EXPORTURILE SI IMPORTURILE REGIONALE

An III, Gr.12

EXPORTURILE SI IMPORTURILE REGIONALE

O legtur comercial ntre state a existat din cele mai vechi timpuri, baznduse pe schimburi de mrfuri, nlesnind totodat si contactele diplomatice si culturale. Aceast necesitate de schimburi a dus treptat la crearea unui drum comercial. Comertul internaional este un schimb de bunuri si servicii peste granie sau teritorii internaionale ceea ce reprezint o parte semnificativ a unor tari din PIB. Comerul internaional are dou componente: Export i Import. Exportul exprim ieirea de pe teritoriul vamal al unei ri a mrfurilor i serviciilor si implic ncasri valutare pentru ara exportatoare. Importul se refer la intrarea pe teritoriul vamal al unei ri a bunurilor i serviciilor din alte ri i el implic un efort valutar din partea rii importatoare. Marfa este bunul economic care serveste productiei sau satisfacerii nevoilor oamenilor, destinat vanzarii-cumpararii, prin tranzactii de piata.

Principalele categorii de marfuri sunt: - marfuri corporale de consum personal (alimente, imbracaminte, articole de igiena etc.); - marfuri corporale de consum indelungat (locuinte, mobila, autoturisme etc.); - servicii si informatii destinate consumului personal si sociale (de invatamant, de salubritate, de paza etc.); - informatii platite (servicii de posta, telefon, transport etc.); - marfuri servicii, informatii si bunuri corporale destinate activitatii economice (servicii

de marketing, management, consultanta economica si tehnico-stiintifica, licente si brevete, bunuri de capital fix si circulant etc.); - marfuri active monetare si financiare. Dupa modalitatile in care circula, se disting doua categorii de bunuri marfare: - integrale (cele care trec de la un posesor la altul, de regula de la producator la consumator, prin mecanismele pietei), si - partiale (sau mixte, care trec de la un posesor la altul, prin vanzare-cumparare, dar pretul la care se realizeaza tranzactia are la baza atat conditiile pietei, cat si criterii administrative, de echitate, de protectie sociala - serviciile de invatamant public, unele servicii sociale, medicale etc.). Din punct de veder comercial firmele care dein puterea (ponderea) ntr-o economie tind s priveasc la nivel de glob derularea afacerilor pe termen lung, deoarece asistm la un proces de globalizare a afacerilor. n ansamblul fluxurilor mondiale, comerul cu mrfuri corporale deine ponderea principal de 80%,restul de 20% revenind fluxurilor comerului invizibil (Denumire generica data comertului national cu servicii ce cuprinde in arealul sau toate tranzactiile comerciale care nu au ca obiect schimbul de marfuri corporale si nici transferul de capitaluri.). Adevrata explozie a comerului internaional a survenit dup cel de-al doilea rzboi mondial, odat cu cuceririle tehnico-tiinifice, dar i cu mutaiile ce au survenit n ordinea economic mondial. Evolutia structurii comertului international in perioada postbelica evidentiaza schimbarile de structura ce s-au produs in economia mondiala. Trasaturile caracteristice ale aceastei evolutii sunt: 1. permanenta si rapida imbogatire a nomenclatorului de produse ce se comercializeaza pe piata mondiala; 2. schimbarea continua a structurii acestui nomenclator, prin aparitia de produse noi si disparitia altor produse la perioade de timp din ce in ce mai scurte, in special la produsele

manufacturate (in prezent durata de varsta a acestor produse este de 5 ani). Se apreciaza ca mai putin de 1/4 din totalul produselor din circulatia internationala au o durata medie de viata de 10 ani. Progresul tehnic s-a impus foarte rapid si a determinat accentuarea deosebita a ceea ce se numeste uzura morala (reducerea duratei de folosinta a activitatii de reinnoire permanenta a productiei). Industria se afla intr-un permanent proces de innoire, de modernizare, de diversificare, deci apar noi tendinte de specializare si, drept urmare, ale loc o permanenta innoire si diversificare a nomenclatorului de produse. Acest lucru a dus la un proces de militarizare a economiei existent in tarile socialiste. Aparitia masurilor de antipoluare si de protejare ecologica a vietii reprezinta alte procese care au facut ca acest nomenclator sa se imbogateasca. Din necesitatea de urmarire a procesului de evolutie a comertului international la nivelul Sistemului Natiunilor Unite s-a procedat la o clasificare a marfurilor care circula si fac obiectul comertului international. Impartirea sintetica a acestor marfuri a determinat aparitia a doua grupe: 1. produse de baza si 2. produse manufacturate. Pana la al doilea razboi mondial (perioada antebelica), grupa produselor de baza a detinut ponderea valorica cea mai mare din comertul international (2/3 din acesta). in perioada postbelica insa, situatia s-a schimbat in favoarea produselor manufacturate ce au facut obiectul comertului international si, drept urmare, de la mijlocul secolului VI, ponderea produselor manufacturate a depasit-o pe cea a produselor de baza. Specialistii au apreciat ca schimbarea ponderii produselor manufacturate in comertul international este rezultatul accentuarii caracterului industrial al economiei mondiale al tarilor dezvoltate, in primul rand sub influenta revolutiei tehnico-stiintifice. De aceea, se spune ca, in perioada actuala, structura comertului mondial are un pronuntat caracter industrial. In cadrul acestuia predomina produsele cu un grad inalt de prelucrare. Voi sustine faptul ca o buna masura promotionala este negocierea si incheierea de tratate de comert si navigatie, de acorduri comerciale si de plati, de acorduri de

cooperare economica internationala sau alt tip de conventii internationale, cu conditia ca toate acestea sa includa si conditii si clauze care sa favorizeze schimburile comerciale, cum sunt Clauza natiunii celei mai favorizate (Un stat care acord unui alt stat clauza
natiunii celei mai favorizate se angajeaz s-i ofere acestuia din urm toate avantajele comerciale de care beneficiaz oricare alt tar n relatia cu primul stat. Cu alte cuvinte, nu poate exista un al treilea stat care s beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) dect cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate. Acest instrument constituie un element de baz al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC).),

Clauza regimului national. In

general, toate aceste acorduri asigura si creaza baza juridica necesara pentru dezvoltarea schimburilor comerciale. In consecinta, ele asigura continuitate si stabilitate in derularea schimburilor comerciale. Comertul anual pe regiuni, 2007-2009

Sursa: http://www.wto.org/ Toate tarile si regiunile au simtit declinul exporturilor in 2009, astfel America de Nord si Europa au avut o medie de 14.4%, Orientul Mijlociu cu exportul de petrol a avut o scadere de -4.9%, Africa -5.6%, America Centrala si de Sud -5.7% si Asia de -11.1%. SUA si Uniunea Europeana au avut o scadere de -14.8% iar Japonia de -24.9%, toate au avut o scdere mai mare decat media pe glob pe cand China a avut doar o scadere de -10.5% si India de -6.2%.

Media pe glob a importurilor si exporturilor Ianuarie 2007-Decembrie 2009.

JAN2: Jan 2007 114.3335 APR2: Apr 2007 114.42395 AUG2: Aug 2007 117.86417 DEC2: Dec 2007 119.70467 JAN3: Jan 2008 123.25757 APR3: Apr 2008 124.42577

AUG3: Aug 2008 120.14846

DEC3: Dec 2008 105.85094

JAN4: Jan 2009 98.977352

APR4: Apr 2009 100.40478

AUG4: Aug 2009 102.16468

DEC4: Dec 2009 114.4375

Sursa: http://stats.oecd.org/ Din punct de vedere regional, cel mai mare comerciant al lumii rmne Uniunea European, care n formula sa de 27 de state, realizeaz aproximativ jumtate din exporturile mondiale. Urmeaz Asia, care mpreun cu China i Japonia dein peste o ptrime din exporturile mondiale i America de Nord, cu cca. 15%. Aceste evoluii sunt n parte rezultatul gruprii n aceste regiuni a celor mai avansate ri ale lumii, care sunt cei mai mari exportatori i importatori (n cazul Europei i al Americii de Nord), n parte al dinamismului deosebit nregistrat n ultimul deceniu i jumtate de Asia, n special a Chinei, care a detronat Japonia, devenind al treilea mare comerciant al lumii, dar i datorit formrii de blocuri comerciale regionale. Comerul mondial pe principalele regiuni (2005, mld. USD) Regiunea Export Total mondial 10121 America de Nord 1478 SUA 904 America Latina si Caraibe 232 Europa 4353 Uniunea Europeana (25) 3988 CSI 342 Africa 296 Orientul Mijlociu 529 Asia 2773 China 762 Japonia 596 Import 10481 2285 1733 216 4521 4120 216 248 318 2599 660 516

Sursa: World Trade Report, 2006 -inrutirea termenilor schimbului n defavoarea rilor n dezvoltare, ca rezultat al evoluiei divergente a preurilor produselor cu grade diferite de prelucrare. Comerul exterior al rilor n dezvoltare este, n continuare, dominat de produse cu grad mai redus de prelucrare, chiar dac, pe ansamblu, materiile prime au fost depite de produsele prelucrate. n plus, accesul pe pieele rilor dezvoltate este mai facil pentru produsele care ncorporeaz mai puin tehnologie i care, n general, sunt mai ieftine dect cele avansate din punct de vedere tehnologic. nrutirea termenilor schimbului este amplificat i de perioadele de recesiune din economia mondial, cnd rile cele mai defavorizate sunt primele care nregistreaz din plin efectele negative ale stagnrii sau descreterii economice. - tripolizarea comerului internaional este una dintre cele mai evidente tendine ale acestui flux. Tripolizarea se afl, ns, ntr-o dinamic permanent, dac avem n vedere faptul c acum un deceniu triada era format din UE, SUA, Japonia, iar astzi ea este format de UE, SUA, China. De asemenea, i ntre aceti lideri se poate schimba ierarhia, ansele ca China s detroneze SUA nu sunt att de mici. Considerm c din acest punct de vedere, precizarea cea mai corect ar fi c din ce n ce mai mult aceast tripolizare vizeaz blocuri comerciale: UE, NAFTA, ASEAN (plus China) sunt gruprile ce dein peste trei ptrimi din exporturile mondiale. - Regionalizarea comerului internaional, pe fondul unei instituionalizri tot mai accentuate a acestuia constituie o alt caracteristic a fluxurilor comerciale internaionale. Tot mai multe acorduri regionale sunt negociate n cadrul OMC, iar cele existente tind s i consolideze din ce n ce mai mult poziia. UE se extinde tot mai mult, zona Asia Pacific se contureaz din ce n ce mai convingtor ca o viitoare putere economic, rile de pe continentul african se strduiesc s realizeze grupri funcionale, toate pe fondul unui efort susinut din partea OMC de a asigura un comer ct mai liber. Comerul mondial pe grupri regionale (2005, mld. USD) Export % din total Import % din total

NAFTA MERCOSUR ASEAN UE(25)extragrupare UE(15) UE(10) Tari in dezvoltare Tari in dezvoltare

1330 163 653 1328 3679 309 3443 2050

14.9 14 9 11 10 20 13 13

1727 113 593 1460 3024 1932

18.7 5 9 10 12 13

din Asia Sursa: World Trade Report, 2006 NAFTA - The North American Free Trade Agreement MERCOSUR - Southern Common Market - Creterea protecionismului de ordin netarifar, pe fondul diminurii protecionismului tarifar. Eforturile OMC de a reduce nivelul taxelor vamale a dat un impuls nu doar schimburilor comerciale internaionale, ci i dezvoltrii de noi instrumente de protecie a economiei, care s eludeze acordurile comerciale multilaterale negociate. - Internalizarea comerului mondial, ca urmare a activitii societilor transnaionale. n contextul globalizrii i al creterii interdependenelor, rolul granielor naionale tinde s se estompeze. n ceea ce privete corporaiile transnaionale, comerul ntre filiale este comer intrafirm, chiar dac aceste fluxuri presupun trecerea frontierelor naionale ale rilor pe teritoriul crora aceste filiale funcioneaz. Dup aprecierea unor specialiti, comerul intrafirm se situeaz n jurul valorii de 7 000 mld. USD, ceea ce reprezint peste trei ptrimi din valoarea importurilor mondiale! Evoluia preurilor la materiile prime a fost, n general, descresctoare, ceea ce a provocat pierderi pentru rile ce i aveau comerul concentrat pe materii prime. Exist, ns, i excepii, iar cea mai notabil este legat de petrol. Importana petrolului pentru economia mondial deriv din simplul fapt c modelul energetic actual este dominat de petrol, iar energia este fundamentul ntregii dezvoltri economice. Crizele petroliere declanate n anii 70 au dus la puternice transformri n ierarhia mondial i a constituit un factor agravant al crizei sistemului comunist. 8

Evoluiile recente pe piaa petrolului suscit foarte mult interes, att din partea specialitilor, i nu numai. rile n dezvoltare sunt principalii exportatori de combustibili, cu o pondere n cretere (de la 58% n 1990, la 84% n 2005), iar rile dezvoltate principalii importatori, cu o pondere n scdere (de la 71% n 1990, la 46% n 2005). Preul petrolului a atins cote extrem de nalte, ceea ce a fcut ca factura pentru energie a rilor net importatoare s fie deosebit de ncrcat, dar a i contribuit la sporirea averii rilor net exportatoare. n plus, dac precedentele creteri ale preului petrolului au fost de scurt durat, aceast ultim evoluie pare s se transforme ntr-o permanen, dat fiind faptul c ea nu mai este dominat de factori conjuncturali sau politici, ci de creterea n termeni reali a cererii de energie la nivelul marilor consumatori i , mai ales, datorit avntului deosebit al transporturilor n marile ri (cazul Chinei i Indiei care, mpreun, depesc 2 miliarde de locuitori). n mod paradoxal, dei rile n dezvoltare sunt principalii exportatori de combustibil efectul creterii preului petrolului asupra economiei acestor ri, pe ansamblu, este unul negativ i nu pozitiv. Singura regiune n care ncasrile din petrol depesc plile pentru petrol este Orientul Mijlociu. Celelalte regiuni sunt net importatoare, iar plile depesc ncasrile. n Africa, de exemplu, doar 12 ri sunt net exportatoare de petrol, 37 sunt net importatoare, iar n acestea din urm locuiete 57% din populaia Africii. Asia, cu aproximativ 3 miliarde de locuitori este, de asemenea, o zon net importatoare (cu China i India n fruntea listei), iar n America latin situaia este similar: doar 8 ri export petrol, restul de 25 sunt importatori.

Bibliografie:
1) www.worldbank.org:
2) http://globaledge.msu.edu

3) http://www.eurochambres.be 4) S.Dumitrescu, A. Bal Economie mondial, Editura

Economic, Bucureti, 2002

5) http://stats.oecd.org/ 6) http://www.wto.org/

10