Sunteți pe pagina 1din 16

Cuprins 1.Cuprins pagina 1 2.Piata de capital n Romnia pagina 6 3.Comisia National a Valorilor Mobiliare pagina 9 4.

4.Bursa de Valori Bucuresti pagina 11 5. Societti de Servicii de Investitii Financiare pagina 13 6.Bibliografie pagina 16

I - Conceptul de gestiune a portofoliului-definitie,tipuri

1.1. Definitia portofoliului si tipuri de portofolii Portofoliul este o combinatie de active financiare, detinuta de un investitor individual sau institutional cu scopul reducerii riscului prin diversificare. n sens restrns, notiunea de portofoliu se utilizeaza numai pentru combinatiile de valori mobiliare (titluri financiare n terminologia anglo-saxona) sau active de capital. Portofoliile sunt de variate tipuri cu respectarea unor criterii cum ar fi: n functie de: 1. Natura pietei care ofera active pentru portofoliu sunt: portofolii pe piata financiara care includ active financiare diverse, de la depozite n moneda nationala, certificate de trezorerie, valute, pna la optiuni si indici bursieri; portofolii pe piata monetara care se constituie din titluri de credit pe termen scurt, de exemplu certificate de trezorerie, nscrisuri cambiale, depozite la termen; portofolii pe piata valutara formate din depozite n diferite valute; portofolii pe piata de capital care contin active de capital primare (actiuni, obligatiuni), derivate (optiuni. Futures) si sintetice (indici bursieri). 2. Natura activului financiar determina existenta urmatoarelor tipuri de portofolii: portofolii de devize constituite numai din depozite n valute; portofolii de actiuni care includ actiuni ordinare emise de societati pe actiuni; portofolii de obligatiuni formate din obligatiuni emise pe termen lung de catre stat si municipalitati; portofolii de optiuni formate din optiuni call si put, avnd ca suport diverse active financiare (valute, actiuni, obligatiuni, indici bursieri);

portofolii de indici bursieri constituit din indici apartinnd burselor de valori dintr-o anumita tara; portofolii mixte care contin n anumite proportii doua sau mai multe categorii de titluri financiare (actiuni si obligatiuni etc.). 3. Detinerea ntr-un portofoliu de active financiare nationale sau internationale determina tipurile: portofolii nationale formate din active financiare emise si tranzactionate n moneda nationala pe piete financiare nationale; portofolii internationale compuse din active financiare internationale, de exemplu euroobligatiuni, obligatiuni straine. 4. n functie de modelul adoptat pentru gestiunea unui portofoliu se disting: portofolii individuale administrate de investitorii individuali care aloca o parte din timp pentru a lua decizii de cumparare sau vnzare a unor categorii sau clase de active financiare; portofolii colective numite fonduri mutuale sau fonduri deschise de investitii cumparate sub forma unitatilor de fond de catre investitori si administrate de companii de management; portofolii de mandat administrate de catre specialisti n schimbul unui comision suportat de investitori. 5. Etapele principale respectate n gestionarea portofoliului determina tipurile: portofolii posibile formate n etapa de constituire si aflate ntr-un numar foarte mare n functie de ponderea fiecarui activ; portofolii eficiente selectate din cele posibile n etapa de selectare n functie de teorema setului eficient; portofoliul model care frecvent coincide cu portofoliul de piata dat de indicele reprezentativ al pietei financiare si sta la baza cumpararii portofoliilor posibile, eficiente si optim;

portofoliul optim selectat din cele eficiente n functie de obiectivul investitorilor, masurat prin rentabilitate si risc. 6. Obiectivul principal al investitorului n gestionarea portofoliului determina diferite tipuri: portofolii cu securitate maxima care vizeaza protejarea capitalului investit prin asigurarea unei rentabilitati sigure; portofolii cu rentabilitate regulata constituite din obligatiuni cu dobnda fixa, certificate de trezorerie; portofolii prudente care asigura valorificarea capitalului investit printr-o rentabilitate sigura ntr-un anumit interval de timp, scurt sau lung; portofolii de crestere apartinnd investitorilor care si fixeaza ca obiectiv cstig mare, acceptnd si un grad de risc mare pe termen mediu; portofolii clasice care pe termen mediu valorifica capitalul investit peste nivelul pietei (sa bata piata) n conditiile unui risc cunoscut; portofolii ofensive care vizeaza obtinerea de cstiguri mari n conditiile unui risc ridicat pe termen mediu; portofolii speculative care aduc investitorilor pe termen scurt sau mediu cstiguri rapide cu un risc destul de important. 2. Gestiunea portofoliului si piata de capital Importanta organizarii gestiunii portofoliului activelor financiare se afla in strinsa corelatie cu piata de capital ,cu produsele tranzactionate pe piata cu obiectivele si strategiile pietei de capital. Modalitatea de functionare a pietei de capital prin manifestarea functiilor acesteia,prin functionarea institutiilor abilitate de reglementare a procesului tranzactionabil de organizare si monitorizare a operatiunilor bursiere este sustinuta continuu de o buna gestionare a portofoliului de active financiare. Gestiunea portofoliului prin modul de organizare si prin diversitatea produselor de valori mobiliare care formeaza portofoliul contribuie in mod direct la dinamica si 4

estetica pietei de capital prin asigurarea unor portofolii cit mai variate dar si cit mai eficiente care sa raspunda in primul rind interesului investitionar al jucatorilor din piata, prin diversificarea si cresterea portofoliului atit din punct de vedere cantitativ cit si valoric,si nu in ultimul rind prin asigurarea unui grad ridicat de capitalizare al pietei de capital.

2.

Piata de capital n Romnia

n Romnia instituiile si mecanismele pietei de capital au nceput s se cristalizeze n anii '90. Prima lege a pietei de capital, Legea 52, a aprut n anul 1994, an n care s-a nfiintat si Comisia National a Valorilor Mobiliare (CNVM) ca autoritate de reglementare si supervizare a pietei de capital. Dup o pauz de jumtate de secol, Bursa de Valori Bucuresti a fost renfiintat n anul 1995, primele tranzactii fiind derulate n luna noiembrie. n anul urmtor,1996, a fost nfiintat a doua piat de tranzactionare a actiunilor din Romnia, RASDAQ, constituit dup modelul pietei NASDAQ din Statele Unite ale Americii. nceputul pietei de capital n tara noastr a fost legat de Programul de Privatizare n Mas (PPM), prin care s-a realizat privatizarea a peste 5.000 de companii detinute de stat prin distribuirea n mod gratuit a unei prti a capitalului acestora ctre toti cettenii Romniei n vrst de peste 18 ani. Procesul de privatizare a continuat prin vnzarea actiunilor rmase n proprietatea statului ctre investitori strategici si financiari, romni si strini. Piata RASDAQ a fost constituit pentru a asigura cadrul de tranzactionare a actiunilor firmelor privatizate. Astfel s-a acordat posibilitatea de vnzare detintorilor individuali, posesori ai certificatelor de actionar emise n urma privatizrii, si posibilitatea de cumprare a investitorilor interesati de plasamente pe piata de capital sau de preluare a controlului asupra unora dintre companiile listate. Bursa de Valori Bucuresti a fost creat ca o piat care s reuneasc elita firmelor listate si tranzacttionate din tara noastr, selectate pe baza unor criterii riguroase de performant si eficient. Ulterior lansrii celor dou piete, structura firmelor tranzactionate s-a mbogtit cu companii nfiintate dup 1989 prin subscriptie public sau deschise prin oferte publice initiale de actiuni. Astfel, pe lng o crestere cantitativ, structura firmelor listate s-a mbogtit si calitativ: cea mai mare parte a firmelor listate n urma PPM erau societti din industrie, n timp ce firmele listate ulterior apartin ramurilor din servicii domenii cu o pondere n crestere n economie. n anul 2000 a nceput derularea ofertelor publice de obligatiuni ncheiate cu succes n Romnia, iar n anul urmtor au avut loc primele tranzactii cu obligatiuni la bursa de valori. 6

Segmentul obligatiunilor municipale a cunoscut o dezvoltare accelerat din punct de vedere al numrului emitentilor si valorii emisiunilor. Emisiunile de obligatiuni municipale au fost nsotite de emisiuni de obligatiuni corporative apartinnd n general bncilor si altor societti financiare. n 2005 s-au derulat si primele tranzactii cu drepturi de preferint aferente unor majorri de capital social. Evolutia actiunilor listate a fost una moderat n primii ani de tranzactionare, pe msura consolidrii si implementrii mecanismelor de tranzactionare si investitii. n 1997 actiunile au cunoscut o crestere accelerat, alimentat de investitori strini si de asteptri optimiste cu privire la evolutia economic n Romnia; urmtorii trei ani au adus ns scderi generalizate de preturi ale actiunilor. n continuare, lucrurile s-au schimbat: la nceputul anilor 2000, pe msur ce conjunctura economic a nceput s nregistreze progrese vizibile, interesul investitorilor strini pentru piete emergente a revenit, iar preturile actiunilor au ajuns la niveluri extrem de atrgtoare dup trei ani de scdere, tendinta general la burs s-a inversat. Astfel, preturile actiunilor au crescut continuu n urmtorii 4 ani, recupernd decalajul de valoare fat de pietele din jur. n anul 2005 s-a finalizat procesul de fuziune al celor dou piette de tranzactionare din tara noastr, Rasdaq si Bursa de Valori, entitatea rezultat (pstrnd numele si mecanismele Bursei de Valori) prezentndu-se ca o piat solid si puternic n peisajul pietelor de capital din Europa Central si de Est, cu aspiratii la un loc fruntas n rndul acestora din punct de vedere al principalilor indicatori. Segmentul fondurilor de investitii, concretizat n lansarea primelor fonduri mutuale la nceputul anilor '90, a cunoscut o istorie mai agitat la nceputurile sale dar, ulterior, a urmat tendinta general a actiunilor, evolund ascendent pe msura cresterii numrului de administratori si a cresterii interesului publicului pentru investitiile financiare. n anul 1997 a nceput tranzactionarea instrumentelor derivate n Romnia, la Bursa MonetarFinanciar si de Mrfuri Sibiu (BMFMS). n perspectiv, piata de capital din tara noastr se va dezvolta n continuare prin listarea unor emitenti puternici, att din sectorul de stat, ct si din cel privat, si prin introducerea de instrumente si mecanisme noi.

Intermedierea tranzactiilor pe piata de capital se realizeaz n Romnia de companii specializate numite Societti de Servicii de Investitii Financiare (SSIF), autorizate de CNVM (Comisia National a Valorilor Mobiliare)

3.Comisia National a Valorilor Mobiliare


Administrarea, reglementarea si supravegherea pietei de capital se realizeaz de ctre o personalitate juridic, subordonat Parlamentului. CNVM este pentru piata de capital echivalentul Bncii Nationale a Romniei pentru piata bancar sau Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor pentru piata asigurrilor. Printre atributiile CNVM se numr: * emiterea de regulamente si instructiuni care reglementeaz diferite aspecte ale pietei de capital (tranzactionarea actiunilor, organizarea societtilor de servicii de investitii financiare, etc.); * aprobarea operatiunilor legate de activitatea firmelor implicate pe piata de capital (majorrile de capital social ale firmelor tranzactionate la burs, deschiderea de agentii noi ale SSIF, etc.); * supravegherea aplicrii legilor si regulamentelor pe piata de capital. Comisia este condus de sapte comisari numiti de Parlament, dintre care un Presedinte si doi Vicepresedinti, si este organizat pe directii si departamente care se ocup de toate domeniile pietei de capital (directia general autorizare-reglementare, directia general supraveghere, etc.). Activitatea pe piata de capital este reglementat la acest moment de Legea 297/2004. Pentru completarea si aplicarea acesteia Comisia National a Valorilor Mobiliare emite Regulamente si instructiuni. Informatii suplimentare despre Comisia Naional a Valorilor Mobiliare si activitatea acestei institutii se pot gsi pe site-ul oficial, la adresa www.cnvmr.ro. Printre informatiile utile pentru investitori, disponibile pe site, se numr: * legislatia aplicabil pietei de capital (legi, regulamente si instructiuni), inclusiv proiecte de modificare a legislatiei sau de introducere de legi noi de ctre CNVM;

* liste complete cu entitti implicate pe piata de capital, precum societti de servicii de investitii financiare, societti de administrare a investitiilor, fonduri deschise de investitii, oferte publice, etc; * alte informatii utile precum datele despre nivelul investitiilor strine, un glosar de termeni specifici pietei de capital sau buletinul sptmnal al Comisiei.

10

4.Bursa de Valori Bucuresti


Activitatea bursier n tara noastr dateaz din anul 1839, prin ntemeierea burselor de comert. La 1 decembrie 1882 a avut loc deschiderea oficial a Bursei de Valori Bucuresti, iar peste o sptmn a aprut si cota bursei, publicat n Monitorul Oficial. De-a lungul existentei sale, activitatea bursei a fost afectat de evenimentele social-politice ale vremii (rscoala din 1907, rzboiul balcanic 1912-1913), bursa fiind nchis apoi pe perioada primului rzboi mondial. Dup redeschiderea sa, a urmat o perioad de 7 ani de cresteri spectaculoase, urmat de o perioad tot de 7 ani de scdere accelerat. Activitatea Bursei de Efecte, Actiuni si Schimb se ntrerupe n anul 1948, moment n care erau cuprinse la cota bursei actiunile a 93 de societti si 77 de titluri cu venit fix (tip obligatiuni). Dup o ntrerupere de 5 decenii, Bursa de Valori Bucuresti a fost renfiintat n anul 1995, prima zi de tranzactionare fiind 20 noiembrie 1995. In prima zi s-au tranzactionat 905 actiuni de la 6 companii cotate. Din momentul redeschiderii, bursa a cunoscut o dezvoltare continu. La acest moment bursa tranzactioneaz actiunile unora dintre cele mai importante companii din economia romneasc, numrul acestora urmnd a creste n viitor. In anul 2000 Bursa de Valori a absorbit, prin fuziune, si cealalt piat de tranzactionare a actiunilor din Romnia, Rasdaq. Cotarea (admiterea) unei emisiuni de actiuni la Bursa de Valori reprezint o recunoastere a activittii eficiente a societtii emitente, datorit unor criterii si a unei analize riguroase ce trebuie ndeplinite n vederea cotrii. Cotarea se poate face la categoria I sau la categoria a II a a bursei (aceasta din urm numit si categorie de baz); Categoria I necesit ndeplinirea unor criterii suplimentare de ctre emitenti. Pe lng aceast recunoastere a activittii lor eficiente, pentru societtile emitente cotarea aduce si alte avantaje: * vizibilitate si publicitate pentru companiile cotate, acestea beneficiind de o mediatizare intens si devenind cunoscute opiniei publice si comunittii de afaceri; * simplificarea operatiunilor de registru si de transfer al actiunilor; posibilitti de finantare pe piata de capital prin emisiuni de aciuni si obligatiuni. Bursa de Valori este condus de un Consiliu de Administratie format din nou membri, ce include un presedinte si doi vicepresedinti. Actionarii bursei sunt reprezentati n 11

principal de societtile de servicii de investitii financiare care realizeaz tranzactii prin Bursa de Valori. Aceasta a rezultat din demutualizarea bursei de valori si transformarea acesteia n societate pe actiuni. Pentru informatii suplimentare despre bursa de valori se poate consulta pagina internet a acesteia la adresa www.bvb.ro. Aceasta include si informatii foarte detaliate despre burs si despre instrumentele financiare tranzactionate pe piat, pagina web a BVB fiind una dintre cele mai complexe n rndul site-urile burselor din Europa Central si de Est. Pentru informatii despre segmentul Rasdaq al Bursei de Valori, mpreun cu aciunile tranzactionate pe acesta, se poate accesa site-ul www.rasd.ro.

5.Societti de Servicii de Investitii Financiare


12

Cumprrile si vnzrile de actiuni si de alte instrumente financiare pe piata de capital se realizeaz prin firme specializate numite Societti de Servicii de Investitii Financiare (numite si SSIF, societti de brokeraj, sau societti de intermediere). SSIF sunt institutii financiare al cror obiectiv principal este intermedierea tranzactiilor de vnzare si de cumprare de instrumente financiare pe piata de capital. Astfel, tranzactiile cu actiuni listate la burs se realizeaz numai prin intermediul acestor societti specializate, si nu direct ntre cumprtori si vnztori (asemenea tranzactii fiind interzise). Oricum, actiunile listate la burs sunt emise n form dematerializat, adic prin nregistrare n cont, si nu n form fizic, tiprite pe hrtie (n forma tiprit se obtin doar documente care atest detinerea de actiuni, precum extrasele de cont). De asemenea, n general SSIF nu cumpr n nume propriu actiunile celor care doresc s vnd, ci doar intermediaz vnzarea si cumprarea de actiuni pentru clientii si. Toate societtile de servicii de investitii financiare sunt autorizate de Comisia National a Valorilor Mobiliare. Acestea respect reglementri si proceduri foarte stricte n ceea ce priveste activitatea desfsurat. De asemenea, angajatii SSIF sunt, la rndul lor, autorizati de CNVM si obligati s respecte reglementri si proceduri riguroase. Departamentele principale ale SSIF sunt cele de front office, tranzactionare si back office.Departamentul de front office sau brokeraj este interfata societtii cu clientii si. Angajatii acestui departament, numiti brokeri, stabilesc mpreun cu clientii strategiile de investitii ale acestora, si transmit instructiuni de cumprare si de vnzare ctre departamentul de tranzactionare. Departamentul de tranzactionare se ocup de introducerea ordinelor de cumprare si de vnzare n sistemele electronice de tranzactionare si de urmrirea executiei acestora n bune conditii. Departamentul de back office se ocup de administrarea sistemelor de gestiune si evident a clientilor societtii si a operatiunilor acestora. Alte departamente importante n cadrul societtilor de servicii de investitii financiare sunt: *departamentul de analiz, care se ocup de studierea si cercetarea pietelor si instrumentelor financiare n vederea elaborrii de analize si recomandri pentru clienti;

13

*departamentul operatiuni clienti institutionali, care se ocup de operatiuni specifice, precum cele de intermediere si coordonare a ofertelor publice de cumprare si de vnzare de valori mobiliare sau listri la burs; *departamentul de contabilitate; *departamentul juridic; * departamentul IT; * departamentul pentru control intern. Societtile de servicii de investitii financiare ofer clientilor individuali o gam larg de servicii, pe lng serviciul principal de intermediere a tranzactiilor cu actiuni si obligatiuni. Asemenea servicii includ: consultant, analiz si recomandri cu privire la pietele si instrumentele financiare, n vederea alctuirii strategiilor de investitii si maximizrii performantelor clientilor pe piata de capital; sisteme de tranzactionare prin internet n vederea cresterii eficientei procedurilor de tranzactionare. Lista complet a societtilor de servicii de investitii financiare, mpreun cu date si persoane de contact, si cu retelele teritoriale ale acestora, este disponibil pe pagina web oficial a Bursei de Valori, www.bvb.ro. Alte institutii si participanti Piata de capital include si alte institutii si entitti importante n desfsurarea operatiunilor acesteia. Astfel, societtile de servicii de investitii financiare sunt reunite ntr-o asociatie profesional numit Asociatia Brokerilor. Aceasta are drept obiectiv reprezentarea intereselor membrilor si n scopul dezvoltrii pietei de capital n tara noastr. Pentru informatii suplimentare despre asociatie, se poate vizita pagina oficial a acesteia, la adresa www.asociatiabrokerilor.ro.Evidenta actionarilor firmelor tranzactionat la bursa este detinut de societti specializate numite societti de registru. Acest segment al pietei de capital se afla ntr-un proces de consolidare ntr-o institutie unic, numit Depozitar Central. Cel mai important registru, ce va constitui si platforma viitorului depozitar central (aflat n curs de autorizare la acest moment), este Regisco. Pentru informatii suplimentare despre acesta se poate vizita site-ul web www.regisco.ro. Pe lng Bursa de Valori Bucuresti, n tara noastr opereaz si Bursa Monetar-Financiar si de Mrfuri Sibiu 14

(BMFMS), o piat specializat pe care se tranzactioneaz instrumente derivate de tipul contractelor futures si options. Pentru informatii despre activitatea si organizarea bursei, precum si despre instrumentele financiare tranzactionate pe aceast piat, se poate vizita site-ul web oficial de la adresa www.bmfms.ro. Fondurile de investitii din tara noastr sunt grupate ntr-o asociatie profesional numit Uniunea National a Organismelor de Plasament Colectiv. Pentru informatii despre uniune si membrii si, precum si despre informatii si date despre fondurile de investitii din tara noastr, se poate vizita site-ul web oficial al uniunii de la adresa www.unopc.ro.

15

3.Bibliografie
1. GESTIUNEA PORTOFOLIULUI Vanghele Cristina, 2010,

Universitatea Andrei Saguna, format electronic 2. 3. 4. 5. 6. 7. www.cnvmr.ro www.bvb.ro www.rasd.ro www.asociatiabrokerilor.ro www.regisco.ro www.unopc.ro

16

S-ar putea să vă placă și