Sunteți pe pagina 1din 8

CONTABILITATEA CAPITALURILOR

I. OPERATIUNI LEGATE DE SUBSCRIERE DE CAPITAL Actul de constituire a capitalului societatii se identifica cu infintarea intreprinderilor economice. In acst scop sunt prevazute in cadrul legislativ precum si in statut anumite conditii ce trebuiesc indeplinite. In cotabilitate, prezinta interes problema aportului fizic in natura si lichiditati si a subscrierii capitalului. La subscrierea capitalului social se pot intalni cazuri particulare precum: a) subscrierile publice -depasesc capitalul social prevazut in prospectul de emisiune sau sunt mai mici decat acesta. Fondatorii sunt obligati sa supuna adunarii constitutive marirea sau micsorarea capitalului social la nivelul subscriptiei. Daca adunarea constitutiva nu aproba cresterea cap social se procedeaza la reducerea subscrierilor la nivelul capitalului dispus. Surplusul se inapoiaza subscriptorilor. b) in cazul in care exista aporturi in natura, adunarea const numeste unul sau mai multi experti care isi vor da avizul asupra evaluarilor. Exemplu 1. Se constituie o societate pe actiuni in urmatoarele conditii: actiuni subscrise: 400.000 titluri, valoare nominala: 1000lei/actiuni. Capitalul se varsa integral, 30% in numerar in casa, 10% la banca si 60% sub forma unui teren. 1. subscrierea capitalului 456 = 1011 400.mil Decontari cu asociatii CSN 2. varsarea aportului % =
Conturi la banci Casa in lei Terenuri

Decontari cu asociatii

456

400mil 40mil 120mil 220mil 1012


CSV

5121 5311 2111

3. alocarea capitalului nevarsat la varsat 1011 =


CSN

400mil

Exemplu2. Se constituie o societate pe actiuni in conditiile:actiuni subscrise 400.000 titluri, valoare nominala=1.000 lei/actiune, cheltuieli constituire=500, din care 300, comision de intermediere si 200, cheltuieli publicitate. Capitalul s-a varsat in numerar, prin depunere 30% iar restul se varsa in termen de 1 an. Inainte de 1 an, doi actionari care detin 100.000 actiuni varsa capitalul in mod anticipat. Dupa 1 an, 2 act care detin 50.000 actiuni sunt in dificultate si nu pot varsa aportul. Se anuleaza aportul promis, fiind inlocuit cu actiuni noi care se vand la pretul de 1.000 lei act; cheltuieli cu vanzarea actiunilor = 100, dobanzi la penalizari: 70 lei. 1.sbscrierea capitalului: 456 = 1011 400 mil
Decontari cu asociatii CSN

2. eliberarea aportului 400mil x 30%: 5121 =


Conturi la banci

Decontari cu asociatii

456

120 mil 120mil

1011
CSN

1012
CSV

3. plata cheltuieli de constituire: 201


Cheltuieli de constituire

Conturi la banci

5121

500

4. varsarea aportului 100.000 actx1000lei/actx70%(30% s-a varsat la pnct.2) = 70mil: 5121 = 456.1 70 mil
Conturi la banci Decontari cu asociatii.amanati (cont analitic)

1011
CSN

1012
CSV

70 mil

5. realizarea aportului la cel de-al doilea apel: in Debit: 456.1 (70mil);456.2(50.000x1.000x70% = 35mil);5121 (250.000x1.000x70% = 175mii); in Credt: 456 (280mil) % = 456 280 mil
Decontari cu asociatii

Decontari cu asociatii.amanati Decontari cu asociati.in dificultate Conturi la banci

456.1 456.2 5121 1011


CSN

70 mil 35mil 175mil = 1012


CSV

175mil

6. vanzarea actiunilor in cazul actionarilor aflati in dificultate 5121 = 456.2


Conturi la banci

Decontari cu asociati.in dificultate

50mil 35mil

1011
CSN

1012
CSV

7.inregistrarea cheltuielilor cu vanzarea 6583 =


Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital

Conturi la banci

5121 7583

100 100

Decontari cu asociati.in dificultate

456.2

Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital

8. inregistrarea dob penalizatoare 456.2 =


Decontari cu asociati.in dificultate

Venituri din dobanzi

766

70

9.lichidarea conturilor cu act aflati in dificultate 456.2 =


Decontari cu asociati.in dificultate

Conturi la banci

5121

13,3mil

II. OPERATIUNI LEGATE DE MODIFICARI DE CAPITAL 1. Cresteri de capital Capitalul social reprezinta sursa de finantare a bunurilor economice care provine din partea actionarilor societatii si din profiturile inregistrate la sfarsitul exercitiilor financiare. Atragerea acestor surse de finantare se poate realiza in principal prin constituirea de capital social si majorarea acestuia atat prin noi aporturi in numerar si natura, cat si prin incorporare de capitaluri proprii in structura capitalului social. O alta modalitate de majorare a capitalului social este cea de conversie a datoriilor financiare pe termen mediu si lung in actiuni. Aceasta modalitate de majorare a capitalului social este adoptata in special de catre intreprinderile aflate in dificultate financiara de achitare a datoriilor la scadenta. Deci, principalele modalitati de majorare a capitalului social sunt: a. prin aporturi noi in numerar si natura; b. prin incorporare de elemente de capitaluri proprii; c. conversia de datorii financiare in actiuni sau parti sociale.

Reguli si formule
!!! Capitalul social nu se modifica decat cu valoarea nominala !!! Capitalul social nu poate sa suporte la un moment dat, concomitent, decat un singur element modificat ( fie Val. Nominala, fie numarul de actiuni) Drept de Atribuire (DA) - intervine atunci cand capitalul social este modificat prin aport de resurse proprii - gen rezerve Incorporarea de elemente de capital propriu in capitalul social presupune ca intreprinderea sa emita actiuni noi care vor fi distribuite gratuit actionarilor. Distribuirea se realizeaza gratuit deoarece elementele de capital propriu sunt surse proprii de finantare care reprezinta drepturile actionarilor. De exemplu, daca intreprinderea incorporeaza rezerve, acestea reprezinta repartitii din profitul brut sau net, care, daca nu se realizau, reveneau actionarilor sub forma de dividende. Distribuirea gratuita de actiuni se realizeaza in functie de paritatea dintre actiunile vechi si actiunile noi. De aici rezulta ca aceasta distribuire trebuie sa tina cont de ponderea pe care un actionar o detine in capitalul social inainte de majorare. Exemplu Intreprinderea prezinta urmatoarea structura a capitalului propriu: capital social 100.000 lei, rezerve 40.000 lei. Capitalul social este format din 10.000 actiuni la o valoare nominala de 10 lei/bucata. Valoarea matematica contabila a unei actiuni se determina prin raportarea capitalului propriu la numarul de actiuni. In acest exemplu, valoarea matematica contabila inainte de majorarea capitalului social este de 14 lei/bucata. AGA decide majorarea capitalului social prin incorporarea de rezerve in valoare de 20.000 lei. Pentru aceasta majorare, intreprinderea trebuie sa emita 2.000 actiuni la valoarea nominala de 10 lei/bucata. Valoarea nominala a unei actiuni noi emise trebuie sa fie egala cu valoarea nominala a actiunilor care formau capitalul social inainte de majorare. Inainte de a realiza emisiunea si distribuirea actiunilor trebuie sa se determine valoarea matematica contabila a unei actiuni dupa majorarea de capital social. Aceasta se determina astfel:

140.000 de lei raportat la numarul de actiuni de 12.000 de lei. Valoarea matematica contabila este de 11,7 lei/actiune. Valoarea capitalului propriu ramane aceeasi deoarece majorarea s-a realizat prin transferul de rezerve in capitalul social, deci s-a realizat numai o mutatie structurala. Se observa ca valoarea unei actiuni a inregistrat o scadere comparativ cu valoarea acesteia inainte de majorare. Pentru a finanta aceasta reducere de valoare, intreprinderea emite drepturi de atribuire pe care le distribuie vechilor actionari, deoarece numai acestia au inregistrat o diminuare de valoare. Un drept de atribuire se calculeaza ca diferenta intre valoarea matematica contabila inainte de majorare si valoarea matematica contabila a unei actiuni dupa majorare. In acest exemplu, un drept de atribuire este de 2,3 lei. Dreptul de atribuire este o hartie de valoare negociabila, valoarea calculata este cea nominala. Intreprinderea trebuie sa emita un numar de 10.000 de drepturi de atribuire. Fiecare actionar vechi va primi un numar de drepturi de atribuire corespunzator cu numarul de actiuni vechi pe care le detine si in functie de raportul de schimb dintre numarul de actiuni vechi si numarul de actiuni noi. Acest raport este de 1/5, adica raportand 10.000 de actiuni vechi la 2.000 de actiuni noi. Aceasta presupune ca pentru o actiune noua trebuie sa se faca dovada detinerii a cinci actiuni vechi. Daca un actionar detine un numar de actiuni care nu este potrivit acestei paritati are doua posibilitati: fie cumpara drepturi de atribuire pana completeaza aceasta paritate, fie vinde excedentul de drepturi de atribuire altor actionari care nu au aceasta paritate. Drept de Subscriere (DS) - intervine atunci cand capitalul social este modificat prin aporturi externe-

Drepturile de subscriere intervin atunci cand capitalul social este modificat prin aporturi externe. Aceasta modalitate de majorare a capitalului social este utilizata de catre intreprinderile care au nevoie de noi infuzii de capital pentru extinderea propriei activitati. Majorarea de capital social se realizeaza prin emiterea de noi actiuni. La acest tip de majorare este important a se retine urmatoarele doua aspecte: a. cine are dreptul sa subscrie noile actiuni; b. care este valoarea care se va lua in calcul pentru atribuirea actiunilor pentru aporturile in numerar. Noile actiuni care se vor emite in cadrul acestui tip de majorare trebuie subscrise de catre actionarii vechi ai societatii, deoarece prin aceasta majorare se pierde din puterea fiecauia in cadrul numarului de voturi in Adunarea Generala a Actionarilor. Prin acordarea prioritatii de subscriere de catre vechii actionari a noilor actiuni, se mentin astfel ponderea si numarul de voturi pe care acestia le aveau inainte de majorare. Prin aceasta politica se mentine structura actionariala si puterea financiara a fiecarui actionar, atat inainte, cat si dupa majorarea capitalului social. In cadrul acestei tranzactii, valoarea matematica contabila a unei actiuni inainte de majorare este mai mare decat valoarea matematica contabila dupa majorare. Pentru a compensa aceasta pierdere de valoare, intreprinderea va emite hartii de valoare sub forma drepturilor de subscriere care se vor distribui gratuit vechilor actionari. Un drept de subscriere se determina ca diferenta intre valoarea contabila veche si valoarea contabila noua a unei actiuni. Numarul de drepturi de subscriere care se vor emite este egal cu numarul de actiuni vechi. Exemplu O societate are un capital propriu in valoare de 120.000 lei, format din capital social de 100.000 lei si rezerve de 20.000 lei. Capitalul social este alcatuit din 10.000 de actiuni la o valoare nominala de zece lei/bucata. Valoarea matematica contabila a unei actiuni inainte de majorare este de 12 lei (120.000 lei/10.000 actiuni). Deci, valoarea matematica contabila se determina ca raport intre capitalurile proprii si numarul de actiuni. Adunarea Generala a Actionarilor decide majorarea

capitalului social prin emiterea unui numar de 7.000 actiuni la o valoare nominala de zece lei/bucata, valoarea de emisiune (pretul efectiv de vanzare este de 11,5 lei/bucata). Aportul actionarilor este varsat in numerar in contul de disponibil bancar. Dupa majorarea capitalului social, capitalurile proprii sunt formate din: capital social 170.000 lei (17.000 actiuni la valoarea nominala de zece lei), rezerve 20.000 lei si prime de capital (diferenta dintre valoarea de emisiune si valoarea nominala) 10.500 lei (7.000 actiuni * 1,5 lei). Drepturi de subscriere In aceste conditii, valoarea matematica contabila a unei actiuni dupa majorare este de 11,80 lei/actiune (200.500 lei/17.000 actiuni). De aici rezulta un drept de subscriere de 0,2 lei - valoare nominala (12 lei - 11,80 lei). Utilitatea dreptului de subscriere (DS) consta in faptul ca au dreptul de a subscrie noile actiuni numai cei care detin aceste hartii de valoare. Deci, cei care nu detin DSuri nu pot subscrie actiuni noi. Daca aceste DS-uri sunt distribuite vechilor actionari pentru a compensa piederea de valoare pentru o actiune veche, automat vechii actionari au prioritate in subscrierea si achizitia noilor actiuni, in acest mod ei pastrandu-si aceeasi influenta pe care o aveau si inainte de majorare. In continuare, se pune problema numarului de actiuni noi pe care un actionar are dreptul sa le subscrie. Acest numar este dat de raportul de schimb dintre numarul de actiuni vechi si numarul de actiuni noi. In functie de acest raport, se va stabili numarul de actiuni pe care il va avea fiecare actionar. In exemplul prezentat, acest raport este de 10/7, adica 10.000 actiuni vechi/7.000 actiuni noi. Acest raport presupune ca pentru a putea subscrie sapte actiuni noi trebuie sa se faca dovada detinerii a zece actiuni vechi. In astfel de calcule se pot ivi situatii in care actionarii nu detin fix paritatea acestui raport de schimb. Acestia trebuie sa cedeze sau sa achizitioneze DS-uri de la alti actionari care nu au, la randul lor, paritate astfel incat sa-si creeze aceasta paritate pentru a putea subscrie un numar intreg de actiuni potrivit acestui raport de schimb. Capital social = Valoarea nominala x Numar de actiuni Valoarea matematica contabila (VMC) = Kpropriu/Nr. actiuni Capital propriu= Capital social + Rezerve +Prime +/- Rezultate - Repartizarea profitului Capital permanent = Capital propriu + Subventii + Datorii pe termen lung DA/DS = VMC initiala - VMC noua

Probleme rezolvate: 1. Se considera cazul unei societati a carei capitaluri proprii sunt constituite din: Cap soc 40.000.000 Rezerve 8.000.000 Capital propriu 48.000.000 Capitalul este reprezentat de: 40.000 actiuni Val nominala 1.000/act Val contabila (pret de emisiune) 1.200/act In scopul dezvoltarii investitiilor, societatea decide sa majoreze capitalul cu 10mil prin emiterea a 10.000actiuni noi a caror val nom= 1000lei Deci o noua act este emisa pentru 4 vechi. Pretul de emisiune este de 1.100lei. Situatia in contabilitate se prezinta astfel: Cresterea cap propriu (10.000actx1.100lei) 11.000.000

Din care: Cresterea kap soc(10.000x1000lei) Primele de emisiune (10000x 100lei) Valoarea matematica contabila noua (48.000.000+11.000.000)/4x10.000+10.000 Raportul actiuni vechi/noi = 4/1 Dreptul de subscriptie 1200 1180 = 20 lei

10.000.000 1.000.000 1.180

1DS = 10.000/50.000x(1200-1100)=20 lei (s-au prezentat doua metode alternative de calcul a DS) 11mil

Inregistrarea contabila va fi :
Decontari cu asociatii

456

= % 1011 1041

Capital subscris nevarsat Prime de emisiune

10mil 1mil

2. Situatia inainte de dubla majorare a capitalului social este: Capital social: 100.000 Nr. actiuni: 100 Rezerve: 50.000 Se decide cresterea capitalului social astfel: In faza I, incorporari de rezerve in suma de 20.000 pentru care se emit 20 actiuni; in faza II, prin aporturi noi de numerar, pentru care se emit 30 actiuni, la pret de emisiune 1.200 lei/actiuni. Se cere: inregistrarile contabile si marimea DA si DS Rezolvare: Situatie dupa cresterea de capital Faza I C. social 100.000 C. social initial 100.000 Rezerve 50.000 + Cresterea capitalului prin 20.000 =C. propriu 150.000 incorporari de rezerve Val nominala (C.S/Nr.actiuni) 1.000lei/a = Noul Capital social 120.000 VMC (C.P/Nr. actiuni) 1.500lei/a +Rezerve ramase 30.000 =Capital propriu 150.000 VMC = 150.000/ (100+20) 1.250 Val.nominala=120.000/(100+20) 1.000 DA = 1.500lei/a - 1.250 lei/a 250lei/a Formula contabila 106 (Rezerve) = 1012(CSV) 20.000 Faza II Capital social initial (se preia 120.000 capitalul social final din faza I) +Cresterea de capital la valoare 30.000 nominala (30 actiuni*1000lei/a) contul 1011 =Noul capital social 150.000 +Rezerve(preluate din faza I) 30.000 Situatie inainte de cresterea de capital

Dec cu asoc

456

+Prime(obtinute din emisiunea de 6.000 actiuni la un pret de emisiunea mai mare decat valoarea nominala) 30actiuni*(1200-1000) = Capital propriu 186.000 VMC = 186.000/ (120+30) 1.240lei/a DS = 1250lei/a- 1240lei/a 10lei/a Formula contabila = % 36.000 1011
CSN Prime de emisiune

30.000 6.000

1041

2. Scaderi de capital Aceasta modalitate de diminuare se poate realiza prin doua variante, si anume: varianta intrinseca si varianta extrinseca. Varianta intrinseca presupune diminuarea valorii nominale a actiunilor care formeaza deja capitalul social, numarul actionarilor ramanand acelasi, iar ponderea acestora fiind nemodificata dupa aceasta operatiune economico-financiara. Varianta extrinseca presupune diminua-rea numarului de actiuni din care este alcatuit capitalul social, valoarea nominala a actiunilor care alcatuiesc in continuare capitalul social ramanand aceeasi. In aceste conditii, ponderea pe care o detin actionarii in capitalul social dupa aceasta operatiune economico-financiara poate fi: modificata sau nemodificata. Aceasta poate fi modificata daca numarul de actiuni reduse se refera numai la anumiti actionari, si nemodificata daca reducerea numarului de actiuni vizeaza in mod proportional toti actionarii firmei in acelasi ritm de diminuare. Din punct de vedere contabil, aceasta operatiune economico-financiara presupune: Daca un actionar a participat la capitalul social fie la constituire, fie la o majorare ulterioara cu un aport in natura, diminuarea capitalului social nu se poate realiza prin restituirea bunului pe care l-a adus sub forma de aport, pentru a nu perturba activitatea viitoare a firmei. O alta situatie interpretabila este atunci cand aportul unui actionar este in natura, de exemplu un autoturism, care este utilizat de catre firma pe toata durata sa de viata, iar ulterior este casat. Se pune problema daca actionarul care a adus acest aport trebuie sa aduca un alt aport in locul bunului casat. Din primul moment in care s-a realizat acest aport, actionarul nu mai este proprietar al bunului, ci entitatea care a primit aportul. Deci, cand s-a realizat casarea, aceasta operatiune economico-financiara nu apartine actionarului, ci entitatii. In momentul in care s-a realizat aportul, actionarul a devenit proprietar al actiunilor, deci, in momentul casarii, acesta este proprietar al actiunilor, nu al bunului adus drept aport la capitalul social. In concluzie, actionarul care a adus aportul in natura nu trebuie sa refaca valoarea aportului sau sa inlocuiasca bunul cu unul nou, similar sau diferit. Aceasta modalitate de finantare a pierderilor din exercitiile precedente reprezinta ultima solutie de acoperire a acestora deoarece, apeland la capitalul social, exista anumite riscuri, cel mai mare fiind cel al reducerii capitalului social sub minimul legal. In aceste conditii, daca in perioada legala de gratie, capitalul social nu este completat de catre actionari pana la minimul legal, entitatea respectiva risca a se desfiinta. Din punct de vedere contabil, modificarile patrimoniale vizeaza reducerea soldului debitor al contului rezultat reportat, care evidentiaza pierderea din exercitiile precedente si diminuarea capitalului social, ca sursa de finantare a acestuia. Aceasta modalitate de diminuare a capitalului social este utilizata de catre acele entitati care sunt cotate pe piata bursiera.

Probleme rezolvate: La o societate comerciala, capitalul social este de 800.000, rezervele legale de 160.000, alte rezerve 40.000, numarul de actiuni: 200 titluri. Din anii anteriori, s-au raportat pierderi in valoare de 400.000. AGA decide o reducere a capitalului propriu pentru a acoperi pierderea reportata. Valoarea nominala noua a unei actiuni stabilita in urma reducerii capitalului este de 2.800 lei/act. Se cere inregistrarea contabila. Rezolvare: Capital social 800.000 Rezerve legale 160.000 Alte rezerve 40.000 - Pierderi raportate -400.000 = Capital propriu 600.000 VMC = 600.000/200 = 3.000lei/actiune Valoarea nominala noua a unei actiuni stabilita in urma reducerii capitalului este de 2.800 lei/a. Diferenta de 200 actiuni*( 3.000lei/actiune-2.800lei/actiune) = 40.000 se va deconta la rezerva legala. % = 117 400.000
Rezultat reportat

1068
Alte rezerve
Rezerva legala

40.000
(160.000-40.000)

1061 1012
CSV

120.000 240.000

III OPERATIUNI LEGATE DE IMPRUMUTURILE DIN EMISIUNEA DE OBLIGATIUNI Exemplu Se rascumpara si se anuleaza 1000 obligatiuni in conditiile: Valoare nominala: 2.000lei/obligatiue; Pret de rascumparare: 1.500lei/obligatiune. Precizati care este formula contabila privind anularea obligatiunilor emise. a. Rascumpararea obligatiunilor se face la pretul de rascumparare: 1.000obligatiuni*1.500lei/obligatiune = 1,5mil lei
Obligatiuni emise si rascumparate

505

Cont la banci in lei

5121

1,5mil lei

b. Anularea obligatiunilor (imprumutul din emisiuni de obligatiuni scade cu valoarea nominala a obligatiunilor => 1.000oblig* 2.000lei/obligatiune)
Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni

161

Obligatiuni emise si rascumparate Alte venituri financiare

% 505 768

2 mil lei 1,5 mil lei 0.5 mil lei