Sunteți pe pagina 1din 27

Disciplina: Relatii publice, comunicare, secretariat 1. Relatiile publice pot fi privite ca: a. practic social b. proces de comunicare c.

ambele ANS: C 2. O firma de relatii publice furnizeaz numai: a. organizarea de evenimente publice b. consultant pentru relatiile cu guvernul si cu alte autoritti publice c. consiliere n crearea imaginii institutionale d. a+b+c ANS: D 3. Relaiile publice de corporaie utilizeaz numai a. un set de practici de comunicare integrate b. o important competen etic fa de publicul intern, extern i angajai c. a+b ANS: C 4. Printre cele mai importante aplicaii ale comunicrii n relaiile publice se afl numai: a. campania de relaii publice b. campania electoral c. a+b ANS: C 5. Agentul de relaii publice scrie numai pentru: a. a informa publicul b. a convinge publicul s aib o atitudine favorabil fa de firma pe care o reprezint; c. a informa si a convinge publicul. ANS: B 6. n perioada actual, relaiile publice se desfoar numai prin aplicaii particulare de: a. consilierea de imagine b. promovarea i organizarea evenimentelor c. strngerea de fonduri d. a+b+c ANS: D 7. Principalul scop al mijloacelor de comunicare n mas este s poat informa: a. un singur individ b. ct mai muli indivizi n acelai timp ANS: B 8. Funcia metalingvistic a comunicrii se manifesta cnd: a. atrage atenia asupra limbajului, codului utilizat; b. urmrete modul n care funcioneaz canalul de contact; c. n centrul ateniei se afl contextual n care se produce mesajul. ANS: A 9. ntr-o ierarhie, un salariat tinde s urce pn la nivelul su de incompeten. Acest principiu a fost formulat de: a. Peter b. McGregor c. Johary
Relatii publice, comunicare, secretariat 1

ANS:

10. Publicul ostil are: a. o prere hotrt opus celei a emitorului; b. o prere fidel celei a emitorului; c. o atitudine neutr. ANS: A 11. Grupurile sau instituiile cu interese comune poart denumirea de: a. publicuri b. grupuri int c. grup focusat ANS: A 12. Calitile cerute unui bun practician de relaii publice se refer numai la: a. capacitatea de a asculta n conversaia cu un interlocutor individual sau n cazul unei discuii n grup b. puterea de a lucra n echip; pentru a rezolva o problem sau pentru a alctui un plan de aciune c. a+b ANS: C 13. Relaiile publice ale instituiilor publice opereaz numai n domeniul: a. educaiei b. sntii c. proteciei sociale d. culturii e. a+b+c+d ANS: E 14. n relaiile publice, tipologia mesajelor se refer numai la: a. mesajul politic b. mesajul de prestigiu c. mesajul care urmrete schimbarea de comportament d. a+b+c ANS: D 15. Comunicatul de pres este o tire transmis de o persoan public: a. prin intermediul mass-media b. redactat de agentul de relaii publice c. a+b ANS: C 16. n perioada actual, relaiile publice se desfoar numai prin aplicaii particulare precum: a. campaniile de sensibilizare public b. poziionarea informaiilor n mass-media c. a+b ANS: C 17. Cel mai important mijloc de comunicare n mas este: a. presa scris b. radioul c. televiziunea d. internetul e. toate acestea la un loc ANS: E
Relatii publice, comunicare, secretariat 2

18. Funcia fatic a comunicrii se manifesta cnd: a. atrage atenia asupra limbajului, codului utilizat b. urmrete modul n care funcioneaz canalul de contact c. n centrul ateniei se afl contextual n care se produce mesajul ANS: B 19. Comunicarea intern din cadrul organizaiei poate fi: a. formal b. informal c. de ambele feluri ANS: C 20. Locul public reprezint numai: a. spaiul fizic, cu identitate teritorial i administrativ unde apar practici publice b. contexte sociale n care apar practici publice c. ambele ANS: C 21. Relaiile publice, ca proces de comunicare, implic numai: a. un emitent b. un receptor c. un grup de suport d. a+b+c ANS: D 22. Calitile cerute unui bun practician de relaii publice se refer numai la: a. curiozitatea, dorina de a culege ct mai multe informaii pentru a clarifica o problem b. discreia, capacitatea de a pstra secretul informaiilor comunicate de client, pn la alctuirea programului final c. a+b ANS: C 23. Planificarea stabilete numai: a. obiectivele b. mijloacele prin care se desfoar procesul de relaii publice c. a+b ANS: C 24. n relaiile publice, tipologia mesajelor se refer numai la: a. mesajul comercial b. mesajul utilitar c. a+b ANS: C 25. Comunicatul de pres are numai urmtoarea caracteristic de baz: a. emitorul este o organizaie sau o persoan public b. redactorul i transmitorul este specialistul n relaii publice c. destinatarul mesajului transmis este publicul - int, prin intermediul presei d. a+b+c ANS: D 26. Serviciile oferite de majoritatea agenilor de relaii publice cuprind numai: a. comunicare de marketing, consiliere de imagine pentru manageri b. cercetarea i evaluarea publicurilor, comunicarea de criz
Relatii publice, comunicare, secretariat 3

c. analiza mass-media, relaii comunitare d. a+b+c ANS: D 27. Comunicarea direct este procesul n care emitorul i receptorul se afl: a. n acelai timp i n acelai loc n care este transmis mesajul; b. se comunic prin scris, tipar, telegraf, telefon, internet; c. la distant. ANS: A 28. n comunicare se pornete de la premisa c: a. politeea este norma; b. lipsa de politee este excepia negativ; c. se accept ambele ipoteze. ANS: A 29. Tipuri culturale de comunicatori n organizaie sunt numai: a. brfitorii b. eminenele cenuii c. secretarele i portarii d. preoii e. toate aceste categorii ANS: E 30. Publicul intern este reprezentat de: a. angajai i management; b. management; c. grupuri sociale interesate de serviciile organizaiei. ANS: A 31. Relaiile publice sunt legate de apariia marilor trusturi industriale de la sfritul sec. al XIX-lea n S.U.A., Marea Britanie i Germania i sunt determinate de: a. rolul presei b. rolul TV c. rolul radioului ANS: A 32. Triunghiul ncrederii reprezint: a. relaia trilateral ntre grupuri sau instituii b. implicate n activitatea de construire a credibilitii c. a+b ANS: C 33. Grupurile ctre care se dirijeaz n mod preferenial informaia, n scopul de a le obine ncrederea n exclusivitate sunt denumite: a. publicuri b. grupuri int c. publicuri si grupuri int ANS: B 34. Evaluarea reprezint un numr de metode i de tehnici de determinare numai a gradului: a. n care au fost realizate obiectivele planificate b. s-a probat eficiena procesului de relaii publice c. a+b ANS: C
Relatii publice, comunicare, secretariat 4

35. Dosarul de pres este un pachet de informaii: a. destinate mass-media b. trimise jurnalitilor prin pot sau nmnat la nceputul unei conferine de pres c. a+b ANS: C 36. Serviciile oferite de majoritatea agenilor de relaii publice cuprind numai: a. managementul evenimentelor, relaia cu autoritile publice b. comunicarea cu angajaii, identitate de corporaie c. relaii financiare d. a+b+c ANS: D 37. Comunicarea indirecta este procesul n care emitorul i receptorul se afl: a. n acelai timp i n acelai loc n care este transmis mesajul b. la distan i se comunic prin scris, tipar, telegraf, telefon, internet c. la distan ANS: B 38. Comunicarea n grup este condiionat i de mrimea grupului. Grupul restrns are: a. cel puin 5 persoane b. ntre 5 i 20 de persoane c. ntre 20 i 60 de persoane ANS: A 39. Rolurile interne n reuniunile organizaiei sunt numai de: a. preedinte b. moderator c. facilitator d. toate aceste roluri ANS: D 40. Transparena n comunicarea publica se refer la: a. garantarea caracterului public al informaiei b. refuzul unui grup de a achiziiona produsele i serviciile unei companii, dac aceasta a adus ofense sau prejudicii publice ANS: A 41. Prin programele de relaii publice, diverse instituii i grupuri urmresc a. s obin consimmntul public b. pentru aplicarea programelor lor c. a+b ANS: A 42. Calitile cerute unui bun practician de relaii publice se refer numai la: a. politeea, atenia acordat partenerilor e discuie, fr a face comentarii jignitoare la adresa spuselor acestora b. umorul n situaiile dificile sau care iau prin surprindere c. a+b ANS: C 43. Relaiile publice din domeniile divertismentului i turismului in seama numai de: a. varietatea mare de public b. de instabilitatea acestuia fa de serviciile oferite c. a+b ANS: C
Relatii publice, comunicare, secretariat 5

44. n relaiile publice se utilizeaz numai: a. evaluarea organizaiei n ansamblu b. evaluarea final c. a+b ANS: C 45. Dosarele de pres pot fi numai: a. destinate evenimentelor b. destinate prezentrii organizaiei c. dosarele de pres-suport d. a+b+c ANS: D 46. Un program de comunicare pentru contracararea crizei trebuie s conin ca elemente cheie numai: a. un plan de comunicare b. o echip de criz c. un singur purttor de cuvnt pe perioada crizei d. a+b+c ANS: D 47. Limbajul paraverbal reprezint un mod de comunicare realizat numai prin intermediul: a. tonalitii vocii b. ritmul vorbirii c. accentelor d. pauzelor e. toate acestea la un loc ANS: E 48. Comunicarea n grup este condiionat de mrimea grupului. Grupul mic are: a. cel puin 5 persoane b. ntre 5 i 20 de persoane c. ntre 20 i 60 de persoane ANS: B 49. Ageniile de presa, aprute nc din 1835, transmit informaiile stocate numai: a. ziarelor b. televiziunii c. radioului d. tuturor mijloacelor ANS: D 50. O organizaie poate transmite publicului mesaje, numai de tipul: a. reclamelor b. informativ c. de aprare d. din toate tipurile ANS: D 51. Relaiile publice exprim: a. efortul pentru obinerea unui acord ntre grupuri sau instituii b. care se asociaz pentru a promova interese comune c. a+b ANS: C
Relatii publice, comunicare, secretariat 6

52. n relaiile publice trebuie s se in cont numai de: a. calitatea serviciilor pe care le ofer b. de corecta informare a publicului c. a+b ANS: C 53. Procesul de relaii publice se desfoar numai n urmtorii timpi strategici: a. cercetare, planificare b. comunicare i evaluare c. a+b ANS: C 54. n situaii de criz, comunicarea organizaiei cu publicurile ei va ine cont numai de: a. punerea publicului pe primul plan b. asumarea responsabilitii depline c. adoptarea unui stil onest d. a+b+c ANS: D 55. Un dosar de pres conine numai: a. o scrisoare acroant, programul conferinei b. comunicate de pres, list faptic c. obiecte - cadou d. a+b+c ANS: D 56. Un program de comunicare al unei organizaii non-profit se caracterizeaz numai prin: a. accesul egal la informaii b. transparena mesajului c. a+b ANS: C 57. Funcia emotiv a comunicrii se realizeaz cnd mesajul transmis: a. evideniaz strile i emoiile emitorului b. ncearc manipularea receptorului c. n centrul ateniei se afl contextual n care se produce mesajul ANS: A

58. Statutul individului n grup reprezint: a. poziia pe care o deine n mod formal, oficial, pe baza sarcinii pe care o are de realizat b. poziia asumat n grup, cu privire la regulile i comportamentul pe care trebuie s-l respecte c. poziia pe care o deine n mod formal si poziia asumat n grup ANS: A 59. Puterea recompensatoare a mesajului consta n capacitatea emitorului de a: a. atribui receptorului recompense pentru conformarea la cerinele sale b. de a-l sanciona pe receptor pentru neconformarea la cerinele sale c. atribui receptorului recompense si de a-l sanctiona pe receptor ANS: A 60. Printre tehnicile de comunicare cu i prin mass-media se afl numai: a. comunicatul de pres b. dosarul de pres
Relatii publice, comunicare, secretariat 7

c. conferina de pres d. toate acestea ANS: D 61. Relaiile publice i publicitatea sau reclama: a. se interfereaz? b. se confund? c. se exclud? ANS: A 62. Relaiile publice ca practic organizaional implic un efort continuu i sistematic numai de: a. analiz b. planificare c. implementare d. evaluare a comunicrii interne i externe dintr-o organizaie e. a+b+c+d ANS: E 63. Planul de aciune reprezint un document prin care i elaboreaz numai: a. obiectivele b. mijloacele c. calendarul de aciune pentru o campanie de comunicare public d. a+b+c ANS: D 64. n situaii de criz, comunicarea organizaiei cu publicurile ei va ine cont numai de: a. luarea de poziie deschis b. evitarea situaiilor de tipul fr comentarii c. desemnarea unui purttor de cuvnt d. a+b+c ANS: D 65. Conferina de pres este o manifestare la care o organizaie convoac jurnaliti de la diferite publicaii, posturi de radio i televiziune, pentru a prezenta numai: a. o problem deosebit de important b. o problem care a strnit interesul publicului c. a+b ANS: C 66. Schema restrns a comunicrii include numai: a. emitorul b. mesajul c. receptorul d. codul e. toate aceste componente ANS: E 67. Funcia conativ, persuasiv sau retoric a comunicrii se realizeaz cnd mesajul transmis: a. evideniaz strile i emoiile emitorului b. ncearc manipularea receptorului c. n centrul ateniei se afl contextual n care se produce mesajul ANS: B 68. Rolul individului n grup reprezint: a. poziia pe care o deine n mod formal, oficial, pe baza sarcinii pe care o are de realizat
Relatii publice, comunicare, secretariat 8

b. poziia asumat n grup, cu privire la regulile i comportamentul pe care trebuie s-l respecte c. poziia pe care o deine n mod formal si poziia asumat n grup ANS: B 69. Funcia adaptativ const n: a. adaptarea receptorului la cerinele emitorului b. tendina unui individ de a pstra o bun imagine despre sine ANS: A 70. O firma de relaii publice furnizeaz numai: a. servicii de promovare i publicitate b. consultan pentru prezentri i discursuri publice c. organizarea unor investigaii de cercetare i evaluare a publicului vizat d. a+b+c ANS: D 71. Printre recomandrile legate de practicile de relaii publice se numr numai: a. utilizarea unor reele eficiente de furnizori i distribuitori b. consolidarea culturii de orga c. a+b ANS: C 72. Cele mai utilizate tehnici de cercetare sunt numai: a. cercetarea de arhiv, documentarea b. cercetarea on-line, analiza de coninut c. interviul, focus-grup d. a+b+c ANS: D 73. n situaii de criz, comunicarea organizaiei cu publicurile ei va ine cont numai de: a. organizarea unui centru pentru strngerea i diseminarea informaiilor b. flux de informaii din partea organizaiei ctre publicuri c. organizaia trebuie s fie accesibil pentru mass-media d. a+b+c ANS: D 74. n istoria relaiilor publice au funcionat numai: a. modelul agentului de pres i modelul informrii publicului b. modelul comunicrii bilaterale asimetrice i modelul comunicrii bilaterale simetrice c. a+b ANS: C 75. Proxemica stabilete zonele care departajeaz interlocutorii. Care distana este corect? a. intim - 0, 50 m b. intim - 1, 20 m c. intim - 3 m ANS: A 76. Funcia poetic a comunicrii se realizeaz cnd: a. mesajul transmis este cel vizat b. n centrul ateniei se afl contextual n care se produce mesajul c. ncearc manipularea receptorului ANS: A
Relatii publice, comunicare, secretariat 9

77. Formarea grupului este determinat numai de: a. adoptarea unei inte comune b. stabilirea unor relaii constante n interiorul grupului c. ambele ANS: C 78. Cea mai cunoscuta tehnica de manipulare este numai: a. piciorul n ua b. ua n nas c. falsa ofert d. programarea neurolinvistic e. toate acestea ANS: E 79. Printre tehnicile de comunicare cu i prin mass-media se afl numai: a. comunicatul de pres b. dosarul de pres c. conferina de pres d. toate acestea ANS: D 80. O firma de relaii publice furnizeaz numai: a. consultan pentru comunicarea n situaii de criz b. consultan pentru relaiile cu comunitatea c. analiza presei d. a+b+c ANS: D 81. Printre recomandrile legate de practicile de relaii publice se numr numai: a. dezvoltarea unor relaii pozitive i durabile cu parteneri de afaceri b. cunoaterea nevoilor i intereselor clienilor c. investiii durabile n formarea profesional a angajailor d. a+b+c ANS: D 82. Un program de comunicare public trebuie s ofere informaii numai: a. despre cine, ce spune b. pe ce canal, cui c. cu ce efect d. a+b+c ANS: D 83. Printre tehnicile de comunicare utilizate n mod curent, n relaiile publice, se afl numai: a. comunicatul de pres; broura b. mapa de pres; buletinul informativ c. raportul anual; discursul d. a+b+c ANS: D 84. Relaiile publice contemporane se ncadreaz n: a. paradigma comunicrii bilaterale asimetrice b. paradigma comunicrii bilaterale simetrice c. paradigma comunicrii bilaterale asimetrice si simetrice ANS: B 85. Kinezica se ocup de:
Relatii publice, comunicare, secretariat 10

a. comunicarea gestual b. comunicarea verbal c. comunicarea nonverbal ANS: A 86. Funcia referenial sau cognitiv a comunicrii se actualizeaz cnd: a. mesajul transmis este cel vizat b. n centrul ateniei se afl contextul n care se produce mesajul c. evideniaz strile i emoiile emitorului ANS: B 87. Gndirea de grup este un fenomen care apare n cadrul grupurilor: a. cu grad mare de coeziune b. n care loialitatea fa de grup primeaz c. care ndeplinesc ambele condiii ANS: C 88. Atitudinea emitorului i a receptorului n comunicarea public, poate fi: a. activ b. pasiv c. de ambele feluri sau combinate ANS: C 89. Comunicarea intrapersonal este o form de comunicare social n care: a. doi participanti si transmit o serie de mesaje; b. emittorul si receptorul reprezint aceeasi persoan; c. schimburile comunicationale se realizeaz n interiorul organizatiei. ANS: B 90. Proxemica este stiinta care studiaz: a. gesturile ca form a comunicrii nonverbale; b. utilizarea spatiului de ctre indivizi n timpul contactelor interpersonale; ANS: B 91. Kinezica este stiinta care studiaz: a. gesturile ca form a comunicrii nonverbale; b. utilizarea spatiului de ctre indivizi n timpul contactelor interpersonale. ANS: A 92. Emblemele sunt gesturile care: a. nsotesc si subliniaz mesajele verbale; b. nlocuiesc cuvintele n pantomim, n comunicarea surdo-mutilor. ANS: B 93. Ilustratorii sunt gesturile care: a. nsotesc si subliniaz mesajele verbale; b. nlocuiesc cuvintele n pantomim, n comunicarea surdo-mutilor. ANS: A 94. Tiparul a aprut n 1438 n: a. China b. Coreea c. Europa ANS: C 95. Inventarea telegrafului se datoreaz lui:
Relatii publice, comunicare, secretariat 11

a. Samuel Morse; b. Graham Bell; c. I. L. Baird. ANS: A 96. Inventarea telefonului se datoreaz lui: a. Samuel Morse; b. Graham Bell; c. I. L. Baird. ANS: B 97. Inventarea televiziunii se datoreaz lui: a. Samuel Morse; b. Graham Bell; c. I. L. Baird. ANS: C 98. Comunicarea direct este procesul n care: a. emitorul i receptorul se afl n acelai timp i n acelai loc n care este transmis mesajul; b. comunicarea are nevoie de intermedierea unor mijloace artificiale. ANS: A 99. Comunicarea indirect este procesul n care: a. emitorul i receptorul se afl n acelai timp i n acelai loc n care este transmis mesajul; b. comunicarea are nevoie de intermedierea unor mijloace artificiale. ANS: B 100. Care dintre urmtoarele caracteristici este specific unei conversaii: a. este o intercaiune continu; b. este inevitabil; c. este ireversibil. ANS: A 101. Care dintre urmtoarele caracteristici este specific unei conversaii: a. are aspect redundant; b. este inevitabil; c. este ireversibil. ANS: A 102. Care dintre urmtoarele caracteristici este specific unei conversaii: a. actualizeaz frecvent funcia fatic; b. este inevitabil; c. este ireversibil. ANS: A 103. Stilul autoritar aparine liderului care: a. mparte dictatorial sarcinile de lucru, nu discut obiectivele comune i nu ine cont de opiniile membrilor grupurilor; b. discut sarcinile cu membrii grupului, las loc autoadministrrii sarcinilor individuale; c. nu intervine n sarcinile de grup care acioneaz dup bunul plac, fr a fi supravegheat. ANS: A
Relatii publice, comunicare, secretariat 12

104. Stilul democratic aparine liderului care: a. mparte dictatorial sarcinile de lucru, nu discut obiectivele comune i nu ine cont de opiniile membrilor grupurilor; b. discut sarcinile cu membrii grupului, las loc autoadministrrii sarcinilor individuale; c. nu intervine n sarcinile de grup care acioneaz dup bunul plac, fr a fi supravegheat. ANS: B

105. Stilul permisiv aparine liderului care: a. mparte dictatorial sarcinile de lucru, nu discut obiectivele comune i nu ine cont de opiniile membrilor grupurilor; b. discut sarcinile cu membrii grupului, las loc autoadministrrii sarcinilor individuale; c. nu intervine n sarcinile de grup care acioneaz dup bunul plac, fr a fi supravegheat. ANS: C 106. Conducerea autocrat defineste liderul care: a. rezolv singur sarcinile si decide singur dup ce solicit informatii de la membrii; b. ia decizii singur, dup consultarea membrilor informati sau a tuturor membriloe echiperi; c. discut cu toti membrii grupului, solutia adoptat fiind cea propus de grup. ANS: A 107. Conducerea consultativ defineste liderul care: a. rezolv singur sarcinile si decide singur dup ce solicit informatii de la membrii; b. ia decizii singur, dup consultarea membrilor informati sau a tuturor membriloe echiperi; c. discut cu toti membrii grupului, solutia adoptat fiind cea propus de grup. ANS: B 108. Conducerea de grup defineste liderul care: a. rezolv singur sarcinile si decide singur dup ce solicit informatii de la membrii; b. ia decizii singur, dup consultarea membrilor informati sau a tuturor membrilor echiperi; c. discut cu toti membrii grupului, solutia adoptat fiind cea propus de grup. ANS: C 109. Organizatia este numai: a. un grup institutional formal, cu o structur bine definit, stabil, cu norme, pozitii si roluri specifice relatiilor dintre membrii si; b. un grup institutional formal, care are stabilite relatiile de autoritate, putere, responsabilittile, canalele si formele de comunicare; c. a+b. ANS: C 110. Birocratia este numai un model: a. legal; b. rational; c. a+b. ANS: C

Relatii publice, comunicare, secretariat

13

111. Birocratia nu tolereaz implicarea personal, emotionalitatea, pasiunea, entuziasmul numai datorit: a. impersonalittii; b. impartialittii; c. a+b. ANS: C 112. Valorile sociale ale culturii organizationale sunt numai: a. distanta fat de putere; evitarea incertitudinii; b. colectivism vs. individualism; feminitate vs. masculinitate; c. a+b. ANS: C 113. Din cultura de ntreprindere fac parte numai: a. valorile si conceptele mentale, ritualurile, miturile; b. eroii, ceremonialurile si simbolurile; c. a+b. ANS: C 114. Comunicarea intern n organizatie este numai: a. formal; b. informal; c. a+b. ANS: C 115. Tipurile culturale de comunicatori n organizatie sunt numai: a. brfitorii, eminentele cenusii, secretarele si portarii; b. povestitorii, spionii, cabala; c. a+b. NS: C 116. n cadrul reuniunilor, presedintele: a. este managerul reuniunii, pe care o deschide si o nchide, orienteaz discutiile; b. pregteste materialul suport pentru declansarea discutiilor, face o prezentare eficient si concentreaz discutiile; c. ntocmeste lista nscrierilor la cuvnt si i invit n ordinea nscrierii. ANS: A 117. n cadrul reuniunilor, moderatorul: a. este managerul reuniunii, pe care o deschide si o nchide, orienteaz discutiile; b. pregteste materialul suport pentru declansarea discutiilor, face o prezentare eficient si concentreaz discutiile; c. ntocmeste lista nscrierilor la cuvnt si i invit n ordinea nscrierii. ANS: B 118. n cadrul reuniunilor, facilitatorul: a. este managerul reuniunii, pe care o deschide si o nchide, orienteaz discutiile; b. pregteste materialul suport pentru declansarea discutiilor, face o prezentare eficient si concentreaz discutiile; c. ntocmeste lista nscrierilor la cuvnt si i invit n ordinea nscrierii. ANS: C 119. Comunicarea de mas se caracterizeaz prin: a. existenta unui suport tehnic pentru transmiterea mesajului de la emittor la receptor; b. n rol de emittor se afl o mas mare de indivizi, neomogen, cu preocupri
Relatii publice, comunicare, secretariat 14

diferite; c. a+b. ANS: C 120. Comunicarea nu mai este deschis si interlocutorul se raporteaz cum vrea la continutul mesajului primit sunt caracteristici ale comunicrii: a. interpersonale; b. n organizatie; c. de mas. ANS: C 121. Teoria glontului magic sustine numai faptul c: a. fiecare destinatar din rndul publicului recepteaz mesajul n mod uniform; b. reactiile sale sunt imediate si directe; c. a+b. ANS: C 122. Functia presei de construire a semnificatiei se refer la faptul c: a. mass-media, prin procedee tehnice, inoculeaz publicului o anumit idee despre ceea ce recepteaz; b. prin cultivarea mediatic a convingerilor receptorilor, nu mai pot reflecta starea real a situatiei; c. stabileste ordinea de zi, prin selectarea si ordonarea anumitor informatii. ANS: A 123. Functia cultivrii mediatice se refer la faptul c: a. mass-media, prin procedee tehnice, inoculeaz publicului o anumit idee despre ceea ce recepteaz; b. prin cultivarea mediatic a convingerilor receptorilor, nu mai pot reflecta starea real a situatiei; c. stabileste ordinea de zi, prin selectarea si ordonarea anumitor informatii. ANS: B 124. Functia presei de stabilire a ordinii de zi se refer la faptul c: a. mass-media, prin procedee tehnice, inoculeaz publicului o anumit idee despre ceea ce recepteaz; b. prin cultivarea mediatic a convingerilor receptorilor, nu mai pot reflecta starea real a situatiei; c. stabileste ordinea de zi, prin selectarea si ordonarea anumitor informatii. NS: C 125. Manipularea prin comunicare presupune: a. informarea receptorului; b. influentarea receptorului. ANS: B 126. Puterea recompensatoare, exercitat n actul manipulrii, const n: a. capacitatea emittorului de a atribui receptorului recompense pentru conformarea la cerintele sale; b. capacitatea emittorului de a-l sanctiona pe receptor pentru neconformarea la cerintele sale; c. identificarea receptorului cu emittorul, pe baza dorintei receptorului de a deveni una cu emittorul. ANS: A 127. Puterea coercitiv, exercitat n actul manipulrii const n:
Relatii publice, comunicare, secretariat 15

a. capacitatea emittorului de a atribui receptorului recompense pentru conformarea la cerintele sale; b. capacitatea emittorului de a-l sanctiona pe receptor pentru neconformarea la cerintele sale; c. identificarea receptorului cu emittorul, pe baza dorintei receptorului de a deveni una cu emittorul. ANS: B 128. Puterea referential, exercitat n actul manipulrii, const n: a. capacitatea emittorului de a atribui receptorului recompense pentru conformarea la cerintele sale; b. capacitatea emittorului de a-l sanctiona pe receptor pentru neconformarea la cerintele sale; c. identificarea receptorului cu emittorul, pe baza dorintei receptorului de a deveni una cu emittorul. NS: C 129. Puterea legitim, exercitat n actul manipulrii, const n: a. acceptarea de ctre receptor c emittorul are dreptul s-i pretind s asculte; b. acceptarea de ctre receptor a influentei emittorului, care detine informatii necunoscute si necesare receptorului; c. identificarea receptorului cu emittorul, pe baza dorintei receptorului de a deveni una cu emittorul. ANS: A 130. Puterea expertului, exercitat n actul manipulrii, const n: a. acceptarea de ctre receptor c emittorul are dreptul s-i pretind s asculte; b. acceptarea de ctre receptor a influentei emittorului, care detine informatii necunoscute si necesare receptorului; c. identificarea receptorului cu emittorul, pe baza dorintei receptorului de a deveni una cu emittorul. ANS: B 131. Atitudinea receptorului de adoptare sau de respingere a mesajului manipulator este numai: a. emotiv; b. cognitiv; c. intentionat; d. a+b+c. ANS: D 132. Manipulrile mici constau n: a. folosirea unor tactici benigne, cu scopul de a convinge un individ sau un grup s se supun vointei manipulatorului; b. modificri severe ale situatiilor sociale, care pot ntrece si asteptrile manipulatorilor; c. presiunea pe care o exercit ntreaga cultur n interiorul creia trieste un individ. ANS: A 133. Manipularea medie const n: a. folosirea unor tactici benigne, cu scopul de a convinge un individ sau un grup s se supun vointei manipulatorului; b. modificri severe ale situatiilor sociale, care pot ntrece si asteptrile manipulatorilor; c. presiunea pe care o exercit ntreaga cultur n interiorul creia trieste un individ.
Relatii publice, comunicare, secretariat 16

ANS:

134. Manipulrile mari constau n: a. folosirea unor tactici benigne, cu scopul de a convinge un individ sau un grup s se supun vointei manipulatorului; b. modificri severe ale situatiilor sociale, care pot ntrece si asteptrile manipulatorilor; c. presiunea pe care o exercit ntreaga cultur n interiorul creia trieste un individ. NS: C 135. Comunicarea politic este: a. o varietate a comunicrii publice; b. comunicare de mas; c. comunicare interpersonal. ANS: A 136. Auditoriul este sinonim cu: a. publicul receptor; b. audienta; ANS: A 137. Audienta nseamn: a. publicul receptor; b. totalitatea receptorilor unui mesaj transmis prin intermediul unui mijloc de comunicare n mas. ANS: B 138. Publicul ostil este: a. hotrt opus celei a emittorului n problema pe care acesta o prezint; b. neinteresat de spusele vorbitorului; c. interesat de discurs, dar nu este sigur dac este binevoitor sau dezaprobator fat de problema expus; d. cstigat definitiv de partea emittorului, transformndu-se n sutintor fidel al acestuia. ANS: A 139. Publicul neutru este: a. hotrt opus celei a emittorului n problema pe care acesta o prezint; b. neinteresat de spusele vorbitorului; c. interesat de discurs, dar nu este sigur dac este binevoitor sau dezaprobator fat de problema expus; d. cstigat definitiv de partea emittorului, transformndu-se n sutintor fidel al acestuia. ANS: B 140. Publicul indecis este: a. hotrt opus celei a emittorului n problema pe care acesta o prezint; b. neinteresat de spusele vorbitorului; c. interesat de discurs, dar nu este sigur dac este binevoitor sau dezaprobator fat de problema expus; d. cstigat definitiv de partea emittorului, transformndu-se n sutintor fidel al acestuia. ANS: C 141. Publicul sustintor este:
Relatii publice, comunicare, secretariat 17

a. hotrt opus celei a emittorului n problema pe care acesta o prezint; b. neinteresat de spusele vorbitorului; c. interesat de discurs, dar nu este sigur dac este binevoitor sau dezaprobator fat de problema expus; d. cstigat definitiv de partea emittorului, transformndu-se n sutintor fidel al acestuia. ANS: D 142. Tehnica impromptu-ului de expunere a discursului nseamn: a. memorarea discursului; b. aparenta improvizatie; c. o real improvizatie, un discurs nepregtit. ANS: C 143. Exordiul, ca parte a discursului: a. este introducerea, prin care se urmreste captarea bunvointei auditoriului; b. prezint tema discursului si opinia oratorului despre problema prezentat; c. prezint, ntr-o form concis, subiectul comunicrii. ANS: A 144. Propunerea, ca parte a discursului: a. este introducerea, prin care se urmreste captarea bunvointei auditoriului; b. prezint tema discursului si opinia oratorului despre problema prezentat; c. prezint, ntr-o form concis, subiectul comunicrii. ANS: B 145. Naratiunea, ca parte a discursului: a. este introducerea, prin care se urmreste captarea bunvointei auditoriului; b. prezint tema discursului si opinia oratorului despre problema prezentat; c. prezint, ntr-o form concis, subiectul comunicrii. ANS: C 146. Confirmarea, ca parte a discursului: a. realizeaza argumentarea problematicii; b. cuprinde discutarea si respingerea contraargumentelor aduse sau posibile; c. cuprinde vorbe de duh, glume scurte, fara a se abuza de acestea; d. cuprinde finalul discursului, concluziile in consens cu exordiul si propunerea. ANS: A 147. Refutatia, ca parte a discursului: a. realizeaza argumentarea problematicii; b. cuprinde discutarea si respingerea contraargumentelor aduse sau posibile; c. cuprinde vorbe de duh, glume scurte, fara a se abuza de acestea; d. cuprinde finalul discursului, concluziile in consens cu exordiul si propunerea. ANS: B 148. Digresiunea, ca parte a discursului: a. realizeaza argumentarea problematicii; b. cuprinde discutarea si respingerea contraargumentelor aduse sau posibile; c. cuprinde vorbe de duh, glume scurte, fara a se abuza de acestea; d. cuprinde finalul discursului, concluziile in consens cu exordiul si propunerea. ANS: C 149. Peroratia, ca parte a discursului: a. realizeaza argumentarea problematicii; b. cuprinde discutarea si respingerea contraargumentelor aduse sau posibile;
Relatii publice, comunicare, secretariat 18

c. cuprinde vorbe de duh, glume scurte, fara a se abuza de acestea; d. cuprinde finalul discursului, concluziile in consens cu exordiul si propunerea. ANS: D 150. Logoreea, ca greseala de structura a discursului, inseamna: a. vorbarie inutila; b. exprimare bombastica; c. originalitatea cu orice pret; d. greseli de logica. ANS: A 151. Grandilocventa, ca greseala de structura a discursului, inseamna: a. vorbarie inutila; b. exprimare bombastica; c. originalitatea cu orice pret; d. greseli de logica. ANS: B 152. Fantezia, ca greseala de structura a discursului, inseamna: a. vorbarie inutila; b. exprimare bombastica; c. originalitatea cu orice pret; d. greseli de logica. ANS: C 153. Incoerenta, ca greseala de structura a discursului, inseamna: a. vorbarie inutila; b. exprimare bombastica; c. originalitatea cu orice pret; d. greseli de logica. ANS: D 154. Cnd a cptat termenul de birotic o accepiune uzual? a. anii 50; b. a doua jumtate a anilor 70; c. prima jumtate a anilor 90. ANS: B 155. Cum este perceput conceptul de birotic, n prezent? a. ansamblu de tehnici pentru gestionarea informaiilor i comunicaiilor ntre organizaii; b. ansamblu de tehnici i mijloace care au ca obiectiv automatizarea activitilor de birou i n principal prelucrarea i comunicarea cuvintelor, textelor i imaginilor; c. una din prile vizibile ale informaticii fr a se substitui ns acesteia sau telecomunicaiilor. NS: C 156. Care este obiectul principal al biroticii? a. informaia; b. comunicarea; c. biroul. ANS: A 157. Cum se realizeaz comunicarea informaiilor? a. prin procedee orale; b. prin procedee scrise;
Relatii publice, comunicare, secretariat 19

c. prin procedee orale i scrise. NS: C 158. La ce se refer conceptul de sistem informaional? a. ansamblul sistemelor de circulaie a informaiilor materializate sau nematerializate, precum i la prelucrarea informaiilor necesare structurii de conducere a unitii; b. ansamblu de tehnici pentru gestionarea informaiilor i comunicaiilor ntre organizaii; c. ambele variante sunt corecte. ANS: A 159. Ce este secretariatul? a. un sistem auxiliar indispensabil al structurilor de conducere, un nucleu funcional, un grup de oameni specializai reunii sub o autoritate ierarhic subordonat la rndul ei conducerii unitii i care are prevzute atribuii cu caracter permanent pentru efectuarea lucrrilor specifice muncii de secretariat; b. un sistem auxiliar indispensabil al structurilor de conducere, un nucleu funcional, un grup de oameni nespecializai, nesubordonai vreunei autoriti ierarhice; c. nici una dintre variante nu este corect. ANS: A 160. Care este obiectivul biroticii? a. creterea calitii, productivitii i flexibilitii muncii de birou prin informatizarea activitilor; b. coordonarea personalului; c. repartizarea sarcinilor la nivelul compartimentelor. ANS: A 161. Cte principii cunoate birotica? a. 3; b. 5; c. 4. ANS: B 162. Care sunt elementele procesului de comunicare? a. emitorul i mesajul; b. canalul i receptorul; c. emitorul, mesajul, canalul i receptorul. ANS: C 163. Ce trebuie avut n vedere n privina caracteristicilor fluxului de informaii? a. coninut, frecven i lungime; b. vitez, fiabilitate i cost; c. coninut, sens, frecven, lungime, vitez, fiabilitate i cost. ANS: C 164. Care sunt funciile sistemului informaional? a. de documentare; b. operaional; c. decizional, operaional i de documentare/instruire. ANS: C 165. Care sunt deficienele sistemului informaional? a. distorsiunea i redundana; b. filtrajul i suprancrcarea canalelor;
Relatii publice, comunicare, secretariat 20

c. ambele variante sunt corecte. ANS: C 166. De cte tipuri sunt procesrile informaionale? a. de 2 tipuri; b. de 4 tipuri; c. nu sunt mai multe tipuri de procesri informaionale. ANS: B 167. Care este structura sistemului birotic? a. echipament, programe i informaii; b. grafice, schie i desene tehnice; c. calcule, situaii i rapoarte. ANS: A 168. Cum se clasific comunicaiile n funcie de modul de transmitere? a. verbale i non-verbale; b. formale i informale; c. operatorii i informaionale. ANS: A 169. La ce se refer cele mai semnificative bariere comunicaionale? a. exprimare i recepie i bariere mixte; b. context; c. ambele variante sunt corecte. ANS: C 170. Cte modaliti de amplificare a eficacitii comunicrii exist? a. 2; b. 6; c. nici una. ANS: B 171. Care sunt tipurile de oboseala, ca disfunctionalitate ce apare in munca de birou? a. neurosenzoriala; b. musculara; c. psihica, musculara si neurosenzoriala. ANS: C 172. Care sunt limitele maxime admisibile pentru zgomot? a. 70 db in secretariate si centre de calcul si 50-60 db in servicii financiar-contabile si alte birouri cu lucrari ce necesita o anumita concentrare; b. 50 db in secretariate si centre de calcul si 20-30 db in servicii financiar-contabile si alte birouri cu lucrari ce necesita o anumita concentrare; c. 100 db in secretariate si centre de calcul si 80 db in servicii financiar-contabile si alte birouri cu lucrari ce necesita o anumita concentrare. ANS: A 173. Ce intensitate situeaza zgomotele dincolo de limitele suportabile? a. 130 db; b. 110 db; c. 120 db. ANS: B 174. Ce este organizatia? a. este o forma concreta de desfasurare a activitatii umane in domeniul economic;
Relatii publice, comunicare, secretariat 21

b. este o forma concreta de desfasurare a activitatii umane in domeniul politic; c. este o forma concreta de desfasurare a activitatii umane in diferite domenii: economic, social, cultural, politic etc. ANS: C 175. Cum se numeste reprezentarea grafica a structurii unei organizatii? a. organigrama; b. grafic; c. ambele variante sunt acceptate. ANS: A 176. Ce reprezinta documentul constitutiv? a. regulamentul de organizare si functionare; b. un act normativ care reglementeaza functionarea compartimentelor si este adoptat de conducerea organizatiei respective la nivelul superior al competentelor; c. ambele variante sunt corecte. ANS: C 177. Ce atributii au secretariatele? a. executarea lucrarilor de registratura generala unde nu exista un compartiment specializat de registratura; b. intocmirea contabilitatii firmei; c. preluarea sarcinilor managerului. ANS: A 178. Cum poate fi organizata activitatea de secretariat? a. partial descentralizata si partial centralizata; b. centralizata si descentralizata; c. centralizata, partial centralizata si partial descentralizata. ANS: C 179. Care este rolul secretariatului in sistemul informational al organizatiei? a. canal informational; b. emitator de informatii; c. ambele variante sunt corecte. ANS: C 180. Cum este definita functia de secretar? a. in fisa postului; b. prin lege, printr-o definitie universal valabila; c. ambele variante sunt corecte. ANS: A 181. Care este pozitia asistentului manager in structurile ierarhice? a. subaltern; b. colaborator apropiat al directorului; c. secretar/a. ANS: B 182. Ce avantaj are asistentul manager, printre altele, din activitatea sa? a. contacte variate; b. obligatii sociale sau mondene; c. deplasari frecvente dictate de un exercitiu executiv al functiei. ANS: A
Relatii publice, comunicare, secretariat 22

183. Ce constrangere are asistentul manager, printre altele, din activitatea sa? a. necesitatea adaptarii la un program flexibil; b. responsabilitati ce confera un statut profesional ridicat; c. putere de influenta sporita si un anume grad de exercitare a deciziei in cadrul firmei. ANS: A 184. Care sunt criteriile de care se tine cont in selectarea personalului de secretariat? a. pregatirea profesionala; b. calitati si aptitudini personale; c. pregatirea profesionala, cunostinte de cultura generala, dar si anumite calitati si aptitudini individuale. ANS: C 185. In ce consta abilitatea secretarilor in relatiile interpersonale? a. stabilirea si mentinerea relatiilor de lucru; b. sprijinirea si supervizarea personalului din subordine; c. ambele variante sunt corecte. ANS: C 186. Care sunt obligatiile personalului de secretariat, printre altele, prin natura functiei privind relatiile interpersonale? a. cunoasterea unor reguli de protocol; b. comportament si conduita uzuala; c. cunoasterea si respectarea unor reguli de protocol la care se adauga cele de comportament si conduita uzuala. ANS: C 187. Care este sfera corespondentei oficiale? a. probleme cu continut economic; b. probleme cu continut administrativ; c. probleme cu continut economic, juridic, administrativ, diplomatic etc. ANS: C 188. Care sunt criteriile de clasificare a corespondentei oficiale? a. domeniul de activitate; b. criteriul accesibilitatii; c. ambele variante sunt corecte. NS: C 189. Ce principii stau la baza corespondentei si trebuie respectate? a. nivelul ierarhic; b. efectul psihologic; c. ambele variante sunt corecte. ANS: C 190. Ce este indicat, daca destinatarul se face vinovat de ceva? a. sa se formuleze admonestari; b. sa fie invocate o serie de posibile masuri coercitive; c. este neindicat sa se formuleze admonestari sau sa fie invocate posibile masuri coercitive. ANS: C 191. Ce caracteristici prezinta stilul corespondentei oficiale? a. caracteristicile stilului oficial-administrativ; b. caracteristicile stilului oficial-juridic;
Relatii publice, comunicare, secretariat 23

c. ambele variante sunt corecte. ANS: A 192. Care sunt particularitatile stilului corespondentei oficiale? a. lexicale si stilistice; b. gramaticale si stilistice; c. lexicale, gramaticale, sintactice si stilistice. ANS: C 193. Ce este determinant pentru succesul unei scrisori? a. canalele de transmitere; b. stilul si forma; c. ambele variante sunt corecte. ANS: C 194. Cate forme de aranjare a textului in pagina exista in uzanta internationala? a. 2 forme; b. 4 forme; c. 3 forme. ANS: C 195. Ce tip de coli se folosesc pentru scrisorile oficiale? a. cu dimensiuni standardizate A4; b. cu dimensiuni A3; c. cu dimensiuni A5. ANS: A 196. Care sunt mentiunile ce se fac pe plic? a. indicatii speciale de atentionare; b. indicatii pentru posta; c. adresa destinatarului, a expeditorului, indicatii speciale de atentionare si pentru posta. ANS: C 197. Care este structura scrisorii oficiale, dupa uzantele internationale? a. antet, referintele, continut, incheiere; b. formula de salut, continut, semnatura; c. antet, numarul si data, referintele, adresa destinatarului, formula de salut, formula de adresare, obiectul scrisorii, continutul, formula de incheiere, formula de salut, semnatura, referiri, anexe. ANS: C 198. Ce functii revin secretariatului? a. de tratare a informatiilor; b. reprezentare; c. ambele variante sunt corecte. ANS: C 199. Care este acceptiunea notiunii de informatie, in activitatile administrative? a. este echivalenta cu notiunea de informatie stiintifica; b. constituie punctul de plecare al unei cercetari; c. orice angajat care vorbeste, efectueaza o semnalizare, scrie o cerere, un raport, elibereaza o chitanta, o schita etc., emite informatii. ANS: C 200. Ce presupune tratarea informatiei scrise?
Relatii publice, comunicare, secretariat 24

a. aplicarea intregii game de tehnici specifice de secretariat; b. aplicarea anumitor tehnici specifice de secretariat; c. neaplicarea vreunei tehnici specifice de secretariat. ANS: A 201. In ce consta valoarea informatiei documentare? a. in dimensiune; b. in perenitate; c. in sursa. ANS: B 202. Cui trebuie sa furnizeze secretariatul orice document sau informatie detinuta de acesta? a. la solicitarea managerului; b. colaboratorilor externi; c. la solicitarea managerului, a personalului sau colaboratorilor externi. ANS: C 203. Cu ce trebuie sa fie dotat biroul secretariatului? a. o serie de publicatii cu rol informativ, din domeniul telecomunicatiilor sau transporturilor; b. publicatii de genul revistelor de scandal; c. ambele variante sunt corecte. ANS: A 204. Cum poate interveni secretariatul in degrevarea timpului managerului? a. in legatura cu comunicarile telefonice; b. in legatura cu contactele directe; c. in ambele cazuri. ANS: C 205. De ce depinde rezolvarea pozitiva a situatiilor, cu privire la functia secretarului de filtrare a convorbirilor telefonice si a solicitarilor de contacte directe? a. de imputernicirea pe care conducatorul o acorda secretariatului; b. de abilitatea secretariatului; c. ambele situatii. ANS: C 206. In ce consta functia de asistare directa a managerului? a. participarea secretarului la o serie de intalniri oficiale ale managerului; b. programarea actiunilor managerului; c. ambele variante sunt corecte. ANS: C 207. Cine participa la sedinta? a. managerul si secretarul; b. cativa colaboratori ai managementului pana la un numar destul de numeros al angajatilor in functie de scopul urmarit; c. secretarul si cativa angajati. ANS: B 208. Care este scopul sedintelor, consfatuirilor si intalnirilor de lucru? a. schimbul de pareri si analiza situatiei periodice; b. prezentarea de oportunitati si oferte promotionale; c. ambele cazuri ANS: C
Relatii publice, comunicare, secretariat 25

209. Ce avantaj prezinta conferintele desfasurate prin intermediul echipamentelor de comunicare? a. sprijinirea proceselor de decizie in grup; b. posibilitati limitate de valorificare a ideilor; c. perceperii mesajului nonverbal sau posibilitatea unor negocieri prin comunicarile neoficiale realizate pe timpul pauzelor. ANS: A 210. Care sunt situatiile oficiale specifice in care secretariatul isi exercita functia de reprezentare? a. negocierile; b. relatiile cu reprezentantii presei; c. ambele cazuri. ANS: C 211. In ceea ce priveste functia de reprezentare a secretariatului, cum poate aceasta influenta organizatia? a. pozitiv; b. negativ; c. ambele variante sunt posibile. ANS: C 212. Ce este protocolul? a. regulile care guverneaza ceremonialul; b. ofera fiecarui participant prerogativele, privilegiile si imunitatile la care are dreptul; c. ambele variante sunt corecte. ANS: C 213. In ceea ce priveste salutul, care este regula de baza? a. barbatii saluta primii femeile; b. subalternii saluta pe superiorii in grad; c. ambele sunt reguli de baza privind salutul. ANS: C 214. Cum poate fi insusita arta conversatiei? a. nu poate fi insusita dupa anumite formule; b. poate fi insusita dupa anumite formule; c. nu se cere vreo pregatire in mod special. ANS: A 215. Care este rolul tinutei vestimentare in activitatea de relatii cu publicul? a. nu are vreo importanta; b. are o deosebita importanta; c. exista uniforma general valabila. ANS: B 216. Care este rolul organizarii si participarii la mese? a. realizarea unor contacte mai stranse intre participanti; b. discutarea sau chiar rezolvarea unor probleme de munca; c. ambele constituie un rol al unor astfel de intalniri. ANS: C 217. Cand se organizeaza bufetul? a. cand se invita un numar mic de persoane; b. cand exista interesul de a se invita un numar mai mare de persoane; c. cand exista un buget restrans. ANS: B
Relatii publice, comunicare, secretariat 26

218. Care este motivul pentru respectarea punctualitatii in sosirea la masa? a. se pot servi unele mancaruri fixe care se pregatesc la minut; b. pentru a evita ca ceilalti invitati sa astepte pe cel intarziat; c. in ambele situatii. ANS: C 219. Cand au loc cocktail-urile? a. dupa-amiaza, la orele 17.00 sau 18.00; b. la pranz, la orele 12.00 sau 13.00; c. seara, in jurul orelor 19.00 sau 20.00. ANS: A 220. Cand se organizeaza receptiile? a. seara, in jurul orelor 19.00 sau 20.00; b. dupa-amiaza, la orele 17.00 sau 18.00; c. la pranz, la orele 12.00 sau 13.00. NS: A 221. Care sunt imprejurarile pentru care se organizeaza cocktail-urile? a. ziua nationala; b. prezenta in tara a unei delegatii straine; c. ambele ocazii. ANS: C 222. Care sunt imprejurarile pentru care se organizeaza receptiile? a. prezenta in tara a unei delegatii straine; b. in cinstea unei delegatii de inalt nivel; c. ziua nationala. ANS: B 223. Cand se organizeaza ceaiurile? a. dimineata intre orele 10.30-11.30; b. dupa-amiaza, incepand cu orele 16.00 pana la orele 18.00; c. ambele variante sunt posibile. ANS: C

Relatii publice, comunicare, secretariat

27