Sunteți pe pagina 1din 10

Academia de Studii Economice din Moldova

S.C.Moldinconbank S.A.

Realizat: Botnaru Oleg Grupa: FB-29F Chisinau 2011

Prezentare Banca
Banca Comerciala "Moldindconbank" S.A. este una din cele mai vechi si mai mari banci din Moldova. Banca si-a inceput activitatea la 1 iulie 1959 in calitate de filiala a Stroibank-ului din URSS, sarcinile de baza ale careia erau finantarea constructiilor obiectelor industriale, intreprinderilor complexului energetic, magistralelor de transport. La 25 octombrie 1991, conform deciziei Adunarii de Constituire, banca a fost reorganizata in Banca Comerciala pe Actiuni pentru Industrie si Constructii - BC "Moldindconbank" S.A. Reorganizarea nu a reprezentat doar schimbarea denumirii si a structurii organizatorico juridica, dar si largirea semnificativa a serviciilor prestate cu scopul de a transforma banca intr-o institutie financiara universala. Din istoria noua a bancii merita a fi mentionati ultimii ani. Aceasta perioada poate fi numita cea mai productiva si de succes perioada pentru BC Moldindconbank SA, care a definit clar o strategie de dezvoltare, si-a format o echipa profesionala de manageri si, cel mai important, si-a majorat numarul de clienti fideli bancii. In aceasta perioada Bancii i-au fost atribuite diferite nominalizari si titluri din partea organizatiilor si revistelor de talie nationala si europeana. Astfel, in anii 2003, 2004, 2006, 2007 Bancii i-a fost oferit titlul de "Cel mai bun contribuabil al anului". Totodata, in anii 2003 si 2004 Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare a nominalizat banca ca fiind cea mai activa banca din Moldova in cadrul programului Trade Facilitation Program. In anul 2005 Bancii i-a fost atribuit titlul "Cea mai buna Banca din Moldova" de catre revista "The Banker". In anul 2006 revista "Global Finance" i-a oferit bancii titlul de cea mai buna banca din Moldova in categoria celor mai bune banci de pe pietele din Europa Centrala si de Est. Astazi BC "Moldindconbank" S.A. este una din cele mai mari banci din Republica Moldova cu o infrastructura bine dezvoltata si cu o reputatie inalta pe piata financiara internationala. La moment banca presteaza intreaga gama de servicii bancare prin intermediul retelei sale de subdiviziuni pe tot teritoriul Moldovei. Banca detine relatii de corespondenta cu banci de talie mondiala, totodata colaboreaza cu institutii financiare internationale ca Corporatia Financiara Internationala, Banca Mondiala si alte fonduri de dezvoltare internationala, care permit bancii sa atraga resurse financiare pe termen lung. Banca dispune in present de 48 de filiale si agentii.

Piata bancara
Cresterea economica inregistrata pe parcursul anului 2010 a creat conditiile si remisele necesare pentru restabilirea si dezvoltarea sectorului bancar, in urma crizei financiareeconomice, care a afectat in anul 2009 intreg mediul de afaceri. Ritmul de crestere inregistrat in anul 2010 a principalilor indici de volum, demonstreaza ca sistemul bancar a depasit faza activa a crizei financiare si intra in procesul de inviorare si dezvoltare. Astfel, activele bancilor pe parcursul anului 2010 s-au majorat cu 5,9%, portofoliul total de credite cu 13,7%, depozitele atrase de la clienti de asemenea s-au majorat cu 8,7%, iar capitalul actionar a sporit cu 5,3%. Despre imbunatatirea situatiei financiare in sistemul bancar ne vorbeste si faptul ca volumul reducerilor pentru pierderi la credite s-a redus cu 1,7% fata de anul 2009, ceea ce demonstreaza o crestere a calitatii pietei totale de credite de la 9,7% pina la 8,4%. Semnalele pozitive inregistrate in sectorul bancar pe parcursul anului 2010, se datoreaza in mare parte activizarii domeniului de afaceri si cresterii cererii din partea agentilor economici fata de produsele si serviciile bancare. Majorarea fluxului de bani transferati de peste hotare de catre persoanele fizice de asemenea au contribuit la majorarea vinzarilor in segmentul retail. Accesul sistemului bancar la resursele financiare externe mai avantajoase si cu termen mai lung, precum si mentinerea de catre BNM a ratei de rezervare la nivel de 8%, sunt alti factori

care au impulsionat dezvoltarea sectorului bancar, prin mentinerea de catre banci a ratelor joase a dobinzilor la depozitele atrase si majorarii marjei nete a dobinzii. Factorii enumerati mai sus, au format premisele necesare pentru obtinerea spre finele anului a unui beneficiu pozitiv de catre majoritatea bancilor din sectorul bancar autohton. Astfel, pentru finele anului 2010, beneficiul net obtinut de catre intreg sistemul bancar a fost de 219 mil. lei, spre deosebire de pierderile de 173 mil. lei inregistrate in anul 2009. Principalele riscuri care au limitat dezvoltarea sistemului bancar pe parcursului anului au fost, nerambursarea creditelor acordate in anii precedenti si necesitatea formarii reducerilor pentru pierderi la credite, ceea ce a redus esential din rezultatul financiar obtinut de banci pe parcursul anului. Un alt factor care a impiedicat revigorarea mai activa a sectorului bancar este criza politica si vulnerabilitatea mediului de afaceri la factorii politici, aceasta fiind resimtita prin cererea redusa la credite si alte produse bancare. Pe parcursul anului 2010, Moldindconbank a beneficiat din plin de factorii si conditiile prielnice care s-au creat in mediul de afaceri, ceea ce inevitabil s-a reflectat si asupra pozitiei de piata. Astfel, spre finele anului 2010, banca a inregistrat o majorare a ponderii de piata la principalii indicatori de volum. La capitolul active, s-a reusit majorarea ponderii cu 0,68 p.p. pina la 12,09% spre finele anului, fata de 11,41% in anul precedent. Pe capitalul bancii sporirea ponderii pe parcursul anului 2010 a fost de 1,1 p.p., pina la nivelul de 8,74%, comparativ cu 7,64% de la inceputul anului. La capitolul credite, Moldindconbank a inregistrat o majorare a portofoliului de credite, cu toate acestea ponderea de piata a creditelor s-a diminuat pe parcursul anului cu 0,66 p.p., pina la nivelul de 11,77%, cauzata in mare partea de o creditare mai activa din partea principalelor banci concurente. Pe piata depozitelor, banca nu a inregistrat modificari esentiale, ponderea de piata fiind la nivel de 13,31% spre finele anului, cu 0,16 p.p. mai putin decit la inceputul anului. Mentinerea ponderii depozitelor se incadreaza in obiectivele stabilite de catre banca pentru anul 2010 si anume mentinerea depozitelor la un cost redus, ceea ce nu permite majorarea esentiala a ponderii de piata. BCMoldindconbankS.A este unul din cei mai mari si stabili participanti ai pietei financiare si pastreaza pozitia puternica printre bancile Republicii Moldova, cele mai stabile financiar. In topul bancilor moldovenesti BCMoldindconbankS.A. s-a situat pe pozitia a 3-a dupa volumul depozitelor, pozitia a 4-a dupa active si credite si pozitia a 5 dupa capital normativ. Rezultatele obtinute de catre banca in anul 2010 a permis consolidarea pozitiei generale in sectorul bancar.

Riscuri
Riscul este un factor fundamental al afacerilor, deoarece din nici o activitate nu se poate obtine profit fara risc. De aceea orice societate comerciala incearca sa-si maximizeze profitul pin gestionarea riscului specific domeniului sau de activitate si prin evitarea sau transferarea riscului pe care aceasta nu doreste sa-l preia. Este evident ca o strategie bancara performanta trebuie sa cuprinda atat programe cat si proceduri de gestionare a riscurilor bancare care vizeaza, de fapt, minimizarea probabilitatii producerii acestor riscuri si a expunerii potentiale a bancii. Acest lucru rezulta din obiectivul principal al acestor politici, anume acela de minimizare a pierderilor sau cheltuielilor suplimentare suportate de banca, iar obiectivul central al activivitatii bancare il costituie obtinerea unui profit cat mai mare pentru actionari. Numai ca nu intotdeauna aceste doua obiective - general si sectorial - se afla in concordanta. S-ar putea ca, in anumite situatii, costul implementarii si exploatarii procedurilor care vizeaza gestiunea riscului sa fie mai mare decat expunerea potentiala la risc. Ceea ce nu inseamna ca aceste programe trebuie selectate in functie de criterii de eficienta. In alte cazuri s-ar putea ca strategia bancii sa implice asumarea unor riscuri sporite sau a unor riscuri noi. In acest caz trebuie luata decizia intotdeauna avand in vedere si cheltuielile suplimentare necesare pentru

asigurarea unei protectii corespunzatoare si pierderile potentiale mai mari. Insa minimizarea riscurilor nu trebuie sa se transforme intr-un obiectiv in sine. De altfel obiectivele managementului bancar sunt trei: maximizarea rentabilitatii, minimizarea expunerii la risc si respectarea reglementarilor bancare in vigoare. Importanta gestiunii bancare nu se rezuma doar la minimizarea cheltuielilor. Preocuparea permanenta a conducerii pentru minimizarea expunerii la risc are efecte pozitive si asupra comportamentului salariatilor care devin mai rigurosi si mai costiinciosi in indeplinirea sarcinilor de servici; nu este de neglijat nici efectul psihologic de descurajare a unor activitati frauduloase.Existenta unor programe adecvate pentru prevenirea si controlul riscurilor bancare contribuie si la impunerea institutiei in cadrul comunitatii bancare, nu de putine ori existenta unor astfel de programe conditionand admiterea sau participarea bancii respective la asociatii interbancare sau obtinerea de calificative superioare din partea autoritatilor bancare. In sfarsit, o gestiune eficace a riscurilor bancare isi va pune amprenta si asupra imaginii publice a bancii. Clientii doresc o banca sigura, la fel si actionarii. Soliditatea unei banci ii atrage pe deponenti in conditiile in care depozitele nu sunt asigurate in mod obligatoriu. In concluzie, deoarece riscurile bancare sunt o sursa de cheltuieli neprevazute, gestiunea lor adecvata poate stabiliza veniturile in timp, avand rolul unui amortizoar de soc. In acelasi timp, consolidarea valorii actiunilorbancare se poate realiza doar printr-o comunicare reala cu pietele financiare si implementarea unor programe adecvate de gestiune a riscurilor bancare. Toate bancile si institutiile financiare trebuie sa-si imbunatateasca intelegerea si practica gestiunii riscurilor bancare pentru a-si putea gestiona cu succes diferite game de produse. Daca procesul de gestiune a riscurilor bancare si sistemul global da management sunt efective, atunci banca va avea succes. Bancile pot gestiona cu succes riscurile bancare daca recunosc rolul strategic al gestiunii riscurilor, daca folosesc paradicma de analiza si gestiune in vederea cresterii eficientei, daca adopta masuri precise de adptare a performantei la risc si, in fine, daca vor crea mecanisme de raportare a performantei in functie de risc, pentru a se asigura ca investitorii inteleg impactul gestiunii riscului asupra valorii firmei bancare.

Clasificarea riscurilor bancare


1.In functie de gradul de expunere la risc a) riscuri pure - expunerea este generata de activitatile si procesele bancare cu potential de a se produce evenimente care sa se soldeze cu 525d318f piedri. Astfel de evenimente pot fi fraudele in efectuarea unor plati, accidentarea in cadere a unui client intr-una din agentiile bancii( ceea ce da nastere unei raspunderi civile a bancii) sau degradarea mediului ambient de catre active dobandite de banca in urma exercitarii unor drepturi de ipoteca( incalcarea normelor de poluare,etc.). b) riscuri lucrative(speculative) - expunerea este generata de incercarea de a obtine profit mai mare. Aceasta expunere poate genera si cheltuieli suplimentare si de ci potential si pierderi. Cheltuielile suplimentare pot rezulta din credite nerambursate la scadenta, pierderi la portofoliul de titluri sau o structura defectuasa a activelor bancare. 2.In functie de caracteristica bancara a) riscuri financiare riscuri in sistemele de plati

riscul de creditare - este asumat de toate bancile si poate genera probleme serioase daca expunerea la risc este substantiala. Indicatorii traditionali sunt mai putin folositi deoarece ei afecteaza negativ rentabilitatea bancii. Ei se pot dovedi utili in analize temporale si comparatii interbancare. Indicatorii obiectiv, monitorizati atent, pot semnaliza in avans aparitia unor probleme pe parcursul procesului daca limitele sunt depasite pentru mai multi dintre ei. riscul de lichiditate - indicatorii traditionali ai riscului de lichiditate tind sa se concentreze asupra lichiditatii activelor bancare.Indicatorii obiectiv urmaresc indeosebi evolutia corelata a activelor lichide si a pasivelor immediate. Din practica rezulta ca cel mai bun este indicatorul derivat ce raporteaza diferenta dintre activele lichide si imprumuturi (de PE piata si de la banca centrala) la o marime care sa reprezinte nevoile potentiale de lichiditate( de exemplu depozitele volatile). riscuri de piata riscul ratei dobanzii - reprezinta riscul diminuarii veniturilor bancare si deci si a profitului ca urmare a miscarii ratei dobanzii. Riscul dobanzii afecteaza PE toti participantii la relatiile de credit, dar angajarea bancii deopotriva si in calitate de debitor si in calitate de creditor determina o angajare extrem de riscanta a bancilor. Pe de alta parte bancile se angajeaza nu numai in operatiuni curente sau PE termen scurt, ci si in operatiuni PE termen lung, in conditiile in care nivelul dobanzii stabilit parcurge numeroase momente in care sa aduca situatii dezavantajoase pentru banci. riscul ratei de schimb - riscul de a inregistra pierderi decurgand din evolutia cursului de schimb. In epoca moderna, stabilirea cursului de schimb are la baza teoria paritatii puterii de cumparare conform careia un bun identic, produs oriunde, are acelasi pret. Rezulta ca modificarile preturilor interne vor determina modificari ale cursului de schimb. riscul de faliment - riscul de capital sau riscul de indatorare exprima probabilitatea ca fondurile proprii ale bancii sa fie insuficiente pentru a acoperi pierderile rezultate din activitatea curenta si ca aceste pierderi sa afecteze in mod negativ plasamentele creditorilor bancii. Intre toate aceste grupe de risc se exercita o interactiune permanenta deoarece ele exprima doar aspecte diferite ale aceluiasi potential de risc - operatiile bancare curente. b) riscuri de prestare riscul operational - exprima probabilitatea ca banca sa devina incapabila sa mai asigure servirea clientilor intr-un mod rentabil. In acest context sunt importante atat oferta de servicii cat si capacitatea conducerii de a evalua si controla cheltuielile generate de prestarea acestor servicii. riscul tehnologic - este asociat calitatii si structurii ofertei de produse financiare care au si ele un ciclu de viata propriu si tind sa fie inlocuite de produse mai performante. Alegerea incorecta a momentului scoaterii de PE piata a unui produs sau a momentului introducerii unuia nou poate genera pierderi semnificative si exista in permanenta riscul ca momentul ales sa nu fie cel mai adecvat din punctul de vedere al maximizarii profitului bancar. riscul produsului nou - este asociat inovarilor in sfera produselor financiare. Exprima probabilitatea cumulata a producerii mai multor evenimente adverse, precum: situarea cererii sub nivelul anticipat sau depasirea nivelului planificat al costurilor specifice, lipsa de profesionalism a echipei manageriale etc.

riscul strategic - exprima probabilitatea de a nu alege strategia optima in conditiile date. Este inerent oricarei selectii de piete, produse si zone geografice PE care o implica definirea strategiei bancii intr-un mediu complex. c) riscuri ambientale

riscul de frauda - este un risc de ordin intern si exprima de fapt probabilitatea comiterii unor furturi sau a unor alte acte contrare intereselor bancii de catre angajatii acesteia. riscul economic - riscul economic este asociat evolutiei mediului economic in care actioneaza banca si clientii acesteia. Exprima probabilitatea diminuarii performantei bancii ca urmare a unei evolutii adverse a conditiilor de mediu. Aceasta influenteaza calitatea plasamentelor, volatilitatea resurselor si potentialul de risc. riscul concurential - exprima probabilitatea reducerii profitului in conditiile modificarii raporturilor de piata in defavoarea bancii. Este inerent activitatii bancare deoarece majoritatea produselor financiare oferite PE piata de o banca sunt oferite si de alte institutii financiare. riscul legal - reflecta faptul ca bancile trebuie sa opereze in contextul stabilit de reglementarile legale in vigoare chiar daca acestea le creaza un dezavantaj competitiv fata de alte institutii financiare concurente. 3.In functie de alocarea lor in cadrul sistemului financiar a) riscuri diversificabile - ajung sa fierelativ nesemnificative atunci cand sunt combinate suficient de multe pozitii bilantiere pentru ca legea numerelor mari sa fie activata. Problema principala este ca niciodata nu putem spune ce inseamna "suficient de multe pozitii", dar este demn de retinut faptul ca putem reduce expunerea globala a unei banci la un anume tip de risc, marind suficient numarul operatiilor si partenerilor susceptibili a genera acel risc. b) riscuri nediversificabile - raman relativ semnificative ca expunere, chiar si dupa ce toate posibilitatile de a folosi legea numerelor mari au fost exploatate.

Gestiunea riscurilor
1. Gestiunea riscului de creditare. Bncile comerciale ce particip n procesul de creditare sunt influenate de anumite evenimente interne i externe. De aceea, chiar i n cazul unei politici de creditare perfecte sunt inevitabile anumite pierderi la credite. Banca nu trebuie s acorde intenionat credite nefavorabile, ns o parte din credite pot deveni nefavorabile n viitor. Reputaia bncii poate fi subminat n urma majorrii cotei creditelor problematice, iar aceasta poate, la rndul su, s influeneze asupra poziiei bncii pe piaa resurselor creditare. Pentru diminuarea riscurilor aferente activitii de creditare Banca a elaborat i a implementat un sistem de gestiune a riscului de creditare. Principiile structurale i metodele de funcionare a acestui sistem sunt expuse n Politica de creditare aprobat de ctre Consiliul Bncii i n Instruciunile privind stabilirea relaiilor de creditare. Banca i pune scopul de a respecta permanent normele stabilite de ctre Banca Naional a Moldovei n vederea limitrii riscului de creditare (datoria maxim a unui grup de persoane, ce activeaz n comun, a persoanelor afiliate i lucrtorilor bncii, raportul sumei datoriilor nete la creditele acordate la zece persoane, care constituie dup mrime primele datorii nete, la portofoliul de credite, etc.) n afar de aceasta Politica menionat determin valorile maxim admisibile ale urmtorilor indicatori: 1. 2. 3. Raportul Fondului de risc fa de portofoliul de credite 5% Raportul creditelor expirate fa de portofoliul de credite 5% Raportul creditelor dubioase i compromise fa de portofoliul de credite 2%, fa de fondul de risc 15%.

Indicatorii de baz ai riscului de creditare caracterizeaz suficiena Fondului de risc format pentru acoperirea eventualelor pierderi rezultate n urma nerambursrii mprumuturilor.

Planificarea indicatorilor riscului de creditare al Bncii i determinarea normelor de risc se efectueaz n mrimi absolute, fr a ine cont de gajul disponibil i garaniile acordate la creditele acordate.

2. Gestiunea riscului de capital. Planurile anuale de activitate ale bncii stabilesc urmtorii indicatori absolui i relativi ai normativelor de risc de capital: 1. Active ponderate la risc, inclusiv: o Hrtii de valoare; o Datoria la credite; o Dobnda ce urmeaz a fi primit; Capitalul normativ total (minus mijloacele fixe nete); Raportul capitalului normativ total (minus mijloacele fixe nete) fa de activele ponderate la risc; Indicatorul suficienei capitalului corelat cu activele ponderate la risc; Restricii investiionale: o Raportul volumului de investiii fa de capitalul normativ total; o Raportul investiiilor n active materiale pe termen lung fa de capitalul normativ total. 3. Gestiunea riscului ratei dobnzii. Politica n domeniul gestiunii riscului ratei dobnzii const n stabilizarea i sporirea ulterioar a marjei nete aferente dobnzii. Controlul asupra gestiunii tipului de risc menionat este efectuat printr-un ir de metode, principala fiind gestiunea diferenei dintre scadene. Indicatorii de baz pentru cuantificarea impactului acestui tip de risc este venitul net aferent dobnzii obinut de banc i marja net aferent dobnzii. Banca poate dirija cu riscul ratei dobnzii prin modificarea scadenelor activelor i pasivelor sale plasate sau atrase, a nivelului rentabilitii activelor, sensibile la modificarea ratei dobnzii, a diapazonului variabilitii ratelor dobnzii. Banca urmeaz s minimizeze nu numai diferena dintre scadene, ci i dintre sumele pasivelor atrase sau a activelor finanate. n cazul stabilirii unor rate flotante att la active ct i la pasive, banca va aplica urmtoarea tactic:

2. 3. 4. 5.

Suma activului poate fi mai mare ca suma pasivului atras n cazul ateptrilor majorrii ratei dobnzii; Suma pasivului atras poate fi mai mare ca suma activului finanat n cazul ateptrilor diminurii ratei dobnzii.

Gestiunea acestui tip de risc se efectueaz de ctre Comitetul de creditare i a Comitetul de dirijare a activelor i pasivelor, care nu numai aleg strategia de diminuare a riscului ratei dobnzii, dar i efectueaz planificarea pe termen scurt i lung, elaboreaz msurile de protecie contra riscului de a pierde lichiditatea, organizeaz controlul asupra calitii creditelor eliberate. 4. Gestiunea riscului valutar. Banca delimiteaz dou componente de baz a riscului valutar: riscul poziiei valutare deschise i riscul de convertire. Riscul poziiei valutare deschise se determin prin poziia valutar deschis a bncii, adic prin diferena dintre valoarea activelor i a pasivelor ntr-o anumit valut, innd cont de poziiile extrabilaniere. Reevaluarea poziiilor n valut strin se efectueaz utiliznd cursul curent de schimb al leului moldovenesc fa de valutele strine, stabilit de ctre Banca Naional a Moldovei. Poziiile valutare deschise se exprim sub forma procentual a raportului dintre suma poziiei valutare deschise (calculat n lei moldoveneti) i mrimea capitalului normativ total. Poziia nchis apare atunci cnd valoarea total a obligaiunilor de bilan i extrabilanere ntr-o anumit valut este egal cu valoarea total a activelor de bilan i extrabilanere. Poziia valutar total reprezint suma valorilor tuturor poziiilor lungi i scurte, innd cont de semn, exprimat n lei moldoveneti. Poziia deschis a bncii apare n cadrul prestrii de ctre banc a serviciilor pentru clieni, precum i n rezultatul efecturii de ctre banc a tranzaciilor de arbitraj. Riscul de convertire ine de restriciile n efectuarea operaiunilor de schimb. Acest risc este condiionat n special de riscul de ar, deoarece astfel de restricii sunt impuse, de obicei, prin actele normative ale bncilor centrale. Metoda de baz n gestiunea riscului poziiei valutare deschise const n stabilirea limitelor poziiei valutare. Banca respect limitele poziiei valutare deschise stabilite de ctre Banca Naional a Moldovei, la sfritul zilei operaionale. n baza limitelor stabilite de ctre Banca Naional a Moldovei i reieind din prognozele de modificare a cursurilor,

Secia Finane i Lichiditate calculeaz limitele poziiei valutare deschise pentru filialele Bncii. Orice depire a limitelor stabilite se lichideaz prin ncheierea de ctre filial a tranzaciilor respective de cumprare / vnzare cu Secia Finane i Lichiditate la un curs, stabilit de ctre dealerul valutar. 5. Gestiunea riscului de lichiditate. n cadrul analizei riscului de pierdere a lichiditii se verific dac valorile efective ale normativelor lichiditii curente i pe termen lung corespund cerinelor Bncii Naionale a Moldovei. Se analizeaz modificrile indicatorilor efectivi ai lichiditii pentru 3 luni precedente. De asemenea, se stabilesc creanele i /sau obligaiunile bncii care au influenat n msura cea mai mare modificarea valorilor normativelor lichiditii. Anual sunt stabilite urmtoarele normative ale lichiditii:

Lichiditatea curent : suma activelor la vedere i activelor pe un termen mai mic de 30 zile raporat la obligaiunile la vedere i pe un termen mai mic de 30 zile (%); Lichiditatea pe termen lung: suma activelor pe termen lung (cu scadena 2 ani i mai mult raportat la resursele bncii (%).

n cadrul analizei riscului lichiditii o atenie deosebit se acord concentrrii riscului de creditare, concentrrii depozitelor, a depunerilor sau a creditelor primite de ctre Banc i se determin riscul, ce rezult din aceast concentrare. La analiza riscului de pierdere a lichiditii se consider de asemenea nivelul de dependen fa de diferite categorii de creditori (piaa interbancar, Banca Naional a Moldovei, clieni persoane juridice, clieni persoane fizice, ali creditori), precum i nivelul de sensibilitate a creditorilor fa de situaia pe piaa monetar. Analiza modificrii structurii mijloacelor atrase n volumul total al obligaiunilor Bncii se efectueaz, comprnd situaiile din perioadele gestionare precedente (ultimele trei date gestionare). Structura activelor i pasivelor bncii, precum i corespunderea scadenelor lor acord posibilitate Bncii de a-i ndeplini obligaiile sale i asigur investitorilor bncii un nivel adecvat al venitului la mijloacele investite n banc. Banca menine urmtoarea structur a bilanului: Active Pasive Mijloace bneti i HVS 25-30% Credite (nete) 65-70% Mijloace fixe i investiii 8-10% O asemenea structur permite de a menine 50% din capitalul bncii sub form de mijloace lichide, i de a forma partea de risc a activelor (portofoliul de credite) din contul mijloacelor atrase, cu respectarea normelor privind rezervele obligatorii la conturile n Banca Naional a Moldovei. Riscurile diferenei dintre termenele de atragere i de plasare se dirijeaz prin metode standarde aplicate de ctre instituiile financiare: Depozite i mprumuturi 75-80% Capitalul bncii 18-20%

Reducerea pe un termen scurt a lichiditii fr majorarea nivelului de cheltuieli; mprumuturi interbancare costul lor este cu 1-2 puncte procentuale mai nalt dect suma nominal, ns ele presupun cheltuieli de regie minime; Tranzacii pe pia deschis SWAP , REPO vnzarea unei pri din active cu rscumprarea ulterioar a lor costul este analogic mprumuturilor pe pia.

n cazul apariiei crizei lichiditii Banca se conduce de Planul de aciuni ale Bncii n cazul crizei lichiditii, elaborat de ctre comitetul de dirijare a activelor i pasivelor ALCO.

6. Gestiunea riscului operaional. Pentru estimarea probabilitii apariiei riscului operaional se utilizeaz sistemul de evaluare a indicatorilor calitativi (concluziile auditorilor, a auditorilor interni, a comisiei de cenzori a bncii) i cantitativi (informaia privind volumul, rulajul i pierderile, nivelul de risc al activitii, exprimat prin stabilitatea veniturilor). Gestiunea riscului operaional se bazeaz pe o structur organizaional i proceduri interne corecte. O alt metod de dirijare a riscului operaional const n ncheierea unor acorduri cu companii de asigurare i cu brocheri asigurtori. n practic este oportun combinarea metodelor menionate de gestiune a riscurilor operaionale.

Tabel: Metodele de control a riscului operaional. Instrumentul de control Controlul intern i auditul intern Sistemul de limite la riscul operaional Sistemul de rapoarte pentru stabilirea problemelor poteniale Asigurarea i reasigurarea Formarea rezervelor (analogice rezervelor tradiionale la credite)

Avantajele utilizrii Evaluarea independent Limitarea pierderilor posibile Crearea stimulentelor pentru gestiunea riscului operaional Trecerea riscurilor asupra asigurtorilor Posibilitatea compensrii pierderilor poteniale

ntruct manifestrile posibile ale riscurilor operaionale sunt foarte diverse, posibilitatea real de a stabili un control asupra lor const n divizarea fiecrui proces al bncii n operaiuni - pri componente, elaborarea unei hri tehnologice a circulaiei documentelor, identificarea i estimarea surselor de risc i a manifestrilor posibile a riscului pentru fiecare operaiune. Controlul intern trebuie s fie instrumentul principal de dirijare a riscului operaional. Menirea sa este de servi n calitate de instrument de aciuni preventive, i nu de a constata faptele evenimentelor deja petrecute.

Matricea SWOT
Factori interni Puncte tari(S) -retea puternica raspandita in teritoriu -portofoliu de clienti bine segmentat si diversificat -servicii bancare diversificate -personal bine echilibrat pe grupe de varsta si pregatire -retea de banci corespondente foarte extinsa -numeroase idei inovatoare ale personalului aplicate in practica Strategii SO -servicii bancare noi care sa satisfaca cerintele aparute in urma unei noi cojuncturi economice Puncte slabe(W) -numeroase atacuri asupra sistemului informational bancar -expunere la riscurile valutare aferente imprumuturilor acordate in monede straine -vulnerabilitatea informatiilor din banca -atacuri asupra bancomatelor

Factori externi

Oportunitati(O) -rolul tot mai important al sistemului bancar in procesul reformei economice -cresterea creditului, ca urmare a imbunata-tirii nivelului de trai si a standardelor din domeniul economic si industrial. Amenintari(T) -aparitia continua pe piata financiara interna de noi institutii bancare -competitie interbancara tot mai puternica - cojunctura economica a tarii nefavorabila sistemului bancar -rata mare a rezer-velor obligatorii minime

Strategii WO - servicii bancare oferite on-line (ecommerce, e-banking) care sa permita clientilor realizarea unor activitati in timp real, informarea permanenta, cat si protejarea identitatii acestora si a tranzactiilor efectuate pe Internet (evitarea atacurilor hackerilor)

Strategii ST -intr-un mediu economic international nesigur, banca regandeste activitatea de corespondent bancar abordand-o pe baze de parteneriat si cooperare (in locul celei bazate pe concurenta) si pe adoptarea unei stricte politici de cunoastere a clientului si de lupta impotriva spalarii banilor, printr-o atenta alegere a partenerilor si supraveghere a activitatii acestora, prin cresterea flexibilitatii in relatiile cu clientii, anticipandu-se si reactionandu-se eficient la provocarile pietei.

Strategii WT -protejarea informatiilor prin utilizarea intranetului (portalul destinat angajatilor) astfel incat sa se minimizeze consecintele atacurilor din exterior

Analiza concurentilor bancari

Banca "COMERTBANK" S.A. "BANCA SOCIAL" S.A. "VICTORIABANK" S.A. "MOLDOVA AGROINDBANK" S.A. "Moldindconbank" S.A. SA Banca de Economii "EuroCreditBank" S.A. "UNIBANK" S.A. "Banca de Finane i Comer" S.A. "Universalbank" S.A "ENERGBANK" S.A. "ProCredit Bank" S.A. Banca Comercial Romn Chiinu S.A "EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca" S.A. "MOBIASBANC Groupe Societe Generale" S.A.

Venit profitabilitatea Credite/Total calitatea dob/Total portof de NIM Active portof Active credite 0,532558506 0,047109174 0,09165013 0,036539 0,03483 0,74094976 0,067242251 0,096465708 0,049977 0,05924 0,603093059 0,046234373 0,081808627 0,031664 0,06291 0,666512187 0,672710415 0,51647855 0,397895898 0,460926159 0,522467059 0,586416447 0,588376311 0,755921286 0,549284343 0,738983367 0,532188325 0,055570471 0,055529224 0,047345576 0,043584359 0,041661063 0,047687424 0,064971598 0,048275074 0,087980269 0,04283327 0,056036051 0,053468723 0,08932265 0,087662521 0,097279779 0,114081078 0,098486422 0,096684432 0,122346686 0,08766226 0,120139 0,085314291 0,08573096 0,104487755 0,048654 0,039465 0,047641 0,099733 0,05864 0,019129 0,049934 0,026275 0,068019 0,020932 0,048695 0,071264 0,06659 0,05837 0,05767 0,03983 0,08225 0,05596 0,09442 0,06404 0,03122 0,08597 0,11551 0,03846

raiting 0,10169 0,136001 0,110506 0,125577 0,121833 0,10888 0,109926 0,110157 0,10193 0,133591 0,109786 0,146472 0,10725 0,141813 0,115542

In baza indicatorilor calculate in tabelul de mai sus, putem mentiona principalii concurenti dupa profitabilitatea portofoliului de credite: Agroindbank S.A., Banca Sociala S.A., Victoria Bank S.A. Universal Bank S.A. Concluzie Moldincondbank reprezinta una din cele mai profitabile banci, dar si una din cele mai sigure pentru rambursarea creditelor. Pentru realizarea activitatii sale banca utilizeaza un mecanizm complex de protective in potriva riscurilor, acesta demonstrindusi eficacitatea pe parcursul activitatii sale