Sunteți pe pagina 1din 1

Terapia copilului cu autism

Copilul cu autism poate avea comportamente in exces (autostimulare, automutilare, agresiune, hiperkinetism, istericale, comportamente obsesive, comportamente stereotipe) dar si comportamente deficitare (limbaj, abilitati sociale, abilitati de joaca, abstractizari si autoservire), scopul terapiei fiind acela de a descreste comportamentele excesive, de a creste comportamentele deficitare si de a modela altele noi . Metoda ABA este un studiu terapeutic de comportament intens manifestat in moduri diferite la copii cu autism si alte disfunctiuni asemanatoare. Acest program mai este cunoscut si sub numele de UCLA ( Unversitatea California Los Angeles). Programul a fost dezvoltat de catre Dr. Lovass in Institutul pentru Interventii Precoce Lovass si se bazeza pe experienta clinica extensiva si studiul intreprins in mai mult de 30 ani de psihologul Dr. O.Ivar Lovaas din America. In anii 1960-1970 Dr.Lovaas a lucrat cu copii spitalizati, care au fost diagnosticati cu autism. El s-a focalizat pe comunicarea verbala folosind strategii ale analizei comportamentale aplicate. In cadrul terapiei ABA exista doua sectiuni: o sectiune de invatare in care se urmareste planul de interventie stabilit in prealabil, copilul fiind invatat unele abilitati si apoi urmeaza sectiunea a doua si anume generalizarea in care aceste abilitati invatate se transpun in viata cotidiana si care devin parte a sistemului lui de valori. In aceasta forma de terapie exista trei etape. Prima etapa se refera la pretratament in care vizata este familia, familia respectiva fiind invatata cum sa-si schimbe comportamentul vis-avis de copil. Apoi urmeaza etapa a doua a terapiei, si anume terapia in sine, in cadrul careia exista un numar de programe bine gandite si stabilite pentru fiecare copil in parte. Se lucreza atat la acumularea de cunostiinte conform planului de interventie, avand ca rezultat dezvoltarea comportamentelor deficitare urmata de trecerea lor in generalizare, cat si la reducerea comportamentelor inadecvate. Ultima etapa o reprezinta socializarea, integrarea in societate, in scoala. Interventia trebuie sa fie constanta si apilicata in mod consecvent. Terapia Comportamentala Aplicata necesita o foarte mare implicare a parintilor/ familiei si o mare disponibilitate a terapeutilor. Asigurarea tratamentului necesita consolidarea unei echipe de specialisti, in fruntea caruia se afla un supervizor, terapia facandu-se mai multe ore pe zi (40 ore pe saptamana), iar pentru fiecare terapeut o sesiune este cuprinsa intre doua trei ore cu pauze. Aceasta echipa de specialisti urmeaza un program de instruire in aceasta forma de terapie. Tratamentul comportamental pune accent pe controlul ntritorilor. Scopul tratamentului este de a preda un numr mare de comportamente adaptive (congnitive, lingvistice, sociale, etc.) prin ntrirea aproximrilor comportamentelor int i a discriminrilor tot mai complexe ntre situaii. Terapia Comportamentala Aplicata este una din cele mai raspandite forme de terapie, iar un numar din ce in ce mai mare de parinti apeleaza la aceasta.