Tampografia

Scurt istoric
Cine a descoperit metoda de imprimare cu tampon? Aceasta va rmne probabil pentru totdeauna un secret. Rdcinile metodei de imprimare cu tampon ns se afla n Elveia, n industria de ceasuri si de ceramice. In Elveia cadranele de ceas erau desenate cu mna, metoda care era deosebit de nceata si de costisitoare. Cu timpul, cadranele si ceasurile deveneau tot mai mici si inscripionrile erau deosebit de sofisticate. Pensulele cu care se fcea inscripionarea deveneau tot mai mici, la sfrit fiind constituite dintr-un singur fir de pr. Cu acest fir de pr si cu o lupa de mrit s-au realizat adevrate obiecte de arta. Mostrele acestor ceasuri pot fi admirate n muzeele de ceasuri, mai ales n muzeul de ceasuri "La Chaux de Fonds" din Elveia. Scrisul devenise att de fin, nct nu mai putea fi citit cu ochiul liber. Pentru a putea reproduce aceste tablouri de pe cadranele de ceasuri trebuia s se gseasc o alta metoda de inscripionare. Aceasta metoda este metoda de imprimare cu tampon. Imprimarea cu aceasta metoda s-a fcut deja n secolul 18. Tampoanele erau din gelatina si tehnologia era deosebit de complicata.

Informaii generale
La nceputul anilor 60, dup ce s-a trecut la folosirea tampoanelor din silicon, tampografia a cunoscut o cretere uria. Avantajele inscripionrii prin tampografie, care la nceput era folosit aproape n exclusivitate n domeniul ceasornicriei si industriei ceramice, au fost descoperite pentru aplicaii largi n industrie. Aceasta a dus la construirea de maini si sisteme complexe care folosesc metoda de imprimare prin tampon. Imprimarea prin tampografie ofer proiectantului si designer-ului posibiliti cu totul noi . Prin aceasta ntreprinderile au posibilitatea de a crea produse mai atractive si mai funcionale. n ziua de azi, cnd clientul pune un accent tot mai mare pe estetica si atractivitatea produselor, tampografia a ajuns la un nivel tehnic nalt, si metoda de imprimare prin tampografie -si are locul asigurat n ntreprinderile moderne de producie.

Avantajele imprimrii cu tampon

Metoda imprimrii prin tampografiere deschide noi perspective, care cu metodele clasice de imprimare si inscripionare nu puteau fi realizate dect foarte scump si sofisticat. A prezenta informaii generale bine citabile, direct pe obiect, a decora obiectele, pe ct posibil necomplicat si direct integrabil n procesul de producie, aceasta este cerina ce se pune n ntreprinderile moderne. Tampografia este una din metodele care permit aceasta flexibilitate. Tampografia nlocuiete parial alte metode decorative, ca de exemplu imprimeurile serigrafice, etichetarea sau imprimarea cu temperatura. Domeniile de ntrebuinare ale acestei metode ntre timp sunt att de vaste, nct n viata de toate zilele suntem confruntai cu articole imprimate prin aceasta metoda. Doar cteva exemple: o Industria automobilistica :ntreruptoare, taste, indicatoare, elemente de decor, etc. o Industria electrotehnica: relee, taste, ntreruptoare, carcase, casete de muzica, compact-disc etc. o Industria de obiecte de uz casnic: ceasuri, decoruri, scule, pahare, etc. o Industria de jucrii: capuri de ppui, mainue, trenulee, etc. o Obiecte de reclama: brichete, pixuri, brelocuri, etc.

Principiul imprimrii cu tampon

Tehnologia imprimrii prin tampografie in principiu este un proces foarte simplu. Ea este conceputa in special pentru imprimarea obiectelor neregulate si a suprafeelor plane. Elementele cheie ale acestui proces le constituie clieul, vopseaua si tamponul. De calitatea acestor elemente depinde in foarte mare msura si calitatea imprimrii. Pentru a putea nelege mai uor principiul de imprimare prin tampografie va vom explica pe scurt pe ce principiu se bazeaz imprimarea prin tampografie. Imaginea pe care dorii s o imprimai trebuie redactata la un computer sau poate fi copiata si direct de pe o mostra pe care o avei la dispoziie. Dup redactarea la computer, imaginea se imprima pe o imprimanta cu laser sau jet de cerneala de calitate buna. Pentru ca imaginea de imprimat s poat fi transmis pe obiectul de imprimat trebuie executat n primul rnd un film care s corespunda cu imaginea pe care dorii s o imprimai. Urmeaz transferarea imaginii pe un clieu. Clieul se expune la raze ultraviolete dup care urmeaz developarea, n funcie de tipul clieului si fixarea. Clieul montat n maina de imprimat este inundat cu vopsea, apoi surplusul de vopsea este rcluit de un cuit. In adnciturile clieului corodat rmne vopseaua, care va fi luata cu tamponul siliconic si apoi depus pe obiectul de imprimat. Grosimea peliculei de vopsea transmis este ntre 6-20 m. Prin faptul ca la suprafaa vopselei se evapora diluantul, aceasta devine lipicioas, ceea ce nlesnete transferul vopselei de pe tampon spre obiectul de imprimat.

Practica imprimrii prin tampografie

Redactarea imaginii
Redactarea imaginii de regula se face cu computerul la cererea clientului. Va recomandam n acest sens programul Corell Draw al firmei Corell. Rezultate foarte bune se pot obine si cu alte programe de editare. Pentru a obine o precizie ct mai mare se recomanda editarea imaginii la scara de mrire de 1/4. La imagini care conin linii, pentru a evita ca cuitul de rcluire s calce n imaginea corodata se recomanda ca imaginea s fie rotita pentru ca ntre cuit si linii s se afle un unghi de 515;. Filmul si producerea lui. Nu se poate imprima mai bine dect este calitatea filmului. Din aceasta cauza este foarte important de a acorda o importanta deosebita realizrii filmului si al mostrei de imagine. Pentru a obine o calitate buna este necesar ca mrimea mostrei cu imaginea de imprimat s fie de cel puin patru ori mai mare dect imaginea ce dorii s o executai pe obiectul de imprimat. Prin micorare la executarea filmului reuii s obinei calitatea ceruta. Pentru a se executa un contact optim ntre film si clieu se recomanda ca filmul s fie mtuit n partea de contact cu clieul. Pentru a evita distorsiuni ale imaginii, trebuie avut n vedere ca ntotdeauna la expunere, partea fotosensibila a filmului s fie n contact direct cu clieul. La executarea de filme pentru imprimeuri n mai multe culori, trebuie avut n vedere ca decalajul ntre imaginile care corespund culorilor, s corespunda exact drumului executat de sistemul de transport automat al materialului de imprimat. Toleranta trebuie s fie de maxim 0,01-0,02 mm. Filmele folosite sunt filme normale cu dimensiunile la care dorii s executai clieul de imprimat. Pentru a evita necesitatea unei duble copieri se recomanda filme diapozitive sau editarea la computer si listarea negativa pe imprimanta cu laser. Firmele care comercializeaz mainile de imprimat prin tampografie sau materialele consumabile va pot oferi listele diferitelor filme si ale productorilor acestora. In ultimii ani filmele fotografice au fost tot mai mult nlocuite prin procedeul de producie directa cu imprimanta laser de minimul 600 DPI. Pentru aceasta se folosesc folii speciale de poliester mtuit si lcuit. Aceasta metoda permite o reducere substaniala a costurilor de producie. Se elimina din procesul de producie a filmului, folosirea chimicalelor, a camerei repro, si a filmelor in general scumpe. Prin aceasta toi paii de lucru se pot executa in timp minim, fr a trebui s apelai la firme specializate de realizare a filmelor. Aceste folii speciale se pot folosi cu rezultate excelente si in domeniul producerii filmelor pentru serigrafie si ofset.

Clieul
Clieul este purttorul imaginii de imprimat. Pentru fiecare motiv nou este necesara crearea unui nou clieu. In clieu este corodat (splat) motivul de imprimat. Adncimea de corodare a

clieelor este de regula ntre 15-45 m. Adncimea ideala este de 25 m. La o adncime de corodare de 25µm tamponul preia din clieu doar aproximativ 12 m. Restul rmne n adncitura clieului. Deoarece vopseaua este compus din aproximativ 40% diluant care n timpul transmiterii spre obiectul de imprimat se evapora pe obiectul de imprimat va fi transmis o grosime a vopselei de aproximativ 8 m. Din aceasta cauza se recomanda folosirea vopselelor de tampografie moderne cu grad nalt de pigmentare. Aceasta evita necesitatea imprimrii duble sau a necesitaii de a imprima pe suprafee de culoare nchisa in prealabil cu vopsea de culoare alba. In funcie de calitatea imprimeului dorit, sau de tirajul imprimeului, se pot folosi diferite tipuri de cliee si anume: o Cliee din material plastic o Cliee din banda de otel o Cliee din otel Pentru expunerea tuturor tipurilor de cliee se folosete un aparat de expunere cu raze ultraviolete. De calitatea clieului depinde n mare msura calitatea imprimeului. La modele de imprimat cu suprafee mari se recomanda folosirea unei folii de raster la expunere. Aceasta mpiedica ca la imprimare cuitul mainii de imprimat s calce n suprafaa mare corodata.

Cliee din materiale plastice

Acestea sunt executate dintr-un strat de material plastic sensibil la raze de UV care este depus pe o placa de metal. Clieul de obicei este acoperit cu o folie de protecie care are rolul de a proteja stratul fotosensibil de impuriti si raze UV. Clieele de plastic sunt inute pe maina de imprimat cu ajutorul plcii magnetice. Clasificarea clieelor de plastic o Dup metoda de splare: Splabile cu apa si cu rastere Splabile cu apa si fr rastere, pentru imprimeuri foarte fine Splabile cu alcool cu rastere Splabile cu alcool fr rastere o Dup felul constructiv Material cu doua straturi. La aceste cliee, la operaia de developare, primul strat de 25 de &micro va fi nlturat. Din aceasta cauza nu se poate folosi dect pentru tablouri de imprimat mici, nefiind posibila folosirea rasterului. Aceasta la imprimeuri cu suprafee mari, duce la scufundarea cuitului n imaginea corodata si scoaterea vopselei din gravura. Folosirea rasterului evita scufundarea cuitului n gravura si prin aceasta permite o creare libera a imaginii de imprimat. Material cu un singur strat. Corodarea se va face n acest strat de aproximativ 400&micro. Adncimea de corodare va fi reglata prin timpul de expunere la razele UV. ntrebuinarea clieelor de plastic o Clieele de materiale plastice n ultimii ani au ctigat o pondere foarte mare din cauza creterii calitii lor. Ele se preteaz foarte bine pentru a fi corodate de cel care folosete maina de imprimat. o Preul lor este foarte mic. o Calitatea imprimeurilor este foarte buna. o Timpul de folosire a unui clieu este de aproximativ 500-50000 de rcluiri, el depinznd n foarte mare msura de reglajul corect al mainii de imprimat. o Cele mai mici particule de impuriti pe clieu sau n vopsea pot duce la distrugerea clieului. o Cuitele de rcluire folosite trebuie s fie de calitate foarte buna si cu grosimi ntre 0,18- 0,25 mm. Depozitarea clieelor de plastic o La depozitarea incorecta, clieele de plastic se pot usca prea tare si aceasta poate duce la ndoirea lor. Pentru depozitare se recomanda de a le tine intr-o folie de plastic, iar pe spatele clieului s se pun un strop de apa.

Paii de lucru necesari la producerea clieelor de material plastic

1. Scoaterea clieului din folia de protecie de culoare neagra. Aceasta folie protejeaz clieul la expunere la raze ultraviolete si la oscilaii de temperatura 2. nlturarea foliei transparente de pe clieu 3. Suprapunerea filmului pozitiv. Se recomanda ca filmul s fie mtuit ca s nu se lipeasc pe clieu. In cazul n care nu dispunei de un film mtuit se poate pudra clieul cu pudra. Surplusul de pudra trebuie nlturat cu o crpa moale, de preferabil de plus. 4. Expunerea la raze ultraviolete. Timpul de expunere conform ncercrilor preliminare. 5. nlturarea filmului pozitiv si depunerea filmului raster. 6. Expunere la raze ultraviolete. Timpul de expunere se alege la fel ca la timpul de expunere cu imaginea. 7. Developarea prin splarea clieului cu soluia de splare (alcool sau apa, n funcie de tipul clieului). Pentru splare se folosete o crpa de plus nmuiata n soluia de splare si frecarea foarte fina cu micri neregulate, pn cnd imaginea devine bine vizibila. 8. Cltirea cu soluia de splare (n funcie de tipul clieului alcool sau apa.) 9. Splarea clieului cu apa pentru a nltura urmele de soluie de splare. 10. Uscarea clieului prin tergere cu burete urmat de suflarea cu aer comprimat. 11. Expunerea la raze ultraviolete. Prin aceasta expunere de 3-6 minute se obine o ntrire a stratului de polimeri. 12. Fixarea la temperatura 13. Clieul este gata pentru imprimare Expunerea la raze UV o o Pentru expunerea la raze UV se ntrebuineaz un aparat de expunere. Folia de protecie de pe clieu se recomanda de a fi nlturata de-abia nainte de nceperea expunerii sub o lampa de culoare roie sau galbena. In caz contrar se poate distruge clieul fotosensibil. Clieele de plastic dup nlturarea foliei de protecie au tendina de a fi un pic lipicioase. Din aceasta cauza se recomanda folosirea de filme mtuit pentru expunere. Daca nu dispunei de filme mtuite se poate pudra clieul cu pudra. Filmul repro va fi pus citabil pe clieul de expunere si se va avea n vedere ca filmul repro s fac un contact perfect cu clieul. Timpul de expunere este de 2-6 minute si trebuie determinat odat experimental. El trebuie stabilit separat pentru toate tipurile de cliee folosite. Se poate ns avea n vedere ca la clieele de plastic, timpul optimal de expunere este, cnd la folosirea foliei raster dup splare punctele de raster ale clieului rmn toate intacte. Developarea Dup operaia de expunere la raze ultraviolete, n funcie de tipul clieului, splarea clieului se face cu apa ori cu soluie diluata de alcool, acesta depinznd de tipul clieului. Pentru operaia de splare se recomanda folosirea unui material moale de plus .Clieul se va spal prin micri rotunde pe toata suprafaa dar cu presiune minima pe placa. La operaia de developare suprafaa de polimeri de pe clieu

care nu a fost ntrita de expunerea la raze ultraviolete va fi nmuiata si splata.

o La cliee Splabile cu alcool: Pentru developare se folosete un preparat care conine Alcool etilic sau npropanol alcool (82%) si apa distilata (18%).Acest preparat trebuie pstrat n vase bine nchise din cauza evaporrii rapide a alcoolului. Atenie: Alcoolul etilic este toxic. Consumarea lui este strict interzis si poate duce la orbire, la lezarea sistemului nervos si la moarte. La cliee Splabile cu apa: Pentru developare se poate folosi apa normala de robinet, trebuie ns avut n vedere ca temperatura apei s corespunda temperaturii recomandate de productorul clieului. De obicei aceasta temperatura este de 25C. Trebuie evitata splarea la un jet de apa deoarece aceasta duce la distrugerea clieului. Adncimea de splare. In general este valabila urmtoarea regula: raster fin --- splare de adncime mica raster mare --- splare adnca

o o

o o

timp de expunere mare --- splare de adncime mica timp de expunere mic --- splare adnca Fixarea Foarte important pentru timpul de viata al clieului este operaiunea de fixare. Fixarea trebuie fcut la temperatura de 80- 110&de, timp de 10- 20 de minute. In cazul n care nu posedai de un dulap special de fixare, aceasta se poate face si intr-un cuptor obinuit de buctrie.

Cliee de banda de otel

In ultimii ani au cunoscut o pondere tot mai mare, putnd n multe cazuri s nlocuiasc clieele scumpe de otel. Deoarece pe piaa n ultimii ani se pot cumpra cliee din banda de otel gata acoperite cu stratul fotosensibil, unii utilizatori de maini de imprimat au trecut la developarea acestui tip de cliee. o Materialul folosit o Se folosete tabla de otel cu o suprafaa foarte fina si cu duritatea de 48-54 Rockwell. Aceasta tabla de otel este acoperita cu un strat fotosensibil. Clieul este inut pe maina de imprimat cu ajutorul plcii magnetice. o ntrebuinare: Pe acelai clieu se poate lucra att cu cit si fr raster. Exista posibilitatea de a se realiza cu guri pentru tifturi de poziionare. Acestea se ntrebuineaz pentru realizarea de imprimeuri n mai multe culori. Se mai pot corecta dup expunere. Timpul de viata este cuprins ntre 20000-100000 de imprimeuri.

Cliee din otel

ntrebuinare o o o o o Aceste cliee se folosesc la cerine de calitate nalta si la serii foarte mari. De regula, aceste cliee se corodeaz de ctre firmele care produc maini de imprimat sau comercializeaz materiale de imprimat. Permit precizii foarte mari de lucru, mai ales la comenzi mari. Aceste cliee au timp de viata foarte mare, se pot folosi pentru mai multe milioane de imprimeuri. Preul lor este foarte mare, se renteaz ns la tiraje mari. Materialul folosit Materialul consta n otel de calitate cu prelucrare sofisticata, frezat pe toate suprafeele, tratat termic la 65 RC lefuit si lpuit. Ra este de 3;. Producerea clieelor de tabla de otel si otel Tehnologia corodrii clieelor din banda de otel si din otel este similara. Din cauza aceasta o vom explica concomitent. Mai jos va descriem etapele acestei tehnologii.

1. Despachetarea clieelor 2. Suprapunerea filmului pozitiv cu stratul foto n direcia clieului 3. Expunerea la raze ultraviolete. Timpul de expunere conform ncercrilor preliminare. 4. nlturarea filmului pozitiv si depunerea filmului raster 5. Expunere la raze ultraviolete. Timpul de expunere se alege la fel ca la timpul de expunere cu imaginea. 6. Developarea 7. Splarea cu un jet de apa 8. Uscarea cu aer comprimat (Atenie! Aerul comprimat trebuie s fie fr impuriti.) 9. nclzirea clieului pn la temperatura de 50-60 C timp de 3 minute

10. Retuarea
11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. Corodarea Splarea cu apa nlturarea stratului de photorezist Splarea cu apa Uscarea cu aer comprimat Splarea clieului cu apa si uscarea lui Clieul este gata pentru imprimare Expunerea la raze UV o o o o Pentru expunerea la raze UV se ntrebuineaz un aparat de expunere. Pentru stabilirea timpului optimal de expunere, se ncepe cu timpuri de expunere mici si se mrete timpul de expunere pana ce toate punctele de raster snt vizibile. La cliee de otel, timpul de expunere nu este att de critic ca la clieele de plastic. Folia de protecie de pe clieu se recomanda de a fi nlturat deabia nainte de nceperea expunerii sub o lampa de culoare roie sau galbena. In caz contrar se poate distruge clieul fotosensibil. Filmul repro va fi pus citabil pe clieul de expus si se va avea n vedere ca filmul repro s fac un contact perfect cu clieul. Timpul de expunere este de 2-3 minute si trebuie determinat odat experimental. El trebuie stabilit separat pentru toate tipurile de cliee folosite Developarea Dup operaia de expunere la raze ultraviolete, clieele din tabla de otel se developeaz cu soluiile specificate de productorul clieului. La operaia de developare prtile expuse la raze ultraviolete ale clieului se ntresc si formeaz o pelicula rezistenta soluiei de corodare. Splarea cu diluani organici Dup operaia de developare n care prtile neexpuse ale clieului au rmas dizolvabile, se spal clieul cu aceti dizolvani organici care duc la nlturarea stratului de photorezist de pe clieu. Splarea se face cu o crpa moale din plus inbibat cu diluantul organic si frecare uoara neregulata pn cnd stratul de photorezist a fost nlturat de pe prtile neexpuse ale clieului. Corodarea Pentru corodarea clieelor de otel pe piaa se gsesc o serie de sisteme automate. In aceasta carte va vom explica ns doar tehnologia corodrii manuale. Clieul pregtit va fi introdus n vana de corodare. Cu multa atenie si prin purtarea de ochelari de protecie, clieul va fi micat n substana de corodare aflata n vana de corodare. In acelai timp va fi pornit cronometrul pentru stabilirea timpului de corodare. Timpul de corodare n prealabil a fost stabilit n mod experimental. Atenie! Temperatura substanei de corodare si vechimea ei influeneaz timpul de corodare. In mod normal se corodeaz n mai multe etape: Aceasta nseamn, ca din cnd n cnd se msoar adncimea de corodare pn cnd ea corespunde cerinei. Adncimea de corodare este ntre 18-25 m. Pentru linii subiri se folosete corodarea la 18m iar la linii late corodarea se face la 25 m. La cliee cu raster nu se msoar adncimea de corodare, ci mrimea punctelor de raster. Punctul de raster al filmului are un diametru de aproximativ 0,09 mm. Clieul va fi corodat pn cnd punctul de raster ajunge la un diametru de 0,02-0,03 mm. Deoarece punctul de raster al filmului este de 0,09 mm, punctul dedesubtul stratului de fotoresist devine n timpul corodrii tot mai mic. Din acesta cauza este deosebit de important ca nainte de msurare clieul s fie splat foarte bine cu apa. In caz contrar stratul de fotosezist s-ar distruge, si la o noua corodare s-ar distruge punctul de raster.

o o

o o

Cerine generale
o o o o o o o Pentru a obine o calitate optimala a imprimrii trebuiesc folosite vopsele speciale pentru imprimarea prin tampon. Ele sunt asemntoare vopselelor de imprimare serigrafice ns cu pigmenii mai fini de 6m si cu dozare mai mare. Aceste vopsele au o pigmentare mare deoarece n imprimarea prin tampon se transmit cantiti foarte mici de vopsea. Pentru aceste vopsele exista si diluanii, ntritoarele si substanele de curare adecvate. Viscozitatea vopselei la imprimat va trebui s se situeze ntre 600 si 900 mP * s. In general exista vopsele pentru toate tipurile de materiale de imprimat. Vopselele sint optimate pentru anumite tipuri de materiale. Deci cu vopselele pentru materiale plastice nu se poate imprima si sticla. In funcie de diferentele de pre al diferitelor vopsele trebuie remarcat ca preul vopselei intra n procentaj foarte mic n preul imprimeului din cauza cantitilor foarte mici folosite. Foarte important este ca cel care imprima s controleze calitatea imprimeurilor, mai ales nainte de trecerea n serie. Calitatea vopselelor. Ele vor trebui s aib urmtoarele caliti: pigmentare mare prelucrare simpla stabilitate mare netoxice neduntoare mediului curire uoara adeziune mare pe toate materialele nesensibile la ncrcrile electrostatice La alegerea vopselei se va tine cont de cerina clientului (culoare, rezistenta mecanica, rezistenta la mediu) ct si de materialul ce dorii s l imprimai. Exista o serie de firme care produc vopsele pentru tampografie (Marabu, Wiederhold, Proll, etc.). De regula si productorii de maini de imprimat sau firmele care produc cliee au n sortimentul lor vopsele pentru tampografie.

Alegerea vopselelor
o

Pregtirea vopselei
Se recomanda prepararea ntregii cantiti de vopsea ce se folosete intr-o zi. Aceasta vopsea trebuie ns inut intr-un vas nchis pentru a se evita evaporarea diluantului si poluarea mediului. Pentru cntrirea vopselei si a diferitelor componente se recomanda un cntar digital pentru scrisori. Cantitatea de diluant ce trebuie amestecata nu este ntotdeauna constanta deoarece depinde de viscozitatea iniiala a vopselei. La folosirea vopselelor de o componenta, vopseaua rmas se mai poate folosi si dup mai mult timp daca a fost depozitata n mod optimal. La vopselele cu doua componente, vopseaua nu se mai poate folosi dup 6-12 ore de la preparare, deoarece se ntrete. Din aceasta cauza se recomanda prepararea doar a cantitii ce dorii s o folosii n aceeai zi. Vopselele, nainte de a fi introduse n vana de vopsea a mainii de imprimat, trebuiesc foarte bine amestecate cu diluant pentru a obine o omogenizare a vopselei.

Vana de vopsea al mainii de imprimat se umple cu aproximativ 80% vopsea pentru a mpiedica ieirea vopselei din vana n timpul lucrului mainii de imprimat.

Tampoanele de imprimat
Tampoanele de imprimat sunt tampile din cauciucuri speciale siliconice care au diferite mrimi, forme, elasticiti si caliti. o De calitatea lui ct si de alegerea corecta a mrimii, a formei si elasticitii tamponului depinde n mare msur transferarea fr distorsiuni a imaginii de pe clieu pe obiectul de imprimat. o Materialul de baza a tamponului de imprimat este cauciucul siliconic care este combinat cu diferite uleiuri speciale si aditivi. In funcie de cantitatea de ulei siliconic care se adaug la turnarea tamponului se poate obine elasticitatea dorita. In masa de turnare se mai adaug diferite culori pentru a se putea diferenia diferitele clase de elasticitate. o Tamponul siliconic trebuie s corespunda urmtoarelor cerine: Rezistenta mecanica mare Conductibilitate electrica buna pentru nlturarea ncrcrilor electrostatice Tensiunea de suprafaa stabila Fineea suprafeei active o Uleiul siliconic joaca un rol important n tensiunea de suprafaa a tamponului. Deoarece acesta se evapora n timp de aproximativ un an, tensiunea de suprafaa creste si capacitatea de transmitere a vopselei se nrutete. o Tamponul are rolul de a transmite imaginea de imprimat de pe clieu pe obiectul de imprimat. Din aceasta cauza tamponul trebuie s fie realizat n aa fel incit s poat fi deformat uor si s garanteze un transfer nedeformat al imaginii de imprimat pe obiectul de imprimat. o Un tampon poate fi folosit pentru mai multe imagini de imprimat. Aceasta nseamn, ca o noua imagine de imprimat sau o noua culoare nu necesita automat si un nou tampon. o Deoarece uleiul siliconic existent n tampon se evapora dup aproximativ un an, capacitatea de a transmite vopseaua se nrutete dup acest timp. o Calitatea de transmitere a vopselei de pe tampon spre materialul de imprimat se poate mari si prin micorarea vitezei de imprimare a mainii. o Un rol mare n calitatea imprimrii l prezint vrful tamponului. Aceasta este o zona problematica a tampoanelor, special la imagini de suprafaa mare fr rasterizare. Trebuie urmrit ca tamponul la clcarea pe clieu pe ct posibil s calce cu vrful pe un loc fr imagine de imprimat. Pentru a minima aceste probleme au fost create alte forme de tampoane pe care vi le prezentam mai jos. Forma optima de tampon se poate determina doar prin testare. o Toate formele standard de tampon au o caracteristica generala. Ele sunt curbate pe suprafaa de imprimare. Aceasta curbura influeneaz transmiterea de vopsea. o Tamponul transmite vopseaua 100% numai la reglajul optimal al mainii de imprimat si calitatea buna a clieului si al vopselei. Aceasta nseamn ca un strat subire de vopsea rmne pe tampon. Formele tampoanelor de imprimat Formele rotunde o Forma ideala a tampoanelor este cea semirotund si ascuit, acesta prin forma lui mpiedica includeri de aer n timpul transmiterii vopselei. o Forma ptrata o Deoarece nu toate piesele se pot imprima cu aceasta forma ideala, este necesar de a folosi si alte forme de tampoane cum ar fi cea ptrata sau dreptunghiulara. o Si la formele dreptunghiulare sau ptrate este necesar ca partea activa s fie curbata si pe ct posibil cu centrul ascuit, pentru ca la imprimare s se ating prima data vrful tamponului cu piesa si dup aceea printr-un efect de roluire s fie luata toata vopseaua de pe clieu. Formele lunguiee

Formele lunguiee n majoritatea cazurilor dau la imprimare rezultate mai proaste, deoarece efectul de roluire este doar de la centru spre cele doua margini.

Forme speciale o Se poate ncerca crearea de forme speciale din tampoanele deja existente, de exemplu prin lipirea mai multor tampoane pe aceeai placa purttoare. o Se poate ncerca ca prin taiere s se modifice formele de tampoane deja existente. o Pentru crearea de tampoane foarte moi se pot include camere de aer n tampoane deja n procesul de fabricare al acestuia. o In cazul n care nici una din aceste metode nu dau rezultatele ateptate, se pot executa si tampoane speciale prin turnare, acestea avnd preturi foarte mari fata de tampoanele de serie. Mrimea tampoanelor de imprimat o Pentru a obine o calitate ct mai buna a imaginii de imprimat, se recomanda folosirea de tampoane ct mai mari. o Cu ct tamponul se deformeaz mai puin n cursul operaiunii de imprimare, cu att calitatea imprimeului este mai mare, special la imprimeuri problematice, unde colturile trebuie redate exact n unghiuri. o Din aceasta cauza, fabricanii de tampoane numesc de obicei, mrimea suprafeei de imprimat, mult mai mica dect suprafaa tamponului. o Mrimea tampoanelor este ns de obicei limitata de mrimea mainii de imprimat si de fora de apsare care o poate crea maina de imprimat asupra tamponului. o Un alt dezavantaj al tampoanelor mari este ns si faptul ca la viteze mari de lucru, ele vibreaz, ceea ce duce la probleme. Mainile moderne de imprimat au posibiliti de a compensa aceasta prin timpi de linitire n poziiile de capt. Aceasta duce ns la micorarea vitezei de imprimare. o Preul tampoanelor mari este mai mare deoarece preul lor este n funcie de cantitatea de material folosit. Elasticitatea tampoanelor de imprimat o Elasticitatea influeneaz n primul rnd calitatea imprimeului ct si timpul de viata al tamponului. Un tampon tare reuete s redea foarte bine tabloul de imprimat si are un timp de viata mai lung, ns poate deteriora si piesa de imprimat. La fel tampoanele tari in unele cazuri duc la dislocarea vopselei in timpul procesului de imprimare, si la probleme calitative. o La piese cu suprafee neplane trebuie folosit un tampon mai moale pentru ca acesta s se poat mula dup piesa de imprimat o Tampoanele se pot livra cu diferite grade de elasticitate ntre 2;- 18; Shore A. Cu ct acest grad este mai mare, cu att tamponul este mai tare. In cazuri speciale se pot folosi si tampoane cu elasticiti speciale de la 0° Shore la 40° Shore. o Elasticitatea tamponului ce poate fi folosit, depinde bineneles si de fora de apsare pe care o poate produce maina de imprimat. La tampoane foarte tari multe maini ajung foarte repede la capacitatea lor maxima de apsare. Forele necesare pentru comprimarea unui tampon foarte tare cu 18; Shore sunt adesea subapreciate. o In principiu, cu tampoanele tari se poate imprima mai bine dect cu cele moi. Clasele de elasticitate ale tampoanelor la S.C. FLEXOPRINT S.R.L. : Calitatea tamponului o Categorii. In general exista doua categorii de tampoane. Cauciuc prin condensare (relativ ieftin) Cauciuc prin aditivi (foarte scump) o Toate caracteristicile msurabile, precum ar fi rezistenta de rupere etc., sunt la cauciucurile prin aditivi net superiori. Dezavantajul este ca materialele sunt extrem de scumpe. o Calitatea suprafeei tamponului influeneaz foarte mult calitatea imprimeului. Cele mai mici impuriti sau incluziuni de aer duc la o calitate proasta a imprimeului. o Tampoanele noi creeaz cteodat probleme la luarea vopselei de pe clieu. Cteva imprimeuri pe hrtie sau o scurta curare a tamponului cu alcool, nltura aceasta problema.

Curarea tamponului se poate face si cu diluant pentru aceste vopsele sau cel mai bine se face prin lipirea de banda adeziva de tip Skotch pe tampon. La nlturarea acestei benzi se curata tamponul de praf sau alte impuriti. Si curarea tamponului de vopsea se poate face prin aceeai metoda. Unele maini de imprimat sunt dotate cu un sistem automat de curare cu banda adeziva.

Timpul de viata al tamponului o In cazuri normale un tampon se poate folosi aproximativ pentru 20000-500000 de imprimeuri. Aceasta ns depinde de mai muli factori, cum ar fi: cerinele de calitate ale imprimeului felul vopselei folosite - La folosirea de vopsele cu o singura componenta timpul de viata este mai lung, vopselele cu doua componente fiind mai agresive. forma, mrimea si elasticitatea tamponului forma materialului de imprimat. La forme cu muchii ascuite, timpul de viata al tamponului se reduce foarte mult. Aici se recomanda folosirea de tampoane mai scumpe (cauciuc cu aditivi) deoarece acestea au o rezistenta mult mai mare. curarea atenta n timpul produciei - Timpul de viata al tamponului poate fi mrit simitor prin tratarea acestuia cu spray siliconic. o Lund in considerare aceste criterii se vede ca alegerea atenta a tipului de tampon folosit, joaca un rol important n stabilirea timpului sau de viata. Daca exista neclariti n folosirea tamponului adecvat se recomanda ca obiectul de imprimat s fie trimis la firma care distribuie tampoanele si aceasta va putea s va dea instruciuni n acest sens. o La folosirea de vopsele pentru materiale ceramice, timpul de viata al tampoanelor scade la 20000-50000 imprimeuri. Depozitarea tampoanelor o Suprafeele active ale tampoanelor sunt foarte sensibile. La transportul lor trebuie avut n vedere ca aceste suprafee s nu fie deteriorate. Se recomanda ca tampoanele noi s fie depozitate la temperatura constanta de 18C si la ntuneric. Evitai n orice caz ca tamponul s fie depozitat la expunerea soarelui sau a altor surse de cldur, ct si n medii cu praf sau alte influente mecanice. Curarea tampoanelor o Curarea tamponului trebuie fcuta cu deosebita atenie. Suprafaa activa a tamponului influeneaz direct calitatea imprimrii. o Prin curarea necorespunztoare se poate distruge suprafaa activa a tamponului, sau timpul lui de viata poate fi redus n mod substanial. o Un tampon nou, fr curarea lui prealabila, nu va fi n stare de a transmite vopseaua. El trebuie ters cu o hirtei moale inbibat cu diluantul folosit. o In pauzele de lucru tamponul poate fi curat cu spirt sau cu ajutorul unei benzi adezive care se lipete pe el si care va curata tamponul la nlturarea lui. o Este interzis de a curata tamponul cu hrtia uscata sau cu mina. Aceasta duce la distrugerea lui. Aparatul de expunere cu raze ultraviolete De calitatea lui si de expunerea corecta depinde n mare msura calitatea clieului executat. In mod normal toate tipurile de cliee pot fi expuse pe acelai aparat de expunere. Ca aparat de expus, poate fi folosit de regula orice aparat de expus existent pe piaa. Rezultate foarte bune se obin cu aparate de expunere cu sistem de vakum. Acestea garanteaz un contact perfect al filmului pe clieu. Sensibilitatea spectrala a stratului fotosensibil al clieului se afla ntre 260-465 nm. Clieele de plastic au cea mai mare sensibilitate la 380 nm. Trebuie avut n vedere ca cldura ntrete materialul fotosensibil de pe cliee, deci lampa de raze UV trebuie s fie cu degajare mica de cldura. Atenie ! In cazul folosirii de aparate de expunere cu emisie sub 365 nm trebuie purtai ochelari de protecie.