Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei

Lucrarea nr.4

Dispozitive Optoelectronice

Grupa 423 A
Studenti : Calin Oana Mirela
Pometcu Laura
Zavate Silviu

Noiembrie 2008

DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE
Scopul lucrarii
Scopul acestei lucrari de laborator este de a masura caracteristicile unor
dispozitive optoelectronice: diode luminiscente (LED) si fototranzistoare.
Desfasurarea lucrarii
Montajul folosit este reprezentat in figura 1 unde
GI este un generator de impulsuri TTL care asigura impulsurile de
comanda necesare generatorului de trepte GT si care va fi utilizat in
urmatoarele domenii:
20 200 s pentru vizualizari

0,2 2 s pentru masuratori de tensiune


In ambele cazuri reglajul fin se realizeaza cu ajutorul butonului de
reglaj a perioadei de pe panoul aparatului.
GT este un generator de trepte de tensiune care furnizeaza 16 trepte la
iesirea a, 8 trepte la iesirea b si o tensiune constanta de cca 15V la
iesirea +15V. Pentru a realiza protectia componentelor supuse
masuratorilor in serie cu iesirile a,b sunt inseriate rezistente de
limitare a curentului de 1K de care trebuie tinut cont in anumite
cazuri.
VE este un voltmetru electronic cu autoscalare.
O este un osciloscop cu doua canale si cu posibilitatea de a lucra si in
regim X-Y.
ME este montajul cu ajutorul caruia se vor face masuratorile si
contine un LED rosu (LR), un LED verde (LV), doua LED-uri de
infrarosu (L1,L2)care au caracteristici identice si doua
fototranzistoare (F1,F2) deasemeni identice.

Montajul folosit este urmtorul :

Diode luminiscente
a) Caracteristica curent-tensiune
Se conecteaza succesiv iesirea a a GT la LR,LV,L1 cu GI pus in regim
de vizualizare si se vizualizeaza caracteristicile ia=f(ua) pentru cele trei
diode. Pentru aceasta este necesar ca osciloscopul sa fie trecut in regim X-Y
semnalul pentru axa X culegandu-se de anodul diodelor (bornele LR,LV,L1)
iar cel pentru axa Y de pe borna B.
Se trece GI in regim de masura si cu ajutorul VE se masoara pe rand
tensiunile in punctele LR,LV,L1(cel care este conectat in momentul
respectiv) si in punctul B .Masuratorile se fac pentru toate cele 16 trepte ale
iesirii a. Rezultatele masuratorilor se vor trece in tabelul 1.
ATENTIE notatiile UX ,UY se refera la tensiunea masurate la intarea X
sau Y a osciloscopului (si corspunzator si punctelor din ME conectate la
acestea)

R1 = 100

Tabelul 1
Treapta

Dioda
LI

Dioda
LV

Dioda
LR

10

11

12

13

14

15

16

Ux

[V]

0.45

0.85

1.04

1.12

1.19

1.25

1.31

1.36

1.42

1.47

1.53

1.58

1.64

1.69

1.74

Uy

[V]

0.035

0.08

0.13

0.18

0.23

0.28

0.33

0.37

0.42

0.48

0.53

0.57

0.62

ID=Uy/R1

[mA]

0.0003

0.0008

0.0013

0.0018

0.0023

0.0028

0.0033

0.0037

0.0042

0.0048

0.0053

0.0057

0.0062

UD=Ux-Uy

[V]

0.45

0.85

1.005

1.04

1.06

1.07

1.08

1.08

1.09

1.1

1.11

1.1

1.11

1.12

1.12

Ux

[V]

0.45

0.87

1.32

1.7

1.83

1.90

1.97

2.04

2.1

2.16

2.22

2.28

2.34

2.4

2.45

Uy

[V]

0.05

0.094

0.14

0.19

0.24

0.29

0.33

0.38

0.43

0.48

0.53

ID=Uy/R1

[mA]

0.0005

0.0009

0.0014

0.0019

0.0024

0.0029

0.0033

0.0038

0.0043

0.0048

0.0053

UD=Ux-Uy

[V]

0.45

0.87

1.32

1.7

1.78

1.80

1.83

1.85

1.86

1.87

1.89

1.9

1.91

1.92

1.92

Ux

[V]

0.45

0.87

1.32

1.59

1.69

1.76

1.84

1.9

1.97

2.03

2.09

2.15

2.21

2.27

2.33

Uy

[V]

0.022

0.067

0.11

0.16

0.2

0.25

0.3

0.35

0.4

0.45

0.5

0.55

ID=Uy/R1

[mA]

0.0002

0.0006

0.0011

0.0016

0.002

0.0025

0.003

0.0035

0.004

0.0045

0.005

0.0055

UD=Ux-Uy

[V]

0.45

0.87

1.32

1.56

1.62

1.65

1.68

1.7

1.72

1.73

1.74

1.75

1.76

1.77

1.78

Se traseaz grafic caracteristicile I = f(UD) pentru cele 3 diode


0,007
0,006
0,005
0,004

Dioda LI

0,003

Dioda LV
Dioda LR

0,002
0,001
0
-0,001

0,5

1,5

2,5

b) Fluxul emis
Pentru msurarea fluxului emis de dioda L1, se face urmtorul montaj:
-iesirea b a GT se conecteaza intrarea L1
-iesirea +15V a GT se conecteaza la una din intrarea F1
-intrarea YB a osciloscopului se conecteaza in punctul A
-intrarea X a osciloscopului se conecteaza in punctul B
Pe osciloscop se va vedea rspunsul fototranzistorului F1 la fluxul emis dede dioda L1.
Prin msurarea curentului pe colector, cu ajutorul diagramei din fig. 2, se poate determina fluxul
emis de diod.
Pentru calculul curentului pe colector IF1 se msoar tensiunile UA, respectiv UB. Se ine cont de
faptul c valoarea rezistenei R1 este de 100 , iare cea a rezistenei R2 este de 1,6 k.

R1 = 100

Tabelul 2.
Treapta

R2 = 1,6 K

UO

[mV]

11

42

78

131

169

205

243

IL = U O / R 1

[mA]

0,11

0,42

0,78

1,31

1,69

2,05

2,43

UV1

[mV]

105

121

185

282

495

723

945

1150

IF1 = UV1 /R2

[mA]

0,07

0,08

0,12

0,18

0,31

0,45

0,59

0,72

[lx]

40

50

70

120

220

350

480

600

UV2

[mV]

134

148

195

327

575

753

974

1241

IF1 = UV2 /R2

[mA]

0,08

0,09

0,12

0,2

0,36

0,47

0,61

0,78

[lx]

55

68

85

175

330

450

600

700

Se traseaz grafic caracteristicile = f(IL) n unghiul solid 1si


800
700
600
500
2

400

300
200
100
0
0

0,5

Fototranzistorul

1,5

2,5

pentru cele 2 diode

Tensiunea UCE se calculeaza cu relatia:


UCE = Ua-UY-RlxIC
- unde Rl=1K este rezistenta de limitare a curentului din GT.
Valoarea rezistentei R1 este de 100 , iar a rezistenei R2 este de 1,6 k.
600,00
500,00
Series1
Series2

400,00

Series3
Series4
Series5
Series6

300,00
200,00

Series7
Series8

100,00
0,00
0
-100,00

1000

2000

3000

4000

5000

Treapta
Ua
UY
IC = UY/R2
UCE
UY
IC = UY/R2
UCE
UY
IC = UY/R2
UCE
UY
IC = UY/R2
UCE
UY
IC = UY/R2
UCE
UY
IC = UY/R2
UCE
UY
IC = UY/R2
UCE
UY
IC = UY/R2
UCE

R1 = 100

Tabelul 3.

[mV]
[mV]
[A]
[mV]
[mV]
[A]
[mV]
[mV]
[A]
[mV]
[mV]
[A]
[mV]
[mV]
[A]
[mV]
[mV]
[A]
[mV]
[mV]
[A]
[mV]
[mV]
[A]
[mV]

1
1
0
0,00
1
0
0,00
1
0
0,00
1
0
0,00
1
0
0,00
1
0
0,00
1
0
0,00
1
0
0,00
1

2
63
6
3,75
57
11
6,88
52
14
8,75
49
9
5,63
54
7
4,38
56
10
6,25
53
11
6,88
52
13
8,13
50

3
257
99
61,88
158
121
75,63
136
131
81,88
126
21
13,13
236
31
19,38
226
117
73,13
140
86
53,75
171
128
80,00
129

4
535
170
106,25
365
285
178,13
250
302
188,75
233
29
18,13
506
56
35,00
479
272
170,0
263
123
76,88
412
296
185,0
239

R2 = 1,6 K
5
832
171
106,88
661
429
268,13
403
469
293,13
363
31
19,38
801
98
61,25
734
349
218,13
483
288
180,0
544
460
287,5
372

6
1154
171
106,88
983
462
288,75
692
650
406,25
504
32
20,00
1122
140
87,50
1014
353
220,63
801
439
274,38
715
624
390,0
530

7
1444
172
107,50
1272
465
290,63
979
802
501,25
642
33
20,63
1411
155
96,88
1289
356
222,5
1088
498
311,25
946
667
416,88
777

Rl=1K - este rezistenta de limitare curentului din GT


8
1759
173
108,13
1586
458
286,25
1301
857
535,63
902
34
21,25
1725
168
105,0
1591
354
221,25
1405
502
313,75
1257
671
419,38
1088

9
2020
174
108,75
1846
470
293,75
1550
864
540,00
1156
36
22,50
1984
172
107,5
1848
355
221,88
1665
520
325,0
1500
675
421,88
1345

10
2350
174
108,75
2176
475
296,88
1875
867
541,88
1483
35
21,88
2315
175
109,38
2175
354
221,25
1996
537
335,63
1813
683
426,88
1667

11
2640
175
109,38
2465
484
302,50
2156
872
545,00
1768
36
22,50
2604
176
110,0
2464
356
222,5
2284
553
345,63
2087
684
427,5
1956

12
2970
176
110,00
2794
487
304,38
2483
874
546,25
2096
37
23,13
2933
178
111,25
2792
357
223,13
2613
561
350,63
2409
687
429,38
2283

13
3270
176
110,00
3094
490
306,25
2780
980
612,50
2290
38
23,75
3232
179
111,88
3091
358
223,75
2912
562
351,25
2708
691
431,88
2579

14
3600
177
110,63
3423
491
306,88
3109
883
551,88
2717
39
24,38
3561
176
110,0
3424
359
224,38
3241
561
350,63
3039
693
433,13
2907

15
3910
178
111,25
3732
492
307,50
3418
886
553,75
3024
36
22,50
3874
173
108,13
3737
359
224,38
3551
564
352,5
3346
692
432,5
3218

16
4220
179
111,88
4041
496
310,00
3724
885
553,13
3335
37
23,13
4183
171
106,88
4049
360
225,0
3860
563
351,88
3657
695
434,38
3525

Concluzii:
1) In cazul caracteristicii curent-tensiune msurat la cele trei LED-uri, se observ o caracteristic
mai abrupt pentru LED-urile cu lumin de lungime de und mai mare.
2) Caracteristica curent-tensiune a unei diode luminiscente nu este liniar, ci are o cretere
exponenial.
3) Fluxul luminos emis de dioda in infrarou este direct proporinal cu intensitatea curentului ce
strbate dioda.
4) Intensitatea curentului indus n fototranzistor crete odat cu fluxul luminos cxare cade pe el (i
odat cu intensitatea curentului prin diod).
5) Cu ct distana dintre dioda luminescenta si fotodetector este mai mare, cu att unghiul solid este
mai mic.

S-ar putea să vă placă și