Sunteți pe pagina 1din 61

Academia de Studii Economice Bucuresti Facultatea de Management- Administratie Publica

Proiect de practica in cadrul unei institutii publice Primaria Sectorului 5 Bucuresti

Cuprins

1.1 DENUMIREA INSTITUTIEI, PROFIL, OBIECT DE ACTIVITATE PROFESIONALA .....5 PRIMARIA SECTORULUI 5 AL MUNICIPIULUI BUCURESTI ESTE INSTITUTIE PUBLICA CU ACTIVITATE PERMANENTA CARE DUCE LA INDEPLINIREA EFECTIVA HOTARARILE CONSILIULUI LOCAL AL SECTORULUI 5 SI SOLUTIONEAZA PROBLEMELE CURENTE ALE COLECTIVITATII LOCALE. SEDIUL PRIMARIEI SECTORULUI 5 BUCURESTI ESTE IN BULEVARDUL REGINA ELISABETA NR. 29-31.PRIMARIA SECTORULUI 5 AL MUNICIPIULUI BUCURESTI ARE UN PRIMAR SI DOI VICEPRIMARI ALESI IN CONDITIILE LEGII PE O PERIOADA DE PATRU ANI.PRIMARUL,VICEPRIMARII,SECRETARUL IMPREUNA CU SERVICIILE SI BIROURILE DIN SUBORDINEA IERARHICA CONSTITUIE PRIMARIA SECTORULUI 5....................................................6 PRIMARUL CONDUCE DIRECTIILE,SERVICIILE SI BIROURILE APARATULUI PROPRIU AL PRIMARIEI SECTORULUI 5 IN PROBLEMELE ACTIVITATII CURENTE EMITAND DISPOZITII CARE DEVIN EXECUTORII DUPA CE SUNT ADUSE LA CUNOSTINTA FACTORILOR DESEMNATI IN APLICAREA LOR. PRIN DELEGARE DE COMPETENTA PRIMARUL POATE TRECE EXERCITAREA UNORA DINTRE ATRIBUTIILE SALE VICEPRIMARILOR,SECRETARULUI SAU ALTOR FUNCTIONARI DIN SERVICIILE PRIMARIEI..................................................................................6 VICEPRIMARUL IL INLOCUIESTE PE PRIMAR IN LIPSA ACESTUIA,INDRUMA SI CONTROLEAZA PRIN DELEGARE DE COMPETENTA UNELE COMPARTIMENTE ALE PRIMARIEI SI SERVICII PUBLICE DE SUB AUTORIATEA CONSILULUI LOCAL AL SECTORULUI 5. DIRECTORII , SEFII SERVICIILOR SI BIROURILOR RASPUND IN FATA PRIMARULUI DE MODUL DE REZOLVARE A SARCINILOR CE LE REVIN SI COLABOREAZA PERMANENT IN VEDEREA INDEPLINIRII IN TERMEN LEGAL A LUCRARILOR CE INTRA IN COMPETENTA LOR PRECUM SI A ALTOR SARCINI POTRIVIT NEVOILOR UNITATII. TOT ODATA AU OBLIGATIA DE A STABILII SARCINI DE SERVICIU PENTRU PERSONALUL DIN SUBORDINE IN VEDEREA DESFASURARII IN BUNE CONDITII A ACTIVITATII SI A LUA MASURI CORESPUNZATOARE PENTRU IMBUNATATIREA ACESTEI ACTIVITATI...................................................6

1.2 BAZA LEGALA DE INFIINTARE ..............................................................6 1.3 LEGISLATIA IN BAZA CAREIA ISI DESFASOARA ACTIVITATEA ...............7 1.4 OBIECTIVELE FUNDAMENTALE PENTRU URMATORII 2 ANI..........................9 1.5 MODALITATI DE ORGANIZARE A ACTIVITATII IN CADRUL PRIMARIEI SECTORULUI 5 A MUNICIPIULUI BUCURESTI.................................................................9 2. ASPECTE LEGATE DE ACTIVITATEA DE FINANTARE IN INSTITUTIA ANALIZATA...............................................................................13 2.1 MODALITATI DE FINANTARE A ACTIVITATII DESFASURATE........................13 3. ASPECTE PRIVIND COMUNICAREA SI TRANSPARENTA DECIZIONALA .................................................................................................15 3.1 PREZENTAREA ACTIVITATII DE RELATII PUBLICE, PARTICULARITATI ALE ORGANIZARII...........................................................................................................15 3.2 PARTICULARITATI ALE PROCESULUI DE COMUNICARE INTERNA SI EXTERNA 16 3.3 ANALIZA MODULUI DE APLICARE A LEGII 52/21.01.2003 PRIVIND TRANSPARENTA DECIZONALA......................................................................................21 4. ANALIZA DATELOR STATISTICE CU CARE OPEREAZA INSTITUTIA .....................................................................................................24 5.PREZENTAREA PROGRAMELOR I PROIECTELOR DERULATE DE PRIMRIA SECTORULUI 5 A MUNICIPIULUI BUCURETI.......................................................................................................29 5.1 REABILITARE DRUMURI.....................................................................29 5.2 MODERNIZAREA TRAMVAIELOR TATRA T4R.......................................30 5.3 CONTORIZAREA VANZARII DE CALDURA SI APA POTABILA.....................31 5.4 MANAGEMENTUL TRAFICULUI ...........................................................31 5.5 REABILITAREA INFRASTRUCTURII EDUCATIONALE...................................31 6. ACTELE ADMINISTRATIVE UTILIZATE IN CADRUL INSTITUTIEI......................................................................................................32 7.ASPECTE PRIVIND EXERCITAREA CONTROLULUI IN CADRUL INSTITUTIEI ANALIZATE..............................................................................................................34 7.1 NOTIUNEA SI SCOPUL CONTROLULUI....................................................34 7.2 MODALITATI SI FORME DE CONTROL....................................................35 7.3 CONTROLUL EXERCITAT DE AUTORITATILE ADMINISTRATIEI PUBLICE.........36 8. RESURSELE UMANE IN INSTITUTIA ANALIZATA............39 8.1 PREZENTAREA NORMELOR REGLEMENTARE IN DOMENIUL RESURSELOR UMANE ............................................................................................................................39 8.2 PROCEDURI DE SELECTIE SI RECRUTARE A PERSONALULUI DE GESTIUNE SI DE EXECUTIE................................................................................................................41

8.3 MODALITATI DE PROMOVARE SI MOTIVARE A SALARIATILOR INSTRUMENTE,


MIJLOACE ETC.........................................................................................................46

8.4 PROCEDURI DE EVALUARE SI CONTROL A PERSONALULUI;INSTRUMENTE, COMPETENTE, FORME................................................................................................50 8.5 COMPARTIMENTE SPECIALIZATE IN ACTIVITATEA DE PERSONAL...............54 9. ELEMENTE PRIVIND STRATEGIA.........................................56 9.1 PARTICULARITATI STRATEGICE ...........................................................56 STRATEGIA ARE IN VEDERE :....................................................56 9.2 PREZENTAREA SISTEMULUI DE OBIECTIVE ALE INSTITUTIEI PUBLICE ANALIZATE..............................................................................................................57 9.3 MODALITATI PREVIZIONALE DE MANAGEMENT PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR FUNDAMENTALE SI DERIVATE.................................................................58 9.4 SURSE DE FINANTARE PENTRU REALIZAREA OPTIUNILOR STRATEGICE.........58 9.5 EXEMPLE DE STRATEGII, POLITICI, PROGRAME, PROIECTE DERULATE SI/SAU IN CURS DE DERULARE IN INSTITUTIA ANALIZATA..............................................................59 10. ELABORAREA DIAGNOSTICULUI GLOBAL.....................59 10.1 PUNCTE FORTE ..............................................................................60 10.2 PUNCTE SLABE ..............................................................................60

1.Prezentarea institutiei publice in care se desfasoara practica 1.1 Denumirea institutiei, profil, obiect de activitate profesionala

Primaria Sectorului 5 al Municipiului Bucuresti este institutie publica cu activitate permanenta care duce la indeplinirea efectiva Hotararile Consiliului Local al Sectorului 5 si solutioneaza problemele curente ale colectivitatii locale. Sediul Primariei Sectorului 5 Bucuresti este in Bulevardul Regina Elisabeta nr. 2931.Primaria Sectorului 5 al Municipiului Bucuresti are un primar si doi viceprimari alesi in conditiile legii pe o perioada de patru ani.Primarul,viceprimarii,secretarul impreuna cu serviciile si birourile din subordinea ierarhica constituie Primaria Sectorului 5. Primarul conduce directiile,serviciile si birourile aparatului propriu al Primariei Sectorului 5 in problemele activitatii curente emitand dispozitii care devin executorii dupa ce sunt aduse la cunostinta factorilor desemnati in aplicarea lor. Prin delegare de competenta Primarul poate trece exercitarea unora dintre atributiile sale Viceprimarilor,Secretarului sau altor functionari din serviciile Primariei. Viceprimarul il inlocuieste pe Primar in lipsa acestuia,indruma si controleaza prin delegare de competenta unele compartimente ale Primariei si servicii publice de sub autoriatea Consilului Local al Sectorului 5. Directorii , sefii serviciilor si birourilor raspund in fata Primarului de modul de rezolvare a sarcinilor ce le revin si colaboreaza permanent in vederea indeplinirii in termen legal a lucrarilor ce intra in competenta lor precum si a altor sarcini potrivit nevoilor unitatii. Tot odata au obligatia de a stabilii sarcini de serviciu pentru personalul din subordine in vederea desfasurarii in bune conditii a activitatii si a lua masuri corespunzatoare pentru imbunatatirea acestei activitati. Obiectul de activitate este colectarea taxelor si impozitelor din Sectorul 5. 1.2 Baza legala de infiintare Primaria Sectorului 5 este organizata si functioneaza potrivit prevederilor Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si in conformitate cu hotararile Consiliului Local al

sectorului 5 privind aprobarea organigramei si numarului de posturi ale aparatului propriu de specialitate. Primarul Sectorului 5, viceprimarul, impreuna cu aparatul propriu de specialitate constituie o structura functionala cu activitate permanenta, denumita Primaria sectorului 5 care aduce la indeplinire hotararile Consiliului Local al sectorului 5 si dispozitiile Primarului sectorului 5, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale. Primarul Sectorului 5 este seful administratiei publice locale al sectorului 5 si al aparatului propriu de specialitate, pe care il conduce si controleaza, conform art. 66(1) din Legea 215/2001. Primarul Sectorului 5 reprezinta autoritatea executiva in realizarea autonomiei locale. De asemenea, Primarul Sectorului 5 raspunde de buna functionare a administratiei publice a sectorului 5, in conditiile legii. Totodata, Primarul Sectorului 5 reprezinta sectorul 5 in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine, precum si in justitie. Consiliul Local al Sectorului 5 reprezinta autoritatea deliberativa in cadrul Primariei Sectorului 5. In relatiile dintre Consiliul Local al Sectorului 5, ca autoritate deliberativa si Primarul Sectorului 5, ca autoritate executiva nu exista raporturi de subordonare. 1.3 Legislatia in baza careia isi desfasoara activitatea Directia Impozite si Taxe Locale Sector 5 functioneaza in baza Hotararii nr.333/1999 privind aprobarea Protocolului Cadru si a actiunilor de predare preluare exercitarii de catre consiliile judetene, consiliile locale si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, a atributiilor prevazute de Legea nr. 273 / 2006 privind finantele publice locale si a Hotararii nr.17 / 26.01.2006 a Consiliului Local al Sectorului 5, ca serviciu public de interes local
7

cu personalitate juridica si buget propriu, finantata integral de la bugetul local al sectorului 5. Directia Impozite si Taxe Locale Sector 5 prin serviciile sale de specialitate, asigura colectarea impozitelor si taxelor locale, constatarea si verificarea materiei impozabile, impunerea tuturor contribuabililor persoane fizice si juridice, urmarirea si executarea silita a creantelor bugetare, solutionarea obiectiunilor legate de activitatea desfasurata. efii compartimentelor Directiei Impozite si Taxe Locale Sector 5 conduc, indruma si controleaza activitatea personalului din subordine, asigurand, in termenul legal, realizarea lucrarilor si calitatea acestora, precum si disciplina la locul de munca. Legislatia folosita in cadrul Directiei de Impozite si Taxe Locale Sector 5 este urmatoarea: o Legea nr. 571 / 2003 privind Codul Fiscal al Romaniei; o O.G. nr. 83 / 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571 / 2003 privind Codul fiscal al Romaniei; o H.G. nr. 44 / 2004 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal al Romaniei; o O.G. nr. 92 / 2003 privind Codul de procedura fiscala; o H.G. nr. 1050 / 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.G. nr. 92 / 2003 privind Codul de procedura fiscala; o O.G. nr. 2 / 2001 privind regimul juridic al contraventiilor republicata; o Legea nr. 215 / 2001 - legea administratiei publice locale; o Legea nr. 544 / 2001 privind liberul acces la informatiile de interes public; o H.G. 1723/2004 privind aprobarea Programului de masuri pentru combaterea birocratiei in activitatea de relatii cu publicul; o O.G. 27/2002 privind reglementare activitatii de solutionare a petitiilor.

1.4 Obiectivele fundamentale pentru urmatorii 2 ani Printre obiectivele fundamentale pentru urmatorii 2 ani in cadrul Directiei Buget se numr: Dotarea Serviciului Impozite si Taxe, Serviciului Elaborare si Executie Buget si Biroul Raportare Executie Buget cu echipamentul informatic necesar cresterii eficientei activitatii specifice desfasurate. Realizarea bazei de date cuprinzand informatiile necesare fundamentarii stiintifice a proiectelor de hotarari ale Directiei Impozite si Taxe si a unui program informatic de analiza dinamica a evolutiei indicilor statistici necesari. Initierea de proiecte de hotarari ale Consiliului Local al Sectorului 5 Bucuresti privind modificarea cuantumului impozitelor si taxelor locale. Initierea de proiecte de hotarari privind instituirea de noi taxe aferente bugetului local. Acordarea de asistenta metodologica directiilor de impozite si taxe ale sectoarelui 5 Bucuresti. 1.5 Modalitati de organizare a activitatii in cadrul Primariei Sectorului 5 a Municipiului Bucuresti Structura organizatorica a Primariei Sectorului 5 a Municipiului Bucuresti cuprinde urmatoarele compartimente:

Serviciul Cabinet Primar Secretar o Biroul Relatii Consiliul Local o Serviciul Fond Funciar si Registrul Agricol
9

Serviciul Autoritate Tutelara o Serviciul Evidenta si Urmarire Documente Biroul Evidenta Electorala Serviciul Spatiu Locativ Directia Autorizare - Control o Serviciul Control Comercial o Serviciul Spatii Comerciale si Unitati Sanitare o Serviciul Autorizare Directia Invatamant Cultura o Serviciul Invatamant o Serviciul Cultura - Educatie, Sport Serviciul Programe - Integrare Europeana Serviciul Organizare Resurse Umane Directia Comunicare o Serviciul Informatica - Statistica o Serviciul Presa o Serviciul Relatii Publice o Serviciul Centre de Informare pentru Cetateni Serviciul pentru Situatii de Urgenta, Protectia Muncii si Evidenta Militara Directia Economica o Serviciul Buget o Serviciul Financiar o Serviciul Contabilitate o Biroul Urmarire Contracte o Serviciul Administrativ Directia Gospodarie Locala o Serviciul A.D.P., Retele Edilitare o Serviciul Relatii cu Asociatiile de Proprietari o Serviciul Parcari o Biroul Protectia Mediului, Inspectie Salubritate
o

10

Directia Investitii Achizitii o Serviciul Investitii Achizitii Contracte o Serviciul Proceduri de Achizitii si Vanzari Arhitect Sef o Directia Urbanism si Amenajarea Teritoriului Serviciul Publicitate Urbana Biroul Documentatii de Urbanism Biroul Acord Unic o Serviciul Disciplina in Constructii Directia Juridica si Patrimoniu o Serviciul Juridic Contencios o Serviciul Patrimoniu Evidenta Proprietatii si Cadastru Serviciul Audit Biroul Control Intern

In sectorul 5 exista o serie de directii care se afla in subordinea Consiliului Local al acestuia:

Directia de Administrate a Pietelor; Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia

Copilului; Directia de Impozite si Taxe Locale; Politia Comunitara; Directia de Evidenta a Persoanelor. Principale tipuri de relatii functionale si modul de stabilire al acestora se prezinta astfel: Relatii de autoritate ierarhice: a) subordonarea Viceprimarilor fata de Primarul General; b) subordonarea directorilor generali, directorilor executivi si sefilor serviciilor independente fata de Primarul General si dupa caz, fata de Viceprimari sau fata de Secretarul General al
11

municipiului Bucuresti, in limita competentelor stabilite de legislatia in vigoare, a dispozitiilor Primarului General si a structurii organizatorice; c) subordonarea directorilor generali adjuncti, directorilor executivi adjuncti, sefilor de servicii si sefilor de birouri fata de directorii generali, directori sau directori executivi dupa caz; d) subordonarea personalului de executie fata de directorul general, directorul general adjunct, directorul, directorul executiv, directorul executiv adjunct, seful de serviciu sau seful de birou, dupa caz; Relatii de cooperare: a) Se stabilesc intre compartimentele din structura organizatorica a Primariei Sectorului 5 Bucuresti b) Se stabilesc intre compartimentele din structura organizatorica a Primariei Sectorului 5 Bucuresti si compartimente similare din celelalte structuri ale administratiei centrale sau locale, O.N.G.- uri etc. din tara sau din stainatate. Aceste relatii de cooperare exterioara se stabilesc numai in limitele atributiilor compartimentului; Relatii de reprezentare: - in limitele legislatiei in vigoare si a mandatului acordat de Primarul Sectorului 5 (prin dispozitie), Secreatrul, Viceprimarul sau personalul compartimentelor din structura organizatorica reprezinta Primaria Sectorului 5 Bucuresti in relatiile cu celelalte structuri ale administratiei centrale sau locale; Relatii de inspectie si control: - se stabilesc intre compartimentele specializate in inspectie si control (Directia inspectie si control general, Directia de audit public intern, Directia investitii achizitii), compartimentele sau personalul mandatat prin dispozitia Primarului Sectorului 5 si unitatile care desfasoara activitati supuse inspectiei si controlului, conform competentelor stabilite prin Legea administratiei publice locale nr.215/2001 sau prin alte prevederi legale in vigoare.
12

Documentele de formalizare folosite in cadrul Primariei Sectorului 5 Bucuresti sunt ROF-ul, organigrama si fisele de post. Principalele modalitati de perfectionare a structurii organizatorice din cadrul Primariei Sectorului 5 sunt : Delimitarea si dimensionarea corespunzatoare, functie de volumul, complexitatea si dificultatea obiectivelor, a componentelor procesuale implicate nemijlocit in realizarea acestora (sarcini, atributii, activitati, functiuni) Determinarea necesarului de posturi si functii (si, in acest context, infiintarea/desfiintarea/comasarea de posturi) Infiintarea/desfiintarea/comasarea de compartimente functionale si operationale Determinarea necesarului de personal, per total si structura socio-profesionala, functie de natura si caracteristicile posturilor de management si executie

2. Aspecte legate de activitatea de finantare in institutia analizata 2.1 Modalitati de finantare a activitatii desfasurate Modalitatile de finantare a activitatii desfasurate sunt stabilite in baza Legii nr.215/2001(Legea administratiei publice locale). Potrivit acesteia, finantele oraselor se administreaza in conditiile prevazute de lege conform principiului autonomiei locale. Autoritatile administratiei publice locale au dreptul la resurse proprii, suficiente, proportional cu competentele ce le revin potrivit legii, de care pot dispune in mod liber.

13

Consiliul General al Municipiului Bucuresti asigura veniturile municipiului Bucuresti prin stabilirea de impozite si taxe locale precum si prin alte surse stabilite potrivit legii. Prin regulamentul aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti sunt determinate conditiile in care se pot percepe taxele speciale si de aprobare de catre locuitorii interesati, precum si modul de repartizare a acestora pe locuitor. Investitiile publice realizte de autoritatile locale pot fi finantate in proportii variabile, prin intermediul urmatoarelor trei surse de finantare: rezervele de trezorerie ale unei autoritati, respectiv soldul pozitiv net al incasarilor fata de cheltuieli care apare in contul curent.Aceasta varianta nu este recunoscuta de legislatia romana, autoritatile locale neavand dreptul de dispunere asupra soldului pozitiv net. subventiile de investitii, astfel de subventii putand privi anumite proiecte conform criteriilor definite. imprumutul, prin emiterea unui imprumut sau prin alte forme de credit. In majoritatea tarilor, autoritatile locale sunt libere sa-si aleaga propriile surse de creditare. Exista doua motive principale pentru care cea mai mare parte a tarilor aplica o reglementare stricta a imprumuturilor acordate autoritatilor locale: -pentru a limita cresterea cheltuielilor publice -pentru a evita supraindatorarea autoritatilor locale Totusi, in mod formal, autoritatile locale au posibilitatea, daca ele o doresc, sa imprumute de la orice institutie. De asemenea, au dreptul de a emite in mod direct titluri de imprumut, ele recurg rareori la aceste metode datorita competentelor extrem de sofisticate in domeniul finantelor pe care le implica un asemenea exercitiu.

14

3. Aspecte privind comunicarea si transparenta decizionala 3.1 Prezentarea activitatii particularitati ale organizarii de relatii publice,

Relatiile publice reprezinata un instrument care presupune modelarea procesului de comunicare si de imbunatatire a imaginii unei instituii cu scopul de a face fata exigentelor tot mai mari. Acest domeniu de activitate nu isi propune modelarea realitatii, ci redarea acesteia, precum si adaptarea ei la prezent. Primaria Sectorului 5 isi propune realizarea obierctivelor de comunicare stabilite, astfel incat sa se poata dezvolta o relatie de incredere si intelegere cu mediul institutional in care Primaria Sectorului 5 isi desfasoara activitatea. Scopul consta in stabilirea unuor relatii pozitive cu toti factorii de interes, atat din medul intern cat si din mediul extern al Primariei Sectorului 5. Primaria prin intermediul personalului care isi desfasatoarea activitatea de comunicare si relatii publice doreste sa neutralizeze si sa contracareze toate informatiile si atitudinile negative inregistrate. In cadrul Primariei Sectorului 5 una din cele mai improtante activitati derulate in domeniul relatiilor publice o reprezinta realizarea campania de promovare a imaginei publice a Primariei Sectorului 5 si a personalului acesteia, incluziv prin elaborarea unor materiale de prezentare a instutiei (brosuri, pliante, pagini web). O parte din activitatiile curente desfasurate in domeniul relatiilor publice constau in furnizarea de informatii celor interesati, la cerere si in limitele dispozitiilor legale privind confidentialitatea informatiilor respective.

15

De asemenea, personalul care lucreaza in acest domeniu de activitate asigura organizarea si buna desfasurare a evenimentelor publice care implica participarea Primariei Sectorului 5 . O preocupare constanta a compartimentului relatiilor publice in 2007 a constituit-o imbunatatirea imagini Primariei. Printre atributiile Serviciului Relatii Publice se numara: asigurarea unei bune comunicari interne si externe a ANFP (initierea unor ntalniri periodice la nivel intern, revista presei; gestionarea raporturilor Primariei Sectorului 5 cu alte autoritati si institutii publice din tara si din strainatate; realizarea campaniei de promovare a imaginii publice a Primariei si a personalului acesteia, inclusiv prin elaborarea unor materiale de prezentare a institutiei (brosuri, pliante, pagina WEB); Furnizarea, la cerere si n limitele dispozitiilor legale privind confidentialitatea informatiilor respective, informatii celor interesati;

3.2 Particularitati ale procesului de comunicare interna si externa Principiile de rationalizare a structurii organizatorice sunt : principiul suprematiei obiectivelor principiul unitatii de decizie si actiune principiul permanentei managementului (pt fiecare post de management trebuie sa fie prevazuta o persoana care sa poata inlocui titularul sau)

16

principiul interdependentei minime- definirea obiectivelor, competentelor, responsabilitatilor trebuie formulata astfel incat sa se reduca la minimum dependenta dintre el.Cu cat dependenta dintre posturi si compartimente este mai mare, cu atat sarcinile, competentele si responsabilitatile sunt mai dispersate, conlucrarea mai confuza si autoritatea mai diluata principiul definirii armonizate a posturilor si functiilor principiul concordantei cerintelor postului cu caracteristicile titularului principiul determinarii variantei optime (structura organizatori- catrebuie elaborata in mai multe variante) principiul reprezentarii structurii (prin organigrama) Directia relatii publice si informare are ca obiect de activitate asigurarea legaturii intre Primarul Sectorului 5, Viceprimar, Secretarul Primariei compartimentele din structura organizatorica a Primariei Sectorului 5 Bucuresti si institutiile administratiei publice centrale, administratiei publice locale, alte unitati, cetateni etc. pentru informarea si solutionarea problemelor ce sunt de competenta Primariei Sectorului 5. Indeplineste atributiile ce decurg din aplicarea Ordonantei 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor, aplicarea Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public si raspunde de relatia cu societatea civila, conform Legii nr. 52/2003 privind transpareanta decizionala in administratia publica. In vederea indeplinirii obiectului de activitate Directia relatii publice si informare stabileste relatii de cooperare (colaboreaza) cu toate compartimentele din structura organizatorica a Primariei Sectorului 5, precum si cu institutii ale administratiei centrale, locale, agenti economici, serviciile mass- media etc.

17

I. Centrul de Informare si Documentare pentru Relatii cu Cetatenii Este organizat ca serviciu si are urmatoarele compartimente: 1. Registratura Generala Primeste petitiile cetatenilor (cereri, reclamatii, sugestii, etc.) si le inregistreaza pe tipuri de probleme; Clasifica documentele pe tipuri de probleme; Verifica documentatia cetatenilor conform bazei de date existenta in Centrul de Informare si Documentare pentru Relatii cu Cetatenii si daca aceasta este completa, o inregistreaza. Daca documentatia este incompleta, aceasta este returnata petentului in vederea completarii; Elibereaza un bon care contine: numar de inregistrare, data, numele petentului, adresa si telefonul la care poate fi contactat pentru eventuale completari si nelmauriri in legatura cu cele solicitate; Informeaza cetatenii privind diverse tipuri de probleme legate de activitatea Primariei Sectorului 5; Primeste si elibereaza raspunsurile transmise de compartimentele de specialitate din cadrul Primariei ; Aduce la cunostinta conducerii propunerile si sesizarile cetatenilor in vederea unei bune functionari a Primariei Sectorului 5; Urmareste solutionarea si redactarea, in termenul legal, a raspunsurilor elaborate de directiile de specialitate ale Primariei Sectorului 5, catre petenti. Raspunde de cunosterea si aplicarea legislatiei din domeniul lor de activitate;

18

Indeplineste si alte sarcini dispuse de conducerea directiei si a Primariei Sectorului 5.

2. Compartimentul pentru aplicarea Legii 544 Compartimentul pentru aplicarea Legii 544 are doua componente: Ghiseul de informatii si Punct de informaredocumentare. Printre activitatile acestuia se numara: Furnizarea, verbala de informatii de interes public legate de activitatea Primariei Sectorului 5 Bucuresti.(prin Ghiseul de Informatii) cetatenilor; Pune la dispozitia cetatenilor, in vederea consultarii, documente ce contin informatii de interes public, prin Punctul de Informare-Documentare(ex.: Dispozitii ale Primarului Sectorului 5l); Solicita de la compartimentele de specialitate din Primaria Sectorului 5, prin telefon, lamuririle necesare asupra unor probleme neclare ridicate de cetateni, prin Ghiseul de Informatii; Ofera cetatenilor care telefoneaza la Centrul de Informare si Documentare pentru Relatii cu Cetatenii, informatii de interes public, in masura in care acestea sunt de competenta Primariei Sectorului 5 si pot fi furnizate telefonic; Raspunde solicitarilor de informatii de interes public venite pe site-ul Primariei. Raspunde de cunosterea si aplicarea legislatiei din domeniul lor de activitate. Indeplineste si alte sarcini dispuse de conducerea directiei si a Primariei Sectorului 5. II. Serviciul pentru Relatia cu Mass-Media si Audiente 1. Compartimentul Audiente

19

Pregateste materialele pentru audiente in functie de cererile depuse si inregistrate; Participa la audiente si intocmeste procesul verbal; Comunica raspunsurile catre cetateni in termenele stabilite de prevederile legale in vigoare; Urmareste solutionarea solicitarilor adresate de catre petenti in timpul audientei si intocmeste un raport privind rezolvarea acestora; Primeste solicitarile cetatenilor venite prin posta pe adresa P.S5.B., le analizeaza si, daca sunt de competenta Directiei Relatii Publice si Informare, elaboreaza si trimite raspunsul petentului in termenul prevazut de lege, iar daca solicitarea este de competenta altei directii, transmite petitia la compartimentul de specialitate; Raspunde de cunosterea si aplicarea legislatiei din domeniul lor de activitate; Indeplineste si alte sarcini dispuse de conducerea directiei si a Primariei Sectorului 5. 2. Compartimentul pentru Relatia cu Mass-Media Redacteaza comunicate de presa; Analizeaza si evalueaza modul in care se reflecta actiunile intreprinse de Primaria Sectorului 5 in presa; Furnizeaza ziaristilor, prompt si complet, orice informatie de interes public care priveste activitatea Primariei Sectorului 5; Intocmeste lucrari de specialitate (analize si sinteze); Organizeaza conferinte de presa; Informeaza in timp util si asigura accesul ziaristilor la activitatile si actiunile de interes public organizate de Primaria Sectorului 5. Protejarea imaginii primariei;
20

Analizeaza, evalueaza si planifica comunicarea in probleme de interes pentru Primaria Sectorului 5; Consilierea si acordarea de asistenta de relatii publice si imagologica Primarului general si membrilor staff-ului acestuia; Organizarea si intretinerea relatiilor cu mass-media, cu opinia publica in general;

3.3 Analiza modului de aplicare a Legii 52/21.01.2003 privind transparenta decizonala Conform prevederilor Legii nr. 52 / 2003 privind transparena decizional n administraia public, autoritile administraiei publice centrale i locale sunt obligate s stabileasc regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparenei decizionale n cadrul acestora. Transparena decizional n cadrul administraiei publice are drept scop sporirea gradului de responsabilitate a administraiei publice locale fa de ceteni ca beneficiari ai deciziei administrative, precum i stimularea participrii active a acestora n procesul de luare a deciziilor administrative i de elaborare a actelor normative. n acest sens, a fost adoptat Hotrrea Consiliului Local Sector 5 nr. 143/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea procedurilor i modalitilor de aducere la cunotina public a proiectelor i actelor administrative

21

normative ale autoritilor administraiei publice locale ale Sectorului 5 al Municipiului Bucureti. n baza art. 12 din Legea nr. 52/2003, Consiliul Local Sector 5 al Municipiului Bucureti public anual un raport referitor la aplicarea acestui act normativ, la care au acces toi cetenii interesai i care va fi fcut public pe site-ul Consiliului Local Sector 5 al Municipiului Bucureti i prin afiare la sediul administrativ. n temeiul actului normativ anterior invocat, Consiliul Local Sector 5 al Municipiului Bucureti face publice proiectele de hotrri ce urmeaz a fi dezbtute n edinele Consiliului Local Sector 5 al Municipiului Bucureti i care au un caracter normativ i comunic n site-ul propriu toate hotrrile adoptate ct i dispoziiile cu caracter normativ emise de Primarul Sectorului 5 al Municipiului Bucureti la care au acces toi cetenii interesai. Proiectul bugetului Consiliului Local Sector 5 pe anul 2007 a fost adus la cunotina public n termenele i n condiiile prevzute de art. 35 din Ordonana de Urgen nr. 45/2003, privind finanele publice locale, cu modificrile i completrile ulterioare. De asemenea a fost adus la cunotin public i proiectul de hotrre privind reglementarea activitii de ridicare, transport, depozitare i eliberare a vehiculelor

22

staionate neregulamentar pe partea carosabil a drumului public din Sectorul 5 i care constituie un obstacol pentru circulaia public. Dei Legea nr. 52 / 2003 reglementeaz dreptul cetenilor de a participa la luarea deciziei administrative prin trimiterea n scris de propuneri, sugestii i opinii cu valoare de recomandare privind un anume proiect de hotrre sau dispoziie cu caracter normativ, nu a fost nregistrat nici o recomandare n acest sens. Consiliul Local Sector 5 al Municipiului Bucureti n anul 2007 a organizat un numr de 14 edine din care 7 edine au fost ordinare i 6 edine au fost extraordinare i 1 de ndat, toate fiind publice. Au fost adoptate un numr de 164 de hotrri. La aceste edine au participat n calitate de invitai reprezentani ai Instituiei Prefectului, directorul Oficiului Prefectural Sector 5 i reprezentani ai unor servicii i instituii publice de interes local. De asemenea, s-a asigurat accesul reprezentanilor mass mediei locale i centrale. Conform art. 10 din Legea nr. 52 / 2003, s-au ntocmit procesele verbale de edin n care s-a consemnat rezultatul dezbaterilor din cele 14 edine de consiliu, care au fost fcute publice prin afiare la sediul Primriei Sectorului 5 al Municipiului Bucureti i pe site-ul instituiei. In urma raportului prezentat mai sus am constatat ca modul aplicarii legii 52/2003 a fost unul corect.
23

4. Analiza datelor statistice cu care opereaza institutia Pentru a oferi o imagine mai clara asupra genului de date statistice cu care lucreaza Primaria Sector 5 a Municipiului Bucuresti, ne-am oprit asupra unui exemplu privind persoanele defavorizate care au solicitat asistenta administratiei publice locale. Sistemul de protectie sociala are ca obiectiv sustinerea persoanelor, grupurilor sau comunitatilor care se afla n situatii dificile si care datorita lipsei resurselor proprii nu pot avea o viata la nivelul unor conditii minime de viata care sa le asigure o functionare normala n contextul social si cultural dat. (C. Zamfir, Politici sociale n Romnia ). Asadar, protectia sociala presupune, un ansamblu de masuri si mijloace de sprijin si asistenta. Pentru o ct mai buna ntelegere se impune o detaliere a acestora. n acest sens trebuie facuta o diferentiere clara ntre beneficiile sociale financiare si serviciile sociale. Beneficiile sociale financiare presupun transferuri de bani sau bunuri catre persoanele care nu dispun de capacitatea de a-si asigura prin eforturi proprii minimum de resurse financiare necesare unui trai decent. Acestea sunt de doua tipuri: 1. beneficii sociale sub forma de pensii pentru limita de vrsta, pensii pentru pierderea capacitatii de munca, ajutor de somaj, oferite conditionat si proportional n functie de participarea, respectiv marimea contributiei la un fond comun de asigurari sociale n perioadele active ale vietii; 2. beneficii sociale oferite persoanelor n nevoie fara conditionarea unei contributii prealabile sub forma de ajutor social, ajutor de urgenta, ajutor de deces, alocatii pentru copii, burse de studiu, reduceri sau subventii de preturi pentru locuinte sociale, chirii, ntretinerea locuintei, transport. Beneficiile sociale financiare care presupun o contributie n perioada activa a vietii sunt reunite sub termenul generic de
24

asigurari sociale, iar cele care nu necesita o anume contributie sunt denumite asistenta sociala. Serviciile sociale includ: sanatatea, nvatamntul si asistenta sociala. Aceasta din urma ocupa un loc aparte n cadrul sistemului de protectie sociala si implica o mare varietate de servicii oferite de comunitate, fara a presupune implicatii economice majore. Daca beneficiile financiare suplinesc un deficit de resurse financiare, serviciile sociale se adreseaza unui deficit de capacitati. Ele intervin asadar pentru solutionarea unor situatii, de cele mai multe ori critice, n care se afla persoanele n nevoie. De regula, acestea nu dispun de prghiile prin care sa-si poata modifica n bine starea n care se afla. Serviciile de asistenta sociala au ca obiectiv refacerea si dezvoltarea capacitatilor persoanelor, familiilor, colectivitatilor de a constientiza natura problemelor cu care se confrunta, cauzele determinante ale acestora, de a identifica solutii optime pentru rezolvarea situatiilor problematice. Serviciile de asistenta sociala pot mbraca doua forme: asistenta n mediul natural de viata (familie, scoala, loc de munca) si servicii n institutii de asistenta sociala (camine pentru batrni, case pentru copii abandonatii, institutii pentru persoane cu dizabilitati severe). n termini generali asistenta sociala presupune o interventie specializata n sensul ameliorarii sau eliminarii deficitelor att financiare ct si de capacitate si poate actiona la nivel individual, la nivel de grup si chiar la nivel comunitar. Teoretic, masurile de protectie si asistenta sociala sunt menite sa elimine sau sa mbunatateasca situatia categoriilor defavorizate. Practic, n acest moment nu exista o strategie coerenta de protectie sociala, la nivel guvernamental sau local care sa determine mbunatatirea vietii acestor persoane. Modalitatile actuale prin care statul sustine persoanele defavorizate sunt orientate catre ameliorarea efectelor saraciei si nu catre identificarea si/sau eliminarea cauzele care o determina. Situatia economico-sociala actuala stimuleaza dependenta cetateanului fata de ajutorul
25

material oferit de stat si ntr-o mai mica masura implicarea activa n rezolvarea propriei situatii si n viata comunitatii. n aceste conditii, starea de precaritate sociala ce caracterizeaza o mare parte a populatiei va fi prelungita si chiar se va agrava prin lipsa masurilor concrete orientate n regim de urgenta catre cauzele problemelor sociale. Obiectul analizei noastre l reprezinta persoanele care au solicitat sprijin de la DGAS. Motivul pentru care ne-am orientat atentia catre aceste persoane este determinat pe de o parte, de gravitatea situatiei sociale si financiare a acestora, iar pe de alta parte de incapacitatea lor de a-si mbunatati situatia prin eforturi proprii. n acest sens, am considerat interventia administratiei publice n rezolvarea problemelor acestor persoane, ca fiind cea mai ndreptatita si mai facila modalitate de solutionare a acestor situatii. In Sectorul 5 ca in majoritatea sectoarelor numarul femeilor solicitante de ajutor social este mai mare dect cel al barbatilor(barbati (6,2%), femei (12,2%). Explicatiile acestei superioritati sunt determinate de statutul asumat al femeii, mai ales n familiile defavorizate, conform caruia se presupune ca acestea se ocupa de treburile gospodaresti si de gestiunea veniturilor familiei. Pe de alta parte, din ntlnirile directe cu cetatenii am constatat ca femeilor le este mai usor sa abordeze functionarii din institutiile statului, fiind mai hotarte si mai putin inhibate n relatiile cu autoritatile. n ceea ce priveste vrsta subiectilor esantionul are urmatoarea reprezentare: - ntre 18-25 de ani ( 3%); - ntre 26-39 de ani (31%); - ntre 40-59 de ani (39%); - peste 60 de ani (28%). Slaba prezenta a grupei de vrsta 18-25 de ani (9 persoane) se datoreaza faptului ca tinerii sunt ntr-o mai mica masura informati asupra mecanismelor de lucru ale administratiei publice locale. Grupa de vrsta 40-59 de ani este cea mai afectata. Sunt incluse n
26

aceasta grupa persoanele disponibilizate, persoanele a caror capacitate de munca este afectata, persoanele care sustin familii monoparentale, precum si cei care sustin familii cu multi copii. ntr-o situatie asemanatoare se afla si persoanele din grupa de varsta 26-39 de ani. O alta categorie de persoane puternic afectata de situatia socio-economica actuala sunt persoanele peste 60 de ani. Veniturile modeste si izolarea sociala nu le permit acestora un trai decent, ceea ce i determina sa apeleze la seviciile administratiei publice locale pentru a beneficia de diverse forme de ajutor. O realitate general valabila pentru grupele de vrsta mai sus mentionate este faptul ca, indiferent de vrsta, n conditiile unei insuficiente generalizate specifica categoriilor defavorizate, este din ce n ce mai dificila o adaptare la solicitarile vietii cotidiene.

n ceea ce priveste tipul familiei respondentilor 45 dintre subiectii intervievati (15%) sunt personae singure, 78 (26%) apartin unor familii monoparentale iar pentru 180 de cazuri (59%) sunt prezenti ambii parteneri. Conform reglementarilor legale administratia publica locala si exercita atributiile n directia gestionarii eficiente a problemelor comunitatii pe care o reprezinta. n acest sens, cetateanul defavorizat apeleaza la serviciile administratiei ca o prima si ultima solutie pentru rezolvarea situatiilor limita n care se afla. Principiul consultarii cetatenilor n problemele locale de interes deosebit este statuat de legiuitor art. 1, alin. 1 din Legea
27

nr. 69/1991. Cu toate acestea, realitatea demonstreaza ca aceasta consultare a cetatenilor este integrata n principiul general al autonomiei locale doar ca o posibilitate enuntata ntr-un context general al participarii cetatenilor la procesul de luare a deciziilor n problemele de interes major pentru comunitatea locala. Lipseste nsa dimensiunea practica a acestei prevederi legale, fapt care determina absenta aproape totala a optiunilor cetatenilor vis--vis de problemele majore ale comunitatii n relatia cu administratia si, n consecinta, explica n multe situatii, lipsa de support public pentru politicile adoptate de administratia locala. In continuare sunt evidentiate motivele pentru care subiectii au solicitat ajutor DGAS: - dificultatile generale din viata de zi cu zi reprezinta motivul cel mai des ntlnit pentru care cetatenii au apelat la serviciile DGAS 135 de persoane (64%); - au solicitat sprijin 40 de persoane (19%) pentru venirea iernii si cu ocazia sarbatorilor; - situatia locativa precara i-a determinat pe 26 de cetateni (12%) sa solicite sprijinul DGAS; - 6 persoane (3%) au fost nevoite sa apeleze la aceasta solutie din cauza decesului partenerului; - pentru a-si cumpara anumite bunuri numai 2 persoane (1%) au solicitat ajutor; - cte o persoana a facut cerere la DGAS pentru a initia o afacere, respectiv pentru recuperarea unor pierderi materiale. Dificultatile vietii cotidiene, decesul unuia dintre membrii familiei, venirea iernii si sarbatorile reprezinta, asadar, principalele motive pentru care cetatenii defavorizati solicita ajutorul administratiei publice locale. Este evident ca n toate cele trei situatii nevoia de bani este stringenta. Solutiile oferite de DGAS sunt evidentiate n graficul alaturat: - cea mai mare parte dintre solicitanti, 136 de persoane (64%) au ramas n continuare n evidenta DGAS fara a li se oferi o solutie;

28

- 27 de persoane (13%) au fost ndrumati la primaria din sectorul n care domiciliaza; - li s-a oferit posibilitatea de a beneficia de cantina sociala unui numar de 10 solicitanti (5%); - ONG-urile au oferit ajutor la 11 persoane (5%); - catre Fondul Solidaritatea au fost orientate 5 persoane (2%). Asadar, din cele 211 persoane care au facut cereri la DGAS, numai 75 au primit o forma de ajutor, care n toate situatiile nu a determinat o mbunatatire a situatiei generale a subiectilor. 5.Prezentarea programelor i proiectelor derulate de Primria Sectorului 5 a Municipiului Bucureti Primaria Sectorului 5 are in derulare o serie de proecte si programe care vizeaza modernizarea sectorului 5 pentru a le oferii cetatenilor sai conditii cat mai bune de trai. Astfel drintre proiectele Primariei Sectorului 5 in curs de derulare putem enumera urmatoarele: 5.1 Reabilitare drumuri. Obiective: Reabilitarea a 10 sectiuni de drumuri, acordandu-se prioritate sectiunilor de retele de baza, aflate in stare foarte proasta sau de-a lungul retelelor de tramvai; Cresterea vitezei de deplasare a autovehiculelor in conditii de siguranta sporita ca urmare a modernizarii infrastructurii de transport; Cresterea sigurantei si confortul calatorilor. Avantaje: Reduce cheltuielile actuale de ntretinere a drumurilor si a tuturor categoriilor de vehicule (publice si private)
29

Reduce prejudiciile materiale si umane prin diminuarea riscului de accidente Elimina haosul si pierderile economice provocate de interventiile neplanificate, prin elaborarea unei strategii de ntretinere si modernizare a arterelor de circulatie Reduce consumul de combustibil si micsoreaza gradul actual de poluare chimica, sonora si vizuala; Asigura un numar important de locuri de munca, cu consecinte benefice aupra reducerii somajului Sporeste gradul de atractivitate a orasului pentru turisti si investitori prin ridicarea calitatii imaginii urbane Creste gradul de confort si satisfactie a locuitorilor Capitalei 5.2 Modernizarea Tramvaielor Tatra T4R Modificarea a 20 de vagoane simple TATRA T4R de tramvaie simplu articulate si modernizarea acestora. Avantaje: Sporeste confortul si siguranta calatorilor prin mbunatatirea conditiilor de acces si modernizarea spatiului interior; Reduce poluarea fonica si vizuala; Micsoreaza timpul de asteptare si transport prin introducerea unor sisteme de monitorizare si sincronizare a timpului de rulare si stationare; Diminueaza costurile de ntretinere si scade cu peste 15% consumul de energie electrica pentru tractiune fata de sistemul central; Creaza noi locuri de munca si relanseaza un nou proces tehnologic prin modernizarea uzinei URAC a RATB, cu beneficii pe termen scurt, mediu si lung.

30

5.3 Contorizarea Vanzarii de caldura si Apa Potabila Obiective: Eliminarea pierderilor de agent termic avand ca efect reducerea costurilor intretinerii prin facturarea reala a consumului de apa calda si caldura. Avantaje: Reducerea cheltuielilor de ntretinere ale populatiei Posibilitatea controlului la consumator Micsorarea efortului financiar al populatiei Reducerea perioadelor de revizie 5.4 Managementul Traficului Obiective: Fluidizarea circulatiei si siguranta in trafic; Asigurarea prioritatii transportului public si reducerea timpului de deplasare/asteptare; Reducerea consumului de carburanti si a cheltuielilor de intretinere la utilizator; Reducerea poluarii; Sincronizarea semafoarelor in sistem unda verde. Avantaje: Imbunatatirea conditiilor de desfasurare a traficului rutier Micsorarea blocajelor de circulatie Reducerea consumului de combustibil Cresterea sigurantei circulatiei rutiere 5.5 Reabilitarea infrastructurii educationale Lucrari de ntretinere si reparare a bazei didactico-materiale a unitatilor de nvatamnt preuniversitar ( consolidari si modernizare cladiri, reabilitare instalatii termice, electrice, telefonie, instalatii sanitare). Avantaje:

31

Imbunatateste starea de sanatate a elevilor si cadrelor didactice prin crearea unor conditii de igiena corespunzatoare determinate de reabilitarea si modernizarea cladirilor si instalatiilor existente Dezvolta abilitatile fizice, intelectuale si pragmatice ale elevilor, n acord cu exigentele contemporane, prin extinderea si completarea cu sali de sport, ateliere si laboratoare Asigura sanse egale de educatie si evolutie pentru diferitele categorii sociale prin oferirea unor conditii similare de nvatamnt si acces la informatie prin introducerea noilor tehnologii si a retelelor de computere Inlatura riscul unor catastrofe prin marirea sigurantei la seism, ca urmare a consolidarii structurilor de rezistenta 6. Actele administrative utilizate in cadrul institutiei Fiecare institutie publica are o serie de documente cu care lucreaza. Astfel, in cadrul Directiei de Impozite si Taxe Locale din cadrul Primariei Sectorului 5 sunt utilizate o serie de documente. Aceste documente difer in functie de persoana fizica sau de persoana juridica. Pentru persoanele fizice exista: o Declaratia fiscala pentru stabilirea impozitului pe teren (anexa 1); o Declaratia fiscala pentru stabilirea impozitului pe mijloacele de transport pe apa (anexa 2); o Declaratia fiscala pentru stabilirea impozitului pe cladiri (anexa 3);

32

o Decizia de impunere pentru stabilirea impozitului pe cladiri (anexa 4); o Cererea pentru eliberarea certificatului de atestare fiscala la Bugetul local (anexa 5). Pentru persoanele juridice exista: o Certificatul fiscal (anexa 6); o Declaratia pentru impunere pentru caldiri (anexa 7); o Declaratia de impunere pentru autoturisme (anexa 8); o Declaratia de impunere pentru autoturisme peste 12 tone (anexa 9); o Taxa hoteliera (anexa 10); o Taxa de publicitate (anexa 11).

33

7.Aspecte privind exercitarea controlului in cadrul institutiei analizate 7.1 Notiunea si scopul controlului Controlul este acea functie a administratiei prin care se realizeaza conformitatea activitatii administratiei cu prevederile legale si programul de activitate, cu respectarea cerintelor sociale si indeplinirea interesului general. Legea recunoaste necesitatea exercitarii unui control administrativ si financiar din partea statului, dar care trebuie sa se exercite in limitele si conditiile prevazute de lege. Principiul consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit este cosacrat expres in dispozitiile articolului 2 din Legea nr. 215/2001 si este completat de dispozitiile articolului 43, alin. 2, care detaliaza in mod concret problemele care sunt discutate intotdeauna in sedinta publica si in legatura cu care primarul poate propune consultarea cetatenilor prin referendum. Hotararile privind bugetul local, precum si cele ce stabilesc impozitele si taxele locale se adopta cu votul majoritatii consilierilor in functie din majoritatea membrilor prezenti ai Consiliului Local. Scopul controlului este de a verifica modul in care institutiile controlate si-au indeplinit sarcinile, si-au realizat competentele in concordanta cu obiectivele generale ale administratiei publice. Controlul urmareste verificarea daca si cum se executa deciziile Administratiei, iar prin propunerile pe care le face organul de control sa fie corectate actele administratiei, sa fie respectata legea, actiunile administratiei sa fie in conformitate cu realitatile sociale in dinamica evolutiei acestora.

34

7.2 Modalitati si forme de control 1. Modalitati de control. Obiectul controlului il constituie verificarea actiunilor si inactiunilor autoritatilor administratiei publice sau a functionarilor acestora, modul in care si-au realizat atributiile incredintate, daca s-a respectat principiul legalitatii. Orice element al activitatii administrative poate constitui obiectul unei aprecieri a controlului. Controlul poate fi analitic si priveste activitatea functionarilor si sintetic cand priveste organizarea si functionarea diferitelor compartimente administrative. Printre modalitatile de control retinem: a) controlul de materialitate care priveste verificarea elementelor concrete, pentru care aprecierea se reduce doar la prezenta sau absenta factorilor masurabili. b) controlul de regularitate ce consta in raportarea, confruntarea elementelor supuse controlului cu o norma juridica. Cum normele juridice sunt interpretabile inseamna ca organul de control va cere explicatii celui controlat asupra considerentelor ce au stat la baza emiterii actelor sau realizarii faptelor administrative ori a operatiunilor financiare. c) controlul de rentabilitate si eficienta utilizeaza cu precadere metode contabile si urmareste evaluarea costurilor administratiei in raport cu resursele umane si materiale folosite, deci o comparatie intre investitie si rezultat. Se are in vedere verificarea modului de folosire a tuturor resurselor umane, financiare, materiale ale administratiei, daca au fost realizate atributiile administratiei si cerintele sociale, daca in general activitatea autoritatilor administratiei este eficienta. Administratia urmarind scopuri morale in beneficiul colectivitatii nationale sau locale, eficienta activitatii sale se masoara nu numai prin raportare la costuri, ci in primul rand la rezultate, la realizarea cerintelor sociale. Costurile sunt importante dar aceasta nu inseamna ca o anumita cerinta sociala importanta sa nu fie realizata datorita costului ridicat.
35

2. Forme de control. Controlul este o activitate complexa care poate fi exercitata incepand cu seful ierarhic al celui controlat pana la un control exercitat de Parlament, de organele de justitie, folosindu-se diferite criterii. In raport cu momentul actiunii administratiei controlul poate fi: Control prealabil sau preventiv; Control concomitent; Control posterior sau ulterior. Dupa natura sutoritatii care il realizeaza, pot fi retinute patru tipuri de control: Controlul exercitat de Parlament; Controlul exercitat de autoritati ale administratiei publice; Controlul exercitat de autoritatile judecatoresti; Controlul social prin presa etc.

7.3 Controlul exercitat de autoritatile administratiei publice Este denumit si control administrativ si poate fi la randul sau intern sau extern. De asemenea, exista si o forma de jurisdictie administrativa, realizata de organe specializate prevazute de lege.
1.

Controlul administrativ intern se realizeaza de catre persoane sau de catre compartimente din interiorul organului administrativ. Controlul administrativ intern este un control ierarhic care se realizeaza de catre seful ierarhic superior asupra compartimentelor din subordine, de seful compartimentului asupra functionarilor din compartiment sau de compartimente specializate, precum cel
36

2.

3.

financiar, denumit controlul financiar intern, de compartimentul juridic asupra actelor cu caracter juridic emise de alte compartimente. Avantajele controlului intern consta in operativitate si costuri reduse - Directia Audit. Controlul administrativ extern este un control ierarhic specializat, de supraveghere generala sau tutela administrativa. Controlul ierarhic se exercita de autoritatile ierarhic superioare celei controlate, este un control tipic administrativ si are la baza regula ca autoritatea administrativa ierarhic superioara are responsabilitate si pentru actele autoritatii ierarhic subordonate. Acest control este necesar pentru a mentine unitatea sistemului organelor administratiei publice. Controlul de supraveghere generala se realizeaza de catre Guvern cu ajutorul corpului sau de control sau a prefectilor, care sunt reprezentanti ai Guvernului in teritoriu Curtea de Conturi si Corpul de Control sl Primului Ministru. Controlul administrativ specializat poate fi realizat de structuri administrative special constituite, cu un grad sporit de specializare, cu activitate permanenta sau temporara. In aceasta categorie de structuri administrative putem enumera urmatoarele: Controlul exercitat de organe special constituite cum ar fi Curtea de Conturi sau Garda Financiara; este un control foarte complex. Controlul exercitat de Inspectiile de Stat din cadrul ministerelor, ale altor organe centrale ale administratiei publice sau ale autoritatilor administrative autonome locale.
37

4.

Controlul exercitat de organe administrative cu caracter jurisdictional, cu prilejul exercitarii cailor administrative de atac formulate de catre cei administrati. Controlul jurisdictional asupra administratiei este un control necesar care se realizeaza prin intermediul autoritatilor administrative cu competenta in domeniu, iar controlul judiciar prin contenciosul administrativ presupune exclusivitatea autoritatii judecatoresti la actul de control, chiar daca in multe situatii s-a desfasurat anterior procedura administrativ jurisdictionala.

38

8. Resursele umane in institutia analizata De resursele umane din cadrul Municipiului Bucuresti de ocupa cu Directia Personal. Aceasta isi desfasoara activitatea pe baza legislatiei urmatoare: Legea nr. 215/2001, Legea nr.1/1970, Hotararea de Guvern nr.775/1998, modificata prin Legea nr.57/1999 privind modul de evaluare, organizare si desfasurare a concursurilor, Legea nr.40/1991, Legea nr.154/1998 ambele privitoare la salarizare, OG nr.24/2000, OG nr.42/2001, Legea 187/2001.

8.1 Prezentarea normelor reglementare in domeniul resurselor umane Reforma administratiei publice se inscrie in actiunea Guvernului pentru promovarea unei societati moderne si splidare, deservita de o administratie apropiata de cetateni si capabila sa indeplineasca serviciile care i-au fost conferite prin norme de drept, la nivelul standardelor europene.. Avand in vedere ca, in mare masura, punerea in practica a deciziilor depinde de functionarea sistemului administratiei, este fireasca atentia care trebuie acordata imbunatatirii managementului resurselor umane. Este esential ca managementul resurselor umane sa asigure o mai mare deschidere, diversitate si profesionalism, intr-o administratie publica in care functionarii actioneaza in mod real si eficient pentru realizarea interesului public. Abordarile recente privitoare la tendintele noii societati informationale considera capitalul uman o resursa strategica cel putin la fel de importanta ca si capitalul financiar. Notiunea de gestiune a functiei publice este esentiala pentru conturarea unei imagini complete asupra acestei institutii.
39

Conceptul poate fi anlizat in sens material-functional si in sens formal-organic. In sens material-functional, prin gestiunea functiei publice se evoca actele juridice si operatiunile materiale prin care se recruteaza functionarii publici si se materializeaza situatia lor profesionala, inclusiv structurile de organizare a functiei publice (organigrama, statul de functii). In sens formal-organic se au in vedere autoritatile si organismele implicate in derulare a activitatii de gestionare a functiei publice. Instrument managerial pentru planificarea ocuparii functiilor publice precum side estimare si de previzionare a costurilor serviciului public in Romania, Planul de ocupare a functiilor publice a fost introdus in legislatia privind functia publica si functionarii publici prin Legea nr.161/2003. Prin Planul de ocupare a functiilor publice se doreste crearea unei politici manageriale constante si unitare, asigurarea continuitatii si celeritatii serviciului public, cunoasterea efortului bugetarbnecear implementarii unui system de salarizare propriu functionarilor publici. Toate acestea au drept scop dobandirea unei capacitate administrative reale. Planul de ocupare a functiilor publice este, de asemenea, instrumental care va asigura transparenta sistemului administrativ, competitia deschisa, egalitate de sanse si va da functionarilor publici posibilitatea sa-si planifice cariera profesionala. Potrivit art.22 din Legea nr.188/1999 cu completarile si modificarile ulterioare planul de ocupare a functiilor publice stabileste: a) numarul functiilor publice rezervate promovarii functionarilor publici care indeplinesc conditiile legale b) numarul functiilor publice care vor fi rezervate absolventilor progrmelor de formare specializate in administratia publica organizate de Institutul National de Administatiesau de insitutii similare din tara si strainatate c) numarul functiilor publice care vor fi ocupate prin concurs d) numarul functiilor publice care vor fi infiintate
40

e) numarul functiilor publice pe fiecare clasa, categorie si grad profesional f) numarul maxim al functiilor de conducere din cadrul institutiei publice care nu poate depasi 12% din numarul total al functiilor publice, potrivit Legii nr.161/2003 Planificarea resurselor umane reprezinta un obiectiv fundamental al managementului functiei publice si functionarilor publici, iar planul de ocupare a functiilor publice este instrumentul prin care Primaria Sectorului 5 va avea un sistem unitar de organizare si sistematizare a functiei publice si va putea prognoza, astfel dinamica functiilor publice in urmatorii ani. Conform legiinr.188/1999 privid Statutul functionarilor publici, completata prin legea 161/2003 sunt functionari publici, persoanele numite intr-o functie publica si care desfasoara activitati ce implica exercitatea prerogativelor de putere publica. Statutul functionarilor publici nu se aplica magistratiilor, cadrelor didactice, persoanele numite sau alese in functiide demnitate publica, personalului salariat din aparatul propriu al institutiei publice care desfasoara activitati de secretariat, protocol, gospodarire, intretinere si reparatii. Acestor categorii de personal le d\sunt aplicabile prevederile legislatiei muncii, existand totusi reglementari speciale privind cadrele didactice, personalul medical si magistratii.

8.2 Proceduri de selectie si recrutare a personalului de gestiune si de executie Recrutarea functionarilor publicise face prin concurs organizat in limita functiilor publice vacante prevazute annual in acest scop prin Planul de ocupare a functiilor publice. Concursul este organizat si gestionat de catre Primarie pentru ocuparea functiilor publice de conducere si executie vacante.

41

Comisia de concurs formata din 5 membri si se constituie prin ordinul primarului Primariei Sectorului 5. Pentru a participa la concursurile organizate de catre Primarie, candidatii trebuie sa indeplineasca conditiile minime de vechime in specializarea studiilor necesare exercitarii functiei publice prevazute in fisa postului pentru care concureaza. Aceste conditii sunt: a) minim 5ani pentru functiile publice de conducere, cu exceptia functiilor publice de sef birou, sef serviciu; b)minim 2 ani pentru functiile publice sef birou si sef serviciu, precum si a functiilor asimilate acestora; c) minim 5ani pentru functiile de executie de grad profesional superior; d)minim 3 ani pentru functiile publice de executie de grad profesional principal; e) minim 1an, 8 luni, 6 luni in functii de nivelul studiilor absolvite pentru functii de executie de grad profesional asistent; Poate ocupa o functie publica persoana care indeplineste conditiile generale prevazute de articolul 49 din Legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici cu modificarile si completarile ulterioare: are cetatenie romana si domiciliul in Romania cunoaste limba romana scris si vorbit are varsta de minim 18 ani impliniti are o sanatate corespunzatoare functiei publice pentru care candideaza atestata pe baza de examen medical de specialitate are capacitate deplina de exercitiu indeplineste conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice nu a fost condamnata pt savarsirea de infractiuni impotriva umanitatii,a statului sau autoritatii,
42

infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul care impiedica efectuarea justitiei nu a fost destituita dintr-o functie publica in ultimii 7 ani nu a desfasurat activitate de politie politica, astfel cum este definite prin lege a castigat concursul sau a luat examenul organizat pentru ocuparea functiei publice Pentru recrutarea personalului concursul consta in urmatoarele etape: o Analiza cerinelor postului vacant n aceast etap specialitii din compartimentul de resurse umane procedeaz mai nti la o actualizare a coninutului fiei postului/funciei vacante n funcie de schimbrile aprute n sistemul de obiective al instituiei publice, n cadrul legislativ, n politicile i strategiile n domeniul resurselor umane elaborate la nivelul administraiei centrale, mai exact de ctre instituii specializate integrate n structura guvernului i/sau ministerelor. n funcie de aceste aspecte se determin coninutul cerinelor generale i specifice pe care trebuie s le satisfac titularul postului sau funciei publice care, practic, asigur elementele de competen profesional i/sau managerial ale titularului, cu ajutorul crora titularul postului sau funciei i realizeaz obiectivele individuale i sarcinile corespunztoare. Se poate foarte uor constata c de calitatea acestei activiti depinde n mare msur finalitatea seleciei prin care se identific funcionarul public potrivit pentru locul vacant identificat n structura organizatoric. o ntocmirea specificaiilor aferente activitii n postul vacant Aceast etap const n identificarea elementelor de specificitate ale posturilor sau funciilor vacante, practic a aspectelor prin care postul sau funcia public vacante se disting i se integreaz concomitent n relaie cu celelalte n cadrul structurii
43

organizatorice existente. Specialitii n domeniul managementului public, n general, i n domeniul resurselor umane din instituia public trebuie s elaboreze aceste specificaii de tehnic managerial, bazate pe o fundamentare tiinific i practic. Aceste date i informaii sunt necesare n cea de a treia etap a procesului de recrutare. o cercetarea posibilitilor privind locurile unde pot fi gsii posibilii candidai Din raionamente absolut normale, n aceast etap se procedeaz mai nti la identificarea potenialilor candidai interni, deci se procedeaz la o recrutare intern. Aceast opiune poate s apar n cel puin dou situaii: atunci cnd din motive speciale este necesar reducerea numrului de funcionari publici crenduse oportunitatea redistribuirii celor rmai pe anumite posturi i funcii publice vacante; a doua situaie apare atunci cnd se consider oportun extinderea activitii ntr-o instituie public i, prin urmare, se creeaz noi posturi i funcii publice n structura organizatoric iniial, ntr-o nou manier reproiectat. Recrutarea intern rmne, n prezent, una din cele mai viabile modaliti de recrutare a candidailor la posturile i funciile publice. o atragerea candidailor pentru posturile vacante. Aceasta se poate realiza prin consultarea direct a potenialilor candidai, motivarea acestora pentru implicarea n procesul de recrutare i selecie. Etapa se desfoar tot din iniiativa i cu implicarea direct a specialitilor n domeniul resurselor umane din instituia public. Dac se recurge la recrutarea extern sau la o form mixt de recrutare, pot fi luate n considerare cel puin urmtoarele surse care furnizeaz candidai: universitile de specialitate, asociaiile profesionale, organizaiile specializate n recrutarea resurselor umane,
44

centrele teritoriale de nregistrare a omerilor, oficiile de munc i protecie social, trgurile de locuri de munc etc. Recrutarea funcionarilor publici implic apelarea la mai multe metode i tehnici pentru identificarea celor mai potrivii candidai pentru posturile i funciile publice din structura organizatoric a instituiei publice. o Identificarea persoanelor potrivite Este o modalitate la care se apeleaz n special atunci cnd recrutarea candidailor urmrete identificarea candidailor pentru nalte funcii publice de conducere. n acest scop se declaneaz un proces amplu de descoperire a unor poteniali candidai i, mai mult, se face o evaluare sumar a activitii desfurate de acetia pn atunci, a performanelor profesionale i manageriale dovedite. Prin urmare aceti candidai sunt recunoscui i acceptai n msura n care rezultatele obinute de ei demonstreaz competena lor profesional i managerial, de altfel reprezentat i prin componentele postului sau funciei vacante. o Fiierul cu poteniali candidai Aceast modalitate const n faptul c fiecare instituie public n cadrul compartimentului de resurse umane i poate crea o banc de date care s cuprind potenialii candidai dintre care s fie recrutate, cnd este nevoie, persoanele specializate n anumite domenii. Este necesar o permanent actualizare a datelor i informaiilor din aceast categorie, pentru ca modalitatea s fie eficient. o Cercetarea de marketing Prin aceasta se asigur o prezentare atractiv a posturilor i funciilor scoase la concurs astfel nct instituia public s-i poat identifica pe cei care corespund cerinelor solicitate de postul sau funcia public vacante. Specialitii n domeniul resurselor umane din cadrul instituiei publice au misiunea de a identifica cea mai potrivit metod sau tehnic de recrutare a candidailor la posturile i
45

funciile publice, astfel nct s poat fi integrate n procesul de selecie doar acele persoane ale cror coordinate fundamentale corespund cerinelor generale i specifice precizate n fia posturilor publice i n descrierile de posturi i funcii publice declarate vacante. Selecia reprezint procesul complex de alegere, conform unor criterii stabilite, a celui mai potrivit candidat pentru ocuparea unui post scos la concurs. Procesul de selecie a funcionarilor publici de conducere i/sau de execuie se desfoar n mai multe etape: alegerea preliminar a solicitanilor; completarea formularului de cerere de angajare; intervievarea pentru angajare; testarea pentru angajare; verificarea referinelor; examenul medical; interviul final; decizia de angajare. Conform Legii 188/1999, derularea procesului de selecie trebuie s aib la baz existena unei funcii publice vacante. Urmtoarea condiie prevzut n lege este organizarea concursului, art. 49, alin. 1, pentru ocuparea acestei funcii publice. H.G. 1087/2001 reglementeaz modul de organizare i desfurare a concursurilor i examenelor pentru ocuparea funciilor publice. 8.3 Modalitati de promovare si motivare a salariatilor instrumente, mijloace etc Potrivit Legii nr.188/1999,cu modificarile si completarile ulterioare, promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei functii publice superioare vacante prin concurs sau prin examen.
46

Promovarea personalului poate fi definitiva, atunci cand functia publica superioara este ocupata prin concurs sau examen si temporara, atunci cand functia publica se ocupa pe o perioada determinata, in conditiile legii. Exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice vacante se realizeaza prin promovarea unui functionar public care indeplineste conditiile specifice. Ca si in cazul recrutarii, promovarea se face tot prin concurs sau examen. Concursul pentru promovare consta in tre etape: selectarea dosarelor de inscriere, proba scrisa si interviul. Pentru a participa la concursul pentru promovarea intr-o functie publica de executie din gradul profesional principal, functionarii publici trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii minime: a) sa aiba o vechime minima de 2 ani in functii publice de executie din gradul asistent in clasa corespunzatoare studiilor absolvite b) sa fi obtinut la evaluarea performantelor profesionale din ultimii 2 ani, cel putin calificativul foarte bine c) sa indeplineasca cerintele specifice prevazute de fisa postului Pentru a participa la concursul pentru promovare intr-o functie publica de executie din gradul profesional superior, functionarul public rtrebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa aiba o vechime minima de 2 ani in functii publice de executie din gradul profesional principal sau 4 ani in functii publice de executie din gradul profesional asistent in clasa corespunzatoare studiilor absolvite b) sa fi obtinut la evaluarea performantelor profesionale din ultimii 2 ani cel putin calificativul foarte bine c) sa indeplineasca conditiile specifice prevazute de fisa postului De asemenea au dreptul de a participa la concursul pentru promovare organizat in vederea ocuparii functiilor publice superioare vacante persoanele care: sunt absolvente ale programelor de formare si perfectionare in administratia publica, organizate
47

de catre INA, precum si de alte institute specializate din tara si strainatate au fost numite intr-o functie publica din clasa I indeplinesc conditiile prevazute in fisa postului, precum si pe cele de vechime. n general, prin termenul de motivaie se desemneaz starea intern de necesitate a organismului care orienteaz i dirijeaz comportamentul pe direcia satisfacerii i, deci, a nlturrii ei. Esenial pentru motivaie este faptul c ea impulsioneaz i declaneaz aciunea. Totodat, ea nu numai c stimuleaz, dinamizeaz organismul, dar l direcioneaz spre un anumit mod de satisfacere, spre anumite obiecte capabile de a o satisface. Definti ca fiind totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie c sunt nnscute sau dobndite, contiente sau incontiente, simple trebuine fiziologice sau idealuri abstracte, motivaia este neleas fie ca ansamblu de motive, fie ca proces al motivrii sau mpingere spre aciune. Noile abordari si tendinte care se manifesta in managementul modern au ca principiu de baza crearea si implementarea unui nou sistem de motivare a personalului in vederea indeplinirii obiectivelor la nivele ridicate ale indicatorilor de performanta. Procesul motivarii personalului din cadrul Primariei Sectorului 5 trebuie sa indeplineasca simultan mai multe caracteristici: sa fie complex, in sensul utilizarii combinate atat a stimulentelor materiale, cat si morale, pe baza luarii in considerare a principlailor factori implicati, endogeni si extrogeni administratiei publice; sa fie diferentiat, adica motivatiile conisderate si modul lor de folosire sa tina cont de caracteristicile fiecarei persoane si ficarui tip de colectiv, astfel inat sa se obtina maximum de participare la stabilirea si realizarea obiectivelor previzionate; sa fie gradual, adica sa satisfaca succesiv necesitatile personalului si in stransa corelatie cu contributialui, tinand cont de independentele dintre diferitele categorii si necesitati.
48

Motivaia este responsabilitatea tuturor managerilor. Cel mai de pre bun al unei organizaii este reprezentat de oamenii si. Oamenii au anumite nevoi care pot i trebuie ndeplinite n cadrul organizaiei. Managerul este cel care i energizeaz, conduce, ghideaz i motiveaz pe angajai. El le arat angajailor cum s-i satisfac propriile nevoi prin ndeplinirea obiectivelor organizaiei. Angajaii motivai, orientai ctre dezvoltare sunt mai fericii, mai implicai i productivi. Nu trebuie s uitm ns c fiecare angajat are nevoi diferite i trebuie motivat ntr-o manier uor diferit. Motivaia se refer att la comunicare, lucrul n echip, cultivarea scopurilor comune, ct i la cunoaterea reciproc i ajutor reciproc n realizarea obiectivelor. Este vorba despre crearea unui loc de munc unde ne face plcere s mergem deoarece ne ofer un sens, sprijin, ndrumare i oportuniti de dezvoltare. O multitudine de factori afecteaz motivarea angajailor. Banii nu reprezint soluia magic a motivrii. Exist multe alte modaliti de a motiva angajaii. Printre rspunsurile cel mai des ntlnite n rndul funcionarilor publici menionm: sarcini competitive care le ofer un sentiment de mplinire, responsabilitate, dezvoltare, satisfacie i o perspectiv promitoare de promovare; eforturile pe care le depun sunt recunoscute i apreciate att de conducere ct i de ceteni; beneficiaz de ncrederea i ntregul sprijin al efilor; pot s duc singuri o sarcin la bun sfrit; lucreaz ntr-un mediu plcut i armonios. Motivaia i implicarea pot crete dac angajaii simt c sunt valorizai. Aceasta presupune ca ei s fie tratai corect, echitabil i n primul rnd ca fiine umane, i nu ca simple resurse care pot fi folosite n interesul organizaiei. Principiul fundamental care formeaz baza managementului resurselor umane este acela c, avantajul competitiv este obinut prin oameni. De aceea acetia ar trebui privii nu ca nite costuri

49

variabile, ci ca resursele cele mai valoroase n care trebuie s investim. Practica managementului modern de personal vizeaz oferirea de condiii n care oamenii s lucreze cu plcere i eficient, i s contribuie la succesul organizaiei. Pentru un manager este important n special acordarea de atenie constant aspectelor umane legate de activitate: provocare, varietate n activitate, nelegrea ntregului proces, efectuarea unor activiti care reprezint ntr-adevr ceva i care i face pe oameni s se simt apreciai n cadrul unei organizaii. 8.4 Proceduri de evaluare si control personalului;instrumente, competente, forme. a

Procedura de evaluare a performantelor profesionale individuale se aplica fiecarui functionar public, in raport cu realizarea obiectivelor stabilite in baza atributiilor in fisa postului. Evaluarea performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici se face annual prin raportarea criteriilor de performanta la gradul de indeplinire a obiectivelor individuale prevazute. Obiectivele individuale reprezinta scopuri specifice stabilite pe baza atributiilor prevazute infisa postului.Ele trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte: sa fie specifice activitatilor ce presupun exercitarea prerogativelor de putere publica sa fie cuantificabilea adica sa aiba o forma concreta de realizare sa fie prevazute cu termene de realizare sa fie realiste sa fie flexibile- sa poata fi revizuite in functie de modificarile intervenite in prioritatile Primariei. Procedura de evaluare se realizeaza in 3 etape si anume:
50

1) Completarea raportului de evaluare de catre evaluator. Evaluatorul este fie conducatorul compartimeentului in care functionarul public isi desfasoara activitatea, fie functionarul public de conducere ierarhic superior. In vederea completarii raportului de evaluare, evaluatorul analizeaza indeplinirea obiectivelor individuale fixate, noteaza criteriile de performanta in functie de importanta acestora, stabileste calificativul final de evaluare a performantelor profesionale individuale si consemneaza rezultatele deosebite ale functionarului, dificultatile obiective intampinate de acesta si alte observatii pe care le considera relevante. 2) Interviul, ca etapa a procesului de evaluare, reprezinta un schimb de informatii, impresii si puncte de vedere care au loc intre evaluator si functionarul public in cadrul caruia: se aduc la cunostinta functionarului public evaluat consemnarile facute in raportul de evaluare In cazul in care intre functionarul public evaluat si evaluator exista diferente de opinie asupra consemnarilor facute, se va proceda la stabilirea unui punct de vedere comun. Evaluatorul poate modifica raportul de evaluare conform celor stabilite cu functionarul public. Se semneaza si se dateaza raportul de evaluare de catre evaluator si de functionarul public evaluat 3) Contrasemnarea raportului de evaluare Raportul de evaluare se inainteaza contrasemnatarului. El poate fi modificat conform deciziei contrasemnatarului in urmatoarele cazuri: a) Aprecierile consemnate nu corespund realitatii b) Intre evaluator si functionarul public exista diferente de opinie care nu au putut fi solutionate de comun accord In urma evaluarii performantelor profesionale individuale functionarului public i se acorda unul din urmatoarele calificative:

51

exceptional, foarte bun, bun, satisfacator, si nesatisfacator. Rezultatele obtinute la evaluarea anuala a performantelor profesionale individuale confera functionarului public dreptul sa avanseze in gradele de salarizare corespunzatoare functiei publice detinute si sa primeasca recompense morale si materiale pentru rezultatele deosebite obtinute in activitatea sa. Procedura de evaluare are ca scop: o Avansarea in gradele de salarizare o Retrogradarea din gradele de salarizare o Promovarea intr-o functie publica superioara o Eliberarea din functia publica o Stabilirea cerintelor de formare profesionala a functionarilor publici Activitatile de control sunt efectuate de echipe de control din cadrul Primariei si sunt aprobate de catre primar. Ele au atat caracter programat tematic, cat si caracter inopinat. Actiunile de control au drept scop verificarea respectarii legislatiei in domeniul functiei publice si al functionarilor publici. Controlul tematic se desfasoara pe baza programului trimestrial de control elaborat de Corpul de control si aprobat de Primar , iar controlul inopinat se desfasoara atat din initiativaprimarului, cat mai ales ca urmare a unor reclamatii si sesizari. La finalizarea unei activitati de control a functionarilor publici se incheie un Proces verbal de control care va cuprinde obiectivele specifice ale controlului, documentele sau declaratiile scrise solicitate sau primate, constatari cu character general, observatiiale reprezentantilor compartimentelor controlate si se semneaza de catre membrii echipei de control si de conducatorii compartimentelor respective. Rezultatul controlului se inscrie intr-un Raport de control semnat de membrii echipei de control si de catre presedintele Corpului de control si se aproba de catre primar.
52

Raportul de control cuprinde masurile necesare care sa conduca la imbunatatirea activitatii compartimentului controlat, masurile necesare si termenele pentru intrarea in legalitate, masuri privind recuperarea prejudiciului, daca este cazul, propunerea de sesizare a organelor de urmarire penala in legatura cu faptele ce constituie conform legiise constituie in infractiuni, daca este cazul, propunerile de sesizare a comisiei de disciplina condtituita in cadrulinstitutiei pt. faptele care constituie abateri disciplinare. Raportul de control aprobat este transmis compartimentului sau directiei controlate, care comunica in scris, in termenul prevazut, masurile luate pentru a intra in legalitate. Tematicile specifice de control au avut in vedere in principal: a) Verificarea procedurii de concurs pentru ocuparea functiei publice b) Controlul privind respectarea regimului incompartibilitatilor si al conflictului de interese c) Verificarea modului de respectare a principiilor liberului acces la informatiile de interes public d) Gestiunea actelor privind dosarul profesional al functionarilor publici si a contractelor de munca Cele mai des intalnite abateri si incalcari ale legislatiei privind functia publica si functionarii publici sunt cu privire la: a) Avizarea functiilor publice si numirea functionarilor publici b) Procedura de reincadrare a functionarilor publici c) Regimul juridic al incompatibilitatilor si conflictului de interese d) Completarea si actualizarea dosarelor profesionale sau a altor acte de personal e) Modul de constituire si functionare a comisiilor de disciplina, precum si a sanctiunilor acordate functionarilor publici Principalele cauze care au influentat in mod negative activitatea functionarilor publici din cadrul directiilor primariei sunt: Neasumarea de catre unii functionari a conduitei etice in raporturile cu cetatenii, ca beneficiari ai serviciilor publice
53

O cultura organizationala slab implementata si un atasament redus al unor functionari fata de autoritatea publica Nivel redus de competenta a unor functionari publici si lipsa atractivitatii specialistilor pt functia publica, determinate de un nivel salarial foarte redus in conditiile constrangerii bugetare din prezent Nerespectarea secretului profesional Concluzia care a putut fi trasa din activitatea de control este aceea ca aceasta reprezinta o functie importanta a managementului functiei publice si a functionarilor publici, necesara pentru implementarea eficienta a legislatiei privind functa publica si pentru stabilirea unor masuri corective de natura sa conduca la o gestiune coerenta si eficace a functiei publice.

8.5

Compartimente specializate in activitatea de personal

Directia personal este subordonata Primarului Sectorului 5 , structura organizatorica a directiei fiind urmatoarea: Serviciul organizare, salarizare; Serviciul resurse umane, coordonare institutii publice; Serviciul organizare institutii de cultura, regii autonome, societati comerciale. Principalele atributii ale directiei sunt: Elaboreaza in colaborare cu celelalte compartimente Regulamentul de organizare si functionare; Elaboreaza regulamentul de ordine interioara, dispozitii de angajare, de organizare si constituire de comisii pe probleme care sa asigure buna functionare a activitatii Primariei Sectorului 5; Elaboreaza statul de functii si supune spre aprobare, asigura respectarea legislatiei in vigoare privind salarizarea personalului;
54

Opereaza in conformitate cu legea, transformarile de posturi solicitate pentru aducerea la indeplinire a sarcinilor si necesitatile din etapa respectiva; Analizeaza si evalueaza posturile prevazute si stabileste fisele posturilor pentru fiecare activitate, pe baza propunerilor compartimentelor; Elaboreaza normative de structuri organizatorice, norme de munca si de personal; Intocmeste schema de incadrare a personalului angajat; Intocmeste formele de transfer, angajare, pensionare; Tine evidenta concediilor de odihna; Tine evidenta sarcinilor, intocmeste decizia de sanctionare dupa efectuarea cercetarii prealabile; Face formele preliminare de desfacere a contractelor de munca pentru personalul care absenteaza nemotivat sau are abateri grave de la disciplina muncii; Anunta scoaterea la concurs a posturilor vacante si intocmeste formele de examane sau concurs; Intocmeste formele de detasare pentru personalul detasat la alte unitati sau alte unitati centrale; Intocmeste formele de angajare, verifica actele originale, autentifica copii dupa acte originale, solicitari de recomandari; Evidenta personalului in structura pe nivelul studiilor, grupe de functii, etc.; Intocmeste, completeaza si tine la zi carnetele de munca ale personalului; Intocmeste dosarele de pensionare Stabileste si reactualizeaza sporul de vechime cuvenit;

55

Recruteaza personalul specializat in functie de modificarile in structura; Elaboreaza programul de perfectionare al personalului din aparatul propriu in functie de necesitati. 9. Elemente privind strategia 9.1 Particularitati strategice Strategia are in vedere : Planificarea programelor de investitii si a modului de rambursare a diverselor credite angajate de institutie Urmarirea eficientei folosirii fondurilor alocate prin buget pentru efectuarea tuturor categoriilor de cheltuieli conform datelor furnizate de compartimentele de resort Urmarirea eficientei veniturilor institutiei conform datelor compartimentelor de specialitate Previzionarea multipla, anuala a veniturilor si cheltuielilor, avandu-se in vedere colectarea continua a bugetului institutiei Analiza nivelurilor veniturilor si cheltuielilor, tinand cont de prioritatilede investitii, dotari si achizitii Identificarea influentei factorilor de mediu si a variabilelor organizationale care influenteaza procesele de management si de executie din institutia analizata Primaria Sectorului 5, ca autoritate publica de interes local are in vedere ca intreaga activitate pe care o desfasoara din punct de vedere atat al managementului, cat si al activitatii propriu-zise, sa fie permanent corelata cu factorul social, cu evolutia societatii la nivel local.
56

Se au in vedere permanent ca factori de influenta: situatia economica pe plan local situatia socio-profesionala si problemele cu care se confrunta cetateanul din acest punct de vedere resursele financiare de care dispune institutia si gestionarea lor in functie de prioritatile existente aparitia de noi domenii, situatii ce intra in sfera competentelor autoritatilor administratiei publice In functie de factorii mentinnati si avand in vedere scopul principal de a satisface nevoile cetatenilor, in paralel cu obiectivele ce vizeaza crearea cadrului de dezvoltare a intregii societati, institutia procedeaza la adoptarea de noi elemente care sa imbunatateasca activitatile desfasurate: se procedeaza la informatizare pentru cresterea randamentului institutiei eficientizarea activitatii compartimentelor existente

9.2 Prezentarea sistemului de obiective ale institutiei publice analizate Ca obiective mentionam: Eficientizarea activitatilor institutiei Cat mai buna gestionare a resurselor financiare Finalizarea programelor si proiectelor initiate de Primaria Sectorului 5 a Municipiului Bucuresti; Perfectionarea sistemului de relationare cu cetatenii Initierea de noi proiecte si actiuni pe plan social, de programe de mediu Intensificarea actiunilor ce tin de imaginea sectorului 5.

57

9.3 Modalitati previzionale de management pentru realizarea obiectivelor fundamentale si derivate Identificarea scopurilor si a obiectivelor de atins Stabilirea instrumentelor prin care se ating scopurile si a factorilor cu atributii in acest sens, a factorilor responsabili Stabilirea metodelor, cu discutarea, analiza si adoptarea celor mai eficiente metode Stabilirea etapelor, urmarirea realizarii acestora Stabilirea elementelor de imbunatatire a mecanismelor adoptate Analiza permanenta a modului de realizare a obiectivelor propuse Finalizarea obiectivelor cu analiza rezultatelor obtinute 9.4 Surse de finantare pentru realizarea optiunilor strategice Investitiile publice realizate de autoritatile locale pot fi finantate in proportii variabile, pri intermediul urmatoarelor 3 surse: 1. rezervele de trezorerie ale unei autoritati, respectiv soldul pozitiv net al incasarilor fata de cheltuieli care apare in contul curent.Aceasta varianta nu este recunoscuta de legislatia romana, autoritatile locale neavand dreptul de dispunere asupra soldului pozitiv net 2. subventiile de investitii, astfel de subventii putand privi anumite proiecte conform criteriilor definite 3. imprumutul, prin emiterea unui imprumut sau prin alte forme de credit In majoritatea tarilor, autoritatile locale sunt libere sa-si aleaga propriile surse de creditare.Exista doua motive principale
58

pentru care cea mai mare parte a tarilor aplica o reglementare stricta a imprumuturilor acordate autoritatilor locale: pentru a limita cresterea cheltuielilor publice Totusi, in mod formal, autoritatile locale au posibilitatea, daca ele o doresc, sa imprumute de la orice institutie.De asemenea, au dreptul de a emite in mod direct titluri de imprumut, totusi, ele recurg rareori la aceste metode, datorita competentelor extrem de sofisticate in domeniul finantelor pe care le implica un asemenea exercitiu. 9.5 Exemple de strategii, politici, programe, proiecte derulate si/sau in curs de derulare in institutia analizata Programe in domeniul protectiei sociale initiate de Primarie in colaborare cu diverse institutii, cu organizatii nonguvernamentale de profil etc. Programe privind protectia mediului inconjurator Programe in domeniul infrastructurii, in domeniul construirii si imbunatatirii infrastructurii Atragerea de parteneri pentru derularea diverselor proiecte Strategie privind intocmirea de baze de date, studii si prognoze in vederea analizarii sistemului de cheltuieli publice Proiecte privind construirea de locuinte Programe de reabilitare a drumurilor si strazilor urbane Proiecte de construire a unor pasaje si parkinguri Strategii privind corelarea veniturilor cu cheltuielile 10. Elaborarea diagnosticului global

59

Diagnosticarea consta in investigarea institutiei si a componentelor sale cu ajutorul unui instrumentar specific, in vederea depistarii cauzale a principalelor disfunctionalitati si puncte forte si, pe aceasta baza, formularea de recomandari axate pe cauzele generatoare de puncte slabe si forte. Diagnosticarea globala trebuie sa cuprinda informatii referitoare la : Aspecte de identificare a locului si rolului institutiei (caracteristici tipologice, istoric etc.) Situatia veniturilor si a cheltuielilor (2-3 ani) Sistemul de management si componentele sale Analiza viabilitatii managerile Puncte forte si cauze ce le genereaza Puncte slabe si cauze ce le genereaza 10.1 Puncte forte structura organizatorica piramidala ce permite mai buna coordonare a departamentelor ; adoptarea unor decizii in cadrul Primariei Sectorului 5 a Municipiului Bucuresti in vederea realizarii obiectivelor ce urmaresc in principal cat mai buna satisfacere a cetatenilor; utilizarea, in cadrul sistemului informational a unor mijloace moderne de prelucrare a informatiilor . 10.2 Puncte slabe Dificultatea adaptarii in timp util la nevoile cetatenilor, tot mai variate. Aparitia unor deficiente in procesul de prelucrare a informatiilor. Lipsa de solutii sau de amanarea gasirii acestora de catre administratia publica locala pentru rezolvarea problemelor cetatenilor cu o situatie sociala dificila

60

Modalitati de imbunatatire a relatiei institutiei cu clientul. Existenta unei administratii eficiente si democratice reprezinta unul din cele mai importante criterii care definesc modernitatea unei tari. O prioritate majora este realizarea unei reforme reale prin care administratia sa atinga nivelul standardelor europene si sa se caracterizeze prin transparenta, predictibilitate, responsabilitate, adaptabilitate si eficacitate. Ameliorarea imaginii Primariei Sectorului 5 in randul cetatenilor este datorata investitiilor care s-au realizat in ultimii ani in cadrul sectorului 5, atat in ceea ce priveste infrastructura cat si in ceea ce priveste celelalte servicii pe care primaria Sectorului 5 le ofera cetatenilor sai. Folosirea in cadrul Primariei Sectorului 5 a unor mijloace moderne de prelucrare a informatiilor este un aspect foarte importanta ce tine de reforma ce se doreste a se realiza in cadrul administratiei din tara noastra. Insa, acest lucru are si o parte mai putin favorabila si acest lucru este faptul ca personalul din cadrul primariei Sectorului 5 nu are pregatirea necesara pentru utilizarea in mod eficient a acestor mijloace moderne de prelucrare a informatiilor. Acest lucru ingreuneaza procesul de prelucrare a informatiilor si duce implicit la timpul de lucru mare pentru rezolvarea anumitor probleme dar si la neadaptarea in timp util la nevoile cetatenilor, tot mai variate Lipsa corelatiei dintre nivelul salariului si nivelul atributiilor si responsabilitatilor conduce la lipsa de vointa a personalului din Cadrul primariei Sectorului 5 pentru a isi indelpini atributiile din fisa postului sau. Cresterea mijloacelor financiare si umane s-ar putea realiza prin cresterea bugetului si obtinerea de rezultate certe. Ameliorarea imaginii administratiei publice se face prin cresterea transparentei actului administrative si luarea unor masuri anticoruptie ferme, vizibile pentru opinia publica.
61