat membru n scopul ocuprii unui loc de munc 4. dreptul de ocupare a unui loc de munc conform prevederilor ce guverneaz ocuparea locurilor de munc de ctre cet enii statului respectiv 5. dreptul de a rmne pe teritoriul unui stat membru dup perioada de ocupare a unui loc de munc n statul respectiv Alege i varianta corect a. 3 4 5 b. 4 c. 1 2 3 4 5 d. 1 2 e. 1 2 3 4 (10 puncte) 2. Exceptrile de la libera circula ie a lucrtorilor sunt bazate pe: 1. motive de politic public, securitate public, sntate public 2. exclusivitatea serviciilor publice 3. dreptul de a rmne pe teritoriul unui stat membru dup perioada de ocupare a unui loc de munc n statul respectiv 4. dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre Alege i varianta corect 1 2 2 4 3 (10 puncte) 3. Completa i: Aceste drepturi nu nseamn........... de ctre lucratorul migrant a..............dobndite pe baza reglementrilor de securitate................. din statul din care pleac (10 puncte)

104

4. n comunicare nu este prezentat o list cu servicii publice cu acces liber, cum sunt transportul, utilit ile, sntatea, mass media, educa ia, pota, telecomunica iile, cercetarea, cultura. Adevarat Fals (10 puncte) 5.

Politica n domeniul for ei de munc include:


1. managementul macroeconomic 2. politici active n domeniul for ei de munc i dezvoltrii resurselor umane 3. rela iile industriale 4. discriminarea economic i excluderea social Alege i varianta corect a. 1 2 3 4 5 b. 2 c. 3 d. 4

(10 puncte) 6. Rolul Fondului Social European era de: a. a facilita angajarea for ei de munc b. a spori mobilitatea sa geografic i ocupa ional c. urma s acopere o parte a cheltuielilor programelor de training profesional d. urma s acopere relocalizarea muncitorilor i asisten a celor concedia i. Alege i varianta corect a abcd c d (10 puncte) 7. Spa iul social european s-ar baza pe conceptele: a. democra iei industriale b. participrii c. consensului d. dialogul social Alege i varianta corect a b abcd d (10 puncte) 8 Strategia European de Ocupare a For ei de Munc i-a propus urmtoarele inte.: 1. eliminarea costurilor i a riscului schimburilor interna ionale 2. transparen a pre urilor 3. promovarea unui mediu de afaceri stimulativ 4. eliminarea oricror forme de discriminare Alege i varianta corect

105

123 34 234 12 (10 puncte) 9. Direc iile strategice vizate de Fondul Social European sunt: 1. dezvoltarea i promovarea politicilor active pe piata for ei de munc 2. combaterea i prevenirea omajului 3. prevenirea omajului de lung durat 4. facilitarea integrrii pe pia a muncii a omerilor de lung durat Alege i varianta corect 1234 234 12 34

(10 puncte) 10. Cile de asigurare a dinamismului i flexibilit ii pie ei de munc sunt: 1. mediul economic stimulativ 2. mecanismele eficiente de pia 3. existen a unui sistem stimulativ de impozite i beneficii sociale 4. promovarea investi iilor productive i a dezvoltrii regionale, 5. creterea mobilit ii for ei de munc Alege i varianta corect 12345 2 134 45 5 (10 puncte)

U11.4. Rezumat
Libera circula ie implic abolirea oricrei discriminri pe motiv de na ionalitate n ce privete angajarea for ei de munc, remunerarea, alte condi ii de munc i exist o list de drepturi: dreptul de a accepta ofertele de munc existente, dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre, dreptul de edere pe teritoriul unui stat membru n scopul ocuprii unui loc de munc, dreptul de ocupare a unui loc de munc conform prevederilor ce guverneaz ocuparea locurilor de munc de ctre cet enii statului respectiv.

106

Bibliografie minimal
1. Carp Radu, andru Simona Dreptul la intimitate i protec ia datelor cu caracter personal. De la acquis-ul comunitar la legisla ia romneasc, Ed. All Beck, Bucureti, 2004 2. Crcan Mihaela, Cp n Marcel Libera circula ie a persoanelor, bunurilor, serviciilor, capitalurilor, Ed. Tritonic, Bucureti, 2007 3. Darie Nicolae Uniunea European. Construc ie. Institu ii. Legisla ie. Politici comune. Dezvoltare, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2008

Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare nr. 11


1-c; 2. 1,2; 3 pierderea,beneficiilor, social; 4- fals; 5-a; 6-a,b,c,d; 7a,b,c,d; 8-3,4; 9-1,2,3,4; 10-1,2,3,4,5;

107

UNITATEA 12 Leadership i provocrile mediului interna ional de afaceri

Durata medie de studiu individual - 2 ore

Cuprins:
U12.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are U12.2. Elemente definitorii U12.3. Ce se ateapt de la liderii viitorului? U12.4. Test de autoevaluare . U12.5. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare ..

pag.

U12.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are


Parcurgerea acestei unit i de nv are v va facilita nv area unor concepte privind: - Leadership - Stimulare intelectual - Carism - Secretele pentru lideri

U12.2. Elemente definitorii


Liderii de astazi se confrunta cu schimbari permanente, rapide si imprevizibile si, aflati in fata unei decizii majore, nu se mai pot inspira din modul cum s-a adoptat ea in trecut intr-o situatie similara pentru a stabili directia de actiune, intrucat un ansamblu intreg de conditii se modifica foarte repede. Cea mai grea misiune a liderului este de a naviga printre obiective adesea conflictuale, iar mediul economic european ofera numeroase combinatii intre conlucrare si competitie oferind numeroase exemple de aliante competitive, dar si de diferende greu de gestionat. Incepem sa vedem noii lideri ai viitorului, operand in cadrul unor organizatii cu structuri fluide si flexibile.

108

Pe masura ce aceasta viziune asupra lumii circulare si mai fluide se consolideaza, zilelecurselor si ale calaratelui singuratic apun, fiind vremea parteneriatelor.Trebuie sa intelegem ca putem face putine lucruri singuri si mult mai multe lucrand impreuna. Orice companie opereaza in cele trei medii standard: intern, extern si international. Mediul international de afaceri lanseaza provocari specifice pentru liderii companiilor conferind tuturor acestor medii cel putin doua axe de evolutie cea regionala si cea globala. Organismele decizionale se afla in fata unei dileme care sa fie dimensiunea companiilor astfel incat sa poata concura cu rivalii lor, dar sa nu abuzeze de detinerea unei pozitiei dominante obtinute pe o anumita piata. Este bine stiut faptul ca organizatiile care reusesc sa valorifice capacitatea mentala, colectiva, know-how-ul, ideile si inovatiile vor avea de castigat vizibil. O astfel de axioma explica de ce Jack Welch de la General Electric spunea ca un manager are doar trei lucruri de facut: sa selecteze oameni potriviti, sa aloce resursele de capital si sa disemineze cat mai rapid ideile. Este adevarat si faptul ca angajatii stiu de multe ori mai multe despre munca lor decat stie managerul. Insa, fara lideri, care sa poata atrage si pastra talentele, care sa gestioneze informatia si sa dea unda verde capacitatii oamenilor de a adapta si inova, viitorul unei organizatii este in pericol. In plus, ierarhia capata noi valente, inclinatia contemporana fiind spre ierarhii mai plate si spre mai multa munca de echipa. Autoritatea ierarhica, asa cum a functionat ea in mod traditional, a reprezentat autoritatea disciplinei, iar supunerea si ascultarea inhiba initiativa lucru nerecomandabil si contraproductiv in conditiile actuale definite prin piete fluide, cu evolutii imprevizibile si dinamice. Pentru a face fata unei economii conduse de tehnologii de varf si inovare, liderii lumii de afaceri vor trebui sa-si dezvolte capacitatea de a intui si de a evalua noile oportunitati de afaceri in functie de mediul de afaceri in care vor intra in competitie. Pentru lideri, ceea ce era real s-a schimbat. In mediile de afaceri traditionale si mai stabile, primordialitatea era a lumii fizice, insa in mediile de astazi mai dinamice lantul creator de valori se bazeaza mai mult pe resurse intangibile. Variabilele tangibile sunt acum pe plan secund, in timp ce altele, de mai mare finete, precum intentiile, interpretarile, relatiile sunt tot mai mult considerate ca parte a unei sfere mai concrete a lantului creator de valoare. Implicatiile pentru lideri sunt ca, pentru a avea succes, ei vor trebui sa invete sa acorde atentie unui set diferit de variabile intentiile, interpretarile, identitatea. In ultimul timp, a prins contur conceptul de inteligenta emotionala. Termenul se refera la folosirea altor metode decat cele traditionale, pentru cresterea productivitatii si imbunatatirea rezultatelor la locul de munca. In acest sens, este acordata mai multa atentie starilor emotionale ce pot aparea in cadrul unui colectiv: atasamentul fata de companie si colegi, motivarea prin oferirea unor posibilitati de promovare, aplicarea unui sistem de apreciere colectiva a unor rezultate individuale. Adevarul este ca nici un factor anume nu face o companie sa fie admirata, dar daca totusi ar trebui sa alegi un asemenea factor care sa faca distinctia intre companii, acesta este leadershipul. Intr-o acceptiune generala, leadership inseamna capacitatea si actul de a conduce sau faptul de a influenta actiunile sau opiniile cuiva. Vorbim de leadership atunci cand anumiti indivizi stabilesc directii si exercita influente asupra altora sa le urmeze, intr-un context organizational. Scopul unui leader este de a scoate in evidenta talentele latente care exista deja in organizatie, oferind oportunitati pentru care indivizii sa considere ca merita sa-si investeasca cele mai pretioase resurse: timpul si angajarea emotionala. De aceea, se spune ca liderul adevarat este un negustor de sperante. Desi multi sustin ca o cautare a calitatilor de leadership poate fi zadarnica, ne putem totusi opri asupra a 7 atribute esentiale si complementare ale liderilor in afaceri: competentele tehnice, adica cunostinte in domeniul afacerilor si stapanirea deplina a domeniului in care activeaza abilitatea de a abstractiza, adica usurinta de a gandi logic, strategic, schematic palmaresul, un trecut cu realizari insemnate; abilitati in lucrul cu oamenii: capacitatea de a comunica, motiva, delega; gustul: abilitatea de a identifica si cultiva talentul; judecata:luarea de decizii dificile intr-un timp scurt si in conditiile unor date imperfecte; caracterul: calitatile care ii definesc identitatea Primele trei atribute rareori lipsesc managerilor cu experienta; foarte rar ei esueaza din cauza incompetentei tehnice sau conceptuale, dar nici nu ating niveluri prea inalte de responsabilitate fara sa aiba un palmares bogat. Toate aceste aptitudini sunt importante, insa liderii lumii de maine se vor distinge prin stapanirea foarte buna a aspectelor mai delicate, cum sunt abilitatile in lucrul cu oamenii, gustul, judecata si mai presus de toate, caracterul. Caracterul este cheia leadership-ului, observatie confirmata prin experientele personale ale majoritatii oamenilor. Un studiu realizat la Universitatea Harvard indica faptul ca 85% dintre

109

performantele liderilor depind de caracterul persoanei. Desi carcaterul este mai putin cuantificabil, decat alte aspecte ale leadership-ului, exista modalitati de a masura un individ, de a face o introspectie in anatomia caracterului. Al doile alucru pe care oamenii il asteapta de la manageri este implicarea personala a acestora in procesul de invatare, in munca de echipa sau in ideile si valorile cheile care se avanseaza. Una din cele mai importante modalitati prin care managerii isi pot demonstra angajamentul si credibilitatea provine din felul in care ei lucreaza in cadrul propriilor echipe. Cu toate aceste asteptari, liderii fac si ei greseli. Echipa de conducere de la cel mai inalt nivel este adesea cea mai disfuntionala dintre toate. Pre-conditia pentru aconstrui o echipa este ca oamenii sa se perceapa ca avand nevoie unii de altii, iar multi manageri de varf nu au aceasta perceptie cu privire la ceilalti membri ai board-ului. Leadership-ul participativ este stilul de leadership al timpurilor noastre. Managerii nu pot sti absolut totul si nu pot sa aiba resurse si solutii pentru orice situatie. Ei trebuie sa se bazeze tot mai mult pe parerea angajatilor, incat devin tot mai frecvente noile arhitecturi de organizatii construite din echipe, toate impreuna constituind marea echipa care este compania. In estenta, leadership-ul participativ inseamna implicarea subordonatilor in luarea deciziilor legate de munca. De ce este participarea o tehnica utila de leadership, chiar indispensabila in aceasta epoca? Avantajele sale sunt indiscutabile la nivelul companiei. Participarea sporeste motivatia subordonatilor. In unele cazuri, ea le permite sa contribuie la stabilirea obiectivelor si luarea deciziei legate de modul de indeplinire a acestora. Participarea sporeste motivatia intrinseca prin redefinirea arhitecturii posturilor subordonatilor prin includerea unei mai mari varietati de activitati si a unei autonomii sporite. Pe scurt, participarea adauga varietate si promoveaza autonomia prin cresterea ariei de libertate. Participarea poate conduce la cresterea calitatii in cel putin doua moduri. In primul rand, cum sugereaza si zicala, doua capete sunt mai bune decat unul. Desi poate nu este intotdeauna aplicabila, se pare ca intr-adevar sunt numeroase cazuri cand doua capete (aici, participarea) duc la decizii de mai buna calitate. Lucrurile stau in acest fel indeosebi atunci cand subordonatii au cunostinte specifice cu care pot contribui la decizie. Exista numeroase exemple in care liderii au avut o influenta mult mai profunda asupra secondantilor, dandu-le o noua viziune, care le-a conferit o angajare mai proactiva fata de un proiect, un departament, sau o organizatie. Un astfel de leadership este intalnit sub numele de leadership transformational, pentru ca liderul poate schimba in mod decisiv convingerile si atitudinile colaboratorilor pentru a corespunde noii viziuni, cultivand o reala angajare. Liderii de succes in mediul european de afaceri, merg frecvent mai departe de simplul rol institutional de director sau de lider tranzactional, spre o reala transformare a gandirii subordonatilor in privinta muncii lor. Abilitatile care ii disting pe acesti lideri transformationali , care incurajeaza abnegatia si un considerabil efort din partea secondantilot sunt cel putin trei si fac din acestia modelul de lideri ce corespund vremurilor in schimbare pe care le traversam. Stimularea intelectuala contribuie in parte la aspectul de noua viziune a leadership-ului transformational. Oamenii sunt stimulati sa se gandeasca la probleme, aspecte si strategii intr-un mod nou. Adesea, cel mai mult conteaza creativitatea si noutatea in sine. Carisma este poate cel mai important aspect al leadership-ului transformational si numerosi autori vorbesc chiar de leadership-ul carismatic. Carisma reprezinta in acest context abilitatea de a obtine o loialitate puternica si devotament de la adepti, astfel incat sa se exercite o puternica influenta asupra lor. Indivizii carismatici au fost portretizati ca avnd calitati personale care le dau o putere extraoridinara de a-i influenta pe altii. Carisma poate, de asemenea, sa fie o functie complexa de trasaturi, comportamente si capacitatea de a fi la locul potrivit la momentul potrivit. Trasaturile proeminente cuprind increderea de sine, spiritul dominator si fervoarea propriilor convingeri. Carismaticii actioneaza adesea astfel incat sa creeze impresia succesului si realizarilor personale.Au mari asteptari de la performanteloe subordonatilor si, in acelasi timp, nu ezita sa-si exprime increderea in capacitatea lor, ceea ce consolideaza stima acestora fata de ei insisi. Carisma nu mai este atributul cerut doar liderilor din marea politica, devenind mai importanta pentru decidentii in planul economiei reale confruntata cu noile provocari ale integrarii regionale si corporationale. Liderul transformational ofera stimulare intelectuala si consideratie individualizata subordonatilor sai. Rezultatele cercetarilor sugereaza ca subordonatii percep mai bine astefel de lideri care sunt deosebit de eficienti in stimularea atat a eforturilor, cat si a satisfactiei profesionale.

110

U12.3. Ce se ateapt de la liderii viitorului?

In cartea sa intitulata 10 secrete pentru lideri , economistul de mare prestigiu international, Graham Cunningham, ne dezvaluie urmatoarele raspunsuri la aceasta provocare: leadership-ul nu este un dat natural si nu va inflori de la sine intr-o organizatie; el trebuie cultivat si hranit pentru a se dezvolta. Timpul investit in dezvoltarea leadership-ului ar trebui sa fie direct proportional cu importanta care i se acorda. Rolul fundamental al oricarui lider este de a da oamenilor o directie, ceva anume spre care sa tinda, ce anume sa realizeze, ce sa devina. Insa o buna viziune este ceea ce articuleaza toate actiunile in contextul noului tablou competitional european. Mai putin conteaza ce este viziunea si mai mult ce face viziunea. Ea trebuie sa uneasca oamenii sub un scop comun (noua identitate europeana), de aceea cu cat viziunea este mai simpla si mai concreta, cu atat este mai bine. Viziunea trebuie sa energizeze oamenii si sa-i inspire. Viziunea trebuie sa castige inimile si mintile si pentru aceasta ea trebuie sa fie indrazneata, provocatoare si ambitioasa, exprimata printr-un limbaj elocvent si imagini care capteaza imaginatia oamenilor si sa faca apel la valorile si aspiratiile lor. Viziunea trebuie sa fie bine vanduta. Doar a vorbi oamenilor despre viziune nu inseamna si a-i conferi comercialitate. Pentru a o vindee nevoie de toate tehnicile de promovare a vanzarilor. Simbolistica ajuta, insa e nevoie de toate tehnicile de promovare a vanzarilor. Simbolistica ajuta, insa e nevoie de repetare mai mult decat orice, de un proces continuu. Daca se face cum se cuvine, vanzarea viziunii ajuta la a capata si mentine angajarea si devotamentul oamenilor. De aceea, organismele comunitare au pregatit si lansat o noua strategie de comunicare in care accentul se pune pe noile valori ale economiei si societatii Europei care se indreapta spre stadiul de uniune economica si politica. Singura, viziunea nu este suficienta. In cele din urma, rolul liderului este de a conduce, dar de a conduce prin exemplul pe care il da. Daca liderul si echipa sa nu sunt modelatori ai comportamentelor cheie pentru a angaja oamenii spre acea viziune, viziunea va fi lacunara. A conduce prin exemple inseamna si a stabili asteptari inalte pentru performante. Asteptarile privind performantele liderilor se cantoneaza deseori la limita imposibilului. Rezultatele extraordinare nu se vor obtine din asteptari comune. Majoritatea actiunilor intreprinse la nivelul organismelor comunitare tintesc un nou tip de parteneriat cu lumea afacerilor bazat pe asumarea obiectivelor si pe implicarea grupurilor de interese in procesul decizional. Liderul mediului international de afaceri trebuie sa delege, sa imputerniceasca si sa sprijine oamenii pentru a-si atinge viziunea. Delegarea inseamna incredere in oameni, in capacitatea lor de a-si face munca. Acest lucru este cu atat mai complicat cu cat managerii comapniilor europene lucreaza cu oameni avand un mozaic complex de culturi, traditii, obiceiuri si comportamente. Imputernicirea inseamna inlaturarea tuturor nonsensurilor birocratice care deruteaza oamenii, incetoseaza viziunea, incetinesc progresul spre aceasta si dilueaza resursele. In unele situatii, cum este cazul Uniunii Europene, avem mai multe etaje de birocratie (local, national si comunitar) uneori chiar o subsidiaritate si in planul birocratiei. Sustinerea oamenilor inseamna a-i antrena si ajuta si a veni cu feed-back-uri, precum si recunoastere si rasplata. Nimic din toate acestea nu este suficient fara incredere.liderul trebuie sa construiasca increderea, iar pentru aceasta, el insusi trebuie sa aiba incredere in oameni si sa le si arate aceasta incredere. Liderul trebuie sa-si trateze oamenii ca pe niste adulti responsabili si nu ca pe niste copii care trebuie controlati. Increderea in succesul noii arhitecturi integrative, indiferent la ce nivel se articuleaza, este cheia succesului sau cale spre esec. Cu cat coeficientul de integrare creste, cu atat nevoia de valori autentice se acutizeaza iar modalitatile prin care liderii pot sa-si concretizeze strategiile trebuiesc redefinite dinamic. In final, nu trebuie sa omitem faptul ca totul trebuie sa vizeze rezultatele. Dintr-o analiza asupra cauzelor esecurilor managerilor a reiesit ca, din diversitatea de motive, majore au fost greselile in executie si mai ales neatingerea obiectivelor. Timpurile actuale sunt o uriasa provocare nu doar pentru varfurile companiilor, ci pentru compania insasi, care deprinde, in integralitatea sa, de un nou limbaj al organizarii. Suntem in era

111

concentrarilor economice, a fuziunilor si a achizitiilor, in care companiile isi extind tot mai mult limitele si opinia multora este ca acestea nu mai resimt o nevoie acuta de o singura persoana cu abilitati antreprenoriale si un enorm talent, pentru ca trebuiesc conduse concomitent mai multe afaceri foarte mari. Organizatia in care liderul este privit ca un erou, pare sa se afle in pragul unor schimbari, cel putin de perceptie asupra rolului liderului. Este nevoie de lideri la toate nivelurile organizatiei, de oameni care sa fixeze si sa implementeze strategiile. Este o misiune dificila aceea de a conduce o comunitate atat de diversa de indivizi cum este o companie si putini reusesc sa o faca cu succes, pentru ca e nevoie de o combinatie neobisnuita de atribute: Increderea in sine este singura care da individului curajul de a pasi in necunoscut si de a convinge si pe altii sa mearga acolo unde nimeni nu a mers pana atunci. Insa aceasta incredere trebuie combinata cu o indoiala decenta, cu capacitatea de a accepta ca omul se mai poate insela din cand in cand, ca ceilalti au si ei idei, ca a asculta este la fel de important ca si a comunica. Pasiunea pentru munca depusa furnizeaza energia si concentrarea care fac ca lucrurile sa se deruleze intr-o maniera adecvata la nivelul organizatiei si care actioneaza ca un exemplu si pentru altii. Ea trebuie combinata insa cu opusul sau, adica abilitatea de a constientiza ca exista si alte lumi, intrucat concentrarea poate sa duca la ochelarii de cal si la incapacitatea de a gandi dincolo de perimetrul in care se misca. Marii lideri gasesc timp si sa citeasca, sa intalneasca oameni din afara cercului lor, sa mearga la teatru sau film, sa vada si lumea din afara afacerilor, cu atat mai mult intr-un mediu european al multiculturalitatii; Liderul trebuie sa aiba dragoste de oameni, intrucat intr-o comunitate, cei care cred ca angajatii sunt o grija in plus pot deveni de temut sau pot fi respectati, dar nu vor fi urmati cu atata buna-vointa. Acest atribut face sa fie necesar si opusul sau; O anumita capacitate de a se insingura, pentru ca liderii trebuie sa reprezinte linia intai, sa fie cei din fata frontului. Nu e intotdeauna posibil ca cineva sa-si impartaseasca ingrijorarile, preocuparile cu oricine. Putini ii vor multumi liderului atunci cand face ca lucrurile sa mearga bine, dar multi ii vor invinovati atunci cand merg prost. Marii lideri trebuie sa paseasca singuri din cand in cand. Pentru a trai cu aceste paradoxuri e nevoie de o mare tarie de caracter. In acelasi timp, e nevoie de multa incredere in ceea ce pot face ceilalti. Si in mediul european de afaceri se pot identifica 9 atribute pe care le poseda cei mai buni lideri: Carisma sau farmecul personal. Prin acest atribut, liderul insufla incredere, respect si convingere, transmite un puternic simt al misiunii; Respect pentru individ. Liderul antreneaza, sfatuieste, invata oamenii, dar si asculta si ii sfatuieste si pe ceilalti sa asculte; Stimulare intelectuala. Ii determina pe altii sa recurga la rationamente si probe in locul unor pareri nesustinute cu argumente. Permite celorlalti sa se gandeasca la vechile probleme din noi unghiuri de abordare; Curaj. Liderul este dispus sa vina cu idei, chiar daca sunt nepopulare si nu cedeaza la presiuni sau in fata opiniilor altora doar pentru a evita confruntarea. Este dispus sa faca ceea ce e bine pentru companie si angajatii sai, cu riscul de a-si pricinui siesi dificultati; Raspundere. Isi respecta intocmai angajamentele, isi asuma responsabilitatea propriilor actiuni si accepta ca poate gresi; Flexibilitate. Se comporta natural si eficient in medii in schimbare si, la randul sau, modifica cursul lucrurilor atunci cand situatia o permite. Mediul european de afaceri este in dinamica si permanenta schimbare fiind propice experimentarii unui comportament adaptiv bazat pe asumarea noilor stimuli si pe o atitudine proactiva; Integritate. Liderul de tip nou face ceea ce este moral si etic normal si nu abuzeaza de privilegiile conferite de functia sa de conducere constituind un model autentic; Judecata. Recurge la evaluari robuste si obiective ale diferitelor alternative prin analize logice si comparatii. Pune datele impreuna in mod rational si realist. Se foloseste de experienta trecuta si de informatie pentru a transpune perspectivele viitoare in decizii prezente. Respect pentru altii. Trateaza cu respect si nu minimalizeaza opiniile si munca altora, indifirent de statutul sau pozitia lor. Liderul isi va duce la indeplinire misiunea sa in cadrul companiei mileniului III doar printr-o permanenta receptivitate la schimbarile de mediu si din organizatie, evaluand aceste schimbari si concentrandu-se spre a le stapani si controla. A stapani schimbarea nu inseamna a o controla, ci mai degraba a o intelege, a se adapta la ea acolo unde e necesar si o dirija atunci cand este posibil.

112

Se vorbeste tot mai adesea de leadership adaptativ ca despre stilul prin care liderii si, implicit organizatiile lor, vor supravietui cel mai bine dinamicii deosebite a mediului actual de afaceri. Leadership-ul adaptativ reflecta actiunile liderilor care: gandesc si actioneaza pentru a exercita influente strategice asupra mediului, asiguranduse ca organizatia lor este bine pozitionata din punct de vedere competitiv; sunt proactivi, prevad oportunitatile si isi pun toate resursele in actiune pentru a profita de acestea; folosesc un stil de leadership care nu cunoaste limite sau canoane, ceea ce le permite sa fie mai flexibili si mai adaptabili; intretin diversitatea si chiar divergenta de opinii inainte de a lua o decizie majora; sunt capabili sa recunoasca atunci cand gresesc si sa schimbe sau sa abandoneze traseul gresit, neproductiv; sunt ucenici ai mediului lor pe care il studiaza cu inteligenta; pot genera alternative inedite de actiune; constriesc in organizatiile lor capacitatea de invatare, de transformare, de adaptare; raman constienti de asteptarile actionarilor, toate actiunile lor fiind orientate spre rezultate aducatoare de valoare adaugata; sunt dornici sa experimenteze si sa isi asume riscuri; se straduiesc sa fie personal cat mai deschisi noilor idei si sunt constienti ca au de invatat intreaga viata; pretuiesc si incurajeaza inovarea si schimbarea; atitudinea lor permanenta este una pot sa fac, incurajand pe toata lumea sa o adopte si nu se concentreaza ca in trecut asupra a ceea ce oamenii nu pot face, asupra controlului. Aceste atribute nu sunt o noutate in leadership. Ceea ce este nou este presiunea extraordinara asupra liderilor de a-si ajuta organizatiile sa se adapteze cu succes in vremuri in care modelele traditionale (si mult mai confortabile) de leadership nu mai functioneaza. Companiile conduse mecanicist au functionat in medii de operare stabile, insa acum un alt coeficient de entropie defineste mediile de afaceri alta data predicitibile si se prefigureaza o noua arhitectura organizationala care sa raspunda exigentelor noii arhitecturi integrative europene inscrise pe axele adancirii si extinderii. Unele companii au trecut deja cu succes prin acest proces de adaptare si sunt pregatite sa infrunte de pe noi pozitii provocarile care se ivesc.

ntrebri facultative
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Cte lucruri are de fcut un manager? Ce este primordial n mediile de afaceri tradi ionale? Care este scopul unui leader? Ce este leadership-ul participativ? Defini i carisma Ce este leadership-ul transforma ional? Ce este stimularea intelectual?

113

U12.4 Test de autoevaluare nr. 12


1 Orice companie opereaz n urmtoarele medii : 1.intern; 2. extern; 3. interna ional Alege i varianta corect a. 2 b. 1 2 c. 1 2 3 (10 puncte) 2. Organiza iile reuesc s valorifice: 1. capacitatea mental 2. capacitatea colectiv 3. ideile i inova iile 4. knowhow-ul Alege i varianta corect 1234 2 3 134 2 (10 puncte) 3. Completa i: Pentru a face fa unei economii conduse de tehnologii de varf i....., liderii lumii de afaceri vor trebui s-i dezvolte capacitatea de a intui i de a evalua noile oportunit i de afaceri n functie de..... n care vor intra n competi ie (10 puncte) 4. n mediile de afaceri tradi ionale i mai stabile, primordialitatea era a lumii fizice, ns n mediile de astzi mai dinamice lan ul creator de valori se bazeaz mai mult pe resurse intangibile Adevarat Fals (10 puncte) 5.Ce lucruri are de fcut un manager?: 1. s selecteze oameni potrivi i 2. s aloce resursele de capital 3. s disemineze ct mai rapid informa iile 4. s gestioneze informa ia; Alege i varianta corect a. 1 2 3 4 b. 3 4 c. 4 d. 1 2 3

Timp de lucru : 15 min Punctaj : 100

(10 puncte) 6.Ce presupune inteligen a emo ional?:

114

a. ataamentul fa de companie i colegi b. oferirea unor posibilit i de promovare c. aplicarea unui sistem de apreciere colectiv a unor rezultate individuale d. s gestioneze informa ia Alege i varianta corect abc b c d (10 puncte) 7.Care sunt principalele atribute ale liderilor n afaceri?: a. competen e tehnice b. abilit i n lucrul cu oamenii c. judecata Alege i varianta corect a b a,b,c c (10 puncte)

8.Leadership-ul participativ nseamn: 1. stilul de leadership al timpurilor noastre 2. se bazeaz foarte mult pe prerea angaja ilor 3. abilit i n lucrul cu oamenii 4. competen e tehnice Alege i varianta corect 123 34 234 12 (10 puncte) 9.Carisma: 1. reprezint abilitatea de a ob ine o loialitate puternic i devotament de la adep i 2. este o func ie complex de trsturi i comporatmente 3. presupune capacitatea de a fi la locul potrivit n momentul potrivit 4. presupune stima oamenilor fa de ei nii Alege i varianta corect 1234 24 123 34

115

(10 puncte) 10.Graham Cunningham consider urmtoarele: 1. leadership-ul nu este un dat natural i nu va nflori de la sine ntr-o organiza ie; el trebuie cultivat i hrnit pentru a se dezvolta 2. Rolul fundamental al oricrui lider este de a da oamenilor o direc ie, ceva anume spre care s tind, ce anume s realizeze, ce s devin 3. Viziunea trebuie s energizeze oamenii i s-i inspire 4. Singur, viziunea nu este suficient 5. In final, nu trebuie s omitem faptul c totul trebuie s vizeze rezultatele Alege i varianta corect 12345 2 134 45 5 (10 puncte)

U12.5. Rezumat
Liderii de astzi se confrunt cu schimbri permanente, rapide i imprevizibile i, afla i n fa a unei decizii majore, nu se mai pot inspira din modul cum s-a adoptat ea n trecut ntr-o situa ie similar pentru a stabili direc ia de ac iune, ntruct un ansamblu ntreg de condi ii se modific foarte repede.

Bibliografie minimal
1. Carp Radu, andru Simona Dreptul la intimitate i protec ia datelor cu caracter personal. De la acquis-ul comunitar la legisla ia romneasc, Ed. All Beck, Bucureti, 2004 2. Crcan Mihaela, Cp n Marcel Libera circula ie a persoanelor, bunurilor, serviciilor, capitalurilor, Ed. Tritonic, Bucureti, 2007 3. Darie Nicolae Uniunea European. Construc ie. Institu ii. Legisla ie. Politici comune. Dezvoltare, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2008

Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare nr. 12


1-c; 2 1,2,3,4; 3 inovare, mediul de afaceri; 4- adevrat; 5-d; 6-a,b,c; 7a,b,c; 8-1,2; 9-1,2,3;10-1,2,3,4,5;

116

UNITATEA 13 Organizarea corpora iilor europene

Durata medie de studiu individual - 2 ore

Cuprins:
U13.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are U13.2. Atribute ale sistemului maangerial al firmelor U13.3. Structurile organizatorice ale corpora iilor europene

pag.

U13.4. Strategia interna ional de marketing-specificit i ale mediului economic european U13.5. Test de autoevaluare . U13.6. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare ..

U13.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are


Parcurgerea acestei unit i de nv are v va facilita nv area unor concepte privind: - Corpora ie european - Convergenta economic - Principalele structuri organizatorice - Marketing strategic

117

U13.2. Atribute ale sisttemului managerial al firmelor


Sub impactul a numerosi factori regionali si globali, mediul european de afaceri a progresat substantial prezentandu-se ca un sistem economic integrat deosebit de complex si puternic. Parametrii functionali asigura o favorabila baza pentru evolutii dinamice, in pofida eterogenitatii tarilor componente si ale greu descifrabilelor transformari produse in plan international. Desi UE nu poate fi considerata inca o zona monoculturala, totusi popoarele care o compun se aseamana intr-o masura mai mare decat se deosebesc intre ele. Ele sunt similare din punct de vedere al credintelor religioase (toate sunt crestine practic) si prezinta sisteme de guvernare relativ asemanatoare. Exista o serie de valori comune cum ar fi cele referitoare la satisfactiile obtinute in procesele productive: - accent pe oportunitatile de dezvoltare personala la locul de munca; - atentia acordata aspectelor afective si placute la nivelul postului ocupat si al climatului in care se lucreaza; - importanta majora pe care o au securitatea locului de munca si recompensele individuale (salariul adecvat si alte tipuri de motivare precum si sansele personale de promovare). Insa intre tarile europene exista si o serie de diferente in special intre cele nordice, cu culturi de tip germanic si cele mediteraneene, cu culturi de tip latin. Aceste diferente pot crea unele probleme dar pot deveni si sursa a numeroase avantaje competitive pentru UE. Se manifesta in plan european o tendinta de convergenta in planul valorilor: a) se manifesta descresterea rolului religiei ca sursa a obligatiilor morale, prin amplificarea participarii indivizilor, grupurilor, organizatiilor la dezbaterea si reformularea reglementarilor de natura morala, concomitent cu un cuprinzator proces de democratizare a valorilor si normelor cu impact asupra vietii politice, sociale si economice; b) are loc dezvoltarea sistemelor politice democratice, inclusiv a celor neconventionale ; c) cresterea importantei relatiilor sociale multimple. In EU exista numeroase relatii sociale relevante in afara locului de munca si al familiei: prietenie, parteneriat, asociere voluntara. Acest stil de viata cvasiprivat este important deoarece accelereaza procesul de invatare sociala. d) Munca devine o valoare culturala la fel de puternica ca si placerea. Crearea unui autentic spatiu educational european, schimbarile tehnologice si gradul de organizare a muncii se reflecta in cresterea importantei valorilor asociate intrinsec muncii. Placerea si munca devin valori complementare. e) Orientarea spre realizarea de sine globala. Procesul autorealizarii si autoimplinirii devine o valoare in sine. Normele de tip distributiv si justitia sociala prezinta o importanta crescanda in societatile europene. f) Prefigurarea calitatii vietii ca o noua religie. Valori cum ar fi pacea, drepturile omului, protectia mediului, lupta contra saraciei isi gasesc tot mai mult locul in cadrul culturii vest europene. O buna parte a companiilor britanice iau forma holdingurilor, filialele lor fiind de regula specializate pe produs. Gradul de descentralizare a activitatilor manageriale este apreciabil, la nivelul conducerii holdingului functionand un aparat managerial alcatuit dintr-un numar relativ redus de persoane ce se ocupa, in special, de elaborarea strategiilor corporative si de exercitarea controlului financiar. Problemele principale care afecteaza functionalitatea lor constau in mai redusa integrare orizontala a comartimentelor functionale si in deficiente in plan comunicational. Firmle germane sunt de cele mai multe ori organizate pe divizii sau functiuni. Gradul de centralizare este relativ mai ridicat. In acest scop, se doteaza la nivelul esalonului de varf cu un numeros grup de specialisti si functionari care, pe langa controlarea activitatilor componenetelor firmei, realizeaza numeroase lucrari si furnizeaza servicii subdiviziunilor organizationale. Structura organizatorica predominanta este de tip orizontal, formalizarea si birocratizarea fiind sensibil mai reduse decat in firmele din Franta sau Marea Britanie. Aceasta se reflecta si in calitatea comunicatiilor. Contrar a ceea ce se crede adesea, discutiile informale si negocierile sunt mai frecvente decat in sedintele oficiale, fiind un indicator semnificativ al flexibilitatii sistemului organizatoric. Deciziile majore se adopta, de regula, in mod participativ de catre echipa manageriala care ia forma consiliului managerial. In Franta, firmle sunt structurate, cel mai frecvent, pe functiuni prezentand un grad ridicat de formalizare. Procesele decizionale sunt mai centralizate, apelandu-se in acest scop, la un numar mai mare de specialisti si functionari.Gradul de centralizare decizionala este chiar mai ridicat decat in Germania, datorita tendintei Presedintelui Director General al firmei de a monopoliza adoptarea deciziilor importante. Frecvent, pentru managamentul francez se foloseste epitetul de birocratic:, al carui suport principal este ierarhia puternic dezvoltata, structurile organizatorice fiind alcatuite din numeroase niveluri ierarhice. Un asemenea sistem managerial incarcat este confruntat cu numeroase probleme de comunicatii ce afecteaza

118

moralul personalului, mai ales la nivelul esaloanelor inferioare. In plus, cheltulielile generale ale firmei sunt destul de ridicate.

U13.3. Structurile organizatorice ale corpora iilor europene


Structurile companiilor europene sunt influentate de: gradul de dezvoltare a activitatilor functionale implicate; varsta relativa a activitatilor economice realizate de firma; tipurile de produse fabricate si comercializate, arta geografica acoperita, intensitatea abordarii pieteti europene. In UE se intalnesc in principal urmatoarele tipuri de structuri organizatorice: a)Structura diversificata economic, dar cu un grup de export centralizat O asemenea structura se caracterizeaza prin: sortiment redus de produse, eforturi minore de adaptare a produselor la conditiile locale, strategii de marketing putin diferentiate in raport cu pietele pe care opereaza, arie geografica relativ limitata de desfasurare a activitatilor, concentrarea productiei intr-o singura tara, un numar redus de manageri la nivelurile superioare cu experienta internationala, ponderea relativ scazuta a exportului in raport cu totalul vanzarilor si absenta unor structuri economice in alte tari unde opereaza in special prin firme de distributie si agenti comerciali proprii. Avantajele principale ale acestui tip de structura organizatorica rezida in: facilitarea elaborarii unei strategii comerciale internationale datorita plasarii grupului de export in subordinea nemijlocita a managerului general, extinderea vanzarii produselor fabricate pentru piata interna in alte tari, corelarea adecvata a marimii si componentei structurii organizatorice cu amploarea vanzarilor. Concomitent se constata si dezavantaje: plasarea grupului de export in structura face dificila influentarea politicilor de produs; vulnerabilitatea ridicata a exporturilor datorita insuficientei dezvoltari la nivel european a grupului de export; vulnerabilitatea relativ ridicata a companiei, in ansamblu, la atacurile concurentilor pe piata interna, cu exceptia situatiei eleaborarii unei strategii speciale de contracarare. b )Structura internationala pe divizii Reprezinta o forma mai evoluata de sistem organizatoric datorita incorporarii unei divizii specializate actionarii pe pietele straine, ce nu se limiteaza numai la export. Se constata o mai intensa preocupare pentru a derula afaceri in alte tari, realizandu-se o abordare mai sofisticata in corelarea activitatilor firmei cu oportunitati oferite de celelalte tari europene. Principalele avantaje ale acestei structuri organizatorice se pot rezuma astfel: concentrarea superioara asupra oportunitatilor si activitatilor pe pietele straine; realizarea unei corelari, coeziuni chiar, intre activitatile desfasurate in diferite regiuni; dezvoltarea de abordari manageriale adaptate la specificul activitatilor internationale; facilitarea exportului de catre micile divizii de productie, inocularea unei perspective internationale in toate activitatile de productie. Dezavantajele potentiale: vulnerabilitate ridicata fata de concurenta straina pe piata interna, desi poseda un potential apreciabil de a-i contracara pe pietele straine; fundamentarea evolutiei activitatilor internationale ale firmei in principal pe eforturile diviziei internationale, care nu intotdeauna au rezonanta necesara la nivelul managementului superior. c) Structura organizatorica tip mama-fiica Este structura tipica firmelor cu traditie in activitatile internationale pe plan european. Organizatia este divizata in doua componente mari, specializate pentru activitatile autohtone si in alte tari. Filialele conduc autonom activitatile din fiecare tara in conditiile unui control redus de la centru si ale unei coordonari mai putin intense. Practica releva ca avantajele aferente acestui tip de structura organizatorica sunt: asigurarea unei autonomii pronuntate a filialelor nationale, ceea ce le faciliteaza adaptarea in functie de oportunitatile si pericolele locale; manifestarea unui nivel ridicat de responsabilitate al managementului filialelor; realizarea de costuri relativ reduse de functionare a activitatilor globale si integratoare la nivelul sediului central. Dezavantajele posibile sunt cele referitoare la: absenta unei strategii organizatorice focalizate pe coordonarea activitatilor centrate pe produs si pe zone teritoriale; oportunitati limitate de folosire sistematica a abordarilor si instrumentelor de marketing; o probabilitate ridicata de continurae a precedentelor abordari si structuri ce reflecta absenta viziunii si perceperii necesitatilor implicate de asigurarea competitivitatii internationale. d) Structura globala pe functii Adoptarea acestui tip de structura se realizeaza, de regula, in cazul firmelor ale caror produse, fabricate in cantitati mari, se diferentiaza foarte putin, in functie de cerintele pieteti locale si deoarece productia este integrata si are in vedere obtinerea economiilor de scala, se folosesc pe scara larga activitatile comerciale

119

ale fimei interregiuni. In aceste conditii, este necesara o accentuata coordonare centrala a tuturor activitatilor firmei. Dintre multiplele avantaje, proprii acestui tip de sistem organizatoric: axarea conducerii de varf asupra abordarii globale a activitatilor, valorificarea la un nivel ridicat a posibilitatilor de realizare a economiilor de scala, executarea unui control centralizat asupra standardelor si nivelul de calitate a produselor si abilitatea firmei de a desfasura activitati la nivel global european, folosind capacitatile de productie din diferite tari si organizatiile de marketing locale pentru a concura cu succes concurentii straini pe propriile lor piete. Dezavantaje: tendinta de a centraliza adoptarea deciziilor, ceea ce duce la diminuarea flexibilitatii locale; necesitatea de a utiliza o parte insemnata a personalului de la sediul central pentru a superviza activitatea desfasurata in alte tari; probabilitatea aparitiei unor conflicte intre strategiile de marketing si cele de productie, datorita puternicei dezvoltari a activitatilor functionale la sediul central; dependenta puternica a performantelor pe fiecare piata de intensitatea comunicatiilor si de cooperarea intensa intre compartimentele de marketing si de productie; fundamentarea organizarii pe eficacitatea productiei, ceea ce poate impieta asupra luarii in considerare a schimbarilor in preferintele consumatorilor pe pietele locale. e) Structura divizionala pe produs Specifica acestui tip de organizare este constituirea unor puternice divizii specializate pe produse. Se manifesta o anumita tendinta de standardizare a activitatilor de productie si marketing la nivelul fiecarei piete. Ca urmare, sunt reduse posibilitatile efective de integrare a activitatilor, in special a elementelor de marketing si modalitatilor de promovare a produselor. Printre avantajele structurii divizionale pe produs se numara: existenta unei singura filiere de comunicatii pentru informatiile privind produsul si tehonologia la nivelul fiecarei divizii; resursele aferente productiei si de marketing sunt in intregime dedicate produselor oferite de fiecare divizie, ceea ce determina rezultate excelente in fabricarea si vanzarea produselor pentru fiecare piata locala; asigurarea posibilitatii pentru fiecare divizie de a se desfasura in mod independent activitatile economice internationale. Dezavantajele principale sunt: dificultati in comunicarea si coordonarea intre divizii in conditiile autonomiilor pronuntate, ceea ce poate sa cauzeze pierderea unor oportunitati de cooperare pe piete straine de tip sinergetic; descurajarea diviziilor mici de a initia si desfasura activitati internationale, intrucat ele trebuie sa-si asigure resursele necesare. f) Structura cu umbrela locala Constituie gruparea unitatilor companiei dintr-o tara sub o singura umbrela, un holding local, pentru a evita o centralizare excesiva a activitatilor. Avantaje: concentrarea asupra pieteti locale pe baza unui intens proces de comunicare la nivelul fiecarei tari, in conditiile exercitarii unui nivel ridicat de responsabilitate locala; realizarea unei coordonari a activitatilor diviziilor implicate la nivelul fiecarei piete; asigurarea functionalitatii corporatiei, ca un intreg, pe baza interfetei organizarii de ansamblu cu pietele locale; conceptie financiara centralizata pentr toate diviziile ce asigura optimizarea folosirii fondurilor, creditarii, trezoreriei, in functie de modalitatile de taxare implicate. Dezavantaje: o aparent insuficienta interdependenta dintre activitatile functionale la nivel local si posibilele stari conflictuale datorita concurentei initiativei la nivel central si decizional; o anumita diminuare a abordarii globale in termeni structurali si teritoriali, datorita rolului major al pieteti si holdingului la nivelul fiecarei tari. g)Structura functionala regionala Proliferarea acestui sistem se produce in firmle multinationale caracterizate printr-o diversitate redusa a produselor si prin cerinte de diferentiere regionala apreciabila. Ca urmare se incearca armonizarea parametrilor produsului la variatele necesitati si conditii ale fiecarei piete accentuand crearea de retele de productie regionale si descentralizand exercitarea atributiilor de marketing. Avantaje: reactia rapida la schimbarile produse pe pietele locale datorita autonomiei productiei si marketingului la nivel local, realizarea de produse competitive din punct de vedere al costurilor si al preturilor in fiecare regiune, pe baza obtinerii economiilor de scala si a unei mai mari responsabilitati pentru activitatile la nivel de regiune si de firma, apeland la o structura relativ simpla. Dezavantaje: existenta unor reduse oportunitati de a transfera produsele de la o regiune la alta, limitand capacitatea organizatiei de a valorifica potentialul regiunilor in care se realizeaza costurile de productie cele mai reduse. De asemenea un dezavantaj poate fi diminuarea unui raspuns prompt la cerintele bruste ale pietei, datorita complexitatii managementului de productie si coordonarii regionale.

120

U13.4. Strategia interna ional de marketing-specificit i ale mediului economic european


Orice organizatie este afectata de decizii strategice si uneori de lipsa unor decizii. De aceea este important ca managerii sa identifice, sa selecteze si sa implementeze strategiii la nivelul corporatiei, afacerii si departamentului. Elemente precum piata produsului, nivelul investitiei, domeniile functionale, activele strategice, alocarea resurselor si dezvoltarea unor efecte sinergetice pentru firma, sunt parte componenta a tuturor strategiilor de firma. Europa este un caz special in marketingul international. Procesul de integrare europeana nu a creat un mediu de afaceri, de piata unic, ci a facut Europea mai degraba o colectie de medii nationale separate, care au caracterisitici internationale, supranationale si nationale. La acest lucru se adauga si Europea Centrala si de Est, care desi a optat pentru integrare, in prezent fiind o regiune cu caracteristici diferite fata de Uniunea Europeana cat si cu caracteristici diferite de la o tara la alta in cadrul regiunii. Indiferent de particularitatile Europei, orice firma care doreste sa activeze aici va parcurge aceleasi etape ale procesului de marketing strategic ca in oricare alta regiune a lumii. a) Procesul de marketing strategic in Europa O firma care actioneaza atat pe piata interna cat si pe pietele internationale trebuie sa-si elaboreze strategii care sa ii asigure o pozitie competitiva pe fiecare dintre pietele in care actioneaza. De aceea, este necesara planificarea strategica a activitatii lor. Orice proces de planificare strategica porneste de la misiunea si obiectivele firmei, aspecte ce pot schimba procesul de dezvoltare a strategiei in etapele ulterioare. Radiografierea mediului este urmatoarea etapa a procesului de planificare, in care are loc cercetarea mediului european cu toate componentele sale: economic, cultural, demografic, politic, legal, tehnologic. Pe baza analizei detaliate a mediului european de afaceri, firma va identifica care sunt oportunitatile si care sunt amenintarile cu care se confrunta. Mercado, Welford si Prescott prezinta ca principale oportunitati si amenintari cu care se poate confrunta o firma pe piata europeana ca fiind urmatoarele: adoptarea monedei unice, integrarea si liberalizarea pieteti, uniformizarea standardelor tehnice si politica comuna in domeniul concurentei, ca oportunitati si transparenta preturilor, supracapacitatea de productie, competitia companiilor din alte tari si barierele ascunse, ca amenintari. Determinarea factorilor critici ai succesului este o etapa importanta in procesul de planificare, ce rezulta din studierea detaliata a mediului. Identificarea si luarea lor in considerare in stabilirea strategiilor este o conditie necesara pentru atingerea obiectivelor firmei si obtinerea succesului pe piata. Factorii critici ai succesului intr-un sector au fost definiti de Lynch ca fiind acei factori care asigura profitabilitatea in sectorul respectiv. Spre exemplu, in industria alimentara sortimentul de produse este un factor critic de succes, care este avut in vedere de firme precum Nestle sau Unilever. In sectorul de alimentatie publica, localizarea este un factor critic de succes avut in vedere de firme precum McDonalds sau Burger King. In industria asigurarilor forta de vanzare este unul dintre factorii critici de succes. De obicei, succesul intr-un anumit sector de activitate si pe o anumita piata nu se obtine pe baza unui singur factor critic de succes ci prin imbinarea a doi sau trei factori critici de succes. Poate fi contraproductiva bazarea pe prea multi factori care influenteaza succesul unei strategii, intrucat poate conduce la abaterea atentiei de la ceea ce este esential. Analiza situatiei prezente a firmei este un proces ce are loc concomitent cu analiza mediului si poate fi realizata prin analiaza lantului valorii si a resurselor disponibile ale firmei si prin analiza pozitiei competitive a firmei. Analiza lantului valorii pe baza modelului lui Porter care grupeaza activitatile de baza ale firmei in cinci activitati primare ( logistica interna, productia, logistica externa, marketing si vanzari si activitatile post-vanzare) si in patru activitati de sprijin (infrastructura financiara si de planificare, managementul resurselor umane, dezvoltarea tehnologica si aprovizionarea), are in vedere analiza situatiei curente a organizatiei in functie de diferitele elemente ale acestui lant al valorii. Analiza pozitiei competitive a firmei se va face prin compararea activitatii acesteia cu cea a competitorilor cei mai importanti, o structura potrivita pentru colectarea datelor si realizarea comparatiei fiind chiar elementele lantului valorii al lui Porter. Analiza situatiei prezente a firmei, cumulata cu analiza mediului, trebuie sa se finalizeze la nivel de decizie strategica prin stabilirea avantajului competitiv al firmei, referindu-se la ceea ce face firma mai bine decat competitorii sai. Porter (1985) mentioneaza ca principalele cai pentru obtinerea avantajului competitiv: dominarea prin costuri scazute, diferentierea produselor si concentrarea pe nise de piata. Ohmae a identificat cateva cai de obtinere a avantajului competitiv, ce sunt aplicabile si in cazul Europei:

121

realocarea resurselor firmei pentru concnetrarea intr-un singur domeniu, folosirea sistemului de relatii format in decursul timpului cu alte firme, inovarea, concentrarea si dezvoltarea abilitatilor nationale de care alte tari nu dispun (spre exemplu, firme de ingienrie in Germania: Siemens, Mercedes, BMW, Bosch), utilizarea resurselor si facilitatilor oferite de guvernele nationale. Numeroase aspecte se pot constitui in avantaje competitive pentru firme. Un studiu a aratat ca printre cele mai frecvente aspecte pe care firmele le considera ca fiind avantajele lor competitive se numara: reputatia pentru calitate (mai ales in domeniul serviciilor), serviciile asociate produsului si destinate consumatorilor, numele, managementul si personalul de inalta calitate, costuri de productie reduse, orientarea catre consumator, diversitatea liniei de produse si altele. Si acest studiu confirma necesitatea identificarii a catorva avantaje competitive, numarul mediu de avantaje competitive identificate de firmele studiate fiind de 4,65. Dupa analizarea mediului si identificarea factorilor critici de succes, dupa analiza situatiei firmei si stabilirea aspectelor ce vor fi tratate si sustinute de firma ca avantaje competitive, firma va stabili alternativele strategice si va selecta strategia pentru Europa. Transformarile complexe si rapide care au loc in Europa, au profunde implicatii asupra elaborarii si implementarii planurilor strategice ale firmelor care opereaza in aceasta regiune. Deschiderea Europei Centrale si de Est si alinierea ei treptata la standardele occidentale, definitivarea Pietei Unice cu politicile la nivel european in domeniul concurentei, industrial, social si al mediului, pot determina schimbari la nivel de strategie in ceea ce priveste: restructurarea pietei prin noile oportunitati aparute, prin schimbarea zonei geografice acoperite si prin modificari la nivelul modelelor europene de consum; restructurarea firmelor prin schimbari in retelele de aprovizionare/productie/desfacere si in lantul de distributie, prin fuziuni, achizitii si aliante strategice, prin schimbari la nivelul mixului de marketing; reducerea costurilor datorita economiilor de scara, a unor costuri mai reduse la intrare, a unor costuri sociale si de mediu mai ridicate; modificarea mediului concurential datorita intensificarii competitiei, schimbarii reglementarilor si legislatiei si accentuarii cooperarii in domeniul cercetarii-dezvoltarii. b) Strategii specifice pentru Uniunea Europeana Dupa ce au studiat in detaliu mediul cu toate componentele sale, firmele pot alege strategii ofensive sau strategii defensive. Aceste optiuni nu se exclud, de accea multe firme vor alege probabil o combinatie de strategii defensive cu strategii ofensive. Se poate considera ca exista patru mari domenii care conduc la strategii specifice de marketing pentru Uniunea Europeana, si anume: exploatarea valentelor Pieteti Unice; apararea pieteti interne; obtinerea unor costuri mai mici datorita economiilor de scara realizate la nivelul pieteti europene si rezolvarea problemei supracapacitatii de productie generata de inlaturarea barierelor in Uniunea Europeana. La acestea se mai adauga un nou domeniu si anume apararea pozitiei strategice prin rationalizare si reorganizare. a) Exploatarea oportunitatilor oferite de Piata Unica Prin eliminarea barierelor nationale in cadrul Un iunii Europene apar pentru firme noi oportunitati. Pentru a putea beneficia de aceste oportunitati firma trebuie in primul rand sa raspunda unui numar de intrebari care o vor ajuta sa-si stabileasca strategia pentru Europa: Care este piata noastra? Este vorba de o piata globala, regionala, nationala sau locala? Exista oportunitati speciale pe care le putem exploata? (achizitiile guvernamentale, spre exemplu) sau programe la nivel pan-european sustinute de Comisia Europeana, (de timpul controlului poluarii mediului); Ce aduce nou firma noastra pentru potentialii clienti de pe alte piete europene? Foarte multe produse in Europa sunt practic similare unele cu altele. Consumatorii din alte tari vor avea nevoie de un motiv pentru a trece de la consumul unui produs la consumul altuia. Produsul nostru va trebui sa le satisfaca nevoile si sa le ofere ceva in plus, deci politica de produs va juca un rol important in a atrage consumatorii din alte tari europene. Care sunt avantajele competitive ale firmei pe baza carora intra in competitie pe pietele altor tari europene? Care sunt modalitatile de expansiune pe Piata Unica Interna? Va intra firma pe o noua piata europeana cu produsele existente sau va alege o strategie de diversificare intrand pe noi piete cu produse noi? Care sunt modalitatile de intrare pe piete europene? Firma poate intra pe pietele europene prin una din urmatoarele metode: lansarea produsului prin intermediul propriei forte de vanzari sau a unui distribuitor adica prin export, prin realizarea

122

unei societati mixte, a unei aliante sau prin preluarea unei firme deja existente pe piata avuta in vedere; Cum se poate face fata competitorilor? Prin atac frontal, atac pe flanc, prin evitate sau prin atac de gherila ? Cum sa ne formam o retea optima de distributie pe ietele europene si cum sa o pastram? Politica de distributie va juca un rol foarte important in marketingul european. Pentru valorificarea oportunitatilor oferite sau amplificate de Piata Unica, firma va trebui sa opteze pentru o strategie ofensiva de extindere pe piata europeana. Extinderea pe o noua piata trebuie facuta numai dupa o cercetare detailiata prealabila a pieteti deoarece avantajele detinute si dezvoltate intr-o tara nu vor fi transferabile de cele mai multe ori, intr-o alta tara. Avantaje precum tehnologia produsului sau a procesului de obtinere a produsului sunt avantaje ce pot fi usor transferate intr-o alta tara. Sistemel de control al calitatii si productivitatea sunt avantaje ce pot fi transferate intre-o alta tara prin export, dar ele se pot pierde datorita unor costuri ridicate de transport, iar in cazul productiei locale in tara respectiva aceste avantaje necesita timp si instruire pentru a fi transferate. Cel mai dificil de transferat vor fi avantaje precum expertiza de marketing si serviciile asociate produsuui, acestea necesitand de cele mai multe ori diferite grade deadaptare la piata locala. Analiza gradului in care avantajele pe care firma le are intr-o tara, pot fi transferate intr-o alta tara este absolut necesara inainte de a lua decizia de extindere. d) Apararea pietei interne Pietele europene in marea lor majoritate au potential redus de crtestere si de aceea oportunitatile de vanzariale unei companii reprezinta problema altei companii, firmele neputand sa-si creasca vanzarile decat prin a lua din cota de piata a altei companii. Chiar si pe pietele emergente se va pune pune problema competitiei pe piata interna a tarii de origine a firmei. Aceasta realitate impune firmelor adoptarea unei strategii pentru a-si apara piata interna. In acest cadru isi propun clarificarea unor aspecte esential: - ce aspecte ale pietei interne trebuie sa fie aparate; - de ce e necesara apararea; - daca este nesara apararea tuturor atuurilor compatitive sau numai a anumitor componenete ale acestora; - cum trebuie sa-si organizeze firma apararea; In practica, firemele sunt obligate sa depuna eforturi pentru a face cat mai dificila intrarea pe piata lor a unor firme straine. In acest scop, au in vedere mai multe alternative : - monitorizarea competitorilor, - lansarea produsului pe o nisa de piata, - acordarea atentiei consumatorilor celor mai importanti, - impiedecarea competitorilor sa castige o pozitie pe piata interna, - contra-atacarea in tara de origine a competitorului. Mediul de afaceri obliga, deci, firma sa opteze pentru o strategie de aparare a pietei interne. In acest scop, ea trebuie sa identifice un avantaj competitivpe baza caruia sa lupte pentru apararea pietei interne. Dupa aceea. Firma trebuie sa gandeasca o strategie pentru a ridica costurile de intrare pe piata locala a noilor competitori straini, sa le blocheze accesul pe segmente de piata sau clienti de care depinde succesul intrarii lor pe piata si sa-iatace in punctele lor slabe. d) Obtinerea unor costuri mai reduse datorita economiilor de scara realizate la nivelul pietei europene Analistii europeni cunosc azi faptul ca pot fi obtinute economii de scara in productie, cercetare dezvoltare si in anumite domenii ale marketingului. In ceea ce priveste domeniul marketingului, produsele si serviciile vor beneficia de marketing la nivel european si vor realiza economii la costuri in principal prin evitarea duplicarilor de personal la nivel national si printr-o strategie de marcare si etichetare autentic europeana. e) Rezolvarea problemei supra capacitatii de productie Paralel cu eliminarae barierelor din cale tranzactiilor intraeuropene, s-a dovedit in anumite sectoare, in special in cele care au fost protejate mai mult prin bariere nationale, ca exista o capacitate de productie mai mare decat cea necesara la nivelul Europei. Spre exemplu, in industria locomotivelor electrice s-a estimat o reducere a numarului producatorilor de la 16 la 4, pentru ca Europa sa ramana cu o capacitate de productie la nivelul necesitatilor. In consecinta, rezolvarea supracapacitatii de productie se poate realiza in doua moduri : inchiderea a o parte din companii sau cautarea de noi consumatori si nopi piete in afara Europei pentru a evita inchiderea. f) Apararea pozitiei strategice prin rationalizare si reorganizare Cand firma opereaza la nivelul mai multor tari europene atunci conceptul de aparare capata un alt inteles, firma avand in vedere consolidarea pozitiei sale intr-un numar mai mare de tari si piete geografice. Astfel, un obiectiv frecvent al acestor firme este asigurarea unei eficiente generale in toate tarile in care aceasta opereaza.Acest lucru se suprapune , intr-o anumita amsura , cu rezolvarea

123

supracapacitatii de productie, deoarece impune inchiderea unor capacitati de productie prin reorganizare.Spre exemplu, cunoscuta firma Unilever si-a rationalizat afacerea cu detergenti in Europa prin inchiderea sau vanzarea unorfacilitati de productie. O alta clasificare a posibilelor strategii pentru Uniunea Europeana : Retragerea de piata europeana o posibila alternativa strategica prin care firma vinde facilitatile sale de productie unor firme care activeaza la nivel pan-european sau va cauta o alta piata unde sa intre in competitie. Intarea in competitie la nivel pan-european se refera la extinderea pietei la nivelul Europei prin identificarea segmentelor de piata la nivel pan-european(acolo unde acestea exista) si implementarea unei strategii de crestere, sau realizarea de aliante strategice sau efectuarea de fuziuni sau achizitii. Apararea unei nise de piata este o strategie care implica : - consolidarea pozitiei firmei la nivel national - identificarea unor noi Euro-regiuni ceea ce necesita accesul la informatii detaliate despre pietele respective; - identificarea unor segmante la nivelul doar a catorva tari in vederea acumularii de beneficii de scara; - cautarea unor piete pentru produse gen parti componente si mentinerea unor marci de nisa; - a deveni un producator local pentru o firma cu activitate paneuropeana. Adoptarea uneia din aceste cai impune firmelor sa-si defineasca strategia pentru Europa in functie de trei coordonate principale : segmentarea pietei (pe criterii geografice sau in functie de consumatori) , gradul de integrare al afacerii (prin cooperare sau prin fuziuni si achizitii) si comportamentul competitiv (sa decida daca pozitia ei va fi de dominanta sau de agresivitate. Analiza acestor elemente de strategie evidentiaza faptul ca in Europa mediul de afaceri va fi dominat de firmele mari care vor fi cele ce vor adopta strategii la nivel pan-european, ele se vor axa pe integrarea activitatii lor prin cooperari si vor fi cele care vor domina piata europeana din acest punct de vedere. In acest mod ele isi vor consolida prezenta pe piete , isi vor intari pozitia in mediul competitiv. Cel putin pe termen scurt tendinta actuala de realizare de achizitii si fuziuni se va mentine. Firmele de marime medie se vor axa pe cooperari, mai ales in domeniul distributiei, aceasta fiind principala modalitate in care ele vor putea supravietui. Firmele mici vor alege o strategie de nisa. O mare parte din ele vor deveni furnizori ai marilor firme pan-europene, depinzand practic de aceste firme. O cooperare mai intensa intre intreprinderile mici si mijlocii din diferite regiuni ala Europei poate constitui o platforma foarte buna pentru a intra in competitie de pe o pozitie mai buna ca marile firme pan-europene.

ntrebri facultative
1. Ce presupune tendin a de convergen n planul valorilor? 2. Care sunt atributele sistemului managerial al firmelor? 3. De cine sunt influen ate structurile companiilor europene? 4. Ce presupune structura interna ional pe divizii? 5. Ce presupune structura divizional pe produs? 6. Ce presupune structura cu umbrela local?

124

U13.5 Test de autoevaluare nr. 13


1 La ce se refer satisfac iile ob inute n procesele productive? : 1.accent pe oportunit ile de dezvoltare personal la locul de munc; Timp de lucru : 15 min 2.aten ia acordat aspectelor afective i plcute la nivelul postului ocupat i al Punctaj : 100 climatului n care se lucreaz; 3. securitatea locului de munc 4. recompensele individuale Alege i varianta corect a. 3 4 b. 1 4 c. 1 2 3 4 d. 1 3 e. 1 2 3 (10 puncte) 2. Ce presupune tendin a de convergen n planul valorilor?: 1. se manifest descreterea rolului religiei ca surs a obliga iilor morale 2. are loc dezvoltarea sistemelor politce democratice, inclusiv a celor neconven ionale 3. creterea importan ei rela iilor sociale multiple 4. orientarea spre realizarea de sine global Alege i varianta corect 1234 12 134 1 (10 puncte) 3. Completa i: Firmele germane sunt, de cele mai lute ori, organizate pe.....sau...... (10 puncte) 4. Deciziile majore se adopt, de regul, n mod participativ de ctre echipa managerial care ia forma consiliului managerial Adevarat Fals (10 puncte) 5. n UE se ntlnesc urmtoarele tipuri de structuri organizatorice: 1. structura diversificat economic, dar cu un grup de export centralizat 2. structura interna ional pe divizii 3. structura organizatoric tip mam-fiic 4. structura global pe func ii Alege i varianta corect a. 1 2 3 4 b. 3 4 c. 4 d. 1 3

125

(10 puncte) 6. Principalele avantale ale structuii diversificat economic, dar cu un grup de export centralizat sunt : a facilitatea elaborrii unei strategii comerciale interna ionale b.extinderea vnzrii produselor fabricate pentru pia a intern n alte ri; c.corelarea adecvat a mrimii i componen ei structurii organizatorice cu amploarea vnzrilor; d. concentrarea superioar asupra oportunit ilor i activit ilor pe pie ele strine Alege i varianta corect a,b,c b,c, a,b,c,d b (10 puncte) 7. Structura interna ional pe divizii are urmtoarele avantaje: a. realizarea unei coeziuni ntre activit ile desfurate n diferite regiuni b. facilitarea exportului de ctre micile divizii de produc ie c. in concentrarea superioar asupra oportunit ilor i activit ilor pe pie ele strine strument de credit; d. inocularea unei perspective interna ionale n toate activit ile de produc ie Alege i varianta corect b,c,d a,b,c,d a,b ac (10 puncte)

8. Structura func ional regional are urmtoarele avantaje: 1. realizarea de produse competitive din punct de vedere al costurilor i al pre urilor n fiecare regiune, pe baza ob inerii economiilor de scal 2. reac ia rapid la schimbrile produse pe pie ele locale datorit autonomiei produc iei i marketingului la nivel local 3.. diminuarea unui rspuns prompt la cerin ele brute ale pie ei, datorit complexit ii managementului de produc ie i coordonrii regionale. 4. existen a unor reduse oportunit i de a transfera produsele de la o regiune la alta, limitnd capacitatea organiza iei de a valorifica poten ialul regiunilor n care se realizeaz costurile de produc ie cele mai reduse Alege i varianta corect 1234 134 234 1 (10 puncte) 9. Care sunt etapele principale ale procesului de marketing strategic?: 1. procesul de marketing strategic n Europa 2. strategii specifice pentru Uniunea European 3. aprarea pie ei interne

126

4. rezolvarea problemei asupra capacit ii de produc ie Alege i varianta corect 1234 24 13 34

(10 puncte) 10. O alt clasificare a posibilelor strategii pentru Uniunea European este: 1. retragerea de pe pia a european 2. intrarea n competi ie la nivel pan-european 3. aprarea un ei nie de pia Alege i varianta corect 123 2 13

(10 puncte)

U13.6. Rezumat
Sub impactul a numeroi factori regionali i globali, mediul european de afaceri a progresat substan ial, prezentndu-se ca un sistem economic integrat deosebit de complex i puternic. Parametrii func ionali asigur o favorabil baz pentru evolu ii dinamice, n pofida eterogenit ii rilor componente i ale greu descifrabilelor transformri produse n plan interna ional.

Bibliografie minimal
1. Carp Radu, andru Simona Dreptul la intimitate i protec ia datelor cu caracter personal. De la acquis-ul comunitar la legisla ia romneasc, Ed. All Beck, Bucureti, 2004 2. Crcan Mihaela, Cp n Marcel Libera circula ie a persoanelor, bunurilor, serviciilor, capitalurilor, Ed. Tritonic, Bucureti, 2007 3. Darie Nicolae Uniunea European. Construc ie. Institu ii. Legisla ie. Politici comune. Dezvoltare, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2008

Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare nr. 13


1-c; 2. 1,2,3,4; 3 divizii, func iuni; 4- adevrat; 5-a; 6-a,b,c; 7-a,b,c,d; 81,2,3,4; 9-1,2,3,4;10-1,2,3; 127

TEMA DE CONTROL NR. 3 ANALIZA INSTRUMENTELOR POLITICII COMERCIALE COMUNE Analiza i principalele instrumente ale politicii comerciale comune

128

MODULUL 5
UNITATEA 14:

Tendin e de armonizare fiscal la nivelul Uniunii Europene. Provocri pentru Romnia

TEMA DE CONTROL NR. 4

UNITATEA 14 Tendin e de armonizare fiscal la nivelul Uniunii Europene. Provcri pentru Romnia

Durata medie de studiu individual - 2 ore

Cuprins:
U14.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are

pag.

U14.2. Prezentare general a acquis-ului comunitar n domeniul impozitrii U14.3. Probleme ale sistemelor na ionale de impozitare n contextul integrrii economice europene U14.4. IMM-urile-motorul economiei europene U14.5. Test de autoevaluare . U14.6. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare .. 129

U14.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are


Parcurgerea acestei unit i de nv are v va facilita nv area unor concepte privind: - acquis comunitar - baz de impunere - reguli comunitare

U14.2. Prezentare general a acquis-ului comunitar n domeniul impozitrii


Ra iunea de existen a regulilor comunitare Adoptarea la nivel comunitar de reguli referitoare la natura i utilizarea instrumentelor fiscale nu poate fi privit, aa cum exist reflexul n anumite cercuri, drept expresia unui proces mecanic de extindere continu a frontierelor acquis-ului comunitar. Ea se sprijin pe unele considera ii foarte puternice i convingtoare, care sunt legate att de esen a procesului integra ionist european n forma prevzut de Tratatele constitutive, ct i de exigen ele pe care un sistem fiscal trebuie s le satisfac n mod ideal: s colecteze veniturile necesare; prin metodele care comport cele mai mici costuri; prezervnd echitatea n mpr irea poverii fiscale; i genernd minimum posibil de distorsiuni n alocarea resurselor. Astfel, n primul rnd, acquis-ul comunitar n domeniul impozitrii este necesar pentru a nu stnjeni exercitarea celor patru libert i care dau substan conceptului de pia unic. Exist dou tipuri de obstacole care segmenteaz pia a unic i care pot fi generate de instrumentele fiscale utilizate de Statele Membre. Este vorba, n primul rnd, de discriminare, situa ie care poate interveni n trei cazuri, respectiv: aplicarea de reguli diferite unor situa ii comparabile; aplicarea aceleiai reguli unor situa ii diferite; sau aplicarea unor tratamente foarte diferite n situa ii nu foarte diferite. Discriminarea poate fi direct (explicit), n cazul n care diferen ierea de tratament este generat de na ionalitatea sau reziden a contribuabilului, sau indirect (implicit). Discriminarea este prezumat a fi incompatibil cu Tratatul CE, dar aceast incompatibilitate nu este absolut, ea putnd fi acceptat n circumstan e speciale. n plan fiscal, situa iile n care obliga ia nediscriminrii poate fi considerat excesiv i inoportun sunt mai numeroase dect n alte domenii. n practic, ca i n literatura de specialitate, au fost identificate mai multe circumstan e susceptibile a face permisibil o anumit doz de discriminare ntre contribuabili: a) pentru a contracara pierderea sau diminuarea de ncasri bugetare ; Atari justificri au fost considerate, pn n prezent cel pu in, inacceptabile, Statele Membre trebuind s i asume costurile care decurg din abolirea barierelor n interiorul pie ei unice, deci inclusiv a celor de natur fiscal. b) pentru a prezerva logica intern (coeziunea) sistemelor fiscale na ionale ; Principiul acoperitor al acestei explica ii este acela c un contribuabil care se angajeaz n tranzac ii trans-frontier nu poate pretinde tratament fiscal la fel de favorabil cu cel al contribuabilului care desfoar activit i exclusiv la nivel na ional, deoarece acesta din urm a contribuit n mai mare msur la formarea resurselor bugetare care fac posibil acel tratament mai favorabil. Altminteri, to i contribuabilii ar putea s evite s contribuie la formarea resurselor bugetare, pretinznd ns accesul la facilit i. Pentru a fi acceptat un tratament discriminatoriu justificat prin nevoia pstrrii coeziunii unui sistem fiscal, trebuie s nu poat exista alt modalitate de a lega acordarea de deduceri din baza de impunere de posibilitatea de a taxa venituri constituite pe baza sumelor deduse. De exemplu, un stat poate refuza s accepte deducerea unor prime de asigurare pltite de contribuabil n alt ar, dac pl ile efectuate ulterior de asigurtor ctre contribuabil nu pot fi impozitate n statul respectiv. Trebuie ns men ionat c aceast categorie de justificri sunt tot mai rar acceptate de CEJ. c) pentru a contracara evaziunea fiscal sau evitarea fiscal ; Pn n prezent, acest tip de justificare nu a fost respins de plano, Curtea European de Justi ie (CEJ) admi nd c este un obiectiv legitim, acceptabil din perspectiva legisla iei comunitare.1

130

Practica CEJ n ce privete aplicarea acestei justificri este ns oscilant i fondat pe ra ionamente negative: simplul risc de evaziune/evitare fiscal nu este suficient pentru ca s se poat deroga de la principiul general al nediscriminrii. Din examinarea jurispruden ei se poate infera c asemenea justificri au ajuns s fie acceptate mai uor dect n trecut, fr ns a se bucura de o acceptare automat. Cazurile de aceast natur sunt examinate din perspectiva principiului propor ionalit ii. d) msuri care nu contravin dispozi iilor din tratatele bilaterale (de regul, pentru evitarea dublei impuneri) cu rile ai cror resortisan i sunt contribuabilii discrimina i ; n mod constant, CEJ a respins aceast justificare, ceea ce reprezint o consecin logic a existen ei unui drept comunitar de-sine-stttor, distinct i prevalent fa de legisla iile na ionale. Caracterul discriminatoriu al unei msuri fiscale este mult mai simplu de determinat n cazul impozitelor indirecte. n ceea ce privete impozitele directe, ns, reedin a contribuabilului este elementul principal i inevitabil care stabilete ntinderea jurisdic iei statului respectiv n materie fiscal. Cu alte cuvinte, diferen ierea de tratament n func ie de reedin este de neevitat. ntruct existen a unei discriminri este mai uor de identificat n cazul impozitelor indirecte dect n cazul celor directe, barierele de natur fiscal n calea liberei circula ii a bunurilor sunt mai uor de observat i probat dect barierele de natur fiscal care ngrdesc libera circula ie a serviciilor, capitalurilor i persoanelor. n afar de msurile discriminatorii, pia a unic poate fi segmentat i de alte restric ii, care nu implic elemente de discriminare. Sunt avute aici n vedere aspecte precum : materializarea riscului dublei impuneri, n condi iile n care mecanismele de evitare a acestei probleme sunt nc subdezvoltate n cadrul UE, iar cele care au fost adoptate nu func ioneaz eficient; posibilitatea foarte limitat de compensare fiscal a pierderilor la alt nivel dect cel na ional (fa de, n mod ideal, nivelul comunitar); sisteme fiscale na ionale ce ncorporeaz trsturi care favorizeaz investitorii interni; costuri fiscale asociate restructurrilor corporative trans-na ionale dar care sunt, totui, circumscrise strict nivelului comunitar, unde n principiu func ioneaz o pia unic. Simplele diferen e ntre sistemele interne de impozitare, bazele de impunere sau ratele deimpunere nu reprezint, n sine, restric ii sau discriminri. Cu alte cuvinte, cele patru libert i fundamentale nu pot fi utilizate ca pretext pentru o armonizare complet (i nici mcar foarte extins) a sistemelor na ionale de impozitare. Decizia privind introducerea anumitor tipuri de impozite, nivelul ratelor de impunere i structura bazei de impunere ine de suveranitatea na ional, atta vreme ct exist garan ia c cet enii altor state membre afla i n circumstan e similare vor fi trata i similar, iar accesul la pia nu este restric ionat n mod dispropor ionat. Altfel spus, nu exist un drept de a fi supus aceluiai nivel de impozitare pe tot cuprinsul UE. 4 Considera iile de mai sus pot fi cel mai bine ilustrate printr-o serie de cazuri-born (landmark cases) din practica CEJ referitoare la impozitarea direct, toate rezultnd n cenzurarea unor reguli fiscale aplicate de Statul Membru de jurisdic ie. Commerzbank (1991), Marea Britanie: Refuzul autorit ii fiscale de a plti dobnd pentru sumele returnate unui contribuabil nerezident care pltise mai mult dect obliga iile fiscale finale, n condi iile n care aceast dobnd era acordat companiilor rezidente. Futura (1995), Luxemburg: Neacordarea posibilit ii de a beneficia de reportarea pierderilor fiscale dect companiilor care aveau contabilitate proprie, cu consecin a excluderii de la aceast facilitate a sucursalelor companiilor strine care se prevalau de dreptul de a nu ine o contabilitate separat de cea a companiei-mam. Royal Bank of Scotland (1997), Grecia: Aplicarea unei rate de impunere mai mari pentru veniturile sucursalelor bncilor strine dect pentru veniturile bncilor greceti, pe considerentul c bncile greceti erau supuse impozitrii globale. Bosal BV (2003), Olanda: Imposibilitatea deducerii fiscale a cheltuielilor aferente de inerii de ac iuni (e.g., dobnda la fondurile mprumutate pentru a capitaliza o subsidiar sau pentru gestionarea ei), dac ctigurile de pe urma de inerii acelor ac iuni nu erau impozabile n Olanda. Chiar i n domeniul impozitelor indirecte, unde legisla ia secundar este mai cuprinztoare, clar i sistematizat, apelul la CEJ pentru salvgardarea principiilor pie ei unice este foarte frecvent. Cu privire la probleme decurgnd din aplicarea TVA, Curtea sa pronun at n nu mai pu in de 450 de cazuri pn n anul 2006. O situa ie similar se ntlnete i n cazul accizelor, care alturi de TVA, sunt parte din procesul de aa-numit integrare pozitiv5 dat fiind c sunt reglementate prin Directive UE i regulamente care simplific n bun msur aplicarea lor la nivel na ional.

131

Tratatul CE, ale crui dispozi ii formeaz ceea ce este desemnat drept legisla ia primar a UE, con ine o serie de reguli fundamentale, succint enumerate mai jos. a) interdic ia de a supune produsele importate unor impozite indirecte superioare celor aplicate produselor indigene similare (Art.90); b) interzicerea acordrii, la exportul de produse ctre alte state membre, de restituiri ale impozitelor interne superioare impozitelor la care au fost efectiv supuse produsele respective (Art.91); c) armonizarea, doar pe baza deciziei cu unanimitate a Statelor Membre, a impozitelor indirecte, n msura n care o asemenea armonizare este necesar pentru a asigura func ionarea pie ei interne (Art.93); d) dei nu exist prevederi exprese referitoare la armonizarea impozitelor directe, aceast eventualitate nu este exclus, existnd acoperire n Art.94, potrivit cruia Consiliul, statund n unanimitate, poate adopta directive pentru armonizarea reglementrilor statelor membre care au o inciden direct asupra func ionrii pie ei comune; e) posibilitatea statelor membre de a diferen ia ntre nereziden i i reziden i din punctul de vedere al reglementrilor fiscale, cu condi ia ca aceast diferen iere s nu constituie o discriminare arbitrar (Art.58); f) obliga ia Statelor Membre de a ncheia ntre ele tratate pentru eliminarea dublei impuneri n interiorul Comunit ii (Art.293); Exist, de asemenea, o serie de articole ale Tratatului CE cu o cuprindere generic, dar care con in prevederi a cror relevan pentru domeniul impozitrii este cert i a fost deja confirmat n repetate rnduri. Este vorba de: a) interzicerea explicit a oricrei discriminri n virtutea na ionalit ii, principiu statuat cu claritate n Art.12; b) interdic ia, cu excep ia unor situa ii limitativ prevzute, a acordrii de ajutoare de stat (Art.87); c) obliga ia coordonrii politicilor economice ale Statelor Membre, n virtutea faptului c ele prezint un interes comun, i supravegherea multilateral efectuat n aceast privin prin linii directoare generale de politic economic adoptate de Consiliu (Art.99); pn n prezent, ns, aceste documente au evitat s abordeze probleme de impozitare propriu-zis, concentrndu-se asupra aspectelor macroeconomice i, uneori, structurale; d) posibilitatea generic pe care o are Consiliul, statund n unanimitate asupra unei propuneri a Comisiei i dup consultarea Parlamentului European, de a adopta msurile necesare realizrii, n cadrul func ionrii pie ei comune, a unui obiectiv al Comunit ii, atunci cnd Tratatul nu confer puterile necesare n acest scop (Art.308).

U14.3. Probleme ale sistemelor na ionale de impozitare n contextul integrrii economice europene
Riscul de erodare a bazelor de impunere Integrarea oricror economii na ionale este susceptibil s afecteze negativ sistemele de impozitare, n principal pe dou ci, respectiv: - mobilitatea crescut a bazelor de impozitare, subsecvent liberalizrii fluxurilor economice pe care o implic n mod necesar integrarea i amplificat de consecin ele progresului tehnic; - complicarea eforturilor de determinare i colectare a taxelor asupra contribuabililor i/sau tranzac iilor situate n afara jurisdic iei autorit ilor fiscale ale unei ri n Uniunea European, independen a fiscal a Statelor Membre este constrns suplimentar de obliga ia nedistorsionrii concuren ei n interiorul Pie ei Interne Unice, ca i de necesitatea ncadrrii n criteriile de convergen stabilite la Maastricht i ncorporate n Pactul de Stabilitate i Cretere. Din aceste motive, integrarea economic (fenomen definitoriu pentru procesul unanim remarcat i desemnat prin termenul de globalizare ) a ajuns s fie larg perceput (mai ales la nivelul discursului general, nespecializat) ca limitnd capacitatea guvernelor de a face ceea ce doresc i consider necesar n domenii-cheie precum impozitarea i corelativul lor mai important i evident, cheltuielile publice. Aceste temeri nu par, totui, s fie validate de faptul c tendin a general nregistrat pe plan mondial este de cretere a impozitelor colectate, att n termeni absolu i, ct i relativi. Astfel, bunoar, n anul 2003 rile membre ale UE(-15) redistribuiau prin prghia bugetar foarte

132

importantul procent de 41,8% din PIB, n cretere substan ial fa de anul 1970, cnd veniturile fiscale reprezentau doar 33,5% din PIB. Dei nivelul de impozitare evolueaz n tandem cu nivelul cheltuielilor publice, nici unul dintre ele nu poate fi asociat pozitiv, din punct de vedere statistic, cu fenomenul globalizrii/ integrrii economice. Astfel, unele dintre cele mai nalte niveluri de taxe colectate se gsesc n ri puternic globalizate, pe cnd ri situate printre ultimele n clasamentele fcute pe baza indicilor de globalizare au i niveluri foarte sczute de ncasri bugetare. Mai concret, ri membre ale UE precum Suedia i Finlanda, care figureaz pe unele din primele locuri n topul globalizrii, au unele din cele mai generoase niveluri de cheltuieli sociale din lume, su inute de impozite care, din perspectiv comparativ, nu pot fi considerate dect drept nalte. Mobilitatea bazelor de impunere Din moment ce factorii de produc ie pot extrage rente mai importante doar traversnd frontiera, orice agent economic ra ional va face acest lucru dac frontiera este deschis. De aceea, mai sus men ionata mobilitate a bazelor de impunere atinge dimensiuni foarte importante n interiorul UE, unde este cel pu in stimulat, dac nu chiar generat, de procese consubstan iale procesului integra ionist european, i anume: liberalizarea circula iei capitalurilor; dispari ia barierelor vamale la nivel intra-comunitar; introducerea monedei unice europene, cu corolarul dispari iei uneia dintre cele mai importante costuri de tranzac ie (riscul valutar) pentru tranzac iile desfurate ntre rile din zona euro, a cror pondere economic la scara UE este covritoare (i foarte semnificativ i la scar mondial). Mobilitatea nu este ns identic pentru toate bazele de impunere. n principiu, micarea for ei de munc este mai limitat, din cauza unor bariere intrinseci, precum cele lingvistice sau considera iile de ordin familial, social sau cultural. Acestea fiind zise, partea mai calificat a for ei de munc este mai mobil, iar gradul su de mobilitate este n cretere. Consumul este ndeobte considerat o baz stabil de impunere, dar deplasarea accentului ctre servicii n rile dezvoltate, amplificarea fenomenului cumprturilor transfrontier i dezvoltarea comer ului electronic fac ca o anumit mobilitate s se manifeste i n aceast privin . Ceea ce este de re inut, ca tendin larg identificabil pe plan mondial (i, a fortiori, n interiorul UE) este c o parte crescnd a bazei de impunere este tot mai elastic n func ie de ratele de impunere. Datele statistice disponibile indic faptul c, n rile industrializate, impozitele asupra veniturilor corpora iilor nu sunt sursa primordial de venit. n general, ele nu depesc 10% din totalul ncasrilor bugetare. Cele mai importante impozite n aceste ri sunt cele asupra consumului (TVA, accize, taxe vamale), asupra veniturilor personale ale reziden ilor i, respectiv, asupra muncii (payroll taxes). Venitul corpora iilor poate fi taxat mai uor doar dac se bazeaz pe resurse specifice unui anumit amplasament, fie ele naturale sau umane. Dac venitul corpora iilor este mai greu de impozitat, este teoretic posibil (iar n literatura de specialitate exist propuneri n acest sens) schimbarea principiului de impozitare, prelevarea fcndu-se n func ie de elemente cum ar fi capitalul social, cifra de afaceri sau numrul de angaja i. Dificult ile de determinare i colectare a taxelor n afara propriei jurisdic ii O serie de tendin e recente, definitorii pentru sau cel pu in asociate cu fenomenul globalizrii, au ngreunat mult sarcina autorit ilor fiscale. Este vorba, n principal, de: expansiunea comer ului electronic; proliferarea paradisurilor fiscale; i creterea exponen ial a tranzac iilor intra-grup (n cadrul societ ilor transna ionale). Ca rspuns la aceste tendin e, tot mai multe state au nceput s adopte msuri fiscale al cror unic scop este acela de a le proteja bazele de impunere: - emiterea de norme cu un mare grad de complexitate cu privire la veniturile ob inute n strintate; - legisla ii protec ioniste, destinate a restric iona amplasarea contribuabililor (corporativi sau individuali) n jurisdici ii fiscale mai atractive; - presiuni fcute asupra statelor cu regimuri fiscale (prea) permisive, i aceasta nu doar (i nici mcar, n principal) n legtur cu combaterea splrii de bani la scar mondial; - limitri ale confiden ialit ii datelor personale. Impozitarea veniturilor ob inute n alte jurisdic ii Pe plan mondial, exist i se aplic dou principii de impozitare a acestor venituri : principiul reedin ei i principiul sursei de venit. Conform principiului reedin ei (care subntinde sistemul global de impunere) sunt supuse impozitrii toate veniturile ob inute de reziden i, indiferent de locul generrii lor. n cazul aplicrii principiului reedin ei, un investitor se confrunt cu aceeai rat marginal de impunere att pentru veniturile ob inute la locul de reedin , ct i pentru veniturile ob inute n strintate. Potrivit principiului sursei de venit (care corespunde sistemului

133

teritorial de impunere), impozitele sunt aplicate n locul unde sunt ob inute veniturile. Sistemul teritorial este reputat superior sistemului global, n special deoarece este considerat a fi mai simplu de administrat. Implica iile economice ale celor dou sisteme sunt complexe. Dac se urmrete eficien a produc iei, atunci pre urile la productor ale input-urilor i output-urilor trebuie egalizate ntre ri, ceea ce reclam utilizarea principiului reedin ei la impozitele directe i cel al destina iei la impozitele indirecte. n schimb, dac func ia de maximizat este surplusul consumatorului, atunci pre urile la consumator trebuie s tind spre egalizare ntre ri, ceea ce presupune recurgerea la principiul sursei de venit n cazul impozitelor directe, respectiv cel al originii pentru impozitele indirecte. La ora actual, ns, marea majoritate a rilor membre UE practic sistemul de impozitare a veniturilor bazat pe principiul sursei de venit, din cauza percep iei existen ei unui schimb nesatisfctor de informa ii ntre autorit ile fiscale din Statele Membre, ca i a dorin ei statelor mici de putea atrage surse mobile de impozitare din alte ri membre.

U14.4. IMM-urile-motorul economiei europene

ntreprinderile mici i mijlocii reprezint motorul economiei europene i cel mai important generator de noi locuri de munc i de cretere economic. Comisia European, prin ac iunile sale, pune nevoile micilor ntreprinderi n centrul politicilor sale. Principala prioritate o constituie ameliorarea mediului financiar i mbog irea reglementrilor la nivelul IMM-urilor din Europa n ceea ce prives e facilitarea activit ii acestora. Comisia European i-a luat angajamentul de a mbunt i reglementrile i de a pune IMM-urile pe primul loc n cadrul priorit ilor sale. Astfel, toate noile propuneri legislative comunitare sunt verifi cate pentru a vedea dac sunt favorabile micilor companii. n perioada 2007-2013, fondurile de dezvoltare regional vor contribui cu aproximativ 200 miliarde pentru promovarea afacerilor, locurilor de munc i creterii economice, iar IMMurile vor benefi cia de mare parte din aceast sum. Programele noastre de cercetare i de dezvoltare vor furniza IMM-urilor aproape 6 miliarde pentru fi nan area cercetrilor. Pn la sfritul anului 2013, cheltuielile comunitare pentru promovarea spiritului ntreprinztor i a inova iei vor fi cu 60% mai mari dect n 2006, datorit celor 3,6 miliarde furnizate de noul Program pentru competitivitate i inova ie. Din aceast sum, 1 miliard este dedicat sprijinului fi nanciar pentru IMM-uri. Acest pachet informativ v ofer un tur complet al msurilor pe care le-am implementat n sprijinul IMM-urilor, precum i al modalit ilor n care noi inten ionm s le extindem i s le ameliorm. Suntem mndri de ceea ce facem pentru IMM-uri i sper c sunte i de acord cu mine c Europa are nevoie de IMM-uri, iar IMM-urile au nevoie de Europa. Reglementri mai pu ine, dar mai efi ciente Anumite legi care infl uen eaz IMM-urile n domenii precum ocuparea, protec ia social i de mediu au fost ini iate la nivel comunitar. Trebuie s garantm faptul c aceste legi sunt adecvate i nu adaug alte greut i micilor ntreprinderi. n mod propor ional, birocra ia este o povar mult mai mare pentru IMM-uri dect pentru fi rmele mai mari. Conform unui studiu realizat n Germania n 2004, companiile mari cu peste 500 de angaja i cheltuiesc, n medie, 354 pe angajat/an pentru ndeplinirea obliga iilor. n acelai timp, o microntreprindere cu mai pu in de zece angaja i cheltuiete, n medie, 4 361 pe angajat/an. Birocra ia excesiv exercit n mod clar o presiune puternic asupra resurselor umane i fi nanciare ale IMM-urilor , sczndu-le prin aceasta gradul de competitivitate. O reducere de 25% a poverii administrative pentru ntreprinderi se traduce ntr-o cretere cu 1,5% a PIB-ului Uniunii Europene, adic aproximativ 150 miliarde . Totui, acest obiectiv poate fi atins doar prin colaborarea dintre autorit ile na ionale, regionale i locale i Comisia European. De ce este important reducerea birocra iei? n prezent, Uniunea European face eforturi fr precedent pentru a reduce birocra ia, att n cadrul legisla iei existente, ct i n propunerile legislative. Pentru nceput, Comisia a retras 68 de proiecte de legi n 2006 i inten ioneaz s retrag alte zece proiecte n 2007. De asemenea, Comisia lucreaz la reducerea numrului de legi care vizeaz simplifi carea activit ii IMM-urilor. Acestea includ reducerea raportrilor impuse de reglementrile contabile, reducerea costurilor

134

pentru pl ile transfrontaliere i simplifi carea procedurilor vamale. Un numr total de 220 legi i 1 400 de texte din legisla ia secundar fac obiectul unei examinri pentru perioada 2005-2008, nregistrndu-se deja rezultate: jumtate din numrul legilor incluse n programul ini ial au fost dezbtute la nceputul anului 2007. Reducerea formalit ilor pentru licita iile publice Achizi iile publice reprezint aproximativ 16% din PIB-ul UE sau aproximativ 1 500 miliarde . Multe IMM-uri ntmpin difi cult i atunci cnd este vorba de participarea n cadrul licita iilor publice: fi e sunt ru informate n legtur cu oportunit ile de licita ii, fi e le lipete expertiza n pregtirea ofertei sau resursele pentru a reac iona ntr-o perioad att de scurt de timp, fie ntmpin difi cult i la ndeplinirea cerin elor administrative. Prin urmare, una dintre priorit ile cheie ale Comisiei o constituie ncurajarea msurilor, att la nivelul statelor membre, ct i la nivel comunitar, care s permit crearea de condi ii egale pentru ntreprinderile care particip la licita iile publice. Studiile arat c peste 10% din ntreprinderile cu un singur angajat ar recruta personal, dac ar avea mai pu ine formalit i de ndeplinit. Deoarece aceste ntreprinderi reprezint peste jumtate din totalul ntreprinderilor din UE, acest fapt se traduce prin apari ia a 1,5 milioane de noi locuri de munc. Trebuie s garantm faptul c noile legi nu ngreuneaz activitatea micilor ntreprinderi, ci iau nevoile lor n considerare.Aceasta este o parte a principiului Think small fi rst (S ne gndim mai nti la IMM-uri), introdus de Comisie n 2005, odat cu prezentarea noii politici privind IMM-urile. Toate propunerile legislative fac obiectul unei verifi cri riguroase cu privire la impactul lor poten ial asupra IMM-urilor. Prin intermediul reprezentantului pentru IMM-uri, Comisia men ine un dialog activ cu persoanele implicate. Pe lng solicitarea i evaluarea problemelor IMM-urilor, reprezentantul are rolul unui ambasador al micilor ntreprinderi n cadrul Comisiei. De asemenea, Comisia caut acele domenii n care pot fi utilizate alternativele la legisla ie, precum autoreglementarea i standardele n industrie. De exemplu: Comisia a simplifi cat legile care privesc IMM-urile din sectorul farmaceutic. Printre acestea se afl reducerea taxelor pentru microntreprinderi i posibilitatea pl ii ealonate i acordarea de asisten administrativ la depunerea dosarelor pentru Agen ia European pentru Medicamente. Noua legisla ie REACH cu privire la substan ele chimice asigur IMM-urilor taxe reduse de nregistrare a substan elor la Agen ia European pentru Medicamente. De asemenea, ea prevede nfi in area de birouri de asisten dedicate IMM-urilor n toate statele membre. ntreprinderile care emit cantit i foarte mici de poluan i sunt de asemenea scutite de unele cerin e de raportare aferente noilor orientri europene cu privire la comer ul cu emisii de CO2. Sprijinirea autorit ilor na ionale i regionale. Multe din problemele ntmpinate de IMM-uri se datoreaz legilor, regulamentelor i practicilor na ionale i regionale. Prin urmare, Comisia ncurajeaz autorit ile europene s identifi ce i s implementeze ini iative efi ciente care mbunt esc cadrul n care IMM-urile i desfoar activitatea. Printre aceste ini iative se afl reducerea formalit ilor de nfi in are a unei fi rme, simplifi carea formalit ilor de angajare a primului angajat pentru ntreprinderile cu un singur angajat i ameliorarea consultrii micilor ntreprinderi n legtur cu elaborarea de politici care le pot afecta. Carta European pentru ntreprinderi Mici este o ini iativ care permite autorit ilor na ionale i regionale s analizeze progresul nregistrat i s fac schimb de bune practici. i func ioneaz! Statele membre nva din politicile i solu iile celorlalte state.

ntrebri facultative
1. Ce este acquis-ul comunitar? 2. Ce n elege i prin conceptul de pia unic? 3. Ce este evaziunea fiscal? 4. Care sunt elementele de discriminare? 5. Pe cte ci se realizeaz integrarea? 6. Ce este baza de impunere? 7. Care sunt reglementrile n domeniul IMM-urilor? 8. n ce const aranjamentul de credit de tip stand-by?

135

U14.5 Test de autoevaluare nr. 14


1 n literatura de specialitate au fost identificate mai multe circumstan e susceptibile a face permisibile o anumit doz de discriminare ntre contribuabili: Timp de lucru : 15 min 1.pentru a contracara pierderea sau diminuarea de ncasri bugetare Punctaj : 100 2. pentru a prezerva logica intern sistemelor fiscale na ionale 3. pentru a contracara evaziunea fiscal 4. eliminarea practicilor monetare multiple; 5. msuri care nu convin dispozi iilor din tratatele bilaterale Alege i varianta corect a. 3 4 5 b. 1 5 c. 1 2 3 4 5 d. 1 2 e. 1 2 3 4 (10 puncte) 2. Pia a unic poate fi segmentat i de alte restric ii, care nu implic elemente de discriminare. Sunt avute aici n vedere aspecte precum: 1. materializarea riscului dublei impuneri, n condi iile n care mecanismele de evitare a acestei probleme sunt nc subdezvoltate n cadrul UE, iar cele care au fost adoptate nu func ioneaz eficient; 2. posibilitatea foarte limitat de compensare fiscal a pierderilor la alt nivel dect cel na ional (fa de, n mod ideal, nivelul comunitar); 3. sisteme fiscale na ionale ce ncorporeaz trsturi care favorizeaz investitorii interni; 4. costuri fiscale asociate restructurrilor corporative trans-na ionale dar care sunt, totui, circumscrise strict nivelului comunitar, unde n principiu func ioneaz o pia unic. Alege i varianta corect 1234 1 3 134 2 (10 puncte) 3. Completa i: Discriminarea este prezumat a fi incompatibil cu., dar aceast incompatibilitate nu este absolut, ea putnd fi acceptat n (10 puncte) 4. Exist dou tipuri de obstacole care segmenteaz pia a unic i care pot fi generate de instrumentele fiscale utilizate de Statele Membre Adevarat Fals (10 puncte) 5. Tratatul CE, ale crui dispozi ii formeaz ceea ce este desemnat drept legisla ia primar a UE, con ine o serie de reguli fundamentale, astfel: 1. interdic ia de a supune produsele importate unor impozite indirecte superioare celor aplicate produselor indigene similare 2. interzicerea acordrii, la exportul de produse ctre alte state membre, de restituiri ale impozitelor interne superioare impozitelor la care au fost efectiv supuse produsele respective

136

3. armonizarea, doar pe baza deciziei cu unanimitate a Statelor Membre, a impozitelor indirecte, n msura n care o asemenea armonizare este necesar pentru a asigura func ionarea pie ei interne 4. dei nu exist prevederi exprese referitoare la armonizarea impozitelor directe, aceast eventualitate nu este exclus, existnd acoperire n Art.94, potrivit cruia Consiliul, statund n unanimitate, poate adopta directive pentru armonizarea reglementrilor statelor membre care au o inciden direct asupra func ionrii pie ei comune Alege i varianta corect a. 1 2 3 4 b. 3 4 c. 4 d. 1 2

(10 puncte) 6. Exist, de asemenea, o serie de articole ale Tratatului CE cu o cuprindere generic, dar care con in prevederi a cror relevan pentru domeniul impozitrii este cert i a fost deja confirmat n repetate rnduri. Este vorba de: a interzicerea explicit a oricrei discriminri n virtutea na ionalit ii b. interdic ia, cu excep ia unor situa ii limitativ prevzute, a acordrii de ajutoare de stat c. obliga ia coordonrii politicilor economice ale Statelor Membre, n virtutea faptului c ele prezint un interes comun, i supravegherea multilateral efectuat n aceast privin prin linii directoare generale de politic economic adoptate de Consiliu d. posibilitatea generic pe care o are Consiliul, statund n unanimitate asupra unei propuneri a Comisiei i dup consultarea Parlamentului European, de a adopta msurile necesare realizrii, n cadrul func ionrii pie ei comune, a unui obiectiv al Comunit ii, atunci cnd Tratatul nu confer puterile necesare n acest scop Alege i varianta corect a,b,c b,c, a,b,c,d b (10 puncte) 7. Integrarea oricror economii na ionale este susceptibil s afecteze negativ sistemele de impozitare, n principal pe dou ci, respectiv: a. complicarea eforturilor de determinare i colectare a taxelor asupra contribuabililor i/sau tranzac iilor situate n afara jurisdic iei autorit ilor fiscale ale unei ri b. consultan privind politicile economice i financiare c. crearea de institu ii; d. mobilitatea crescut a bazelor de impozitare, subsecvent liberalizrii fluxurilor economice pe care o implic n mod necesar integrarea i amplificat de consecin ele progresului tehnic; Alege i varianta corect b,c,d a,b,c,d a,b ac (20 puncte)

137

8. Tot mai multe state au nceput s adopte msuri fiscale al cror unic scop este acela de a le proteja bazele de impunere: 1. emiterea de norme cu un mare grad de complexitate cu privire la veniturile ob inute n strintate; 2. legisla ii protec ioniste, destinate a restric iona amplasarea contribuabililor (corporativi sau individuali) n jurisdici ii fiscale mai atractive; 3. presiuni fcute asupra statelor cu regimuri fiscale (prea) permisive, i aceasta nu doar (i nici mcar, n principal) n legtur cu combaterea splrii de bani la scar mondial; 4. limitri ale confiden ialit ii datelor personale Alege i varianta corect 1234 134 23 1 (20 puncte)

U14.6. Rezumat
Adoptarea la nivel comunitar de reguli referitoare la natura i utilizarea instrumentelor fiscale nu poate fi privit, aa cum exist reflexul n anumite cercuri, drept expresia unui proces mecanic de extindere continu a frontierelor acquis-ului comunitar

Bibliografie minimal
1. Carp Radu, andru Simona Dreptul la intimitate i protec ia datelor cu caracter personal. De la acquis-ul comunitar la legisla ia romneasc, Ed. All Beck, Bucureti, 2004 2. Crcan Mihaela, Cp n Marcel Libera circula ie a persoanelor, bunurilor, serviciilor, capitalurilor, Ed. Tritonic, Bucureti, 2007 3. Darie Nicolae Uniunea European. Construc ie. Institu ii. Legisla ie. Politici comune. Dezvoltare, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2008

Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare nr. 14


1-c; 2. 1,2,3,4; 3 Tratatul CE, circumstan e speciale ; 4- adevrat; 5-a; 6a,b,c,d; 7-a,c; 8-1,2,3,4; TEMA DE CONTROL NR. 4 ANALIZA IMPACTULUI INTRODUCERII EURO ASUPRA PIE EI DE CAPITAL Analiza i impactul introducerii Euro asupra pie ei de capital

138

BIBLIOGRAFIE
4. Carp Radu, andru Simona Dreptul la intimitate i protec ia datelor cu caracter personal. De la acquis-ul comunitar la legisla ia romneasc, Ed. All Beck, Bucureti, 2004 5. Crcan Mihaela, Cp n Marcel Libera circula ie a persoanelor, bunurilor, serviciilor, capitalurilor, Ed. Tritonic, Bucureti, 2007 6. Darie Nicolae Uniunea European. Construc ie. Institu ii. Legisla ie. Politici comune. Dezvoltare, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2008 7. Dobrescu Emilian M. Integrarea euorpean, Ed. Academiei Romne, Bucureti, 2000 8. Fecioru Ionel Libertatea de circula ie. ntre deziderat i realitate, Ed. Ministerului de Interne, Bucureti, 2008 9. Glc Costel Reorganizarea ntreprinderilor. Analiza dispozi iilor Noului Cod al Muncii n raport cu legisla ia i jurispruden a european, Ed. Rosetti, Bucureti, 2005 10. Ignat Ion Uniunea European. De la Pia a Comun la moneda unic, Ed. Economic, Bucureti, 2002 11. Ionescu Claudia, Todera Nicolae Politici de dezvoltare regional, Ed. Tritonic, Bucureti, 2007 12. Leonard Dick Ghidul Uniunii Europene, Ed. Teora, Bucureti, 2001 13. Marino Adrian Pentru Europa, Ed. Polirom, Iai, 2005 14. Mihai Emilia Ajutoare de stat i politici publice europene, Ed. C.H.Beck, Bucureti, 2008 15. Nistorescu Popa Cristina, Radu Roxana, Diaconu Mihai, Otovescu Cristina Regimul juridic al intermediarilor din mediul de afaceri. Alinierea legisla iei romneti cu legisla ia comunitar, Ed. Universitaria, Craiova, 2006 16. Prisecaru Petre Pia a Intern Unic. Cele 4 libert i fundamentale, Ed. Politeia, SNSPA, 2003 17. Prodi Romano O viziune asupra Europei, Ed. Polirom, 2001 18. Stoica Camelia Libera circula ie a persoanelor n Uniunea European, Ed. Oscar Print, Bucureti, 2006

139