Sunteți pe pagina 1din 180

NARCISA APREUTESEI DUMITRIU

CULEGERE DE PROBLEME DE
ANALIZ

A MATEMATIC

A
CALCUL INTEGRAL
1
.
2
CUPRINS
CAPITOLUL 1. SIRURI SI SERII DE FUNC TII
1. Siruri de functii - 6
2. Serii de functii - 13
3. Serii de puteri - 24
4. Dezvolt ari n serie Taylor - 29
5. Probleme propuse - 37
CAPITOLUL 2. PRIMITIVE. INTEGRALA NEDEFINIT

A
1. Notiunea de primitiv a - 40
2. Metode de calcul pentru primitive - 46
3. Probleme propuse - 57
CAPITOLUL 3. INTEGRALA DEFINIT

A (RIEMANN)
1. Denitia integralei Riemann - 60
2. Teoreme de medie -64
3. Clase de functii integrabile -66
4. Integrale cu limite de integrare variabile - 71
5. Metode de calcul - 74
6. Probleme propuse - 80
CAPITOLUL 4. INTEGRALE IMPROPRII
1. Integrale improprii de speta I - 82
2. Integrale improprii de speta a II-a - 88
3. Integralele lui Euler ( si 1) - 93
3. Probleme propuse - 96
CAPITOLUL 5. INTEGRALE CURBILINII
1. Integrale curbilinii de speta I - 98
2. Integrale curbilinii de speta a II-a - 107
3
3. Probleme propuse - 121
CAPITOLUL 6. INTEGRALE MULTIPLE
1. Integrale duble - 124
2. Integrale triple - 138
3. Probleme propuse -148
CAPITOLUL 7. INTEGRALE DE SUPRAFA T

A
1. Integrale de suprafat a de speta I - 150
2. Integrale de suprafat a de speta a II-a - 157
3. Formule integrale - 161
4. Probleme propuse - 177
BIBLIOGRAFIE - 179
4
PREFA T

A
Aceast a culegere de probleme se adreseaz a studentilor facult atilor
tehnice si contine probleme de Analiz a Matematic a, si anume de calcul
integral. Ea urmeaz a programa analitic a pentru anul I de la Facultatea
de Automatic a si Calculatoare a Universit atii Tehnice "Gh. Asachi"
din Iasi, dar poate utilizat a si de studentii altor facult ati tehnice,
precum si de studentii din anii I si II ai facult atilor de Matematic a.
Cele sapte capitole ale c artii se refer a la: siruri si serii de functii
(un loc aparte acordndu-se seriilor de puteri si dezvolt arii unor functii
n serie de puteri), primitive, integrala Riemann, integrale improprii,
integrale curbilinii (de prima spet a si din forme diferentiale), integrale
multiple si integrale de suprafat a. n nalul ultimului capitol sunt
prezentate aplicatii cu privire la formulele de leg atur a dintre diverse
clase de integralele multiple (formula lui Green, formula lui Stokes si
formula Gauss-Ostrogradski). Fiecare capitol este mp artit pe secti-
uni, n functie de aspectele teoretice la care se refer a. La nceputul
ec arei sectiuni se amintesc pe scurt principalele notiuni si rezultate
teoretice necesare pentru aplicatii. Sunt prezentate apoi probleme re-
zolvate, utile celor ce doresc s a aprofundeze aceste aspecte. La nalul
capitolului se propune spre rezolvare un set de noi probleme, c arora li
se indic a si r aspunsul.
Chestiunile teoretice sunt prezentate n detaliu n cartea "Intro-
ducere n teoria integrabilit atii", publicat a de autoare n colaborare
cu Gabriela Apreutesei, la Editura Performantica, n 2005.
Autoarea multumeste c aduros domnului profesor dr. Alexandru
Neagu si domnului Silviu Nistor pentru lectura atent a a manuscrisu-
lui si pentru observatiile si recomand arile f acute. De asemenea, ea
este recunosc atoare tuturor celor care, de-a lungul anilor, i-au acordat
ncredere si au sustinut-o n plan profesional si moral.
Autoarea
5
Capitolul 1. Siruri si serii de functii
1. Siruri de functii
Denitia 1. I) Fie ,
a
: R ( _ R
I
) un sir de func tii
(: N), r
0
. Spunem ca r
0
este punct de convergenta al
sirului (,
a
)
a
daca sirul (,
a
(r
0
))
a
este convergent n R.
II) Totalitatea punctelor de convergen ta ale sirului (,
a
)
a
se nu-
me ste multimea de convergenta (1) a sirului (,
a
)
a
. Evident,
1 _ .
Denitia 2. Spunem ca sirul ,
a
: R ( _ R
I
) converge
simplu (punctual) pe la func tia , : R daca \r ,
,
a
(r) , (r), adica
\r . \ 0. :
0
(. r) N a.. [,
a
(r) , (r)[ < . \: _ :
0
(. r) .
Denitia 3. Spunem ca sirul ,
a
: R converge uniform pe
la , : R daca: \ 0, :
0
() ` a. . [,
a
(r) , (r)[ < ,
\: _ :
0
(), \r .
Teorema 1 (Cauchy). Sirul ,
a
: R ( _ R
I
, / _ 1)
converge uniform pe la , : R daca si numai daca (,
a
)
a
este
un sir uniform Cauchy, adica
\ 0. :
0
() N a.. \:. : _ :
0
() . [,
a
(r) ,
n
(r)[ < . \r .
Teorema 2 (Criteriul major arii). Daca (c
a
)
a
sir, c
a
_ 0,
cu lim
a!1
c
a
= 0, a. . [,
a
(r) , (r)[ < c
a
, \: N, \r , atunci
,
a
&
, pe .
Observatie. Ne punem urm atoarea ntrebare: Dac a ,
a
: R,
, : R, ,
a
, pe si ,
a
posed a o proprietate 1 (m arginire,
6
continuitate, derivabilitate, integrabilitate), posed a si , proprietatea
1? n general, nu. Dar dac a ,
a
&
,?
Propriet ati ale sirurilor uniform convergente
Teorema 3 (transfer de m arginire). Fie ,
a
. , : R ( _
R
I
), ,
a
marginite, \: N si ,
a
&
, pe . Atunci, , este marginita
pe .
Teorema 4 (transfer de existent a a limitei). Fie r
0

0
si
,
a
. , : R. Daca ,
a
&
, pe si lim
a!a
0
,
a
(r) = |
a
, \: N,
atunci lim
a!a
0
, (r) = | si | = lim
a!1
|
a
, adica
lim
a!a
0
_
lim
a!1
,
a
(r)
_
= lim
a!1
_
lim
a!a
0
,
a
(r)
_
.
Teorema 5 (transfer de continuitate). Daca ,
a
. , : R,
r
0
, ,
a
&
, pe si ,
a
continue n r
0
, \: N, atunci , este
continua n r
0
.
Teorema 6 (transfer de derivabilitate). Fie ,
a
: 1 R,
1 _ R interval marginit. Daca:
1) ,
a
derivabile pe 1, \:;
2) r
0
1, (,
a
(r
0
))
a
convergent;
3) ,
0
a
&
q pe 1,
atunci:
I) , : 1 R, ,
a
&
,;
II) , derivabila pe 1;
III) ,
0
= q = lim
a!1
,
0
a
pe 1.
Teorema 6
0
. Fie ,
a
. , : 1 R ( 1 interval marginit) cu propri-
eta tile:
1) ,
a
derivabile pe 1, \:;
7
2) ,
a
&
, pe 1;
3) ,
0
a
&
q pe 1.
Atunci, , este derivabila pe 1 si ,
0
= q = lim
a!1
,
0
a
pe 1.
Teorema 7 (transfer de integrabilitate). Fie ,
a
. , : [c. /] R,
,
a
&
, pe [c. /], ,
a
[c. /], \: N. Atunci, , [c. /] si
lim
a!1
_
b
o
,
a
(r) dr =
_
b
o
, (r) dr.
Probleme rezolvate
1. c) Sa se arate ca sirul de func tii ,
a
: [0. 1] R, ,
a
(r) = r
a
este
simplu convergent si sa se determine func tia limita ,.
/) Arata ti apoi ca (,
a
)
a
nu este si uniform convergent.
R. c) Pentru r [0. 1), lim
a!1
,
a
(r) = lim
a!1
r
a
= 0. Pentru r = 1,
lim
a!1
,
a
(r) = 1. Deci, ,
a
c
, pe [0. 1], unde , (r) =
_
0. r [0. 1)
1. r = 1
.
/) R. A. Presupunem c a ,
a
&
,. Atunci, \ 0, :
0
() N,
a. . [r
a
, (r)[ < . \: _ :
0
(), \r [0. 1]. Lund r [0. 1)
(deci , (r) = 0) si =
1
2
0, avem: pentru =
1
2
, :
0
N a.
. r
a
<
1
2
, \: _ :
0
, \r [0. 1). Facem acum r 1; rezult a
lim
a!1
r
a
_
1
2
=1 _
1
2
. Absurd. Deci, ,
a
&
,,.
Observatie. Se putea r aspunde la punctul b) si astfel: observ am
c a limita punctual a , a sirului (,
a
)
a
nu este functie continu a. Conform
Teoremei 5, (,
a
)
a
nu este uniform convergent.
2. Fie ,
a
: [0. ) R, ,
a
(r) =
r
1 + :r
, \r [0. ), : N.
8
c) Arata ti ca (,
a
)
a
este un sir simplu convergent pe [0. ) la o
func tie ,.
/) Dovedi ti ca ,
a
&
, pe [0. ).
R. c) Pentru r = 0, ,
a
(0) = 0 0. Pentru r ,= 0, 0 < ,
a
(r) <
1
:
0, implic a lim
a!1
,
a
(r) = 0, \r (0. ). Deci, ,
a
c
, pe [0. ),
unde , (r) = 0.
/) Ar at am c a ,
a
&
0 pe [0. ), adic a \ 0, :
0
() N a. .
\: _ :
0
(), [,
a
(r) 0[ < , \r [0. ). Dar [,
a
(r) 0[ <
1
:
si
deci, \ 0, putem alege un :
0
() N a. . [,
a
(r) 0[ <
1
:
<
(de exemplu :
0
() = [1,] + 1).
3. Se da sirul de func tii ,
a
: R R, ,
a
(r) =
1
:
arctg r
a
. Sa se
demonstreze ca sirul ,
a
este uniform convergent si ca
_
lim
a!1
,
a
(r)
_
0
(1) ,= lim
a!1
,
0
a
(1) .
Se contrazice teorema de transfer de derivabilitate?
R. c) Pentru r (1. 1), r
a
0 implic a arctg r
a
0. deci
,
a
(r) 0. Pentru r (. 1] ' [1. ), arctg r
a
este m arginit a
(
_

:
2
.
:
2
_
);
1
:
0 implic a ,
a
(r) 0. Deci, ,
a
c
,, cu , (r) =
0, \r R. Observ am c a ,
a
&
,, conform criteriului major arii:
[,
a
(r) , (r)[ _
:
2

1
:
, \r R, iar
:
2

1
:
0.
/)
_
lim
a!1
,
a
(r)
_
0
(1) = ,
0
(r)[
a=1
= 0, c aci , (r) = 0, \r R.
9
_

_
,
0
a
(r) =
1
:

1
1 + r
2a
: r
a1
=
r
a1
1 + r
2a
.
,
0
a
(1) =
1
2
.
lim
a!1
,
0
a
(1) =
1
2
.
Deci,
_
lim
a!1
,
a
(r)
_
0
(1) ,= lim
a!1
,
0
a
(1).
c) Nu se contrazice Teorema "transfer de derivabilitate", c aci aceasta
se aplic a pe intervale 1 m arginite, iar ,
a
: R R. Apoi, chiar dac a
am folosi ,
a
[
1
, cu 1 = (c. /) m arginit, unde 1 1 (1 apare n limitele
de la punctul /), tot nu putem aplica aceast a teorem a, pentru c a sirul
(,
0
a
)
a
nu este uniform convergent. ntr-adev ar, sirul derivatelor este
,
0
a
(r) =
r
a1
1 + r
2a
, conform /). Observ am c a
,
0
a
c
q, unde q (r) =
_
_
_
0. r ,= 1
1,2. r = 1
nu exist a, r = 1
, q : R 1 R.
Dar ,
0
a
&
,q, c aci, dac a prin R. A., am avea ,
0
a
&
q pe (c. /), atunci q
ar continu a pe (c. /), conform Teoremei de transfer de continuitate
(,
0
a
ind continue pe (c. /)). Absurd.
Deci, ipoteza de convergent a uniform a a sirului (,
0
a
)
a
nu este n-
deplinit a, de unde rezult a c a nu se poate aplica Teorema de transfer
de derivabilitate.
4. Sa se arate ca sirul de func tii ,
a
: [0. 1] R, ,
a
(r) =
r
a
(1 r
a
) este simplu convergent, dar nu este uniform convergent.
R. c)Avem ,
a
c
, pe [0. 1], unde , (r) = 0 pe [0. 1] .
/) ,
a
&
,, pe [0. 1], pentru c a:
0. r
a
[0. 1] a.. [, (r
a
)[ _ . \: N.
10
De exemplu, lund <
1
4
si r
a
= 2
1a
[0. 1] . obtinem ,
a
(r
a
) =
2
1
(1 2
1
) =
1
4
. Deci [,
a
(r
a
) 0[ =
1
4
_ .
5. Sa se arate ca sirul (,
a
)
a
, ,
a
(r) =
cos :r
:
2
+ 1
, r [0. :] este
uniform convergent pe [0. :].
R. Deoarece [cos :r[ _ 1 si
1
:
2
+ 1
0, rezult a c a ,
a
c
0 pe
[0. :]. Ar at am c a ,
a
&
0 pe [0. :]. Dar, \r [0. :], [,
a
(r) , (r)[ =

cos :r
:
2
+ 1
0

_
1
:
2
+ 1
, iar
1
:
2
+ 1
0. Conform Criteriului major arii
rezult a ,
a
&
0 pe [0. :].
6. Arata ti ca sirul de func tii ,
a
: [0. ) R, ,
a
(r) =
a

I=1
1
/
c
Ia
nu converge uniform pe [0. ).
R. R.A. Presupunem c a (,
a
)
a
converge uniform pe [0. ). Con-
form Criteriului Cauchy rezult a c a \ 0, :
0
() N a.. \: _
:
0
(), \j N, [,
a+j
(r) ,
a
(r)[ < , \r [0. ). Dar
[,
a+j
(r) ,
a
(r)[ =

1
: + 1
c
(a+1)a
+ +
1
: + j
c
(a+j)a

.
Lu am de exemplu <
1
2
si r = 0 [0. ); : N, j = : N. Rezult a
[,
2a
(0) ,
a
(0)[ =

1
: + 1
+ +
1
2:


:
2:
=
1
2
.
adic a nu are loc Criteriul Cauchy. Asadar (,
a
)
a
nu este uniform con-
vergent pe [0. ).
7. Arata ti ca ,
a
: R R, ,
a
(r) =
a

I=1
cos /r
/ (/ + 1)
este uniform
convergent si limita sa este o func tie continua pe R.
11
R. Conform Criteriului lui Cauchy, \r R, avem:
[,
a+j
(r) ,
a
(r)[ =

cos (: + 1) r
(: + 1) (: + 2)
+ +
cos (: + j) r
(: + j) (: + j + 1)

<
<
1
(: + 1) (: + 2)
+ +
1
(: + j) (: + j + 1)
=
=
_
1
: + 1

1
: + 2
_
+
_
1
: + 2

1
: + 3
_
+ +
+
_
1
: + j

1
: + j + 1
_
=
1
: + 1

1
: + j + 1
<
<
1
: + 1
< . \: _ :
0
() =
_
1

1
_
+ 1 =
_
1

_
.
Deci:
\ 0. :
0
() =
_
1

_
N a.. \: _ :
0
() . [,
a+j
(r) ,
a
(r)[ < .
\r R. Prin urmare (,
a
)
a
este sir de functii uniform convergent. Cum
,
a
&
, si ,
a
continue, rezult a c a , este continu a.
8. Fie ,
a
: [0. 1] R, ,
a
(r) = :rc
aa
2
. Arata ti ca (,
a
)
a
con-
verge, dar lim
a!1
1
_
0
,
a
(r) dr ,=
1
_
0
lim
a!1
,
a
(r) dr. Cum explica ti rezul-
tatul?
R. c) lim
a!1
,
a
(r) = lim
a!1
:r
c
aa
2
= 0, deci ,
a
c
0 pe [0. 1].
/) Avem
1
_
0
,
a
(r) dr =
1
_
0
:rc
aa
2
dr =
1
2
c
aa
2

1
0
=
1
2

1
2
c
a
,
deci
lim
a!1
1
_
0
,
a
(r) dr =
1
2
,=
1
_
0
lim
a!1
,
a
(r) dr =
1
_
0
0 dr = 0.
12
c) Nu se contrazice Teorema "transfer de integrabilitate", deoarece
nu suntem n ipotezele ei: desi ,
a
[0. 1], totusi ,
a
&
, 0 pe [0. 1].
ntr-adev ar, dac a prin reducere la absurd ,
a
&
0. atunci \ 0,
:
0
() N, [,
a
(r) 0[ < , \: _ :
0
(), \r [0. 1]. Dar, lund
de exemplu, < 1 si r = 1,
_
: [0. 1], rezult a c a [,
a
(r) 0[ =
_
:c
1
, deci nu este mai mic dect . Absurd.
9. Sa se arate ca sirul de func tii (,
a
)
a
, ,
a
(r) =
:r
1 + :
2
r
2
, r
[0. 1] converge neuniform pe [0. 1], dar lim
a!1
1
_
0
,
a
(r) dr =
1
_
0
lim
a!1
,
a
(r) dr.
R. c) ,
a
(r) 0 (: ), \r [0. 1] xat, deci ,
a
c
0 pe [0. 1].
/) Pentru a demonstra c a ,
a
&
, 0 pe [0. 1], ar at am c a: 0,
r
a
[0. 1] a. . [,
a
(r
a
) 0[ _ , \: N. De exemplu, lu am <
1
4
si
r
a
=
1
:
[0. 1]. Rezult a c a [,
a
(r
a
) 0[ =
:
1
a
1 + :
2
1
a
2
=
1
2
_ , pentru
0 < <
1
4
.
c) Observ am c a
1
_
0
,
a
(r) dr =
1
2:
ln (1 + :
2
r
2
)

1
0
=
ln (1 + :
2
)
2:

0 (: ) si
1
_
0
lim
a!1
,
a
(r) dr
o)
=
1
_
0
0 dr = 0. adic a are loc egalitatea din enunt.
2. Serii de functii
Denitia 1. Daca _ R
a
, : _ 1 si ,
a
: R este un
sir de func tii, atunci numim serie de functii, cuplul (,
a
. :
a
), unde
:
a
= ,
1
+ +,
a
, \: N (serie al carei termen general este o func tie).
Se noteaza
1

a=1
,
a
.
13
Denitia 2. I) Un punct r
0
se nume ste punct de conver-
genta pentru seria de func tii
1

a=1
,
a
, daca seria numerica
1

a=1
,
a
(r
0
)
este convergenta.
II) Totalitatea punctelor de convergen ta ale seriei
1

a=1
,
a
se nu-
me ste multime de convergenta a seriei de func tii
1

a=1
,
a
.
Denitia 3. Seria de func tii
1

a=1
,
a
se nume ste convergenta
punctual (simplu) pe o submul time 1 _ , daca sirul :
a
= ,
1
+
+ ,
a
converge punctual pe 1 la o func tie ,, numita suma seriei
1

a=1
,
a
(, =
1

a=1
,
a
):
\r 1. \ 0. :
0
(. r) N a.. \: _ :
0
(. r) .
[:
a
(r) , (r)[ < (=

I=1
,
I
(r) , (r)

< ).
Denitia 4. Seria de func tii
1

a=1
,
a
este uniform convergenta
pe 1 _ , daca sirul (:
a
)
a
converge uniform pe 1 la o func tie , ( ,
este suma seriei n sensul convergen tei uniforme):
\ 0. :
0
() N a. . \: _ :
0
() .
[:
a
(r) , (r)[ =

I=1
,
I
(r) , (r)

< . \r 1.
Denitia 5. Seria de func tii
1

a=1
,
a
se nume ste absolut con-
vergenta pe daca seria de func tii
1

a=1
[,
a
[ este punctual (simplu)
convergenta pe .
14
Criterii de uniform a convergent a a seriilor de
functii
I) Criteriul Cauchy. Seria de func tii
1

a=1
,
a
este uniform conver-
genta pe daca si numai daca \ 0, :
0
() N a.. \: _ :
0
(),
\j N sa avem [,
a+1
(r) + + ,
a+j
(r)[ < , \r .
II) Criteriul Weierstrass. Daca [,
a
(r)[ _ c
a
, \r , \: N,
cu c
a
0 si
1

a=1
c
a
convergenta, atunci seria de func tii
1

a=1
,
a
este
absolut si uniform convergenta pe .
III) Criteriul Dirichlet. Daca:
1)
1

a=1
,
a
are sirul sumelor par tiale uniform marginit pe (` 0
a.. [:
a
(r)[ _ `. \: N. \r ),
2) (q
a
(r))
a
monoton descrescator, \r , q
a
&
0 pe ,
atunci
1

a=1
,
a
q
a
este uniform convergenta pe .
IV) Criteriul Abel. Daca:
1)
1

a=1
,
a
uniform convergenta pe ,
2) (q
a
(r))
a
monoton, \r , (q
a
)
a
uniform marginit pe .
atunci seria de func tii
1

a=1
,
a
q
a
este uniform convergenta pe .
Transferul unor propriet ati ale termenilor unei
serii de functii uniform convergente
Teorema 1. Se da sirul de func tii ,
a
: R ( _ R
a
, : _ 1)
cu
1

a=1
,
a
uniform convergenta pe . Atunci:
15
I) Daca ,
a
sunt marginite pe pentru ecare : xat, atunci , =
1

a=1
,
a
este marginita pe .
II) Daca ,
a
sunt continue n r
0
, atunci , este continua n
r
0
.
III) Daca r
0

0
si lim
a!a
0
,
a
(r) = |
a
, \:, atunci seria
1

a=1
|
a
este
convergenta si lim
a!a
0
, (r) =
1

a=1
|
a
( lim
a!a
0
1

a=1
,
a
(r) =
1

a=1
lim
a!a
0
,
a
(r)).
Teorema 2. Daca
1

a=1
,
a
converge uniform la , pe [c. /] si ,
a

[c. /], atunci , [c. /] si
1

a=1
_
b
o
,
a
(r) dr =
_
b
o
1

a=1
,
a
(r) dr.
Teorema 3. Daca ,
a
: 1 R (1 _ R, 1 interval marginit) si
1) ,
a
derivabila pe 1 (\: N);
2)
1

a=1
,
0
a
uniform convergenta pe 1;
3) r
0
1 a..
1

a=1
,
a
(r
0
) convergenta,
atunci
I)
1

a=1
,
a
uniform convergenta pe 1;
II)
_
1

a=1
,
a
_
0
=
1

a=1
,
0
a
.
Teorema 3
0
(variant a). Daca seria de func tii
1

a=1
,
a
este uniform
convergenta la , pe 1, ,
a
derivabile pe 1 si seria
1

a=1
,
0
a
este uniform
convergenta la q pe 1, atunci , este derivabila si ,
0
= q.
16
Probleme rezolvate
1. Determina ti domeniul de convergen ta punctuala pentru seria
1

a=1
1
:
a
. Studia ti uniforma convergen ta a seriei si continuitatea func tiei
suma.
R. c) Se stie c a aceasta este seria armonic a generalizat a, deci
1

a=1
1
:
a
converge punctual dac a si numai dac a r 1. (Pentru r _ 1
seria diverge).
Deci, , : (1. ) R a.. , (r) =
1

a=1
1
:
a
, \r (1. ) (deci,
\r (1. ), denim , (r) ca suma seriei). Domeniul de convergent a
punctual a este 1 = (1. ).
/) lim
a!1
1
:
a
=
1
:
si
1

a=1
1
:
(D). Demonstr am c a
1

a=1
1
:
a
nu converge
uniform pe (1. ) (cu Criteriul Cauchy):
0, (/
a
) N, /
a
, r
a
, j
a
N a. .
[,
I
n
+1
(r
a
) + + ,
I
n
+j
n
(r
a
)[ _ .
Lu am =
1
4
0, /
a
= j
a
= :, r
a
= 1 +
1
:
(1. ). Rezult a c a
1
(: + 1)
a
n
+ ... +
1
(: + :)
a
n
_
:
(2:)
a
n
=
1
2
1+
1
n
:
1
n

1
2
(care este _ =
1
4
).
Deci,
1

a=1
1
:
a
nu converge uniform pe (1. ). Totusi seria converge
uniform pe [c. ), \c 1, pentru c a
1
:
a
_
1
:
o
, \r [c. ), \: N
si seria numeric a
1

a
0
1
1
:
o
(C) (conform Criteriului Weierstrass).
17
c) Cum ,
a
este continu a pe [c. ) si seria
1

a=1
,
a
este convergent a
uniform pe [c. ), c 1. rezult a c a , este continu a pe [c. ).
2. Se da seria
1

a=1
ln :
cos :r
:
, r R. Studia ti convergen ta punc-
tuala si convergen ta uniforma a seriei.
R. c) Pentru r xat, e /
a
=
ln :
:
, c
a
= cos :r. Aplic am Teorema
lui Dirichlet de la serii numerice:
Dac a /
a
0, iar
1

a=1
c
a
are sirul sumelor partiale m arginit, rezult a
c a
1

a=1
c
a
/
a
converge.
La noi, /
a
0 si (/
a
)
a
este descresc ator pentru c a
/
a+1
< /
a
=
ln (: + 1)
: + 1

:
ln :
< 1 =ln (: + 1)
a
< ln :
a+1
=
=(: + 1)
a
< :
a+1
=
_
1 +
1
:
_
a
< :,
ceea ce este adev arat, \: _ 3. Apoi, seria
1

a=1
c
a
=
1

a=1
cos :r are sirul
sumelor partiale
:
a
(r) = cos r + + cos :r =
sin
aa
2
cos
(a+1)a
2
sin
a
2
. \r ,= 2/:
si :
a
(2/:) = : (vom ar ata aceasta prin calcul direct mai jos). Rezult a
c a :
a
(r) este m arginit n :, \r ,= 2/: xat. Conform Teoremei lui
Dirichlet,
1

a=1
ln :
:
cos :r converge punctual pe 1 = R 2/:
I2Z
.
S a determin am acum expresia lui :
a
(r) pentru r ,= 2/: xat.
Pentru aceasta, not am
:
a
(r) =
a

I=1
cos /r. t
a
(r) =
a

I=1
sin /r.
18
Atunci,
:
a
(r) + it
a
(r) =
a

I=1
(cos r + i sin r)
I
= . + .
2
+ + .
a
=
= .
1 .
a
1 .
=
. .
a+1
1 .
=
cos r + i sin r cos (: + 1) r i sin (: + 1) r
1 cos r i sin r
=
=
2 sin
: + 2
2
r sin
:r
2
+ i 2 sin
:r
2
cos
(: + 2) r
2
2 sin
2
r
2
2i sin
r
2
cos
r
2
=
=
sin
:r
2
_
sin
(: + 2) r
2
+ i cos
(: + 2) r
2
_
sin
r
2
_
sin
r
2
+ i cos
r
2
_
=
=
sin
:r
2
_
cos
(: + 2) r
2
i sin
(: + 2) r
2
_
sin
r
2
_
cos
r
2
i sin
r
2
_
=
=
sin
:r
2
sin
r
2
_
cos
(: + 1) r
2
i sin
(: + 1) r
2
_
=:
a
(r) =
sin
:r
2
cos
(: + 1) r
2
sin
r
2
.
/) Cercet am acum uniforma convergent a a seriei pe 1. Teorema
Dirichlet (pentru cazul uniform) nu se poate aplica pentru c a :
a
(r)
nu e m arginit a pe 1 (de exemplu, pentru r 2/:, avem sin
r
2
0
la numitor).
Vom demonstra c a seria dat a nu este uniform convergent a pe R
2/:, de exemplu pe (0. 2:). Vom ar ata c a nu are loc conditia din
Criteriul Cauchy:
19
0, /
a
, j
a
N, r
a
(0. 2:) a. .
H = [,
I
n
+1
(r
a
) + + ,
I
n
+j
n
(r
a
)[ _ . \: N.
Lu am /
a
= j
a
= :, r
a
=
1
2:
(0. 2:) =
H = [/
a+1
cos (: + 1) r
a
+ . . . /
2a
cos 2:r
a
[ =
=

/
a+1
cos
: + 1
2:
+ + /
2a
cos
2:
2:

_
(deoarece cos
: + 1
2:
cos
: + 2
2:
cos
2:
2:
= cos 1)
_ [/
a+1
+ + /
2a
[ [cos 1[ _ :/
2a
cos 1 =
= :
ln (2:)
2:
cos 1 =
ln (2:)
2
cos 1 _ 1 (ln (2:) ).
Deci, (0. 1) a.. H _ 1 . n concluzie seria nu este conver-
gent a uniform pe (0. 2:), dar converge uniform pe [c. /] _ (0. 2:).
c) Pe [c. /] suma , a seriei este continu a (

,
a
converge uniform,
,
a
continue) conform Teoremei transfer de continuitate.
3. Sa se stabileasca convergen ta seriei
1

a=1
arctg
2r
r
2
+ :
4
, r R.
R. Fie ,
a
termenul general al seriei. Observ am c a ,
a
e derivabil a
pe R si
,
0
a
(r) =
_
2r
r
2
+ :
4
_
0
1
1 +
4r
2
(r
2
+ :
4
)
2
=
=
2 (r
2
+ :
4
) 2r 2r
(r
2
+ :
4
)
2

(r
2
+ :
4
)
2
4r
2
+ (r
2
+ :
4
)
2
=
2 (:
4
r
2
)
4r
2
+ (r
2
+ :
4
)
2
. r R.
20
Determin am punctele de extrem ale functiei ,
a
. Pentru aceasta, studiem
variatia functiei. Avem ,
0
a
(r) = 0 =r = :
2
.
r :
2
:
2
+
,
0
a
(r) 0 + 0
,
a
(r) 0 : ` 0
Deci ,
a
(r) si atinge valoarea maxim a pentru r = :
2
si anume
` = ,
a
_
:
2
_
= arctg
2:
2
:
4
+ :
4
= arctg
1
:
2
.
Inegalitatea [,
a
(r)[ _ ` este echivalent a cu

arctg
2r
r
2
+ :
4

_ arctg
1
:
2
<
1
:
2
. \r R. \: N.
Dar, seria numeric a
1

a=1
1
:
2
converge. Conform Teoremei Weierstrass,
seria de functii
1

a=1
arctg
2r
r
2
+ :
4
este absolut si uniform convergent a.
4. Sa se determine mul timea de convergen ta si uniforma conver-
gen ta a seriei
r +
1

a=1
_
r
1 + :r

r
1 + (: 1) r
_
. 0 _ r _ 1.
Sa se precizeze suma seriei.
R. Folosim denitia:
:
a
(r) = r +
_
r
1 + r

r
1
_
+
_
r
1 + 2r

r
1 + r
_
+ +
+
_
r
1 + :r

r
1 + (: 1) r
_
=
r
1 + :r
.
21
Deci, lim
a!1
:
a
(r) = , (r) = 0, \r [0. 1]. Deci, multimea de conver-
gent a (punctual a) a seriei este ntreg intervalul [0. 1]. Suma seriei este
functia identic nul a. Deoarece
[:
a
(r)[ =
r
1 + :r
<
1
:
. \r [0. 1] =:
a
u
0 pe [0. 1] .
deci seria este uniform convergent a pe [0. 1] (la 0).
5. Sa se arate ca seria
1

a=1
(r
a
r
2a
r
a1
+ r
2a2
) converge ne-
uniform pe [0. 1] si totu si
_
1
0
_
1

a=1
_
r
a
r
2a
r
a1
+ r
2a2
_
_
dr =
1

a=1
_
1
0
_
r
a
r
2a
r
a1
+ r
2a2
_
dr.
R. c)
:
a
(r) =
_
r r
2
1 + 1
_
+
_
r
2
r
4
r + r
2
_
+
+
_
r
3
r
6
r
2
+ r
4
_
+
_
r
4
r
8
r
3
+ r
6
_
+ +
+
_
r
a1
r
2(a1)
r
a2
+ r
2a4
_
+
_
r
a
r
2a
r
a1
+ r
2a2
_
=
= r
a
r
2a
. \r [0. 1] .
Deci, 0 _ :
a
(r) _ r
a
, \r [0. 1], de unde lim
a!1
:
a
(r) = 0, \r [0. 1].
(n r = 1 avem :
a
(1) = 0.) Asadar, seria converge punctual (simplu)
la 0 pe [0. 1].
/) Ar at am c a seria nu converge uniform:
0. r (= r
a
) [0. 1] a. . :
a
(r
a
) _ . \: N.
Lu am, de exemplu, r = r
a
= 2
1a
[0. 1]. Rezult a c a
:
a
(r
a
) =
_
2
1a
_
a

_
2
1a
_
2a
= 2
1
2
2
=
1
4
.
22
Lund de exemplu =
1
8
=:
a
(r
a
) =
1
4
_ . Deci, seria nu converge
uniform pe [0. 1].
c) Ar at am egalitatea din enunt. Mai nti calcul am membrul stng:
1

a=1
_
r
a
r
2a
r
a1
+ r
2a2
_
= 0 =
=
1
_
0
_
1

a=1
_
r
a
r
2a
r
a1
+ r
2a2
_
_
dr = 0.
Apoi, seria din membrul drept,
1

a=1
_
1
0
_
r
a
r
2a
r
a1
+ r
2a2
_
dr =
=
1

a=1
_
r
a+1
: + 1

r
2a+1
2: + 1

r
a
:
+
r
2a1
2: 1
_

1
0
=
=
1

a=1
_
1
: + 1

1
2: + 1

1
:
+
1
2: 1
_
.
este convergent a si are suma 0:
:
a
=
_
1
2

1
3

1
1
+
1
1
_
+
_
1
3

1
5

1
2
+
1
3
_
+
_
1
4

1
7

1
3
+
1
5
_
+ +
+
_
1
:

1
2: 1

1
: 1
+
1
2: 3
_
+
_
1
: + 1

1
2: + 1

1
:
+
1
2: 1
_
=
=
1
: + 1

1
2: + 1
.
Deci lim
a!1
:
a
= 0, de unde
1

a=1
_
1
_
0
(r
a
r
2a
r
a1
+ r
2a2
) dr
_
= 0.
23
3. Serii de puteri
Denitia 1. Numim serie de puteri o serie de forma
1

a=0
c
a
r
a
sau, mai general,
(1)
1

a=0
c
a
(r r
0
)
a
. cu c
a
R (\: N).
Teorema 1. Pentru orice serie de puteri
1

a=0
c
a
r
a
, j _ 0 a..:
(i) seria este absolut convergenta pe (j. j) (numit interval de
convergen ta),
(ii) seria este divergenta pentru [r[ j.
Acest j se nume ste raza de convergenta a seriei.(El poate even-
tual si +.)
Teorema 2 (Teorema I a lui Abel). Pentru orice : (0. j) =
1

a=0
c
a
r
a
e uniform convergenta pe [:. :].
Teorema 3. Suma unei serii de puteri este o func tie , continua
n orice punct al intervalului de convergen ta (j. j).
Teorema 4 (Teorema a II-a a lui Abel). Daca
1

a=0
c
a
r
a
este
convergenta n j (respectiv n j), atunci suma sa, ,. este func tie
continua n j (respectiv j).
Teorema 5. Daca seria
1

a=0
c
a
r
a
are raza de convergen ta j,
atunci:
c) Seria derivatelor de ordin : are aceea si raza de convergen ta j;
/) Suma , a seriei este de clasa C
1
pe (j. j) si ,
(a)
(r) =
1

I=0
c
I
_
r
I
_
(a)
.
24
Teorema 6. Raza de convergen ta j a unei serii de puteri este
data de
(2) j = lim
a!1
1
n
_
[c
a
[
sau j = lim
a!1

c
a
c
a+1

..
daca una dintre aceste limite exista.
Probleme rezolvate
1. Sa se determine mul timea de convergen ta si suma urmatoarelor
serii de puteri:
c)
1

a=1
(1)
a+1
r
a
:
; /)
1

a=0
(1)
a
r
2a+1
2: + 1
.
R. c) Raza de convergent a a seriei este
j = lim
a!1

c
a
c
a+1

= lim
a!1

(1)
n+1
a
(1)
n+2
a+1

= 1.
Deci intervalul de convergent a este (1. 1). Pentru r (. 1) '
(1. ) seria diverge.
Pentru r = 1. seria
1

a=1
(1)
a+1
:
este seria armonic a alternant a,
deci converge.
Pentru r = 1. seria
1

a=1
1
:
=
1

a=1
1
:
este seria armonic a, deci
diverge.
Deci, mul timea de convergen ta a seriei este (1. 1].
Fie , suma seriei. Atunci ,
0
(r) =
1

a=1
(1)
a+1
r
a1
= ,
0
(r) =
1 r + r
2
r
3
+ =
1
1 + r
, pentru r (1. 1) (j = 1 pentru
25
seria derivatelor, ca si pentru seria dat a) este seria geometric a cu semn
alternant. Deci ,
0
(r) =
1
1 + r
, [r[ < 1. de unde , (r) = ln (1 + r)+C,
r (1. 1). Dar 0 = , (0) = C. Rezult a , (r) = ln (1 + r), r
(1. 1).
n r = 1, unde seria e convergent a, , este continu a (Teorema a II-
a Abel). , (1) = lim
a!1
a<1
, (r) = ln 2. Deci seria
1

a=1
(1)
a+1
1
:
are suma
ln 2.
/) j = lim
a!1

c
a
c
a+1

= lim
a!1

(1)
a
2: + 1

2: + 3
(1)
a+1

= 1. Intervalul de
convergent a este (1. 1).
Pentru r = 1,
1

a=0
(1)
a
1
2: + 1
converge conform Criteriului Leib-
niz. Pentru r = 1,
1

a=0
(1)
a+1
1
2: + 1
converge conform aceluiasi
criteriu. Deci, multimea de convergent a este [1. 1].
Fie , suma seriei. Atunci
,
0
(r) =
1

a=0
(1)
a
r
2a
= 1r
2
+r
4
r
6
+ =
1
1 + r
2
. pentru [r[ < 1.
Deci, , (r) = arctg r + C. Pentru r = 0 avem 0 = , (0) = C. Deci
, (r) = arctg r, r (1. 1).
Cum seria este convergent a n r = 1 si r = 1 rezult a , este con-
tinu a n 1 si 1, deci, , (1) = lim
a!1
a1
, (r) =
:
4
, , (1) = lim
a!1
a1
, (r) =
:
4
. Asadar, , (r) = arctg r, r [1. 1].
2. Sa se demonstreze ca seria
1

a=1
r
a
:
2
este convergenta pentru r
[1. 1] si suma , a ei verica ecua tia (1 r) ,
0
(1 r) r,
0
(r) =
ln
1 r
r
, r (0. 1).
26
R. Raza de convergent a este j = lim
a!1

c
a
c
a+1

= lim
a!1

(: + 1)
2
:
2

=
1. Pentru r = 1 seria
1

a=1
1
:
2
converge. Multimea de convergent a
este [1. 1].
,
0
(r) =
1

a=1
r
a1
:
= r,
0
(r) =
1

a=1
r
a
:
. Din problema 1, c), avem
1

a=1
(1)
a+1
r
a
:
= ln (1 + r), [r[ < 1. Schimb am r n r si obtinem

a=1
r
a
:
= ln (1 r) = r,
0
(r), [r[ < 1. Acum schimb am r n 1r.
G asim ln r = (1 r) ,
0
(1 r), 0 < r < 2. Din ultimele dou a relatii
rezult a
(1 r) ,
0
(1 r) r,
0
(r) = ln r + ln (1 r) = ln
1 r
r
.
cu (1 < r < 1) (0 < r < 2), adic a 0 < r < 1.
3. Sa se determine o serie de puteri
1

a=0
c
a
r
a
, convergenta pentru
r R, a. . suma , a ei sa verice ecua tia
r,
00
(r) + ,
0
(r) + r, (r) = 0. \r R.
(Solutia , a acestei ecuatii se numeste functia lui Bessel de speta I.)
R. Fie , (r) =
1

a=0
c
a
r
a
. Avem
,
0
(r) =
1

a=1
c
a
:r
a1
. ,
00
(r) =
1

a=2
c
a
:(: 1) r
a2
.
27
Deci
r
1

a=2
c
a
:(: 1) r
a2
+
1

a=1
c
a
:r
a1
+ r
1

a=0
c
a
r
a
= 0 =
1

a=2
c
a
_
:
2
:
_
r
a1
+
1

a=1
c
a
:r
a1
+
1

a=2
c
a2
r
a1
= 0 =
c
1
+
1

a=2
_
:
2
c
a
+ c
a2
_
r
a1
= 0. \r R.
Rezult a c
1
= 0 si :
2
c
a
+ c
a2
= 0, : = 2. 3. 4. . . . Aceasta nseamn a:
c
2I1
= 0 si c
2I
= (1)
I
c
0
4
I
(/!)
2
, / N. Ultima expresie se obtine
astfel:
c
2I
=
c
2I2
(2/)
2
=
c
2I4
(2/)
2
(2/ 2)
2
= = (1)
I
c
0
(2/)
2
(2/ 2)
2
2
2
=
= (1)
I
c
0
(2
2
2
2
2
2
) [/ (/ 1) 1]
2
= (1)
I
c
0
4
I
(/!)
2
.
Lu am, de exemplu, c
0
= 1 =seria este 1+
1

I=1
(1)
I
r
2I
4
I
(/!)
2
. Aceast a
serie e convergent a pe R, pentru c a
j = lim
I!1

c
I
c
I+1

= lim
I!1

4
I+1
((/ + 1)!)
2
4
I
(/!)
2

= .
4. Sa se calculeze suma seriei o (r) =
1

a=1
(: + 1)
2
r
a
pe intervalul
ei de convergen ta.
R. Not am c
a
= (: + 1)
2
. Avem lim
a!1
c
a+1
,c
a
= 1. deci raza de
convergent a este 1. Pentru r = 1. c
a
r
a
nu tinde la 0. deci seriile sunt
28
divergente. Integrnd seria termen cu termen pe [0. r] . 0 < [r[ < 1.
obtinem
_
a
0
o (t) dt = 2r
2
+ 3r
3
+ ... + :r
a
+ ... =
1
r
_
a
0
o (t) dt = 2r + 3r
2
+ ... + :r
a1
+ ....
pentru 0 < [r[ < 1. Integr am din nou:
_
a
0
_
1
t
_
t
0
o (t) dt
_
dt = r
2
+ r
3
+ ... + r
a
+ ...
Membrul drept al egalit atii de mai sus este dezvoltarea n serie a
functiei
1
1 r
r 1. Deci,
_
a
0
_
1
t
_
t
0
o (t) dt
_
dt =
r
2
1 r
. Derivnd
aceast a relatie de dou a ori, g asim
1
r
_
a
0
o (t) dt =
2r r
2
(1 r)
2
=
_
a
0
o (t) dt =
2r
2
r
3
(1 r)
2
.
De aici, o (r) =
r
3
3r
2
+ 4r
(1 r)
3
. 0 < [r[ < 1. Pentru r = 0. avem
o (0) = 0. deci o are forma de mai sus pentru orice r. cu [r[ < 1.
4. Dezvolt ari n serie Taylor
Denitia 1. Numim serie Taylor a functiei , : 1 (in-
denit derivabila pe ) n punctul r
0
Int , seria de puteri
(1)
1

a=0
1
:!
,
(a)
(r
0
) (r r
0
)
a
.
Denitia 2. Fie 1 intervalul de convergen ta a seriei (1). Spunem
ca func tia , e dezvoltabila n serie Taylor pe 1 daca , este suma
29
seriei (1) pe 1 :
(2) , (r) =
1

a=0
1
:!
,
(a)
(r
0
) (r r
0
)
a
.
Teorema 1. Func tia , este dezvoltabila n serie Taylor pe 1 daca
si numai daca , C
1
(1) si restul 1
a
(r) (din formula Taylor) 0
( : ), \r 1.
Denitia 3. Daca r
0
= 0, atunci seria (1) se nume ste seria
Maclaurin a func tiei ,.
Probleme rezolvate
1. Fie , : R, , C
1
(). Daca ` 0,

,
(a)
(r)

_ `
a
,
\r , \: N, atunci , e dezvoltabila n serie Taylor pe .
R. Reamintim formula lui Taylor cu restul lui Lagrange:
, (r) =
a

I=0
1
/!
,
(I)
(r
0
) (r r
0
)
I
+ 1
a
(r) .
unde
1
a
(r) =
(r r
0
)
a+1
(: + 1)!
,
(a+1)
(r
0
+ o (r r
0
)) . o (0. 1) .
Ar at am c a 1
a
(r) 0, : . Rezult a
[1
a
(r)[ _
[r r
0
[
a+1
(: + 1)!
`
a+1
=
(`[r r
0
[)
a+1
(: + 1)!
. r .
30
Deoarece seria
1

a=0
1
(: + 1)!
(`[r r
0
[)
a+1
este convergent a conform
Criteriului raportului de la serii numerice:
lim
a!1
c
a+1
c
a
= lim
a!1
(: + 1)!
(`[r r
0
[)
a+1
(`[r r
0
[)
a+2
(: + 2)!
= lim
a!1
`[r r
0
[
: + 2
= 0
( lim
a!1
c
a+1
c
a
< 1), rezult a c a termenul general al seriei
(`[r r
0
[)
a+1
(: + 1)!

0; de aici, 1
a
(r) 0 (: ), \r . Asadar, , este dezvoltabil a
n serie Taylor pe .
2. Sa se arate ca func tiile c) , (r) = sin r; /) , (r) = cos r;
c) , (r) = c
a
sunt dezvoltabile n serie de puteri pe R si sa se deter-
mine seriile Maclaurin corespunzatoare.
R. Functiile sunt indenit derivabile pe R ( C
1
(R)) si \: N.
,
(a)
(r) = sin
_
r +
::
2
_
. q
(a)
(r) = cos
_
r +
::
2
_
. /
(a)
(r) = c
a
.
Cum

,
(a)
(r)

_ 1,

q
(a)
(r)

_ 1, \r R, \: N, rezult a c a , si q
sunt dezvoltabile n serii de puteri pe R (sau 1
a
(r) 0).
Pentru functia /, avem c
a
_ c
o
, \r [c. c] si / este dezvoltabil a
n serie Taylor pe orice [c. c], deci pe R. Seriile Mac Laurin sunt:
sin r =
r
1!

r
3
3!
+
r
5
5!

r
7
7!
+ + (1)
I
r
2I+1
(2/ + 1)!
+ . r R.
cos r = 1
r
2
2!
+
r
4
4!

r
6
6!
+ + (1)
I
r
2I
(2/)!
+ . r R.
c
a
= 1 +
r
1!
+
r
2
2!
+
r
3
3!
+ +
r
a
:!
+ . r R.
31
3. Sa se arate ca , (r) = (1 + r)
c
, r 1, c RN e dezvoltabila
n serie de puteri si sa se gaseasca dezvoltarea, precizndu-se intervalul
n care are loc dezvoltarea.
R. Observ am c a , C
1
(1. +) si derivatele succesive ale lui
, sunt
_

_
,
0
(r) = c(1 + r)
c1
,
00
(r) = c(c 1) (1 + r)
c2
. . .
,
(a)
(r) = c(c 1) (c : + 1) (1 + r)
ca
=
=
_

_
,
0
(0) = c
,
00
(0) = c(c 1)
. . .
,
(a)
(0) = c(c 1) (c : + 1)
.
Deci, functiei , (r) i atas am seria Maclaurin: , (r) = (1 + r)
c

1 +
c
1!
r +
c(c 1)
2!
r
2
+ +
c(c 1) (c : + 1)
:!
r
a
+ .
Raza de convergent a este
j = lim
a!1

c
a
c
a+1

= lim
a!1

c(c 1) (c : + 1) (: + 1)!
:! c(c 1) (c : + 1) (c :)

=
= lim
a!1

: + 1
c :

= 1.
Deci seria converge pentru r (1. 1) sau [r[ < 1.
S a ar at am c a restul seriei, 1
a
(r) 0 (: ), \r (1. 1).
1
a
(r) =
,
(a+1)
(r
0
+ o (r r
0
))
(: + 1)!
(r r
0
)
a+1
=
32
=
c(c 1) (c :) (1 + or)
ca1
(: + 1)!
r
a+1
.
1
a
(r) =
c(c 1) (c :)
(: + 1)!
_
r
1 + or
_
a+1
(1 + or)
c
0 (: ).
Cum 1
a
(r) 0 (: ) rezult a c a putem dezvolta , n serie Taylor
pe (1. 1) si anume, \r (1. 1) avem
(1 + r)
c
= 1 +
c
1!
r +
c(c 1)
2!
r
2
+ +
c (c : + 1)
:!
r
a
+ .
Cazuri particulare:
I. c = 1 =
1
1 + r
= 1 r +r
2
r
3
+r
4
+ (1)
a
r
a
+ ,
r (1. 1).
II. c = 1, r r (schimb am r n r)=
1
1 r
= 1 +r +r
2
+
r
3
+ + r
a
+ , r (1. 1).
III. Integr am 1 = ln (1 + r) + C = r
r
2
2
+
r
3
3

r
4
4
+ +
(1)
a
r
a+1
: + 1
+ , [r[ < 1. Pentru r = 0 obtinem C = 0. Deci
ln (1 + r) = r
r
2
2
+
r
3
3

r
4
4
+ + (1)
a
r
a+1
: + 1
+ .
IV. c = 1, r r
2
(schimb am r n r
2
) n 1 si g asim
1
1 + r
2
=
1 r
2
+ r
4
r
6
+ + (1)
a
r
2a
+ , r (1. 1). Integr am:
arctg r+C = r
r
3
3
+
r
5
5

r
7
7
+ +(1)
a
r
2a+1
2: + 1
+ , r (1. 1).
Pentru r = 0 obtinem C = 0. Deci arctg r = r
r
3
3
+
r
5
5

r
7
7
+ +
(1)
a
r
2a+1
2: + 1
+ pentru r (1. 1).
4. Sa se dezvolte n serie de puteri func tia , (r) = arcsin r, r
[1. 1], precizndu-se intervalul n care este valabila dezvoltarea.
33
R. Functia este derivabil a pe (1. 1) si
,
0
(r) =
1
_
1 r
2
=
_
1 r
2
_

1
2
= 1 +
1
2 1!
r
2
+
1 3
2 4
r
4
+ +
+
1 3 (2: 1)
2 4 (2:)
r
2a
+ . pentru [r[ < 1
(functia ,
0
este functia binomial a cu c =
1
2
si r r
2
). Integr am:
, (r)+C = r+
1
2

r
3
3
+
1 3
2 4
r
5
5
+ +
1 3 (2: 1)
2 4 (2:)
r
2a+1
2: + 1
+ . [r[ < 1.
Lund r = 0, obtinem C = 0. Deci
(1) arcsin r = r+
1
2
r
3
3
+
1 3
2 4
r
5
5
+ +
1 3 (2: 1)
2 4 (2:)
r
2a+1
2: + 1
+ .
pentru [r[ < 1. Dar seria de mai sus e convergent a si n punctele
r = 1 deoarece
1 3 (2: 1)
2 4 (2:)
1
2: + 1
<
1
_
2: + 1
1
2: + 1
=
1
_
(2: + 1)
3
<
1
:
32
. : N.
Deci dezvoltarea (1) este valabil a pe [1. 1].
5. Acela si enun t pentru func tiile de mai jos: , (r) =
1
2
ln
1 + r
1 r
,
[r[ < 1.
R. Pe (1. 1) . , este derivabil a si
,
0
(r) =
1
2
1
1 + r

1
2
1
1 r
=
1
2
_
1
1 + r
+
1
1 r
_
=
=
1
2
__
1 r + r
2
r
3
+ + (1)
a
r
a
+
_
+
+
_
1 + r + r
2
+ + r
a
+
_
=
34
=
1
2
_
2 + 2r
2
+ 2r
4
+
_
= 1 + r
2
+ r
4
+ + r
2a
+ . [r[ < 1.
Integr am: , (r) + C = r +
r
3
3
+
r
5
5
+ +
r
2a+1
2: + 1
+ , [r[ < 1.
Lu am r = 0, obtinem C = , (0) = 0. Deci
1
2
ln
1 + r
1 r
=
1

a=0
r
2a+1
2: + 1
,
[r[ < 1.
6. , (r) =
3r
r
2
+ 5r + 6
, r R 2. 3.
R. Descompunem , n fractii simple si folosim seria geometric a
alternant a pentru ecare fractie n parte:
, (r) =
3r
(r + 2) (r + 3)
=
_
6
r + 2
+
9
r + 3
_
= 6
1
2
_
1 +
r
2
_
+
9
3
_
1 +
r
3
_
=
=
3
1 +
r
2
+
3
1 +
r
3
= 3
1

a=0
(1)
a
r
a
2
a
+ 3
1

a=0
(1)
a
r
a
3
a
=
= 3
1

a=0
(1)
a+1
_
1
2
a

1
3
a
_
r
a
.
pentru

r
2

< 1 si

r
3

< 1, adic a [r[ < 2.


7. , (r) = cos
3
r, r R.
R. Din formula trigonometric a cos 3r = 4 cos
3
r3 cos r. obtinem
, (r) = cos
3
r =
1
4
cos 3r +
3
4
cos r =
1
4
1

a=0
(1)
a
(3r)
2a
(2:)!
+
3
4
1

a=0
(1)
a
r
2a
(2:)!
=
=
1
4
1

a=0
(1)
a
9
a
+ 3
(2:)!
r
2a
. r R.
35
8. , (r) =
3r 5
r
2
4r + 3
, r R 1. 3.
R.
, (r) =
3r 5
(r 3) (r 1)
=
1
r 1
+
2
r 3
=
1
1 r

2
3
_
1
r
3
_
=, (r) =
_
1 + r + r
2
+
_

2
3
_
1 +
r
3
+
r
2
3
2
+
_
=, (r) =
1

a=0
_
1 +
2
3
a+1
_
r
a
. [r[ < 1.
9. , (r) = sin
3
r, r R.
R. Din
sin 3r = 3 sin r 4 sin
3
r =sin
3
r =
3
4
sin r
1
4
sin 3r.
de unde
sin
3
r =
3
4
1

a=0
(1)
a
r
2a+1
(2: + 1)!

1
4
1

a=0
(1)
a
3
2a+1
r
2a+1
(2: + 1)!
.
Deci
sin
3
r =
3
4
1

a=0
(1)
a
1 9
a
(2: + 1)!
r
2a+1
. r R.
10. Sa se determine seria de puteri convergenta pentru r R
astfel nct suma sa , sa verice ecuan tia ,
00
(r) , (r) = 0, \r R.
R. Fie
1

a=0
c
a
r = , (r), \r R.
36
,
00
(r) , (r) = 0 =
1

a=2
c
a
:(: 1) r
a2

a=0
c
a
r
a
= 0. \r R =
_
2c
2
+ 2 3c
3
r + 3 4c
4
r
2
+
_

_
c
0
+ c
1
r + c
2
r
2
+
_
= 0. r R =
(2c
2
c
0
) + (2 3c
3
c
1
) r + (3 4c
4
c
2
) r
2
+ = 0. \r R =
_

_
2c
2
= c
0
2 3c
3
= c
1
3 4c
4
= c
2

(: 1) :c
a
= c
a2
=
_

_
c
2
=
c
0
2
. c
4
=
c
2
3 4
=
c
0
2 3 4
=
c
0
4!
. . . . .
c
a
=
c
a2
(: 1) :
.
c
2I
=
c
2I2
(2/ 1) 2/
= =
c
0
(2/)!
c
2I+1
=
c
1
(2/ + 1)!
.
Seria este , (r) = c
0
1

a=0
r
2a
(2:)!
+ c
1
1

a=0
r
2a+1
(2: + 1)!
, c
0
. c
1
R. Ar at am
c a aceast a serie este convergent a pe R, adic a j = . ntr-adev ar,
j = lim
a!1

c
a
c
a+1

= lim
a!1

c
0
(2:)!
(2: + 1)!
c
1

= .
5. Probleme propuse
1. S a se arate c a sirul de functii ,
a
(r) =
:r
1 + :
2
r
a
. r [0. 1] .
: _ 1 este simplu convergent, dar nu este uniform convergent.
R. ,
a
0 simplu pe [0. 1] . Dar ,
0
a
(r) = 0 pentru r = 1,: [0. 1] .
Deci, sup
a2[0,1]
[,
a
(r)[ = ,
a
(1,:) = 1,2 care nu tinde la 0. deci ,
a
nu
converge uniform la 0 pe [0. 1] .
2. Studiati convergenta sirului de functii ,
a
(r) = 2:
2
rc
a
2
a
2
pe
[0. 1] .
R. ,
a
0 simplu pe [0. 1] . dar nu converge uniform. Aceeasi
metod a de lucru ca la problema precedent a.
3. S a se arate c a limita derivatelor sirului ,
a
(r) =
1
a
c:ctq(:r).
r R. : _ 1. nu este agal a cu derivata limitei.
37
R. ,
a
0 uniform pe R. dar ,
0
a

_
0. r ,= 0
1. r = 0.
4. Pentru sirul ,
a
: [0. :,2] R.
,
a
(r) =
_
sin r + :c
aa
. r (0. :,2]
0. r = 0
limita integralei este egal a cu integrala limitei?
R. Nu.
5. S a se determine multimea de convergent a pentru seria de functii
1

a=1
_
: + 1
:
_
2
_
1 r
1 2r
_
a
.
R. r (. 0) ' (2,3. ) .
6. S a se studieze natura seriilor de functii: c)
1

a=1
(1)
a+1
:r
:
5
r
2
+ 1
.
r R; /)
1

a=1
cos :r
3
_
:
4
+ r
4
. r R.
R. Folosim Criteriul lui Weierstrass. c) uniform si absolut conver-
gent a pe R; /) uniform si absolut convergent a pe R.
7. S a se determine domeniul de convergent a simpl a si absolut a
pentru seriile de functii:
c)
1

a=1
_
:
: 1
_
a
_
1 r
1 + 3r
_
a
; /)
1

a=1
5
a
_
:(r r
2
)
a
.
R. c) Domeniul de convergent a coincide cu cel de absolut a conver-
gent a si este (. 1) ' (0. ) .
/) Domeniul de convergent a coincide cu cel de absolut a convergent a
si este
_
5 3
_
5
10
.
5
_
5
10
_
'
_
5 +
_
5
10
.
5 + 3
_
5
10
_
.
8. S a se calculeze suma seriei de puteri o (r) =
1

a=1
r
a
:(: + 1)
pe
intervalul s au de convergent a.
38
R. o (r) =
1 r
r
ln (1 r) +1. pentru r [1. 1)0. o (0) = 0.
o (1) = 1.
9. Determinati raza de convergent a si multimea de convergent a
pentru seriile:
c)
1

a=1
_
1 +
1
:
_
a
2
+a
r
a
; /)
1

a=1
(2)
a
3
a
:
r
a
.
R. c) Seria este .C. pentru r (1,c. 1,c) . n rest este diver-
gent a; /) Seria este .C. pentru r (1,3. 1,3) . semiconvergent a n
r = 1,3, n rest este divergent a.
39
Capitolul 2. Primitive. Integrala nedenit a
1. Notiunea de primitiv a
Denitia 1 O func tie 1 : 1 R se nume ste primitiva pe inter-
valul 1 a func tiei , : 1 R daca 1 este func tie derivabila pe 1 si
1
0
(r) = , (r) . (\) r 1.
Dac a functia , : 1 R are cel putin o primitiv a pe 1. atunci
spunem c a func tia , admite primitive pe 1.
Propozitia 1. Daca , : 1 R admite primitive pe 1 si 1 este
o primitiva, atunci toate primitivele lui , sunt de forma 1 +C. unde
C este o constanta.
Denitia 2. Daca , : 1 R admite o primitiva 1 pe 1.
atunci mul timea tuturor primitivelor func tiei , se nume ste integrala
nedenita a func tiei , pe 1 si se noteaza
_
, (r) dr.
Vom folosi notatia clasic a
_
, (r) dr = 1 (r) + C. r 1. C R.
Propriet ati. 1) Se stie c a orice functie continu a admite primitive.
2) Orice functie care admite primitive are proprietatea lui Darboux
si deci duce orice interval ntr-un interval.
Probleme rezolvate
1. Sa se arate ca urmatoarele func tii admit primitive pe R :
c) , (r) =
_
cos r
r :,2
. r ,= :,2
1. r = :,2
; /) , (r) =
_
(1 + r
2
+ 2r
4
)
1a
2
. r ,= 0
c. r = 0.
R. c) Functia , este evident continu a pe R :,2 . Apoi,
lim
a!2
cos r
r :,2
= lim
a!2
sin(r :,2)
r :,2
= 1 = ,
_
:
2
_
.
40
deci , este continu a si n :,2. De aici, , este continu a pe R si deci
admite primitive pe R.
/) Cum lim
a!0
(1 + r
2
+ 2r
4
)
1a
2
= lim
a!0
[(1 + r
2
+ 2r
4
)
1
(
a
2
+2a
4
)
]
1+2a
2
=
c = , (0) . rezult a continuitatea lui , n 0 si deci pe R. Asadar , admite
primitive pe R.
2. Sa se arate ca func tia , : R R. , (r) =
_
2r sin
1
r
cos
1
r
. r ,= 0
1. r = 0
nu admite primitive pe R.
R. Fie G(r) = r
2
sin
1
r
. r ,= 0. Deoarece G
0
(r) = 2r sin
1
r

cos
1
r
. r ,= 0. rezult a c a G[
(1,0)
(respectiv G[
(0,1)
) este o primitiv a
pentru functia ,[
(1,0)
(respectiv ,[
(1,0)
). Prin reducere la absurd
presupunem c a , admite primitive. Fie 1 o primitiv a a sa. Atunci 1
ar avea forma
1 (r) =
_
_
_
G(r) + c
1
. r < 0
G(r) + c
2
. r 0
c
3
. r = 0.
Cum orice primitiv a este o functie derivabil a, deci si continu a n 0, ar
trebui s a avem lim
a%0
(G(r)+c
1
) = lim
a&0
(G(r)+c
2
) = c
3
. Cum lim
a!0
G(r) =
0. deducem c
1
= c
2
= c
3
. de unde
1 (r) =
_
G(r) + c
1
. r ,= 0
c
1
. r = 0.
Din faptul c a 1 este derivabil a pe R si 1
0
= , (denitia primitivei),
rezult a c a 1
0
(0) = , (0) = 1. Dar
1
0
(0) = lim
a!0
1 (r) 1 (0)
r 0
= lim
a!0
G(r) + c
1
c
1
r
= lim
a!0
r sin
1
r
= 0.
Contradictia la care am ajuns arat a c a , nu admite primitive pe R.
41
3. Sa se arate ca func tia , : R R. , (r) =
_
sin
1
r
. r ,= 0
1. r = 0
nu
admite primitive pe R.
R. Fie functia auxiliar a q : R R. q (r) =
_
r cos
1
r
. r ,= 0
0. r = 0
.
Aceast a functie este continu a pe R. deci admite primitive. Fie G o
primitiv a a sa. Fie acum functia H (r) = r
2
cos
1
r
2G(r) . r ,= 0.
Cum H
0
(r) = 2r cos
1
r
+ sin
1
r
2r cos
1
r
= sin
1
r
= , (r) . r ,= 0.
deducem c a H[
(1,0)
(respectiv H[
(0,1)
) este o primitiv a pentru functia
,[
(1,0)
(respectiv ,[
(1,0)
).
Dac a , admite primitive (prin reducere la absurd), atunci o astfel
de primitiv a 1 a sa ar avea forma
1 (r) =
_

_
r
2
cos
1
r
2G(r) + c
1
. r < 0
r
2
cos
1
r
2G(r) + c
2
. r 0
c
3
. r = 0.
Functia 1 este continu a pe R. deci n origine avem lim
a%0
1 (r) = lim
a&0
1 (r) =
c
3
. de unde c
1
= c
2
si c
3
= 2G(0) + c
1
. Deci,
1 (r) =
_
r
2
cos
1
r
2G(r) + c
1
. r ,= 0
2G(0) + c
1
. r = 0.
Ar at am c a 1 este derivabil a n 0 si calcul am 1
0
(0) :
1
0
(0) = lim
a!0
1 (r) 1 (0)
r 0
= lim
a!0
_
r cos
1
r
2
G(r) G(0)
r 0
_
=
= 2G
0
(0) = 2q (0) = 0.
42
Am obtinut a 1 este derivabil a n 0. dar 1
0
(0) = 0 ,= , (0) = 1.
Deci presupunerea f acut a (c a , admite primitive pe R) este fals a.
4. Cerceta ti daca func tia , : R R. , (r) =
_
sin r
r
. r ,= 0
2. r = 0
admite primitive pe R.
R. Functia , se scrie ca o sum a de dou a functii , = ,
1
+,
2
. unde
,
1
(r) =
_
sin r
r
. r ,= 0
1. r = 0
si ,
2
(r) =
_
0. r ,= 0
1. r = 0
.
Prima admite primitive (ind continu a n 0 si deci pe R), iar a doua
nu admite primitive pentru c a nu are proprietatea lui Darboux (duce
R n multimea 0. 1. care nu este interval). Atunci suma lor, ,. nu
admite primitive.
5. Arata ti ca func tia , : [1. 1] R. , (r) =
_
sin
2
1
r
. r ,= 0
0. r = 0
nu
admite primitive pe R.
R. Presupunem c a , admite primitive. Pentru c a , se scrie sub
forma
, (r) =
_
1
2
(1 cos
2
r
). r ,= 0
0. r = 0.
se arat a ca n problema 3 c a o primitiv a a lui , are n mod necesar
forma
1 (r) =
_

_
r
2
+
1
4
r
2
sin
2
r

G(r)
2
. r ,= 0. r [1. 1]

G(0)
2
. r = 0.
unde G este o primitiv a a functiei continue q : [1. 1] R.
q (r) =
_
r sin
2
r
. r ,= 0. r [1. 1]
0. r = 0.
43
ntr-adev ar, printr-un calcul simplu se arat a c a pentru r ,= 0. avem
1
0
(r) = sin
2
1
r
= , (r) . Dar
1
0
(0) =
1
2

1
2
lim
a!0
G(r) G(0)
r 0
=
1
2

1
2
q (0) =
1
2
,= , (0) = 0.
ceea ce contrazice denitia primitivei.
6. Sa se arate ca func tia , : R R. , (r) =
_
1. r < 0
_
r
2
2r + 1. r _ 0
admite primitive pe R si sa se calculeze o primitiva a sa.
R. Functia se mai scrie , (r) =
_
_
_
1. r < 0
r 1. r _ 1
1 r. 0 _ r < 1.
Fiind con-
tinu a n 0 si 1, , admite primitive. Fie 1 o primitiv a a sa. Ea
va avea forma 1 (r) =
_

_
r + c
1
. r < 0
r
2
2
r + c
2
. r _ 1

r
2
2
+ r + c
3
. 0 _ r < 1.
Din continui-
tatea lui 1 n 0 si 1 obtinem c
1
= c
3
= c si c
2
= c + 1. deci
1 (r) =
_

_
r + c. r < 0
r
2
2
r + c + 1. r _ 1

r
2
2
+ r + c. 0 _ r < 1.
Se veric a usor c a acest 1 este
ntr-adev ar o primitiv a a lui ,.
7. Fie , : R R derivabila de : ori cu ,
(a)
continua, : N

si
q : R R o func tie polinomiala de grad : 1. Arata ti ca
_
,
(a)
(r) q (r) dr =
= ,
(a1)
(r) q (r) ,
(a2)
(r) q
0
(r) +... +(1)
a1
, (r) q
(a1)
(r) +C.
44
R. Fie G membrul drept din egalitatea de mai sus. Trebuie s a
demonstr am c a G
0
(r) = ,
(a)
(r) q (r) .
Dar G
0
=
a

I=1
(1)
I1
_
,
(aI+1)
q
(I1)
+ ,
(aI)
q
(I)

. Desp artind n
dou a sume si trecnd pe / n / + 1 n prima sum a, g asim G
0
=
a1

I=0
(1)
I
,
(aI)
q
(I)
+
a

I=1
(1)
I1
,
(aI)
q
(I)
= ,
(a)
q + (1)
a1
,q
(a)
.
Dar q este polinom de grad : 1. deci q
(a)
= 0. Asadar G
0
= ,
(a)
q
sau, alfel spus, G este o primitiv a a lui ,
(a)
q.
8. Fie , : R R o func tie care admite primitive si 1 o primitiva
a sa pentru care lim
a!1
1 (r) = / R. Arata ti ca func tia q : R
+
R.
q (r) =
_
, (ln r) . r R

+
c. r = 0
are primitive pe R
+
= [0. ) daca si
numai daca c = 0.
R. ncerc am s a intuim forma unei primitive a lui q, n ipoteza c a
aceasta exist a:
_
q (r) dr =
_
, (ln r) dr =
_
r [1 (ln r)]
0
dr = r1 (ln r)
_
1 (ln r) dr.
Functia
/(r) =
_
1 (ln r) . r 0
lim
a&0
1 (ln r) . r = 0
=
_
1 (ln r) . r 0
lim
j!1
1 () = / R. r = 0
.
ind continu a, are primitive. Fie H una. Atunci o primitiv a a lui q.
dac a exist a, are forma
G(r) =
_
r1 (ln r) H (r) + C. r 0
H (0) + C. r = 0.
Aceasta s-a obtinut din continuitatea lui G. Se veric a prin calcul
direct c a G este derivabil a si G
0
= q pentru r 0. Impunnd acelasi
lucru si pentru r = 0, ajungem la concluzia c a G este derivabil a la
dreapta n 0 si G
0
(0) = q (0) =c = 0.
45
2. Metode de calcul pentru primitive
Teorema 1 (a integr arii prin p arti). Daca ,. q : 1 R sunt
func tii derivabile pe 1 si func tia ,q
0
admite primitive pe 1. atunci si
func tia ,
0
q admite primitive pe 1 si are loc formula de calcul
_
,
0
(r) q (r) dr = , (r) q (r)
_
, (r) q
0
(r) dr. r 1.
numita formula integrarii prin par ti.
Teorema 2 (teorema nti de schimbare de variabil a). Se dau
func tiile , : 1 R si q : J R ( 1. J intervale din R), astfel
nct q admite o primitiva G pe J. Fie , : 1 J derivabila pe 1.
cu proprietatea ca , = (q ,) ,
0
pe 1. Atunci func tia G , este o
primitiva pe 1 a lui ,. adica
_
, (r) dr = G(,(r)) + C. r 1.
Teorema 3 (teorema a doua de schimbare de variabil a). Fie , :
1 R o func tie data. Presupunem ca exista o func tie q : J R
care admite primitive pe J (e G o astfel de primitiva) si o func tie
, : J 1 bijectiva si derivabila pe J astfel nct ,
0
,= 0 pe J si
q = (, ,) ,
0
pe J. Atunci func tia G ,
1
este o primitiva pe 1 a
func tiei ,. adica
_
, (r) dr = G
_
,
1
(r)
_
+ C. r 1.
Prezent am acum unele metode de integrare pentru cteva clase de
functii. ncepem cu clasa functiilor rationale. Denitia si propriet atile
elementare ale acestor functii se presupun cunoscute.
Dentia 1. Se numesc frac tii simple func tiile ra tionale de forma
, (r c)
a
. r ,= c si (r + 1) , (cr
2
+ /r + c)
a
. cu /
2
4cc < 0, n
ambele cazuri : ind un numar natural.
46
Teorema 4. Orice func tie ra tionala 1 (r) ,Q(r) se descompune
n mod unic n frac tii simple.
D am mai jos cteva clase de primitive care se pot calcula prin
reducere la primitive ale unor functii rationale.
1. Integrale din functii irationale de forma
_
1
_
r.
_
cr + /
cr + d
_
j
1
q
1
. . . . .
_
cr + /
cr + d
_
j
r
q
r
_
dr.
cu 1 functie rational a, iar j
i
.
i
Z. Se face schimbarea de variabil a
cr + /
cr + d
= t
a
, unde : = cmmmc (
1
. . . . .
v
).
2. Integrale binome (Cebsev):
_
r
n
(cr
a
+ /)
j
dr, :. :. j Q.
Ele se reduc la integrale din functii rationale n cazurile:
1) j Z. Facem substitutia r = .
v
, : este multiplul comun al
numitorilor lui : si :;
2)
: + 1
:
Z. Facem substitutia cr
a
+ / = .
c
, : este numitorul
lui j;
3)
: + 1
:
+ j Z. Facem substitutia
cr
a
+ /
r
a
= .
c
, unde : este
numitorul lui j.
3. Integrale din functii rationale de functii trigonometrice:
_
1(sin r. cos r) dr, cu 1(n. ) functie rational a. Se face substi-
tutia tg
r
2
= t = r = 2 arctg t + 2/:, dr =
2
1 + t
2
dt, sin t =
2t
1 + t
2
,
cos r =
1 t
2
1 + t
2
.
Calculul primitivei poate simplicat n cazurile:
c) 1(sin r. cos r) = 1(sin r. cos r) (impar n sin) =cos r = t.
/) 1(sin r. cos r) = 1(sin r. cos r) (impar n cos) =sin r = t.
c) 1(sin r. cos r) = 1(sin r. cos r) (par n sin, cos) =tg r = t.
47
4. Integrale de tip Euler:
_
1
_
r.
_
cr
2
+ /r + c
_
dr, 1(n. )
functie rational a.
I. Dac a cr
2
+/r+c = 0 are r ad acinile reale r
1
, r
2
, atunci substitutia
este
_
cr
2
+ /r + c = t (r r
1
) sau t (r r
2
). Avem
c (r r
1
) (r r
2
) = t
2
(r r
1
)
2
=c (r r
2
) = t
2
(r r
1
).
II. Dac a c 0, atunci
_
cr
2
+ /r + c =
_
cr + t sau
_
cr t sau

_
cr + t sau
_
cr t.
III. Dac a c 0, atunci
_
cr
2
+ /r + c =
_
c +tr sau
_
c +tr sau
_
c tr.
Probleme rezolvate
1. Folosind substitu tii trigonometrice, sa se calculeze:
c) 1 =
_
r
2
dr
_
1 r
2
. r (1. 1); /) 1 =
_
_
r
2
+ 1
r
dr.
r (0. +); c) 1 =
_
dr
r
_
r
2
1
. r (1. +).
R. c) Cu substitutia r = sin t. t (0. :). avem
1 =
_
sin
2
t cos t dt
cos t
=
_
1 cos 2t
2
dt =
1
2
t
1
4
sin 2t + C =
=
1
2
arcsin r
1
2
r
_
1 r
2
+ C.
/) Facem r = tg t. t (0. :,2).
1 =
_
_
r
2
+ 1
r
dr =
_
1
cos t
tg t
1
cos
2
t
dt =
_
1
sin t cos
2
t
dt =
=
_
sin
2
t + cos
2
t
sin t cos
2
t
dt =
_
sin t
cos
2
t
dt +
_
dt
sin t
=
48
=
_
(cos t)
0
cos
2
t
dt +
_
(cos t)
0
1 cos
2
t
dt =
1
cos t
+
1
2
ln

cos t 1
cos t + 1

+ C
=
_
r
2
+ 1 +
1
2
ln

1
_
r
2
+ 1
1 +
_
r
2
+ 1

+ C.
c) Facem r =
1
cos t
. t (0. :,2).
1 =
_
dr
r
_
r
2
1
=
_
cos
2
t
sin t
sin t
cos
2
t
dt = t + C = arccos
1
r
+ C.
2. Utiliznd metoda integrarii prin par ti, calcula ti:
c) 1 =
_
r
_
1 r
2
c
arcsin a
dr. r (1. 1); /) 1 =
_
c
a
cos r dr.
r R; c) 1
a
=
_
dr
(r
2
+ c
2
)
a
, : N

. r R.
R. c) Putem scrie succesiv
1 =
_

_
_
1 r
2
_
0
c
arcsin a
dr =
_
1 r
2
c
arcsin a
+
_
_
1 r
2
c
arcsin a
_
1 r
2
dr =
=
_
1 r
2
c
arcsin a
+
_
c
arcsin a
dr =
_
1 r
2
c
arcsin a
+ rc
arcsin a

_
c
arcsin a
r
_
1 r
2
dr.
Deci 1 =
1
2
_
1 r
2
c
arcsin a
+
r
2
c
arcsin a
+ C.
/) Integrnd de dou a ori prin p arti, avem:
1 =
_
c
a
cos r dr = c
a
cos r+
_
c
a
sin r dr = c
a
cos r+c
a
sin r
_
c
a
cos r dr
Deci 1 =
c
a
2
(cos r + sin r) + C.
49
c) Scriind num ar atorul 1 ca r
0
si integrnd prin p arti, obtinem
1
a
=
_
dr
(r
2
+ c
2
)
a
=
r
(r
2
+ c
2
)
a

_
r
: 2r (r
2
+ c
2
)
a1
(r
2
+ c
2
)
2a
dr =
=
r
(r
2
+ c
2
)
a
+ 2:
_
r
2
dr
(r
2
+ c
2
)
a+1
=
r
(r
2
+ c
2
)
a
+
+2:
_
(r
2
+ c
2
) c
2
(r
2
+ c
2
)
a+1
dr =
r
(r
2
+ c
2
)
a
+ 2:1
a
2:c
2
1
a+1
.
Deci 2:c
2
1
a+1
= (2: 1) 1
a
+
r
(r
2
+ c
2
)
a
=
_

_
1
a+1
=
2: 1
2:c
2
1
a
+
1
2:c
2
r
(r
2
+ c
2
)
a
. : _ 1.
1
1
=
1
c
arctg
r
c
+ C.
3. Calcula ti urmatoarele integrale nedenite pe intervale care nu
con tin punctele n care se anuleaza numitorii: c) 1 =
_
r + 3
r
3
r
dr;
/) 1 =
_
r + 1
(r
2
+ 4r + 5)
2
dr; c) 1 =
_
dr
(r
3
1)
2
.
R. c) Descompunnd n fractii simple, g asim
1 =
_ _

3
r
+
2
r 1
+
1
r + 1
_
dr = 3 ln [r[+2 ln [r 1[+ln [r + 1[+C.
/)
1 =
1
2
_
(2r + 4) 2
(r
2
+ 4r + 5)
2
dr =
1
2
_
(r
2
+ 4r + 5)
0
(r
2
+ 4r + 5)
2
dr
_
(r + 2)
0
dr
_
(r + 2)
2
+ 1

2
.
50
n integrala a doua facem substitutia 2 + r = . si obtinem
1 =
1
2
1
r
2
+ 4r + 5

_
d.
(.
2
+ 1)
2
=
=
1
2
1
r
2
+ 4r + 5

1
2
arctg .
1
2
.
.
2
+ 1
+ C.
deci
1 =
1
2
1
r
2
+ 4r + 5

1
2
arctg (r + 2)
1
2
r + 2
r
2
+ 4r + 5
+ C
sau
1 =
r + 3
2 (r
2
+ 4r + 5)

1
2
arctg (r + 2) + C.
c) 1 =
_
dr
(r 1)
2
(r
2
+ r + 1)
2
=
_
(

r 1
+
1
(r 1)
2
+
+
Cr + 1
r
2
+ r + 1
+
1r + 1
(r
2
+ r + 1)
2
)dr = ln [r 1[
1
r 1
+
+
C
2
_
(2r + 1) +
21
C
1
r
2
+ r + 1
dr +
_
1r + 1
(r
2
+ r + 1)
2
dr.
Avem =
2
9
, 1 =
1
9
, C =
2
9
, 1 =
1
3
, 1 =
1
3
, 1 =
1
3
. Not am J
1
si
J
2
ultimele dou a integrale de mai sus. Atunci,
J
1
=
1
9
_
(2r + 1) + 2
r
2
+ r + 1
dr =
1
9
ln
_
r
2
+ r + 1
_
++
2
9
_ d
_
r +
1
2
_
_
r +
1
2
_
2
+
3
4
=
=
1
9
ln
_
r
2
+ r + 1
_
+
4
9
_
3
arctg
2r + 1
_
3
+ C.
51
Pentru calculul lui J
2
vom utiliza integrala de la problema 2, c) pentru
: = 1. c =
_
3,2 si r + 1,2 n loc de r.
J
2
=
1
3
_
r + 1
(r
2
+ r + 1)
2
dr =
1
6
_
2r + 1
(r
2
+ r + 1)
2
dr+
+
1
6
_ d
_
r +
1
2
_
_
_
r +
1
2
_
2
+
3
4
_
2
=
1
6
1
r
2
+ r + 1
+
+
1
6
_

_
1
2
3
4

1
_
3
2
arctg
_
_
_
_
r +
1
2
_
3
2
_
_
_
_
+
1
2
3
4

r +
1
2
r
2
+ r + 1
_

_
+ C.
deci
J
2
=
1
6
1
r
2
+ r + 1
+
2
9
_
3
arctg
2r + 1
_
3
+
1
18
2r + 1
r
2
+ r + 1
+ C.
Se nlocuiesc J
1
si J
2
n expresia lui 1 si se termin a calculul.
4. Sa se determine urmatoarele primitive din func tii ira tionale:
c) 1 =
_
dr
_
r +
3
_
r
. r (0. ); /) 1 =
_
dr
_
2r 1
4
_
2r 1
.
r (1,2. );
c) 1 =
_
3
_
1 +
4
_
r
_
r
dr. r (0. ); d) 1 =
_
dr
4
_
1 + r
4
. r R.
R. c) F acnd schimbarea de variabil a r = t
6
. se obtine
1 =
_
dr
r
1
2
+ r
1
3
=
_
6t
5
dt
t
3
+ t
2
= 6
_
t
3
t + 1
dt = 6
_ _
t
2
t + 1
1
t + 1
_
dt =
= 2t
3
3t
2
+ 6t 6 ln [t + 1[ + C = 2
_
r 3
3
_
r + 6
6
_
r 6 ln

6
_
r + 1

+ C.
52
/) Facem substitutia 2r 1 = t
4
=dr = 2t
3
dt
1 =
_
2t
3
dt
t
2
t
= 2
_
t
2
t 1
dt = 2
_
(t
2
t) + (t 1) + 1
t 1
dt =
= 2
_ _
t + 1 +
1
t 1
_
dt = t
2
+ 2t + 2 ln [t 1[ + C =
=
_
2r 1 + 2
4
_
2r 1 + ln

4
_
2r 1 1

2
+ C.
c) 1 se scrie sub forma 1 =
_
r

1
2
_
r
1
4
+ 1
_1
3
dr. deci este o inte-
gral a binom a cu : =
1
2
, : =
1
4
, j =
1
3
. Avem
: + 1
:
= 2 Z =
r
1
4
+ 1 = .
3
=r = (.
3
1)
4
. dr = 12.
2
(.
3
1)
3
d.. de unde
1 =
_
_
.
3
1
_
2
. 12.
2
_
.
3
1
_
3
d. = 12
_
.
3
_
.
3
1
_
d. =
=
12
7
.
7
3.
4
+ C =
12
7
_
r
1
4
+ 1
_7
3
3
_
r
1
4
+ 1
_4
3
+ C.
d) 1 =
_
dr
4
_
1 + r
4
=
_
(r
4
+ 1)

1
4
dr. Avem : = 0, : = 4, j =

1
4
. Deci
: + 1
:
=
1
4
,
: + 1
:
+ j = 0 Z. Facem substitutia
r
4
+ 1
r
4
= .
4
=
1
r
4
= .
4
1 =r =
_
1
.
4
1
_1
4
=
_
.
4
1
_

1
4
.
De aici, dr = .
3
(.
4
1)
54
d.. Atunci,
53
1 =
_
_
_
.
4
1
_
1
+ 1
_

1
4
_
.
3
_ _
.
4
1
_

5
4
d. =
=
_ _
.
4
.
4
1
_

1
4
.
3
(.
4
1)
5
4
d. =
_
.
2
.
4
1
d. =
=
_ _

1
4
_
1
. 1

1
. + 1
_

1
2
1
.
2
+ 1
_
d. =
1
4
ln

. + 1
. 1

1
2
arctg .+
+C =
1
4
ln

(1 + r
4
)
1
4
+ 1
(1 + r
4
)
1
4
1

1
2
arctg
_
1 + r
4
_1
4
+ C.
5. Sa se calculze urmatoarele primitive din func tii ra tionale de-
pinznd de func tii trigonometrice:
c)
_
dr
1 + sin r + cos r
. r R; /)
_
sin r
1 + sin
2
r
dr. r R;
c)
_
dr
(sin r + cos r)
2
. r (0. :,2); d)
_
sin 3r cos 5r dr. r R.
R. c) Facem tg
r
2
= t.
1 =
_
2
1+t
2
dt
1 +
2t
1+t
2
+
1t
2
1+t
2
= 2
_
dt
2 (1 + t)
= ln [t + 1[ + C =
= ln

tg
r
2
+ 1

+ C.
/) 1 =
_
sin r
1 + sin
2
r
dr. Functia de sub integral a este impar a n sin r
=facem schimbarea de variabil a cos r = t. de unde sin rdr = dt,
sin
2
r = 1 t
2
.
1 =
_
dt
t
2
2
=
1
2
_
2
ln

t
_
2
t +
_
2

+ C. deci
1 =
1
2
_
2
ln

cos r
_
2
cos r +
_
2

+ C.
54
c) 1 =
_
dr
(sin r + cos r)
2
=
_
dr
(tg r + 1)
2
cos
2
r
. Functia de sub
integral a ind par a n sin si cos, vom face schimbarea de variabil a
tg r = t. Atunci, tg
2
r + 1 =
1
cos
2
r
, cos
2
r =
1
1 + t
2
. Diferentiind,
g asim
1
cos
2
r
dr = dt. de unde dr =
dt
1 + t
2
. Deci,
1 =
_
1
(t + 1)
2
1
1 + t
2
dt
1 + t
2
=
_
dt
(t + 1)
2
=
1
t + 1
+C =
1
tg r + 1
+C.
d)
1 =
_
sin 3r cos 5r dr =
_
1
2
[sin 8r sin 2r] dr =
=
1
2
cos 8r
8

1
2
cos 2r
2
+ C =
cos 8r
16
+
cos 2r
4
+ C.
6. Calcula ti integralele de tip Euler pe intervale pe care func tiile
sunt bine denite:
c)
_
dr
(r 1)
_
r
2
3r + 2
; /)
_
dr
1 +
_
r
2
+ 2r + 2
;
c)
_
dr
(r + 1)
_
r
2
+ r + 1
.
R. c) Facemsubstitutia
_
r
2
3r + 2 = t (r 1) =(r 1) (r 2) =
t
2
(r 1)
2
= r 2 = t
2
(r 1) = r t
2
r = 2 t
2
= r =
t
2
2
t
2
1
=
dr =
2t (t
2
1) 2t (t
2
2)
(t
2
1)
2
dt = dr =
2t
(t
2
1)
2
dt,
_
r
2
3r + 2 =
t
_
t
2
2
t
2
1
1
_
= t
1
t
2
1
.
1 =
_ 2t
(t
2
1)
2
dt
1
t
2
1
t
t
2
1
=
_
2dt = 2t + C = 2
_
r
2
3r + 2
r 1
+ C.
55
Dac a r 2. rezult a c a 1 = 2
_
r 2
r 1
+ C.
/) c 0 =
_
r
2
+ 2r + 2 = r +t =r
2
+2r +2 = r
2
+2tr +t
2
=
2 (1 t) r = t
2
2 =r =
t
2
2
2 (1 t)
=dr =
2t (2 2t) (t
2
2) (2)
4 (1 t)
2
dt,
deci dr =
2t
2
+ 4t 4
4 (1 t)
2
dt. n plus,
1 +
_
r
2
+ 2r + 2 = 1 + r + t = 1 +
t
2
2
2 (1 t)
+ t =
t
2
2 (t 1)
.
1 =
_
2(t 1)
t
2

2t
2
+ 4t 4
4 (t 1)
2
dt =
_
t
2
2t + 2
t
2
(t 1)
dt =
=
_ _
2
t
2

1
t 1
_
dt =
2
t
ln [t 1[ + C =

2
_
r
2
+ 2r + 2 r
ln

_
r
2
+ 2r + 2 r 1

+ C.
c) Facem substitutia
_
r
2
+ r + 1 = 1 + tr. de unde r
2
+ r + 1 =
1 + 2tr + t
2
r
2
. Deci, r + 1 = 2t + t
2
r = 1 2t = r (t
2
1) = r =
1 2t
t
2
1
=
_
r
2
+ r + 1 = 1 + t
1 2t
t
2
1
=
t
2
+ t 1
t
2
1
; r + 1 =
t
2
2t
t
2
1
,
dr =
2 (t
2
1) (1 2t) 2t
(t
2
1)
2
dt =
2 (t
2
t + 1) dt
(t
2
1)
2
.
1 =
_
t
2
1
t
2
2t

t
2
1
t
2
+ t 1

2 (t
2
t + 1) dt
(t
2
1)
2
= 2
_
dt
t
2
2t
=
=
_ _
1
t

1
t 2
_
dt = ln [t[ ln [t 2[ + C =
56
= ln

_
r
2
+ r + 1 1
_
r
2
+ r + 1 1 2r

+ C.
3. Probleme propuse
1. S a se arate c a urm atoarele functii admit primitive pe R :
c) , (r) =
_
sin r
r
. r ,= 0
1. r = 0
; /) , (r) =
_
1
r
2
c
1a
2
. r ,= 0
0. r = 0.
R. Functiile sunt continue n origine, deci pe R si n consecint a
admit primitive.
2. Se consider a functia , : [1. 1] R. , (r) =
_
sin
1
r
. r ,= 0
c. r = 0.
Determinati valorile lui c R pentru care , admite primitive pe
R.
R. c = 0.
3. Calculati urm atoarele integrale: c)
_
sin
2
rdr. r R; /)
_
cos
3
rdr.
r R; c)
_
c
sin 2a
cos 2rdr. r R.
R. c)
r
2

1
4
sin 2r + c; /) sin r
sin
3
r
3
+ c; c)
1
2
c
sin 2a
+ c.
4. S a se calculeze: c)
_
r
5
(4 + r
3
)
2
dr. r
_

3
_
4.
_
; /)
_
dr
r
2
+ 2r + 5
.
r R; c)
_
9r
2
3
_
10 r
3
dr. r R.
R. c)
1
3
ln [r
3
+ 4[+
4
3 (r
3
+ 4)
+c; /)
1
2
c:ctq
r + 1
2
+c; c)
9
4
(10 r
3
)
43
+
c.
5. Ar atati c a dac a , : R R este derivabil a si par a (respectiv
impar a), atunci ,
0
este impar a (respectiv par a). Fie q : R R o
57
functie par a (respectiv impar a) care admite primitive. Este adev arat
c a orice primitiv a G a lui q pe R este par a sau impar a?
R. Nu. Contraexemplu: q (r) = cos r. G(r) = sin r + 3.
6. Fie ,
I
: R R. ,
I
(r) =
_
cr cos
/
r
+ c sin
d
r
. r ,= 0
/. r = 0
. unde
c. /. c. d R

. S a se determine valorile lui / R pentru care , are


primitive pe R.
R. / = 0.
7. S a se determine o primitiv a a functiei , : R R cu pro-
priet atile: , (0) = 2005 si exist a c (0. 1) a.. , (r) , (cr) =
r
3
+ r
2
. \r R.
R. nlocuind r cu c
i
r. i N si sumnd dup a i de la 0 la : 1
(: N xat), ajungem la
, (r) = , (c
a
r) + r
3
1 c
3a
1 c
3
+ r
2
1 c
2a
1 c
2
.
Trecnd la limit a pentru : (r xat) si folosind continuitatea lui
,, obtinem , (r) = 2005 +
r
3
1 c
3
+
r
2
1 c
2
.
8. S a se arate c a functia , (r) =
_
1
r
5
c
1a
2
. r ,= 0
0. r = 0
are primitive
pe R.
R. Functia este continu a pe R (pentru calculul limitei n 0 se face
substitutia t = 1,r
5
si se aplic a de 3 ori regula lui lHpital), deci
admite primitive.
9. S a se determine o primitiv a a functiei , (r) =
1
r (r + 1) (r + 2)
.
r (0. ) .
R. ln
_
r (r + 2)
r + 1
+ c.
58
10. Ar atati c a functia , (r) =
_
r 1
c
a
. r (. 1)
(ln
2
r),r. r [1. )
admite
primitive pe R si calculati o primitiv a.
R. , este continu a, deci admite primitive: 1 (r) =
_
_
_
rc
a
+ C. r (. 1)
ln
3
r
3

1
c
+ C. r [1. ).
59
Capitolul 3. Integrala denit a (Riemann)
1. Denitia integralei Riemann
Fie [c. /] un interval compact n R. O succesiune de puncte :
c = r
0
< r
1
< ... < r
a
= / se numeste o diviziune a intervalului [c. /] .
Not am cu T[c. /] multimea diviziunilor intervalului [c. /] . Numim
norma a diviziunii . num arul real pozitiv [[[[ = max
1ia
(r
i
r
i1
) .
Un sistem de puncte = (
i
)
i=1,a
din intervalul [c. /] . cu
i

[r
i1
. r
i
] . i = 1. :. se numeste sistem de puncte intermediare. Not am
cu T () multimea sistemelor de puncte intermediare ale diviziunii .
Denitia 1. Numim suma Riemann asociata func tiei , : [c. /]
R. diviziunii si sistemului de puncte intermediare = (
i
)
i=1,a
ale
intervalului [c. /] . suma
o (,. . ) =
a

i=1
, (
i
) (r
i
r
i1
) .
Denitia 2. Spunem ca func tia , : [c. /] R este integrabila
Riemann pe [c. /] daca exista un numar real 1 (,) cu proprietatea ca
(\) 0. () o = o () 0. astfel nct (\) T[c. /] cu [[[[ < o
si (\) T () . sa avem
[o (,. . ) 1 (,)[ < .
Not am cu [c. /] multimea functiilor integrabile Riemann pe [c. /] .
Num arul 1 (,) dac a exist a, este unic si se numeste integrala Rie-
mann a func tiei , pe [c. /] . Se noteaz a 1 (,) =
_
b
o
, (r) dr.
Observ am c a dac a , este integrabil a Riemann pe [c. /] . atunci
1 (,) =
_
b
o
, (r) dr = lim
jjjj!0
o (,. . ) = lim
jjjj!0
a

i=1
, (
i
) (r
i
r
i1
) .
60
independent de alegerea punctelor intermediare .
Din caracterizarea limitei cu siruri rezult a c a 1 (,) =
_
b
o
, (r) dr
dac a si numai dac a oricare ar sirul de diviziuni
1
.
2
. ....
a
. ... ale
intervalului [c. /] . cu sirul normelor [[
a
[[ 0 (pentru : ) si
oricare ar sirul de puncte intermediare (
a
) . avem
lim
a!1
o (,.
a
.
a
) = 1 (,) .
Probleme rezolvate
1. Sa se arate ca urmatoarele siruri au limita si sa se calculeze
limitele lor cu ajutorul integralei denite:
:
a
=
1
: + 1
+
1
: + 2
+ ... +
1
2:
. : N

.
R. Scriempe :
a
sub forma :
a
=
1
:
_

_
1
1 +
1
:
+
1
1 +
2
:
+ ... +
1
1 +
:
:
_

_
.
Consider am functia , : [0. 1] R. , (r) =
1
1 + r
. Pentru : _ 1 lu am
diviziunea
: r
0
= 0 < r
1
=
1
:
< ... < r
a
=
:
:
= 1
cu [[[[ = 1,: si punctele intermediare
i
= r
i
= i,:. i = 1. :.
Observ am c a termenul general al sirului din enunt coincide cu suma
Riemann asociat a functiei ,. diviziunii si punctelor intermediare
i
:
o (,. . ) =
a

i=1
, (
i
) (r
i
r
i1
) =
=
a

i=1
1
1 +
i
:
_
i
:

i 1
:
_
=
a

i=1
1
i + :
= :
a
.
61
Functia , este continu a, deci integrabil a. Avem
lim
a!1
:
a
=
_
1
0
, (r) dr =
_
1
0
1
r + 1
dr = ln (r + 1) [
1
0
= ln 2.
2. :
a
=
1
:
_
_
1 +
1
:
+
_
1 +
2
:
+ ... +
_
1 +
:
:
_
. : N

.
R. Observ am c a :
a
este suma Riemann a functiei , : [0. 1] R.
, (r) =
_
1 + r (continu a si deci integrabil a pe [0. 1]), diviziunii si
puntelor intermediare de la problema 1. Deci,
lim
a!1
:
a
=
_
1
0
, (r) dr =
_
1
0
_
1 + rdr =
2
3
(1 + r)
32
[
1
0
=
2
3
_
2
_
2 1
_
.
3. :
a
=
:
2:
_
1 + cos
:
2:
+ cos
2:
2:
+ ... + cos
(: 1) :
2:
_
. : N

.
R. Functia , : [0. :,2] R. , (r) = cos r este continu a si deci
integrabil a. Lu am diviziunea
: r
0
= 0 < r
1
=
:
2:
< ... < r
a
=
::
2:
=
:
2
de norm a [[[[ = :,2: 0 si punctele intermediare
i
= r
i1
=
(i 1) :
2:
. i = 1. :. Atunci,
:
a
= o (,. . ) =
a

i=1
cos
(i 1) :
2:
_
i:
2:

(i 1) :
2:
_
.
Cum , este integrabil a, lim
a!1
:
a
=
_
2
0
cos rdr = 1.
4. :
a
=
1
:
5
(1 + 2
4
+ 3
4
+ ... + :
4
) . : N

.
R. :
a
=
1
:
_
_
1
:
_
4
+
_
2
:
_
4
+ ... +
_
:
:
_
4
_
=
a

i=1
_
i
:
_
4
_
i
:

i 1
:
_
=
o (,. . ) . unde , : [0. 1] R. , (r) = r
4
. iar diviziunea si punctele
62
intermediare
i
sunt alese ca n problema 1. Cum , [0. 1] si
_
1
0
r
4
dr = 1,5. rezult a c a exist a lim
a!1
:
a
=
_
1
0
r
4
dr = 1,5.
5. :
a
=
1
5:
2
[
_
(5:)
2
2
2
+
_
(5:)
2
7
2
+ ...+
+
_
(5:)
2
(5: 3)
2
]. : N

.
R. Scriem suma sub forma
:
a
=
1
:
_
_
1 (
2
5:
)
2
+
_
1 (
7
5:
)
2
+ ... +
_
1 (
5: 3
5:
)
2
_
=
=
a

i=1
_
1 (
5i 3
5:
)
2
_
i
:

i 1
:
_
= o (,. . ) .
unde : 0 <
1
:
< ... <
:
:
= 1 cu [[[[ 0.
i
=
5i 3
5:

_
i 1
:
.
i
:
_
si , : [0. 1] R. , (r) =
_
1 r
2
. Cum , [0. 1] . rezult a c a
sirul :
a
este convergent si limita sa este egal a cu valoarea integralei
_
1
0
_
1 r
2
dr. Dar,
1 =
_
1
0
_
1 r
2
dr =
_
1
0
1 r
2
_
1 r
2
dr =
_
1
0
dr
_
1 r
2
+
_
1
0
r
2r
2
_
1 r
2
dr
= arcsin r[
1
0
+ r
_
1 r
2
[
1
0

_
1
0
_
1 r
2
dr =
:
2
1.
de unde lim
a!1
:
a
=
_
1
0
_
1 r
2
dr =
:
4
.
6. Se da sirul :
a
=
_
1
1c
n
[ln r] dr. unde [] este partea ntreaga
a numarului . Sa se arate ca sirul (:
a
)
a
este convergent si sa se
determine limita sa.
R. Pentru 1,c _ r < 1 = 1 _ ln r < 0 = [ln r] = 1. Pentru
1,c
2
_ r < 1,c = [ln r] = 2. ..., pentru 1,c
a
_ r < 1,c
a1
. avem
63
[ln r] = :. Deci,
[ln r] =
_

_
1. 1,c _ r < 1
2. 1,c
2
_ r < 1,c
.......
:. 1,c
a
_ r < 1,c
a1
.
Suma se scrie astfel:
:
a
=
_
1c
n1
1c
n
(:) dr +
_
1c
n2
1c
n1
(: 1) dr + ... +
_
1
1c
(1) dr =
= :
_
1
c
a1

1
c
a
_
(: 1)
_
1
c
a2

1
c
a1
_
... 2
_
1
c

1
c
2
_

_
1
1
c
_
=
:
c
a

_
1
c
a1
+
1
c
a2
+ ... +
1
c
2
+
1
c
+ 1
_
=
=
:
c
a

(1,c)
a
1
(1,c) 1
.
Evident, acest sir are limit a si lim
a!1
:
a
=
c
1 c
.
2. Teoreme de medie
Teorema 1. (de conservare a inegalit atilor). Daca ,. q [c. /]
si , (r) _ q (r) . (\) r [c. /] . atunci
_
b
o
, (r) dr _
_
b
o
q (r) dr.
Corolar 1. Daca , [c. /] si , (r) _ 0. (\) r [c. /] . atunci
_
b
o
, (r) dr _ 0.
Corolar 2. Daca , [c. /] . atunci [,[ [c. /] si [
_
b
o
, (r) dr[
_
_
b
o
[, (r)[ dr.
Corolar 3. (Teorema nti de medie) Daca , [c. /] si : _
, (r) _ `. (\) r [c. /]. atunci
:(/ c) _
_
b
o
, (r) dr _ ` (/ c) .
64
Probleme rezolvate
1. Fara a calcula integralele sa se demonstreze inegalita tile:
c)
_
10 _
_
3
4
_
r
2
+ 1dr _
_
17; /) 0 _
_
0
12
r ln (1 r
2
) dr _
1
4
ln
4
3
.
R. c) Deoarece , : R R. , (r) =
_
r
2
+ 1 este derivabi a pe R
si ,
0
(r) =
r
_
r
2
+ 1
< 0 pe R

. rezult a c a , este strict descresc atoare


pe R

. Deci pentru r [4. 3] . avem , (3) _


_
r
2
+ 1 _ , (4) .
adic a
_
10 _
_
r
2
+ 1 _
_
17. Aplicnd Corolarul 3, ajungem la ine-
galitatea cerut a.
/) Fie , : (1. 0] R. , (r) = r ln (1 r
2
) . Avem ,
0
(r) =
ln (1 r
2
) +
2r
2
r
2
1
< 0. \r (1. 0) . deci , (0) _ , (r) _ , (1,2) .
\r [1,2. 0] . Cum , (0) = 0 si , (1,2) =
1
2
ln
3
4
=
1
2
ln
4
3
. inte-
grnd dubla inegalitate, obtinem ceea ce trebuia demonstrat.
2. Fara a calcula integralele, compara ti-le: c)
_
2
1
ln (1 + r) dr si
_
2
1
r
r + 1
dr; /)
_
10
2
rc:ctqrdr si
_
10
2
ln (1 + r
2
) dr.
R. c) Not am cu , functia diferent a , : [1. 2] R. , (r) =
ln (1 + r)
r
r + 1
. Cum ,
0
(r) =
r
(r + 1)
2
0 pentru orice r 0.
, este strict cresc atoare pe (0. ) si deci , (r) , (0) . pentru r 0.
Conform Teoremei 1, rezult a c a
_
2
1
ln (1 + r) dr _
_
2
1
r
r + 1
dr.
/) Fie , : [2. 10] R. , (r) = rc:ctqr ln (1 + r
2
) . Functia este
derivabil a de dou a ori si ,
0
(r) = c:ctqr
r
1 + r
2
. ,
00
(r) =
2r
2
(1 + r
2
)
2
_
0. \r R. Asadar ,
0
este strict cresc atoare = ,
0
(r) ,
0
(0) = 0
pentru r 0 =, este strict cresc atoare pe (0. ) : , (r) , (0) = 0.
65
\r 0. Deci si pentru r [2. 10] . rc:ctqr ln (1 + r
2
) . De aici,
_
10
2
rc:ctqrdr _
_
10
2
ln (1 + r
2
) dr.
3. Fara a calcula efectiv integrala, arata ti ca
1
3
_
_
7
4
r 3
r + 5
dr _ 1.
R. Fie , : [4. 7] R. , (r) =
r 3
r + 5
. Cum ,
0
(r) =
8
(r + 5)
2
0.
\r R 5 . deducem c a , este strict cresc atoare pe [4. 7] . adic a
, (4) =
1
9
_ , (r) _ , (7) =
1
3
. \r [4. 7] . Cu ajutorul Corolarului 3,
ajungem la inegalit atile cerute.
4. Sa se arate ca
_
2
0
c
sin a
dr _ :,2.
R. Inegalitatea de mai sus se mai scrie
_
2
0
c
sin a
dr _
_
2
0
dr. Ar
sucient ca c
sin a
_ 1. \r [0. :,2] sau, echivalent, c
sin a
_ 1. \r
[0. :,2] . Dar aceasta este evident adev arat a pentru c a sin r [0. 1].
3. Clase de functii integrabile
Teorema 1 (de m arginire a functiilor integrabile). Daca ,
[c. /] . atunci , este marginita pe [c. /] .
Teorema 2 (de caracterizare de tip Cauchy). Func tia , : [c. /]
R este integrabila Riemann pe [c. /] daca si numai daca
(\) 0. () o = o () 0 a.. (\) diviziune a intervalului [c. /]
cu [[[[ < o () si (\) (
0
) . (
00
) sisteme de puncte intermediare,
sa avem [o (,. .
0
) o (,. .
00
)[ < .
Propozitia 1. Daca , [c. /] . atunci , [c. d] . oricare ar
subintervalul [c. d] [c. /] .
Teorema 3 (de aditivitate a integralei n raport cu intervalul
[c. /]). Fie , : [c. /] R si c (c. /) dat. Daca , [c. c] si
, [c. /] . atunci , [c. /] si
_
b
o
, (r) dr =
_
c
o
, (r) dr +
_
b
c
, (r) dr.
66
Prezent am acum cteva clase de functii integrabile Riemann.
Teorema 4 (de integrabilitate a functiilor continue) Daca , este
o func tie continua pe [c. /] . atunci , [c. /] .
Teorema 5 (de integrabilitate a functiilor monotone pe portiuni).
Daca , : [c. /] R este o func tie monotona sau monotona pe por tiuni
pe [c. /] . atunci , [c. /] .
Denitia 1. O mul time 1 R se nume ste de masura Lebesgue
nula daca (\) 0 exista o familie nita sau numarabila de intervale
(c
i
. /
i
) . astfel nct 1 '
i
(c
i
. /
i
) si

i
(/
i
c
i
) < .
Orice multime nit a este de m asur a Lebesgue nul a. Orice multime
num arabil a are m asura Lebesgue nul a.
Denitia 2. Func tia , : [c. /] R se nume ste func tie continua
aproape peste tot ( si scriem "continua a.p.t".) daca mul timea 1 a
punctelor sale de discontinuitate are masura Legesgue zero.
Teorema 6 (Teorema lui Lebesgue). O func tie , : [c. /] R este
integrabila Riemann pe [c. /] daca si numai daca , este marginita si
continua aproape peste tot.
Probleme rezolvate
1. Arata ti ca func tia , : [c. /] R data de
, (r) =
_
1. r [c. /] Q
0. r [c. /] Q.
este marginita pe [c. /] . dar nu este integrabila Riemann pe [c. /] (func tia
lui Dirichlet).
R. Evident , este m arginit a, deoarece ia doar valorile 0 si 1.
Ar at am c a este integrabil a Riemann. Fie T[c. /] . : c = r
0
<
r
1
< ... < r
a
= / o diviziune a intervalului [c. /] . Fiecare interval
67
[r
i1
. r
i
] contine att numere rationale ct si numere irationale. Fie
= (
i
)
i=1,a
T () .
Dac a prin reducere la absurd , ar integrabil a pe [c. /] . atunci
suma Riemann ar trebui s a aib a aceeasi limit a, indiferent cum alegem
punctele intermediare
i
. Dac a alegem
i
[r
i1
. r
i
] Q. atunci , (
i
) =
0 si deci o (,. . ) = 0. Dac a
i
[r
i1
. r
i
] Q. atunci , (
i
) = 1 si
deci o (,. . ) = /c. Am ajuns astfel la o contradictie, deci armatia
de mai sus este justicat a.
2. Fie , : [0. 2] R. , (r) =
_
r
3
. r [0. 1]
r
2
. r [1. 2] .
Sa se arate ca
, [0. 2] si sa se calculeze
_
2
0
, (r) dr.
R. Not am ,
1
(r) = r
3
. r [0. 1] si ,
2
(r) = r
2
. r [1. 2] . Deoarece
,
1
[0. 1] si ,
2
[1. 2] . conform Teoremei 3 rezult a c a , [0. 2]
si
_
2
0
, (r) dr =
_
1
0
r
3
dr +
_
2
1
r
2
dr =
1
4
+
7
3
.
3. Arata ti ca func tia , : [1. 3] R data de , (r) = 1 pentru
r [1. 2] si , (r) = 2 pentru r (2. 3] nu este continua, dar este
integrabila Riemann pe [1. 3] .
R. ntr-adev ar, , este discontinu a de speta I n r = 2. n rest ind
continu a. Deci , este integrabil a pe [1. 3] conform Teoremei 3 (de
aditivitate n raport cu intervalul) sau conform Teoremei 6 (Lebesgue)
(, este m arginit a si continu a a.p.t.).
4. Arata ti ca , : [1. 1] R. , (r) =
_
c
a+1
. r [1. 0]
1 + r
2
. r (0. 1]
este
integrabila Riemann pe [1. 1] .
R. Observ am c a , este discontinu a doar n 0. Cum restrictiile lui
, la [1. 0] si la (0. 1] sunt integrabile Riemann (prima ind continu a
pe [1. 0] . iar a doua pentru c a difer a a.p.t. de functia continu a
q (r) = 1+r
2
. r [0. 1]), rezult a conform Teoremei 3 c a , [1. 1]
68
si
_
1
1
, (r) dr =
=
_
0
1
c
a+1
dr +
_
1
0
_
1 + r
2
_
dr = c
a+1
[
0
1
+
_
r + r
3
,3
_
[
1
0
= c +
1
3
.
5. Arata ti ca func tia , : [0. 1] R. data de
, (r) =
_
1,. dac a r = j, Q (0. 1]
0. n rest (n 0 si n r [0. 1] Q)
(numita func tia lui Riemann) este integrabila Riemann pe [0. 1] .
R. Vom aplica Teorema lui Lebesgue. Evident , este m arginit a.
Vom demonstra c a ea este continu a n punctele irationale ale inter-
valului [0. 1] . ntr-adev ar, e r
0
[0. 1] Q xat si (r
a
) un sir din
[0. 1] convergent la r
0
. Dac a (r
a
) este sir de numere irationale, atunci
, (r
a
) = 0 este evident convergent la , (r
0
) = 0. Dac a (r
a
) este sir
de numere rationale r
a
= j
a
,
a
. atunci ar at am c a
a
. Pre-
supunem prin reducere la absurd c a sirul de numere naturale (
a
) nu
tinde la . Atunci el are un subsir m arginit (
a
k
). Dar acest lucru
nu este posibil dect dac a (
a
k
) are la rndul lui un subsir constant
_

a
k
l
_
. Atunci acest subsir are limita un num ar natural . Subsirul
corespunz ator
_
j
a
k
l
_
e tinde la +. e are un subsir m arginit. n
primul caz r
a
k
l
= j
a
k
l
,
a
k
l
. ceea ce contrazice ipoteza r
a
r
0
.
n cel de-al doilea caz, f acnd un rationament pentru j
a
k
l
similar cu
cel pentru
a
. se ajunge la concluzia c a sirul
_
j
a
k
l
_
admite un subsir
convergent la un num ar natural j. Atunci subsirul corespunz ator al
lui (r
a
) converge la j, Q. acest lucru ind din nou n contradictie
cu ipoteza r
a
r
0
[0. 1] Q. Asadar am dovedit c a sirul
a
.
Atunci , (r
a
) = 1,
a
0. Cum , (r
0
) = 0. obtinem continuitatea
functiei , n orice punct r
0
irational din [0. 1] . Deci multimea 1 a
punctelor de discontinuitate ale lui , este inclus a n Q. adic a este cel
69
mult num arabil a. Asadar 1 este de m asur a Lebesgue zero. Conform
Teoremei lui Lebesgue, rezult a c a , este integrabil a Riemann pe [0. 1] .
6.
0
1
9
2
9
1
3
2
3
7
9
8
9
1
c) (Un exemplu de multime nenum ara-
bil a care are m asura Lebesgue zero) Se da
mul timea C denita astfel: mpar tim in-
tervalul [0. 1] n trei par ti egale si nla-
turam intervalul [1,3. 2,3] . Cele doua in-
tervale ramase se mpart ecare n cte trei subintervale egale, dupa
care eliminam din nou intervalele din mijloc, adica [1,9. 2,9] . respec-
tiv [7,9. 8,9] . Continuam aceasta opera tie, adica nlaturam mereu in-
tervalele din mijloc dupa ce am mpar tit ecare interval ramas n trei
par ti egale. Arata ti ca mul timea C (numita mul timea lui Cantor)
care ramne dupa nlaturarea tuturor acestor intervale este de masura
Lebesgue nula.
/) Se dene ste func tia , : [0. 1] R (numita func tia lui Cantor)
astfel: pe ecare subinterval din mijloc pe care l-am nlaturat, i dam
lui , o valoare constanta: anume pe intervalul [1,3. 2,3] luam , (r) =
1,2; pe [1,9. 2,9] denim , (r) = 1,4 si pe [7,9. 8,9] luam , (r) = 3,4
etc. Demonstra ti ca , este integrabila Riemann pe [0. 1] .
R. c) Lungimea reuniunii intervalelor eliminate este
1
3
+
2
3
2
+
4
3
3
+ ... = 1.
De aici rezult a c a multimea C care r amne dup a nl aturarea tuturor
acestor intervale este de m asur a Lebesgue nul a.
/) Pe ecare dintre subintervalele de mai sus, , este constant a, deci
continu a. Doar n punctele de schimbare a formei (adic a pe multimea
C de m asur a Lebesgue zero), functia , poate discontinu a. Fiind si
m arginit a, conform Teoremei lui Lebesgue rezult a c a , este integrabil a
Riemann pe [0. 1] .
70
7. Arata ti ca func tia , : [0. 1] R.
, (r) =
_
2r cos
1
r
2
+
2
r
sin
1
r
2
. r (0. 1]
0. r = 0
admite primitive pe intervalul compact [0. 1], dar nu este integrabila
Riemann pe [0. 1].
R. Fiind nem arginit a pe [0. 1] . functia , nu este integrabil a Rie-
mann pe [0. 1] . Dar , admite primitive pe [0. 1] . de exemplu functia
1 : [0. 1] R. 1 (r) =
_
r
2
cos
1
r
2
. r (0. 1]
0. r = 0.
8. Sa se arate ca func tiile ,
1
. ,
2
: [1. 1] R.
,
1
(r) =
_
1. r [1. 1] Q
1. r [1. 1] (RQ)
. ,
2
(r) =
_
1. r [1. 1] Q
1. r [1. 1] (RQ)
nu sunt integrabile pe [1. 1] . dar ,
1
+ ,
2
si ,
1
,
2
sunt integrabile pe
[1. 1] .
R. Ca n problema 1 se arat a c a ,
1
si ,
2
nu sunt integrabile pe
[1. 1] . Dar ,
1
+,
2
= 0 si ,
1
,
2
= 1 sunt constante si deci integrabile
Riemann pe [1. 1] .
4. Integrale cu limite de integrare vari-
abile
Ne ocup am acum de integrale Riemann cu limite de integrare vari-
abile. Dac a , [c. /] . atunci , [c. r] . (\) r [c. /] . Deci este
bine denit a functia 1 : [c. /] R dat a de
1 (r) =
_
a
o
, (t) dt. r [c. /] .
71
Teorema 1 (de continuitate a lui 1 n raport cu limita supe-
rioar a). Daca , [c. /] . atunci func tia 1 este continua pe [c. /] .
Teorema 2 (de derivabilitate a integralei n raport cu limita su-
perioar a de integrare). Daca , [c. /] si este continua n punctul
r
0
[c. /] . atunci func tia 1 este derivabila n r
0
si 1
0
(r
0
) = , (r
0
) .
n particular, are loc urm atoarea consecint a.
Corolar 1. Daca , este continua pe [c. /] . atunci func tia 1 este
derivabila pe [c. /] si 1
0
= , pe [c. /] . adica orice func tie continua pe
[c. /] admite primitive pe [c. /] . o primitiva ind data de formula de
mai sus pentru 1.
Probleme rezolvate
1. Fie ,. q : [c. /] R continue. Atunci exista un (c. /) a..
_
_

o
, (t) dt
_
q () = , ()
_
_

b
q (t) dt
_
.
R. Fie 1 (r) =
_
a
o
, (t) dt
_
b
a
, (t) dt. \r [c. /] . Functia 1 este
continu a pe [c. /], derivabil a pe (c. /) si 1 (c) = 1 (/) = 0. Conform
Teoremei lui Rolle, (c. /) cu 1
0
() = 0. Dar
1
0
(r) = , (r)
_
b
a
, (t) dt + q (r)
_
a
o
, (t) dt.
Atunci 1
0
() = 0 =, ()
_
_

b
q (t) dt
_
= q ()
_
_

o
, (t) dt
_
.
2. Determina ti punctele de maxim si de minim pentru func tia
1 : R R. 1 (r) =
_
a
0
c
t
2
(t
2
2) dt.
R. Functia 1 este o primitiv a a functiei continue , (t) = c
t
2
(t
2
2)
(Corolarul 1), deci 1 este derivabil a si 1
0
(r) = , (r) = c
a
2
(r
2
2) .
Ecuatia 1
0
(r) = 0 are r ad acinile
_
2. n plus, 1
0
(r) 0 pe
_
.
_
2
_
'
__
2.
_
si 1
0
(r) < 0 pe
_

_
2.
_
2
_
. Asadar,
_
2
este punct de maxim, iar
_
2 este punct de minim.
72
3. Func tia G : R R. G(r) =
_
a
3
0
c
t
2
dt este derivabila pe R? n
caz armativ, sa se determine derivata.
R. Dac a 1 este o primitiv a a functiei continue , (r) = c
t
2
. atunci
G(r) = 1 (r
3
)1 (0) . Cum1 este derivabil a (ind primitiv a), rezult a
c a si G este derivabil a (compunere de functii derivabile) si G
0
(r) =
3r
2
1
0
(r
3
) = 3r
2
, (r
3
) = 3r
2
c
a
6
.
4. Arata ti ca
lim
a!
_
sin a
0
c
t
2
dt
_
tja
0
c
t
2
dt
= 1.
R. Fie 1 o primitiv a a functiei continue , (t) = c
t
2
. adic a 1 (r) =
_
a
0
c
t
2
dt. Dac a not am G(r) =
_
sin a
0
c
t
2
dt si H (r) =
_
tja
0
c
t
2
dt. avem
G(r) = 1 (sin r) 1 (0) si H (r) = 1 (tqr) 1 (0) . conform formulei
Leibniz-Newton. Atunci,
lim
a!
G(r)
H (r)
=
G
0
(:)
H
0
(:)
=
[1 (sin r) 1 (0)]
0
[1 (tqr) 1 (0)]
0
(:) =
1
0
(sin r) cos r
1
0
(tqr)
1
cos
2
r
(:) .
deci lim
a!
G(r)
H (r)
=
, (sin :)
, (tq:)
= 1.
5. Se da func tia continua , : [0. ) R. Studia ti continuitatea
si derivabilitatea func tiei 1 : (0. ) R. 1 (r) =
_
a
1a
, (t) dt.
R. Fiind continu a, , are primitive pe [0. ). Fie G o primitiv a
a sa. Atunci, G(r) =
_
a
0
, (t) dt. Conform formulei Leibniz-Newton,
1 (r) = G(r) G(1,r) . r ,= 0. Cum G este o primitiv a, ea este
continu a si derivabil a pe (0. ) . De asemenea, G(1,r) este continu a si
derivabil a pe (0. ) . ind compunere de functii cu aceleasi propiet ati.
Deci 1 este continu a si derivabil a pe (0. ) si
1
0
(r) = G
0
(r) +
1
r
2
G
0
_
1
r
_
= , (r) +
1
r
2
,
_
1
r
_
.
73
5. Metode de calcul
Teorema 1 (Teorema Leibniz-Newton). Daca func tia , admite
primitive pe [c. /] (e 1 o primitiva a lui , pe [c. /]) si , [c. /] .
atunci
_
b
o
, (r) dr = 1 (/) 1 (c) = 1 (r) [
b
o
.
Aceast a formul a, numita formula Leibniz- Newton, se aplic a n
particular pentru functii continue pe [c. /] . Dar, asa cum se va vedea
n unele probleme de mai jos, exist a si functii discontinue c arora le
putem aplica formula Leibniz-Newton.
Teorema 2 (formula integr arii prin p arti pentru integrala Rie-
mann). Daca ,. q : [c. /] R sunt func tii derivabile cu derivata
integrabila pe [c. /] . atunci
_
b
o
,
0
(r) q (r) dr = , (r) q (r) [
b
o

_
b
o
, (r) q
0
(r) dr.
Teorema 3 (metoda schimb arii de variabil a pentru integrala Rie-
mann). Fie , C [c. /] o func tie data si 1 un interval di n R. Fie
, : 1 [c. /] . , C
1
(1) si c. , 1 astfel ca ,(c) = c. ,(,) = /.
Atunci (, ,),
0
[c. ,] si
_
b
o
, (r) dr =
_
t=o
t=c
, (,(t)) ,
0
(t) dt.
Functia ,(t) = r. t [c. ,] (cu ,(c) = c. ,(,) = /) este functia
care schimb a variabila r n variabila t.
Teorema 4 (metoda schimb arii strict monotone de variabil a pen-
tru integrala Riemann). Fie , : [c. /] R si , : [c. ,] [c. /] func tii
date, cu , C [c. /] si , C
1
[c. ,] . , ind o func tie strict monotona
pe [c. ,] astfel ca ,([c. ,]) = [c. /]. Atunci (, ,),
0
[c. ,] si
_
b
o
, (r) dr =
_
,
1
(b)
,
1
(o)
, (,(t)) ,
0
(t) dt.
74
Probleme rezolvate
1. Arata ti ca func tia de mai jos este integrabila Riemann pe [0. 1],
dar pentru calculul integralei lui , pe [0. 1] nu putem aplica formula
Leibniz-Newton:
, : [0. 1] R. , (r) =
_
r
2
. r [0. 1)
2. r = 1.
R. Functia , este integrabil a Riemann pe [0. 1] ind monoton a pe
[0. 1]. Dar , nu admite primitive, deoarece nu are proprietatea lui
Darboux (nu duce intervalul [0. 1] ntr-un interval, ci n [0. 1) ' 2).
Deci nu putem aplica formula Leibniz-Newton. Dar din Teorema de
continuitate a integralei ca functie de limita superioar a, avem:
_
1
0
, (t) dt = lim
a!1
a<1
_
a
0
, (t) dt = lim
a!1
a<1
_
t
3
3
[
a
0
_
=
1
3
.
2. Sa se calculeze urmatoarele integrale Riemann:
1 =
_
12
0
r ln
1 + r
1 r
dr.
R. Integrnd prin p arti, se obtine
1 =
_
12
0
_
r
2
2
_
0
ln
1 + r
1 r
dr =
=
r
2
2
ln
1 + r
1 r

1
2
0

1
2
_
12
0
r
2
1 r + 1 + r
(1 r)
2
1 r
1 + r
dr =
=
1
8
ln 3
1
2
_
12
0
2r
2
(1 r)
2
1 r
1 + r
dr =
1
8
ln 3
_
12
0
r
2
1 r
2
dr =
75
=
1
8
ln 3 +
_
12
0
1 r
2
1
1 r
2
dr =
1
8
ln 3 +
1
2
+
1
2
ln

1 r
1 + r

1
2
0
=
=
1
8
ln 3 +
1
2
+
1
2
ln
1
3
.
3. 1 =
_
1
0
r arctg r
_
1 + r
2
dr.
R. Integr amprin p arti tinnd seama de faptul c a
r
_
1 + r
2
=
__
1 + r
2
_
0
.
1 =
_
1
0
_
_
1 + r
2
_
0
arctg r dr =
_
1 + r
2
arctg r

1
0

_
1
0
_
1 + r
2
1 + r
2
dr =
=
_
1 + r
2
arctg r

1
0
ln
_
r +
_
1 + r
2
_

1
0
=
_
2
:
4
ln
_
1 +
_
2
_
.
3. 1 =
_
2
3
1 sin r + cos r
1 + sin r cos r
dr.
R. Facem substitutia tg
r
2
= t. Rezult a r = 2 arctg t, dr =
2 dt
1 + t
2
.
Pentru r =
:
3
= t =
1
_
3
, iar pentru r =
:
2
= t = 1. Integrala
devine:
1 =
_
1
1
p
3
1
2t
1+t
2
+
1t
2
1+t
2
1 +
2t
1+t
2

1t
2
1+t
2

2 dt
1 + t
2
=
= 2
_
1
1
p
3
1 t
(t
2
+ t) (t
2
+ 1)
dt = 2
_
1
1
p
3
_
1
t

1
t + 1

1
t
2
+ 1
_
dt =
= (2 ln [t[ 2 ln [t + 1[ 2 arctg t)

1
1
p
3
=
= 2 ln
_
3 2 ln 2 + 2 ln
_
1
_
3
+ 1
_
2
:
4
+ 2
:
6
.
76
4. 1
n
=
_
2
0
sin
n
r dr, : N.
R.
1
n
=
_
2
0
(cos r)
0
sin
n1
r dr =
= sin
n1
r cos r

2
0
+ (:1)
_
2
0
sin
n2
r cos
2
rdr =
= (:1)
_
2
0
sin
n2
r
_
1 sin
2
r
_
dr =
= (:1) 1
n2
(:1) 1
n
. pentru : 1.
Deci, 1
n
=
:1
:
1
n2
, : _ 2,
1
0
=
_
2
0
dr =
:
2
; 1
1
=
_
2
0
sin r dr = cos r

2
0
= 1.
Rezult a c a
1
2a
=
(2: 1) (2: 3) 2 1
2: (2: 2) 4 2

:
2
si
1
2a+1
=
2: (2: 2) 4 2
(2: + 1) (2: 1) 3 1
.
5. Arata ti ca pentru orice func tie , integrabila pe [c. /] . avem:
c)
b
_
o
, (r) dr =
b
_
o
, (c + / r) dr;
/)
b
_
0
, (r) dr =
b
_
0
, (/ r) dr;
c)
2o
_
0
, (r) dr =
o
_
0
[, (r) + , (2c r)] dr.
77
R. c) Se face schimbarea de variabil a c + / r = n.
/) Se ia c = 0 la punctul c).
c) Se face schimbarea de variabil a 2c r = n. Rezult a c a
_
o
0
, (2c r) dr =
_
o
2o
, (n) dn =
_
2o
o
, (r) dr.
_
o
0
, (r) dr +
_
o
0
, (2c r) dr =
=
_
o
0
, (r) dr +
_
2o
o
, (r) dr =
_
2o
0
, (r) dr.
6. 1 =
_
3
2
dr
(r + 1)
_
r
2
1
.
R. Facem substitutia
_
r
2
1 = t (r 1). Rezult a t =
_
r + 1
r 1
sau r =
t
2
+ 1
t
2
1
. Un calcul direct conduce la
1 =
_
p
2
p
3
dt
t
2
=
1
_
2

1
_
3
.
7. Arata ti ca func tia , : [0. 2] R. , (r) = min
_
r.
2
1 + r
2
_
este
integrabila Riemann pe [0. 2] si sa se calculeze
_
2
0
, (r) dr.
R. Not am q : [0. 2] R. q (r) = r
2
1 + r
2
. Observ am c a
q (r) = (r 1)
r
2
+ r + 2
r
2
+ 1
are semnul lui r 1. Deci,
, (r) =
_
2
1 + r
2
. r [1. 2]
r. r [0. 1] .
78
Observ am c a , este continu a, deci integrabil a Riemann. Avem
_
2
0
, (r) dr =
_
1
0
rdr +
_
2
1
2
1 + r
2
dr =
1
2
+ 2c:ctq2
:
2
.
8. Arata ti ca func tia , (r) =
arcsin r
r
2

_
1.
p
2
2
_
si calcula ti
integrala Riemann a lui , pe acest interval.
R. Fiind continu a, , este integrabil a Riemann pe
_
1.
p
2
2
_
si
admite primitive. Aplic am formula Leibniz-Newton. Deci calcul am
mai nti o primitiv a (folosind metoda integr arii prin p arti).
_
arcsin r
r
2
dr =
_ _

1
r
_
0
arcsin rdr =
1
r
arcsin r +
_
dr
r
_
1 r
2
.
Pentru a doua integral a, folosim schimbarea de variabil a r = sin t =
,(t) cu , : [:,2. :,4]
_
1.
p
2
2
_
. Evident, , este bijectiv a,
derivabil a cu ,
0
continu a si ,
0
(t) = cos t ,= 0 pe (:,2. :,4]. Dac a
, (r) =
1
r
_
1 r
2
. atunci
_
, (,(t)) ,
0
(t) dt =
_
cos t
sin t [cos t[
dt =
=
_
1
sin t
dt =
_
(cos t)
0
cos
2
t 1
dt =
1
2
ln

cos t 1
cos t + 1

.
deci
_
dr
r
_
1 r
2
=
1
2
ln

_
1 r
2
1
_
1 r
2
+ 1

+ C. Se nlocuieste n expresia
_
arcsin r
r
2
dr si, dup a aplicarea formulei Leibniz-Newton, se ajunge la
_

p
22
1
arcsin r
r
2
dr =
_
2
_
2
_
:
4
+
1
2
ln
_
3 + 2
_
2
_
.
79
6. Probleme propuse
1. Sa se arate ca urmatoarele siruri au limita si sa se calculeze
limitele lor cu ajutorul integralei denite:
c) :
a
=
1
:
_
9:
2
9:
2
+ 2
2
+
9:
2
9:
2
+ 5
2
+ ... +
9:
2
9:
2
+ (3: 1)
2
_
;
/) :
a
=
1
:
2
_
1
: + 1
+
2
2
: + 2
+ ... +
:
2
: + :
_
;
c) :
a
=
1
_
:
_
1
_
2 + 5:
+
1
_
4 + 5:
+ ... +
1
_
2: + 5:
_
.
R. c) :,4; /) |:2 (1,2) ; c)
_
7
_
5.
2. Fara a calcula imtegralele, compara ti-le:
_
2
0
sin
a
rdr si
_
2
0
sin
a+1
rdr.
R.
_
2
0
sin
a+1
rdr <
_
2
0
sin
a
rdr.
3. Arata ti ca 0 <
_
1
0
c
a
2
dr _ c.
4. Arata ti ca func tia 1 (r) =
_
sin a
0
_
1 t
2
dt este derivabila si
calcula ti derivata sa.
R. 1
0
(r) = :q:(cos r) cos
2
r.
5. Calcula ti derivatele urmatoarelor func tii specicnd si domeniile
lor de derivabilitate: c)
_
sin a
0
arcsin tdt; /)
_
a
2
+2a
0
_
1 + tdt.
R. c) rco:r; /) 2 [r + 1[ (r + 1) .
6. Determina ti valorile integralelor denite: c)
_
3
1
_
7r + 3dr;
/)
_
c
1
ln
3
rdr.
R. c) (4,21)
_
24
_
6 5
_
10
_
; /) 2c + 6.
7. Aa ti valoarea integralei
_
3
0
dr
(r
2
+ 3)
52
.
R. Integral a Cebsev (binom a); facem
_
3r
2
+ 1 = t; obtinem
_
3,24.
80
8. Rezolva ti ecua tia
_
a
p
2
dt
t
_
t
2
1
=
:
12
.
R. Integral a binom a; facem
_
t
2
1 = n; ecuatia devine
_
p
a
2
1
1
1
n
2
+ 1
dn =
:
12
; solutia este r = 2.
9. Calcula ti 1 =
_
1
0
_
1 +
_
rdr.
R. Facem t =
_
1 +
_
r; 1 = 8
__
2 + 1
_
,15.
10. Fie , : (0. ) R continu a si 1 : (0. ) R. 1 (t) =
_
2t
t
, (r) dr.
c) Ar atati c a 1 este continu a;
/) Ar atati c a 1 este derivabil a si calculati 1
0
.
R. /) 1
0
(t) = 2, (2t) , (t) .
81
Capitolul 4. Integrale improprii
1. Integrale improprii de speta I
Denitia 1. Fie , : [c. ) R, , [c. /], \/ c. Numim
_
1
o
, (r) dr = lim
b!1
_
b
o
, (r) dr.
Daca limita e nita, atunci integrala se zice convergenta sau ,
[c. ).
Daca limita este sau nu exista, atunci integrala se zice diver-
genta.
Analog,
_
b
1
, (r) dr = lim
o!1
_
b
o
, (r) dr.
_
1
1
, (r) dr = lim
o!1
b!1
_
b
o
, (r) dr.
Observatie. Dac a 1 este o primitiv a a lui , pe [c. ), atunci
_
1
o
, (r) dr = 1 () 1 (c) = 1 (r)

1
o
.
unde 1 () = lim
a!1
1 (r).
Criterii de convergent a
1) Criteriul de comparatie. Daca 0 _ , (r) _ q (r), r [c. ),
atunci
c)
_
1
o
q (r) dr convergenta implica
_
1
o
, (r) dr convergenta;
/)
_
1
o
, (r) dr divergenta implica
_
1
o
q (r) dr divergenta.
2) Criteriul de comparatie cu limit a. Presupunem ca 0 _
, (r) . 0 _ q (r) . (\) r [c. ) si ca exista lim
a!1
, (r) ,q (r) = .
0 _ _ . Atunci:
82
(c) Pentru < si
_
1
o
q (r) dr (C) . rezulta ca si
_
1
o
, (r) dr
(C) .
(/) Pentru 0 si
_
1
o
q (r) dr (1) . rezulta ca si
_
1
o
, (r) dr
(1) .
(c) Pentru 0 < < . integralele
_
1
o
, (r) dr si
_
1
o
q (r) dr au
aceea si natura.
3) Criteriul n c. Daca exista lim
a!1
r
c
, (r) = , 0 < < ,
atunci
c) c 1 implica
_
1
o
, (r) dr convergenta;
/) c _ 1 implica
_
1
o
, (r) dr divergenta.
Denitia 2. Daca
_
1
o
[, (r)[ dr convergenta, atunci
_
1
o
, (r) dr
se nume ste absolut convergenta, iar , se nume ste absolut inte-
grabila pe [c. ).
Observatie. Orice functie absolut integrabil a pe [c. ), este in-
tegrabil a pe [c. ).
Criteriul lui Dirichlet
Daca c) , [c. /], \/ c si

_
b
o
, (r) dr

_ /,
/) q (r) 0 (n mod monoton) pentru r ,
atunci
_
1
o
, (r) q (r) dr este convergenta.
Criteriul lui Abel
Daca c) , [c. ),
/) q monotona si marginita pe [c. ),
atunci
_
1
o
, (r) q (r) dr este convergenta.
Probleme rezolvate
1. Folosind deni tia, sa se cerceteze convergen ta integralelor:
83
c)
1
_
0
dr
1 + r
2
; /)
1
_
0
c
oa
sin r dr, c 0; c)
1
_
1
r
1 + r
4
dr.
R. c)
1
_
0
dr
1 + r
2
= lim
b!1
b
_
0
dr
1 + r
2
= lim
b!1
arctg / =
:
2
, deci integrala
converge.
/)
1
b
=
_
b
0
c
oa
sin r dr =
_
b
0
c
oa
(cos r)
0
dr =
= c
oa
cos r

b
0
+
_
b
0
cc
oa
cos r dr =
= c
ob
cos / + 1 c
_
c
oa
sin r

b
0

_
b
0
cc
oa
sin r dr
_
=
= c
ob
cos / + 1 c
_
c
ob
sin / + c1
b
_
.
Deci
1
b
_
1 + c
2
_
= c
ob
cos /+1cc
ob
sin / =1
b
=
c
ob
cos / + 1 cc
ob
sin /
1 + c
2
.
Cum lim
b!1
1
b
=
1
1 + c
2
=
1
_
0
c
oa
sin r dr converge si
1
_
0
c
oa
sin r dr =
1
1 + c
2
.
c)
_
1
1
r
1 + r
4
dr = lim
b!1
_
b
0
r
1 + r
4
dr + lim
o!1
_
0
o
r
1 + r
4
dr =
=
1
2
lim
b!1
arctg /
2

1
2
lim
o!1
arctg c
2
=
1
2
:
2

1
2
:
2
= 0.
Integrala este convergent a.
2. Studia ti convergen ta integralei probabilita tilor
1
_
0
c
a
2
dr.
84
R. Scriem
1
_
0
c
a
2
dr =
1
_
0
c
a
2
dr +
1
_
1
c
a
2
dr si observ am c a doar a
doua integral a este improprie. Studiem convergenta ei. Pentru r 1
avem 0 < c
a
2
< c
a
si cum
1
_
1
c
a
dr = c
a

1
1
= c
1
este conver-
gent a, rezult a c a
1
_
1
c
a
2
dr converge, deci si
1
_
0
c
a
2
dr converge.
3. Studia ti convergen ta integralelor cu ajutorul criteriului n c:
c)
1
_
0
dr
1 + r
4
; /)
1
_
0
arctg r
r
dr;
R. c) lim
a!1
r
c
, (r) = lim
a!1
r
c
1 + r
4
= 1 (0. ) pentru c = 4 1.
Deci, integrala converge.
/) lim
a!1
r
c
, (r) = lim
a!1
arctg r
r
1c
=
:
2
(0. ) pentru c = 1 _ 1.
Deci, integrala diverge.
4. Sa se analizeze convergen ta integralei
1
_
o
sin r
r
A
dr, c 0, ` 0.
R. Aplic am Criteriul Dirichlet pentru , (r) = sin r, q (r) =
1
r
A
.
, [c. /], \/ c si

_
b
o
sin r dr

= [cos / cos c[ _ 2.
q (r) =
1
r
A
0 monoton, pentru r .
Deci, integrala converge.
5. Arata ti ca
1
_
o
sin r
r
dr ( c 0) nu este absolut convergenta.
R. Integrala este convergent a conform exercitiului 4 pentru ` = 1.
Ar at am c a
1
_
o
[sin r[
r
dr este divergent a.
Presupunem c a
1
_
o
[sin r[
r
dr converge. Atunci, cum sin
2
r _ [sin r[,
85
rezult a c a
1
_
o
sin
2
r
r
dr converge, ceea ce este echivalent cu faptul c a
1
2
1
_
o
1 cos 2r
r
dr converge. Dar
1
2
_
1
o
1 cos 2r
r
dr =
1
2
_
1
o
dr
r

1
2
_
1
o
cos 2r
r
dr.
Conform Criteriului Dirichlet,
1
_
o
cos 2r
r
dr converge (ca n problema
6). Deci
1
_
o
dr
r
converge. Absurd, deoarece
1
_
o
dr
r
= ln r

1
o
= .
6. Sa se studieze convergen ta integralei improprii
1
_
1
cos r
2
dr.
R. Facem schimbarea de variabil a r =
_
t. Rezult a dr =
dt
2
_
t
si
deci
1 =
_
1
1
cos r
2
dr =
_
1
1
cos t
2
_
t
dt.
Dar aceast a integral a converge conform Criteriului lui Dirichlet pentru
, (t) = cos t si q (t) = 1,(2
_
t). Prin urmare si 1 converge.
7. Fie 1 =
1
_
1
sin r
r
A
dr. Sa se arate ca:
c) Pentru ` 0. integrala 1 converge.
/) Pentru 0 < ` _ 1. integrala 1 este semiconvergenta ( 1 con-
verge, dar J =
1
_
1

sin r
r
A

dr diverge), iar pentru ` 1. 1 este absolut


convergenta.
R. c) Sunt ndeplinite ipotezele din Criteriul Dirichlet:
, (r) = sin r, , [1. /], \/ 0 si
b
_
1
sin r dr = [cos 1 cos /[ _ 2.
86
q (r) =
1
r
A
0 monoton descresc atoare pentru r (` 0).
Deci pentru ` 0.
1
_
1
sin r
r
A
dr converge.
/) Ar at am c a J =
1
_
1

sin r
r
A

dr diverge pentru 0 < ` _ 1 si con-


verge pentru ` 1. Avem estimarea:

sin r
r
A

_
sin
2
r
r
A
=
1 cos 2r
2r
A
=
1
2r
A

1
2
cos 2r
r
A
.
Dar,
_
1
1
1
2r
A
dr =
_

_
1
2
r
A+1
` + 1

1
1
, pentru ` ,= 1
1
2
ln [r[

1
1
= , pentru ` = 1.
Dac a 0 < ` _ 1. atunci
1
_
1
1
2r
A
dr = . iar dac a ` 1. atunci integrala
are o valoare nit a, anume 1,2 (` 1) . Deci
1
_
1
1
2r
A
dr diverge pentru
0 < ` _ 1 si converge pentru ` 1.
Pe de alt a parte,
1
_
1
cos 2r
r
A
dr converge conform Criteriului lui Dirich-
let, ca n problema 6, pentru orice ` 0.
De aici,
1
_
1

sin r
r
A

dr diverge pentru 0 < ` _ 1 si converge pen-


tru ` 1. Cum
1
_
1
sin r
r
A
dr converge pentru orice ` 0, rezult a c a
1
_
1
sin r
r
A
dr este semiconvergent a pentru 0 < ` _ 1 si absolut conver-
gent a pentru ` 1.
87
2. Integrale improprii de speta a II-a
Denitia 1. Fie / punct singular pentru func tia , : [c. /) R
(adica un punct n vecinatatea caruia , este nemarginita ) si integra-
bila pe \[c. / ], cu 0. Atunci denim
_
b
o
, (r) dr = lim
.!0
_
b.
o
, (r) dr.
daca aceasta limita exista.
Observatie. Dac a , admite primitiva 1 pe [c. / ] si dac a exist a
1 (/) = lim
.!0
1 (/ ), atunci
_
b
o
, (r) dr = 1 (/) 1 (c) = 1 (r)

b
o
.
Analog se denesc integralele improprii de speta a doua n c. Pen-
tru integralele improprii de speta a doua, criteriile de convergent a sunt
similare cu cele pentru speta nti. Reamintim mai jos doar cele dou a
variante ale Criteriului n c. una pentru integrala improprie n /. alta
pentru integrala improprie n c.
Criteriul de convergent a n c (pentru integrale improprii n /)
Daca , : [c. /) [0. ) si lim
a!b

(/ r)
c
, (r) = [0. +],
atunci
c) c < 1, < implica
_
b
o
, (r) dr convergenta;
/) c _ 1, 0 implica
_
b
o
, (r) dr divergenta.
Criteriul de convergent a n c (pentru integrale improprii n c)
Daca , : (c. /] [0. ) si lim
a!o
+
(r c)
c
, (r) = [0. +],
atunci
c) c < 1, < implica
_
b
o
, (r) dr convergenta;
/) c _ 1, 0 implica
_
b
o
, (r) dr divergenta.
88
Probleme rezolvate
1. Studia ti convergen ta integralelor improprii de spe ta a II-a:
c)
0
_
1
dr
_
1 r
2
; /)
13
_
1
dr
r
_
3r
2
2r 1
; c)
12
_
0
dr
r ln
2
r
.
R. c) , (r) =
1
_
1 r
2
este nem arginit a n vecin atatea lui r = 1.
Prin calcul direct,
_
0
1
dr
_
1 r
2
= lim
.!0
_
0
1+.
dr
_
1 r
2
= lim
.!0
arcsin r

0
1+.
=
= lim
.!0
arcsin (1 + ) =
:
2
.
Integrala este convergent a.
/) Functia , (r) =
1
r
_
3r
2
2r 1
este nem arginit a n vecin atatea
lui r =
1
3
.
1 = lim
.!0
_
(13).
1
dr
r
_
3r
2
2r 1
= lim
.!0
_
arcsin
r + 1
2r
_

(13).
1
=
= lim
.!0
arcsin
3 2
6 + 2
=
:
2
.
Integrala este convergent a.
c) , (r) =
1
r ln
2
r
este nem arginit a n vecin atatea lui r = 0.
1 = lim
.!0
_
12
.
(ln r)
0
ln
2
r
dr = lim
.!0
_

1
ln r
_

12
.
= lim
.!0
_
1
ln 2
+
1
ln
_
=
1
ln 2
.
Integrala este convergent a.
89
2. Studia ti convergen ta integralei
1
_
0
dr
_
1 r
4
.
R. Functia , (r) =
1
_
1 r
4
este nem arginit a n vecin atatea lui
r = 1. Observ am c a
= lim
a%1
(1 r)
c
, (r) = lim
a%1
(1 r)
c
(1 r)

1
2
(1 + r)

1
2
_
1 + r
2
_

1
2
.
Pentru c = 1,2.
= 2

1
2
2

1
2
=
1
2
< .
deci integrala converge pentru c a c =
1
2
< 1 si limita < .
3. Studia ti convergen ta integralelor cu ajutorul Criteriului n c:
c)

2
_
0
c tg r dr; /)
100
_
0
dr
3
_
r + 2
4
_
r +
5
_
r
; c)
1
_
0
dr
3
_
1 r
4
.
R. c) lim
a&0
(r 0)
c
, (r) = lim
a&0
r
c
sin r
cos r = 1 0 pentru c = 1 _
1. Deci, integrala diverge.
/) Functia , este nem arginit a n vecin atatea lui 0. Integrala este
improprie de speta a II-a. Deoarece
lim
a&0
(r 0)
c
, (r) = lim
a&0
r
c
3
_
r + 2
4
_
r +
5
_
r
= 1 <
pentru c =
1
5
< 1, integrala converge.
c) , este nem arginit a n vecin atatea lui 1. Observ am c a
lim
a%1
(1 r)
c
, (r) = lim
a%1
(1 r)
c
1
3
(1 + r)

1
3
_
1 + r
2
_

1
3
=
= 2

1
3
2

1
3
<
90
pentru c =
1
3
< 1. Deci, integrala converge.
4. Arata ti ca
1
_
0
sin r
r
A
dr converge pentru 0 < ` < 2 si diverge
pentru ` _ 2.
R. Integrala este improprie n 0, dac a ` 0 (si proprie pentru
` _ 0). Rezolv am problema cu Criteriul n c :
lim
a!0
(r 0)
c
sin r
r
A
= lim
a!0
sin r
r
r
cA+1
=
_
_
_
1, dac a , = c ` + 1 = 0
0, dac a , 0
, dac a , < 0
.
Pentru c < 1, , _ 0 (0 _ , = c ` + 1 < 2 ` = ` < 2),
1
_
0
sin r
r
A
dr converge.
Pentru c _ 1, , _ 0 (0 _ , = c ` + 1 _ 2 ` = ` _ 2),
1
_
0
sin r
r
A
dr diverge.
5. Sa se calculeze valoarea principala n sens Cauchy a integralei
1
_
1
dr
r
.
R.
1
_
1
dr
r
=
0
_
1
dr
r
+
1
_
0
dr
r
. Ambele integrale sunt improprii n
0 si sunt divergente (
0
_
1
dr
r
= ln [r[

0
1
= ;
1
_
0
dr
r
= ln [r[

1
0
= ).
Rezult a c a
1
_
1
dr
r
nu e convergent a n sens obisnuit (ar trebuit ca am-
bele integrale s a e convergent a). Dar exist a lim
.!0
_
.
_
1
dr
r
+
1
_
.
dr
r
_
=
91
lim
.!0
(ln ln ) = 0. Deci Vp
1
_
1
dr
r
= 0. (La Vp se izoleaz a punctele
singulare pe intervale simetrice.)
6. Stabili ti convergen ta integralei

2
_
0
ln sin r dr.
R. Integrala este improprie n 0. Not am = lim
a!0
(r 0)
c
, (r) =
lim
a!0
r
c
ln sin r. Fie n continuare c 0. Aplicnd regula lui lHpital,
g asim
= lim
a!0
ln sin r
r
c
= lim
a!0
cos a
sin a
cr
c1
= lim
a!0
1
c
cos r
r
sin r
r
c
= 0.
Lund c (0. 1), cum = 0 < , rezult a c a

2
_
0
ln sin r dr converge.
7. Este
1
_
0
ln r
1 + r
2
dr convergenta?
R. Integrala este improprie att n 0. ct si n . Observ am c a
1
_
0
ln r
1 + r
2
dr =
1
_
0
ln r
1 + r
2
dr +
1
_
1
ln r
1 + r
2
dr.
1
1
=
1
_
0
ln r
1 + r
2
dr converge pentru c a
|
1
= lim
a!0
r
c
ln r
1 + r
2
= lim
a!0
ln r
r
c
lim
a!0
1
1 + r
2
= lim
a!0
1,r
cr
c1
= lim
a!0
1
c
r
c
= 0.
pentru c 0 (|
1
< ; lu am 0 < c < 1 =1
1
converge).
92
1
2
=
1
_
1
ln r
1 + r
2
dr converge ntruct
|
2
= lim
a!1
r
c
ln r
1 + r
2
= lim
a!1
r
2
1 + r
2
ln r
r
2c
=
= lim
a!1
1,r
(2 c) r
1c
= lim
a!1
1
2 c
r
c2
= 0
pentru 1 < c < 2. Asadar integrala dat a este convergent a att n 0
ct si n . adic a este convergent a.
3. Integralele lui Euler ( si 1)
Urm atoarele dou a integrale improprii cu parametri se numesc in-
tegralele lui Euler:
1. B(j. ) =
1
_
0
r
j1
(1 r)
q1
dr integrala lui Euler de speta I
(j. 0).
2. (j) =
1
_
0
r
j1
c
a
dr integrala lui Euler de speta a II-a (j 0).
Propriet ati:
3. B(j. ) = B(. j).
4. (j + 1) = j(j), (: + 1) = :! (: N), (1) = 1.
5. B(j. ) =
(j) ()
(j + )
.
6. B(j. 1 j) =
:
sin j:
(j < 1).
7. (j) (1 j) =
:
sin j:
(j < 1).
93
Probleme rezolvate
Utiliznd integralele lui Euler, sa se calculeze urmatoarele integrale
Riemann:
1.
_
1
0
_
r r
2
dr.
R. Observ am c a
_
1
0
_
r r
2
dr =
_
1
0
r
1
2
(1 r)
1
2
dr =
_
1
0
r
3
2
1
(1 r)
3
2
1
dr =
(1)
= B
_
3
2
.
3
2
_
(5)
=

_
3
2
_

_
3
2
_
(3)
(4)
=

_
1
2
_
1
2

_
1
2
_
1
2
2!
=
=
1
8
_

_
1
2
__
2
=
1
8

_
1
2
_

_
1
1
2
_
(7)
=
1
8
:
sin

2
=
:
8
.
2.
_
o
0
r
2
_
c
2
r
2
dr..
R.
Avem
_
o
0
r
2
_
c
2
r
2
dr
a=o
p
&
=
_
1
0
c
3
n
_
c
2
c
2
n
dn
2
_
n
=
=
c
4
2
_
1
0
n
1
2
(1 n)
1
2
dn =
c
4
2
B
_
3
2
.
3
2
_
=
:c
4
16
.
conform calculului de la problema precedent a.
3.
_
1
0
4
_
r
(1 + r)
2
dr.
R. Fie t =
r
r + 1
=r =
t
1 t
. dr =
dt
(1 t)
2
.
94
4
_
r =
4
_
t
4
_
1 t
.
1
(1 + r)
2
= (1 t)
2
. Atunci
_
1
0
4
_
r
(1 + r)
2
dr se scrie
_
1
0
4
_
r
(1 + r)
2
dr =
_
1
0
4
_
t
4
_
1 t
(1 t)
2
dt
(1 t)
2
=
= B
_
5
4
.
3
4
_
=

_
5
4
_

_
3
4
_
(2)
(4)
=
1
4

_
1
4
_

_
3
4
_
1!
(7)
=
1
4
:
sin

4
=
:
2
_
2
.
4.
_
1
0
c
a
2
dr.
R.
_
1
0
c
a
2
dr
a
2
=&
=
_
1
0
c
&
dn
2
_
n
=
1
2
_
1
0
n
1
2
1
c
&
dn
(2)
=
1
2

_
1
2
_
=
_
:
2
.
deoarece, conform propriet atii 7.
_
1
2
_

_
1
1
2
_
=
:
sin

2
= :. deci

_
1
2
_
=
_
:.
5.
_
1
0
r
2a
c
a
2
dr.
R.
_
1
0
r
2a
c
a
2
dr
a
2
=&
=
_
1
0
n
a
c
&
dn
2
_
n
=
1
2
_
1
0
n
a
1
2
c
&
dn =
(2)
=
1
2

_
: +
1
2
_
(4)
=
1
2
_
:
1
2
__
:
3
2
_

3
2

1
2

_
1
2
_
=
=
1 3 (2: 1)
2
a+1
_
:.
95
6.
_
2
0
sin
2a
,d,.
R. Facem schimbarea de variabil a sin
2
, = t. Atunci, sin , =
_
t.
, = arcsin
_
t. d, =
dt
2
_
t (1 t)
.
_
2
0
sin
2a
,d, =
_
1
0
t
a
dt
2
_
t (1 t)
=
1
2
_
1
0
t
a
1
2
(1 t)

1
2
dt =
(1)
=
1
2
1
_
: +
1
2
.
1
2
_
(5)
=
1
2

_
: +
1
2
_

_
1
2
_
(: + 1)
=
1
2

_
: +
1
2
_
_
:
:!
=
=
1
2
_
:
:!
_
:
1
2
__
:
3
2
_

3
2

1
2

_
1
2
_
=
:
2
(2: 1) (2: 3) 3 1
2
a
:!
.
7.
_
2
0
sin
6
r cos
4
r dr.
R. Utiliz am schimbarea de variabil a sin
2
r = n. Din aceasta rezult a
r = arcsin
_
n. dr =
dn
2
_
n(1 n)
. Avem
_
2
0
sin
6
r cos
4
r dr =
_
1
0
n
3
__
1 n
_
4 dn
2
_
n
_
1 n
=
=
1
2
_
1
0
n
5
2
(1 n)
3
2
dn =
1
2
1
_
7
2
.
5
2
_
=
1
2

_
7
2
_

_
5
2
_
(6)
=
=
1
2
5
2

3
2

1
2

_
1
2
_
3
2

1
2

_
1
2
_
5!
=
45
2
6
5!
: =
3
2
6
8
:.
4. Probleme propuse
1. S a se cerceteze natura integralei improprii
_
1
1
rc
2a
sin rdr.
R. Absolut convergent a.
96
2.
_
1
1
(sin 2r,r
j
)dr. j 0.
R. Absolut convergent a pentru j 1; semiconvergent a pentru
0 < j _ 1 (Criteriul Dirichlet).
3.
_
1
0
sin rdr.
R. Divergent a.
4.
_
1
0
r cos rdr.
R. Divergent a.
5. S a se cerceteze natura integralelor si n caz de convergent a s a
se calculeze valoarea lor:
c)
_
1
o
dr
r
2
+ r 2
. c 0; /)
_
1
1
dr
(1 + r)
_
r
.
R. c)
1
3
ln
c + 2
c 1
; /) :,2.
6. Stabiliti convergenta integralei

2
_
0
ln(cos r) dr.
R. Criteriul n c : converge.
7. Studiati convergenta integralei
_
1
0
dr
(2 + r
2
)
_
1 r
2
.
R. Criteriul n c. Converge.
8. Studiati convergenta integralei dat a prin relatia de recurent a
1
a
=
_
2
0
sin
2
:r
sin r
dr. : _ 1.
R. Converge. Valoarea integralei este 1
a
=
a

I=1
1, (2/ 1) .
97
Capitolul 5. Integrale curbilinii
1. Integrale curbilinii de speta I
Denitia 1. Se nume ste drum (parametrizat) n R
a
orice func tie
: [c. /] R
a
. (t) = (
1
(t). ....
a
(t)). t [c. /] continua. Ecua tiile
:
_
_
_
r
1
=
1
(t)
..........
r
a
=
a
(t)
. t [c. /]
denesc reprezentare parametrica a drumului .
Drumul opus lui : [c. /] R
a
este

: [c. /] R
a
.

(t) =
(c + / t) . (\) t [c. /] .
Dac a
1
: [c. /] R
a
si
2
: [/. c] R
a
sunt drumuri cu propri-
etatea c a
1
(/) =
2
(/) . atunci juxtapunerea lui
1
cu
2
este drumul

1
'
2
: [c. c] R
a
.
(
1
'
2
) (t) =
_

1
(t) . t [c. /]

2
(t) . t [/. c] .
Un drum : [c. /] R
a
. = (
1
. ....
a
) se numeste drum neted,
dac a functiile
1
. ....
a
C
1
([c. /]) . Un drum : [c. /] R
a
se nu-
meste neted pe por tiuni dac a se poate scrie ca o juxtapunere a unui
num ar nit de drumuri netede.
0
A A=
1
A
1 k
A
k
A
1
A
B A
P
=
1 + k
A
Fie : [c. /] R
a
un drum
dat de reprezentarea parametric a
de mai sus, T([c. /]), :
c = t
0
< t
1
< < t
j
= / o di-
viziune a intervalului [c. /] si

drumul poligonal cu vrfurile n


punctele
I
(
1
(t
I
). ....
a
(t
I
))
98
, (\)/ = 1. j. Atunci lungimea
drumului poligonal

este
|(

) =
j

I=1
[
I1

I
[ =
=
j

I=1
_
[
1
(t
I
)
1
(t
I1
)]
2
+ ... + [
a
(t
I
)
a
(t
I1
)]
2
.
Denitia 2. Spunem ca drumul are lungime nita sau ca este
recticabil daca mul timea |(

). T([c. /]) este marginita. n


acest caz, lungimea | () a drumului este
|() = sup
2D[o,b]
|(

).
Teorema 1 (de reprezentare integral a a lungimii unui drum). Fie
: [c. /] R
a
. = (
1
. ....
a
) un drum neted (sau neted pe por tiuni).
Atunci drumul este recticabil, iar lungimea sa este
|() =
b
_
o
_
[
0
1
(t)]
2
+ ...[
0
a
(t)]
2
dt.
Corolar 1. Presupunem ca : [c. /] R
2
este un drum denit
parametric prin
:
_
r = r.
= , (r) .
pentru r [c. /] . unde , C
1
([c. /]) . Atunci este drum recticabil,
iar lungimea sa este
| () =
_
b
o
_
1 + ,
0
(r)
2
dr.
99
Denitia 3. Spunem ca drumurile
1
: [c. /] R
a
si
2
: [c. d]
R
a
sunt drumuri echivalente prin rela tia : de schimbare de parametru
( si notam
1
:
2
) daca exista o func tie , : [c. d] [c. /] bijectiva,
continua si strict crescatoare astfel nct
2
=
1
,.
Se poate ar ata c a relatia : este o relatie de echivalent a pe multimea
drumurilor din R
a
.
Denitia 4. Numim curba orientata o clasa de drumuri echiva-
lente n raport cu rela tia : de schimbare de parametru.
Fie : [c. /] R
a
un drum recticabil, = (
1
.
2
. ....
a
) . Vom
deni integrala curbilinie a functiei 1 : ([c. /]) R n raport cu
lungimea de arc. Pentru aceasta, e o diviziune a intervalului
[c. /] . t
I
[t
I1
. t
I
] . / = 1. j un sistem de puncte intermediare si
:
I
lungimea segmentului de dreapt a de extremit ati
I1
si
I
. adic a
:
I
= | ([
I1

I
]) =
_
[
1
(t
I
)
1
(t
I1
)]
2
+ ... + [
a
(t
I
)
a
(t
I1
)]
2
.
Atunci suma Riemann atasat a functiei 1 n raport cu lungimea
curbei . diviziunii si sistemului de puncte intermediare t = t
I

I=1,j
este
o

(1. . t) =
j

I=1
1 ( (t
I
)) :
I
=
j

I=1
1 (
1
(t
I
) . ....
a
(t
I
))
_
[
1
(t
I
)
1
(t
I1
)]
2
+ ... + [
a
(t
I
)
a
(t
I1
)]
2
.
Denitia 5. Spunem ca func tia 1 este integrabila n raport cu
lungimea curbei daca exista un numar real 1 cu proprietatea ca
(\) 0. () o = o () 0 astfel nct (\) 1([c. /])(=mul timea
diviziunilor intervalului [c. /]) cu [[[[ < o () si oricare ar sistemul
de puncte intermediare t = t
I

I=1,j
. sa avem [o

(1. . t) 1[ < .
100
Num arul 1. dac a exist a, este unic si se numeste integrala curbilinie
(pe curba ) a func tiei 1. Se noteaz a 1 =
_

1 (r) d:.
Teorema 2 (de reducere a integralei curbilinii de speta I la o
integral a Riemann). Fie : [c. /] R
a
, = (
1
.
2
. ....
a
) o curba
neteda sau neteda pe por tiuni, 1 _ R
a
un domeniu ce con tine curba
si 1 : 1 R o func tie continua. Atunci exista integrala curbilinie
_

1 (r) d: si avem
_

1 (r
1
. .... r
a
) d: =
_
b
o
1 ( (t))
_
(
0
1
(t))
2
+ ... + (
0
a
(t))
2
dt.
Probleme rezolvate
1. Sa se calculeze lungimile urmatoarelor arce de curba plane:
c) r = c (t sin t) . = c (1 cos t) . t [0. 2:] (cicloida);
/) = ln rr
2
,8 care se proiecteaza pe axa Cr n intervalul (2. 5) ;
c) c
2
= r
3
de la r = c la r = / ( 0 < c < /) (arcul parabolei
semicubice).
R. Deoarece curbele sunt netede pe portiuni, rezult a c a au lungimi
nite, care se calculeaz a dup a formula din Teorema 1.
c) Avem r
0
(t) = c (1 cos t) .
0
(t) = c sin t. De aici,
d:
2
= c
2
_
1 2 cos t + cos
2
t + sin
2
t
_
dt
2
= 2c
2
(1 cos t) dt
2
=
= 4c
2
sin
2 t
2
dt
2
. Atunci,
| () =
_
2
0
2c sin
t
2
dt = 8c.
101
/) Pentru o curb a plan a denit a n mod explicit prin = , (r) .
, C
1
. avem d: =
_
1 + (,
0
(r))
2
dr, iar lungimea arcului de curb a
cuprins ntre r
1
si r
2
este | () =
_
a
2
a
1
d:.
d: =
_
1 +
_
1
r

r
4
_
2
dr =
_
_
r
4
+
1
r
_
2
dr.
iar lungimea arcului de curb a cerut este
| () =
_
5
2
_
r
4
+
1
r
_
dr =
21
8
+ ln
5
2
.
c) Ecuatiile parametrice ale curbei sunt r =
3
_
ct
2
. = t. t
_
c.
_
/
3
c
_
. Atunci, r
0
(t) =
2
3
3
_
c
t
.
0
(t) = 1. Deci, d: =
_
4
9
3
_
c
2
t
2
+ 1dt.
iar | () =
_
b
_
bo
o
_
4
9
3
_
c
2
t
2
+ 1dt. Pentru a calcula aceast a integral a,
facem schimbarea de variabil a
3
_
c
2
t
2
= n
2
. De aici, t =
c
n
3
= dt =

3c
n
4
dn. n =
3
_
c
t
. Deci,
| () =
_
_
ob
1
_
4
9
n
2
+ 1
3c
n
4
dn = 3c
_
1
_
ob
_
4
9
n
2
+ 1
1
n
4
dn.
Notnd = 2n,3 = | () =
8c
9
_
23
(23)
_
ob
_

2
+ 1

4
d. facem acum
o nou a schimbare de variabil a:
1

= r =
1
r
= . d =
1
r
2
dr.
Deci, | () =
8c
9
_
(32)
_
bo
(32)
r
_
r
2
+ 1dr. S a determin am o primitiv a
102
a functiei de sub integral a:
1 =
_
r
_
r
2
+ 1dr =
_
r (r
2
+ 1)
_
r
2
+ 1
dr =
_
r
3
_
r
2
+ 1
dr+
_
r
_
r
2
+ 1
dr =
=
_
r
2
_
_
r
2
+ 1
_
0
dr +
_
r
2
+ 1 = r
2
_
r
2
+ 1 21 +
_
r
2
+ 1.
deci 1 =
1
3
(r
2
+ 1)
_
r
2
+ 1 + C. Aplicnd formula Leibniz-Newton,
g asim | () =
1
27
_
c
_
(9/ + 4c)
32
(13c)
32
_
.
2. Sa se calculeze
_

c
a
d:. unde este curba data parametric
prin ecua tiile:
_
r = ln(1 + t
2
)
= 2c:ctqt t + 1
. t [0. 1].
R. Functia 1 : R
2
R. 1(r. ) = c
a
ind continu a si curba
ind neted a, exist a integrala din enunt. ntruct
r
0
(t) =
2t
1 + t
2
.
0
(t) =
2
1 + t
2
1 =
1 t
2
1 + t
2
.
obtinem
_
r
0
(t)
2
+
0
(t)
2
=
_
_
2t
1 + t
2
_
2
+
_
1 t
2
1 + t
2
_
2
= 1.
Utiliznd Teorema 2 ajungem la
1 =
_

c
a
d: =
1
_
0
(2c:ctqtt+1)c
ln(1+t
2
)
dt =
1
_
0
2c:ctqt
1
1 + t
2
dt
103

1
_
0
t
1 + t
2
dt +
1
_
0
1
1 + t
2
dt = c:ctq
2
t[
1
0

1
2
ln(1 + t
2
)[
1
0
+
+c:ctqt[
1
0
=
:
2
16
+
:
4

1
2
ln 2.
3. Sa se calculeze integralele curbilinii de spe ta nti: c) 1 =
_
1
d:. unde 1 este arcul denit prin r = t. =
_
t. t [1. 2] ;
/) 1 =
_

r.d:. unde este elicea circulara data de : r = cos t.


= c sin t. . = /t. t [0. 2:] .
R. Functiile de sub integrale sunt continue, iar curbele sunt netede,
deci exist a integralele.
c) 1 =
_
2
1
_
t
_
1 +
1
4t
dt =
1
2
_
2
1
_
4t + 1dt =
1
3
(4t + 1)
32
[
2
1
=
1
3
_
27 5
_
5
_
.
/) 1 =
_
2
0
c
2
/t cos t sin t
_
c
2
cos
2
t + c
2
sin
2
t + /
2
dt =
= c
2
/
_
c
2
+ /
2
2
_
2
0
t sin 2tdt =
:
2
c
2
/
_
c
2
+ /
2
.
4. Sa se calculeze integralele curbilinii de spe ta nti: c) 1 =
_

(r
2
+
2
) d:. r = c (cos t + t sin t), = c (sin t t cos t) . t [0. 2:] ;
/) 1 =
_

_
r
2
+
2
d:. : r
2
+
2
= cr.
R. Curbele de mai sus sunt netede pe portiuni, iar functiile de sub
integral a sunt continue pe R
2
.
c) r
0
(t) = ct cos t.
0
(t) = ct sin t. d: =
_
(r
0
(t))
2
+ (
0
(t))
2
=
104
ctdt = dt. Deci, 1 =
= c
3
_
2
0
_
cos
2
t + t
2
sin
2
t + 2t sin t cos t + sin
2
t + t
2
cos
2
t 2t sin t cos t
_
tdt
= c
3
_
2
0
_
1 + t
2
_
tdt = c
3
_
t
2
2
+
t
4
4
_
[
2
0
= 2c
3
_
1 + 2:
2
_
:
2
.
/) Cercul se mai scrie
_
r
c
2
_
2
+
2
=
c
2
4
. Parametric, avem
_
_
_
r =
c
2
+
c
2
cos t
=
c
2
sin t. t [0. 2:] .
Atunci, r
0
(t) =
c
2
sin t.
0
(t) =
c
2
cos t. d: =
c
2
dt. de aici,
1 =
_
2
0
_
c
_
c
2
+
c
2
cos t
_
c
2
dt =
c
2
2
_
2
_
2
0
_
2

cos
t
2

dt =
c
2
2
_

0
cos
t
2
dt

c
2
2
_
2

cos
t
2
dt = 2c
2
.
5. Sa se calculeze integralele curbilinii de spe ta I luate luate de-a
lungul curbelor indicate: c)
_

r.d:. : r = t. =
_
2
_
2,3
_
t
32
.
. = t
2
,2. t [0. 1] ; /)
_

r
2
d:. : r
2
+
2
+ .
2
= c
2
. r + + . = 0.
c 0.
R. Curbele de mai sus sunt netede, iar functiile de sub integral a
sunt continue, deci exist a integralele curbilinii de speta I.
105
c) Elementul de arc este d: =
_
1 + 2t + t
2
dt = (1 + t) dt. iar
integrala devine
1 =
_
1
0
_
2
3
t
92
(1 + t) dt =
_
2
3
_
2
11
t
112
+
2
13
t
132
_
[
1
0
=
16
_
2
143
.
/) Ecuatiile carteziene implicite ale curbei sunt:
_
. = r
2r
2
+ 2
2
+ 2r = c
2
=
_
_
_
. = r
_
r +

2
_
2
+
3
2
4
=
c
2
2
.
Atunci, ecuatiile parametrice ale curbei sunt
_

_
r +

2
=
c
_
2
cos t

_
3
2
=
c
_
2
sin t
. = r
=
_

_
r =
_
6
6
c sin t +
c
_
2
2
cos t
=
_
6
3
c sin t
. =
_
6
6
c sin t
c
_
2
2
cos t. t [0. 2:] .
Avem r
0
(t) =
_
6
6
c cos t
c
_
2
2
sin t.
0
(t) =
_
6
3
c cos t. .
0
(t) =

_
6
6
c cos t +
c
_
2
2
sin t. d: = cdt. Integrala devine
1 =
_
2
0
_
1
6
c
2
sin
2
t +
c
2
2
cos
2
t
2
_
3
6
c
2
sin t cos t
_
cdt =
=
c
3
6
_
2
0
1 cos 2t
2
dt +
c
3
2
_
2
0
1 + cos 2t
2
dt
_
3
6
c
3
_
2
0
sin 2tdt =
= [
c
3
6
_
t
2

sin 2t
4
_
+
c
3
2
_
t
2
+
sin 2t
4
_

_
3
6
c
3
_

cos 2t
2
_
][
2
0
=
2:c
3
3
.
106
2. Integrale curbilinii de speta a II-a
Denitia 1. Numim forma diferen tiala pe domeniul 1 _ R
a
o
expresie de tipul . = 1
1
dr
1
+ ... + 1
a
dr
a
. unde 1
1
. .... 1
a
: 1 R
sunt func tii date depinznd de : variabile (numite coecien tii formei
diferen tiale .).
Cazuri particulare. a) Pentru : = 2. o form a diferential a . :
1 _ R
2
R are forma
. = 1 (r. ) dr + Q(r. ) d.
b) Pentru : = 3. . : 1 _ R
3
R
. = 1 (r. . .) dr + Q(r. . .) d + 1(r. . .) d..
Fie drumul dat parametric prin
:
_
_
_
r
1
=
1
(t)
...........
r
a
=
a
(t)
si 1
1
. ...1
a
: ([c. /]) R functii date. Not am . = 1
1
dr
1
+...+1
a
dr
a
.
Fie diviziunea : c = t
0
< t
1
< ... < t
j
= / a intervalului [c. /] si t =
t
I

I=1,j
. t
I
[t
I1
. t
I
] . / = 1. j un sistem de puncte intermediare.
Construim suma Riemann asociat a formei diferentiale .. diviziunii
si sistemului de puncte intermediare t n raport cu :
o

(.. . t) =
j

I=1
1
1
( (t
I
)) [
1
(t
I
)
1
(t
I1
)] +
+... + 1
a
( (t
I
)) [
a
(t
I
)
a
(t
I1
)].
Denitia 2. Spunem ca forma diferen tiala . este integrabila pe
daca exista un numar real 1 astfel nct (\) 0. () o () 0 astfel
107
ca (\) 1([c. /]) cu [[[[ < o () si (\) t = t
I

I=1,j
un sistem de
puncte intermediare, sa avem
[o

(.. . t) 1[ < .
Num arul 1. dac a exist a, se numeste integrala formei diferen tiale .
pe si se noteaz a 1 =
_

..
Teorema 1 (de reducere la o integral a Riemann). Consideram un
drum : [c. /] R
a
, = (
1
. ....
a
) neted sau neted pe por tiuni si
. = 1
1
dr
1
+ ... + 1
a
dr
a
o forma diferen tiala, unde 1
1
. .... 1
a
: 1
R
a
R sunt func tii continue si 1 ( 1 ind domeniu). Atunci
. este integrabila pe si are loc rela tia
_

. =
b
_
o
[1
1
((t))
0
1
(t) + ... + 1
a
((t))
0
a
(t)]dt
Denitia 3. Fie . = 1
1
dr
1
+ ... + 1
a
dr
a
o forma diferen tiala,
unde 1
1
. .... 1
a
: 1 R
a
R. Integrala formei . se nume ste inde-
pendenta de drum daca
_

1
. =
_

2
.. oricare ar
1
.
2
doua curbe din
domeniul 1 avnd acelea si capete.
Denitia 4. Forma diferen tiala . = 1
1
dr
1
+ ... + 1
a
dr
a
. cu
1
1
. .... 1
a
: 1 R
a
R. se nume ste exacta daca exista o func tie
, : 1 R diferen tiabila nct d, = ..
n acest caz . , se numeste primitiva pentru forma diferen tiala ..
iar conditia d, = . revine la urm atoarele egalit ati:
J,
Jr
1
= 1
1,
J,
Jr
2
= 1
2
. ....
J,
Jr
a
= 1
a
.
Teorema 2. Fie . o forma diferen tiala avnd coecien tii continui
pe 1. Integrala lui . este independenta de drum daca si numai daca
108
pentru orice drum inclus n 1. : [c. /] 1 _ R
a
. nchis ( (c) =
(/)), avem
_

. = 0.
Denitia 5. O mul timea deschisa 1 _ R
a
se nume ste conexa
(prin arce) daca orice doua puncte ale sale pot unite printr-o linie
poligonala inclusa n mul timea 1.
Teorema 3. 1) Orice forma diferen tiala exacta cu coecien ti con-
tinui pe o mul time 1 are integrala independenta de drum.
2) Daca 1 este deschisa si conexa (prin arce), are loc si reciproca.
Denitia 6. Fie . o forma diferen tiala, . = 1
1
(r
1
. .... r
a
)dr
1
+
... + 1
a
(r
1
. .... r
a
)dr
a
. cu 1
i
: 1 R
a
R de clasa C
1
. Forma
diferen tiala . se nume ste nchisa daca
J1
i
Jr
)
=
J1
)
Jr
i
. (\) i. , = 1. :. i ,= ,.
Teorema 4. Fie . = 1
1
dr
1
+ ... + 1
a
dr
a
. 1
i
: 1 _ R
a
R.
i = 1. : de clasa C
1
pe 1. Daca forma diferen tiala . este exacta,
atunci . este nchisa.
Denitia 7. O mul time 1 R
a
se nume ste simplu conexa daca
orice curba : [c. /] R
a
simpla (adica injectiva pe [c. /)) si nchisa,
_ 1. delimiteaza un domeniu inclus n 1.
Teorema 5. Fie . = 1
1
dr
1
+ ... + 1
a
dr
a
. 1
i
: 1 _ R
a
R.
i = 1. : de clasa C
1
pe mul timea simplu conexa 1. Daca forma
diferen tiala . este nchisa, atunci . este exacta.
Corolar 1. Daca 1 este o mul time simplu conexa din R
a
. iar
. = 1
1
dr
1
+...+1
a
dr
a
este o forma diferen tiala nchisa cu coecien tii
1
i
: 1 _ R
a
R. 1
i
C
1
(1) . i = 1. :. atunci integrala lui . pe
orice curba nchisa inclusa n 1 este zero.
109
Probleme rezolvate
Calcula ti integralele curbilinii de spe ta a doua:
1.
_
1
(rd dr) de-a lungul parabolei = r
2
ntre punctele
(0. 0), 1(1. 1).
R. 1 =
1
_
0
rd (r
2
)
1
_
0
r
2
dr =
1
_
0
(2r
2
r
2
) dr =
r
3
3

1
0
=
1
3
.
2.
_
C
_
dr


_
2rd
_
luata pe semicercul r
2
+
2
2r = 0, _ 0
n sens pozitiv.
R. Semicercul
_
(r 1)
2
+
2
= 1
_ 0
se scrie parametric astfel:
_
r = 1 + cos o
= sin o
cu o [0. :] .
Atunci integrala dat a devine
1 =
_

0
d (cos o + 1)
sin o

_

0
_
2 (cos o + 1)d (sin o) =
=
_

0
_
1 cos
o
2
cos o
_
do = o

0

_

0
_
cos
3o
2
+ cos
o
2
_
do =
= :
2
3
sin
3o
2

0
2 sin
o
2

0
= : +
2
3
2.
3.
_
C
d
r + 3
luata pe arcul elipsei
r
2
9
+

2
4
= 1 ntre (3. 0), 1(0. 2).
R. Arcul de elips a se reprezint a parametric prin
_
r = 3 cos o
= 2 sin o
cu
o
_
0.
:
2
_
.
110
0 , 3 A
2 , 0 B
O
1 =
_
2
0
2 cos o do
3 cos o + 3
=
=
2
3
_
2
0
_
1
1
cos o + 1
_
do =
=
2
3
_
2
0
_
1
1
2 cos
2
0
2
_
do =
2
3
_
o tg
o
2
_

2
0
=
2
3
_
:
2
1
_
.
4.
_
C
r
r +
r
dr
r +
r
d, C este conturul sectorului circular de
raza 1 si deschidere 0 _ c _
:
4
.
O
0 , 1 A
M
B
R. Observ am c a C se poate scrie ca
C = [C] '

1 ' [1C] .
[C] :
_
= 0 =d = 0
r [0. 1]
=
=1
1
=
1
_
0
r dr =
1
2
.
[1] :
_
r = cos ,
= sin ,
, , [0. c] .
1
2
=
_
c
0
cos ,
cos , + sin ,
cos , sin ,
sin ,d,
_
c
0
sin ,
cos , + sin ,
cos , sin ,
cos ,d, =
=
_
c
0
sin 2,
1 + 2 cos ,sin ,
cos
2
, sin
2
,
d, =
=
_
c
0
sin 2,
1 + sin 2,
cos 2,
d, =
_
c
0
sin 2,
cos 2,
d,
_
c
0
sin
2
2,
cos 2,
d, =
111
=
1
2
ln [cos 2,[

c
0

_
c
0
d,
cos 2,
+
_
c
0
cos 2,d, =
=
1
2
ln [cos 2c[
_
c
0
cos 2,
cos
2
2,
d, +
1
2
sin 2,

c
0
=
=
1
2
ln [cos 2c[ +
1
2
sin 2c
1
2
_
c
0
(sin 2,)
0
1 sin
2
2,
d, =
=
1
2
ln [cos 2c[ +
1
2
sin 2c +
1
2
ln

sin 2c + 1
sin 2c 1

.
[1C] :
_
= (tqc) r
r [r
1
. 0] = [cos c. 0] .
1
3
=
_
0
cos c
_
r
1 + tqc
1 tqc
r tq
2
c
1 + tqc
1 tqc
_
dr =
= (1 + tqc)
2
_
0
cos c
rdr =
1
2
(1 + tqc)
2
cos
2
c.
Se sumeaz a cele trei integrale si se obtine astfel valoarea integralei
cerute.
5.
_
C
(
2
.
2
) dr + 2. d r
2
d., C :
_
_
_
r = t
= t
2
. = t
3
ntre C(0. 0. 0)
si (1. 1. 1).
R.
1 =
_
1
0
_
t
4
t
6
_
dt +
_
1
0
2t
5
2t dt
_
1
0
t
2
3t
2
dt =
=
_
1
0
_
t
4
t
6
+ 4t
6
3t
4
_
dt =
_
1
0
_
2t
4
+ 3t
6
_
dt =
= 2
t
5
5

1
0
+ 3
t
7
7

1
0
=
1
35
.
112
6. Calcula ti 1 =
_
C
(2
2
4 + r) dr + 4r ( 1) d, unde C este
cercul r
2
+
2
2 = 0.
R. Not am 1 = 2
2
4 +r, Q = 4r ( 1). Avem
J1
J
= 4 4,
JQ
Jr
= 4 ( 1). Deci . = 1 dr +Qd este form a diferential a exact a.
Rezult a 1 = 0 (C este curb a nchis a).
7. Sa se integreze diferen tiala totala exacta
. =
(
2
r) dr + (r
2
r) d
(r
2
+
2
)
3
2
. (r. ) ,= (0. 0) .
R. A integra . este echivalent cu a aa o primitiv a a sa (. = d,).
Folosim coordonatele polare:
_
r = j cos o
= j sin o
=
_
dr = cos o dj j sin o do
d = sin o dj + j cos o do
.
Atunci . se scrie astfel:
. =
1
j
3
_
_
j
2
sin
2
o j
2
sin o cos o
_
(cos o dj j sin o do) +
+
_
j
2
cos
2
o j
2
sin o cos o
_
(sin o dj + j cos o do)
_
=
=
1
j
_
_
sin
2
o sin o cos o
_
(cos o dj j sin o do) +
+
_
cos
2
o sin o cos o
_
(sin o dj + j cos o do)
_
=
= (cos o sin o) do.
Deci, , C
1
a.. . = d, = (cos o sin o) do. Rezult a , = sin o +
cos o + C adic a , =

j
+
r
j
+ C =
r +
_
r
2
+
2
+ C.
113
8. Sa se integreze diferen tiala totala exacta d. =
dr r d
3r
2
2r + 3
2
pe un domeniu simplu conex din R
2
care nu con tine originea.
R.
J1
J
=
JQ
J
=. e o diferential a exact a pe orice domeniu simplu
conex care nu contine originea.
d. =

3r
2
2r + 3
2
dr +
r
3r
2
2r + 3
2
d =
J.
Jr
dr +
J.
J
d =
_

_
J.
Jr
=

3r
2
2r + 3
2
=

3
1
_
r

3
_
2
+
8
2
9
J.
J
=
r
3r
2
2r + 3
2
(+)
.
Integr am n raport cu r:
. =
3
32
_
2
arctg
_
r

3
_
2
_
2
3
+ C () =
J.
J
=
1
2
_
2
8
2
9
_
r

3
_
2
+
8
2
9
_
_
_
_
r

3
2
_
2
3
_
_
_
_
0
+ C
0
() =
=
8
2
_
2 9

2
r
2

2
3
r +
2
1
2
_
2
(3r )

2
+ C
0
() =
=
r
3r
2
2r + 3
2
+ C
0
() .
Din (+) rezult a C
0
() = 0 =C () = C. Deci
114
. (r. ) =
1
2
_
2
arctg
3r
2
_
2
+ C. pentru ,= 0.
9. Calcula ti
_
C
2r dr + (1 r
2
) d
(1 r
2
)
2
+
2
, C ind o curba nchisa ce
con tine n interior punctul (1. 0), dar nu con tine (1. 0).
R. Fie 1 (r. ) =
2r
(1 r
2
)
2
+
2
, Q(r. ) =
1 r
2
(1 r
2
)
2
+
2
. Rezult a
J1
J
=
2r (1 r
2
)
2
2r
2
_
(1 r
2
)
2
+
2

2
=
JQ
Jr
. Dac a C n-ar contine n interior
nici un punct singular, atunci . are exact a si deci integrala ar
0. Punctele (1. 0) si 1(1. 0) sunt puncte singulare pentru ., dar
numai (1. 0) este n interiorul curbei C.
n cazul de fat a integrala are aceeasi valoare pe orice curb a nchis a
care are n interior punctul (1. 0) . dar las a n exterior punctul 1.
Asta pentru c a domeniul m arginit de aceast a curb a si C este simplu
conex. (Se face o t aietur a, adic a se ia un segment de dreapt a care
uneste un punct de pe C cu un punct 1 de pe . Atunci domeniul
[1] ' C ' [1] '

este simplu conex. Pe acest domeniu . este


exact a, deci
_
C
. =
_

..) De exemplu, vom calcula integrala pe un


cerc ( (. :), unde (1. 0) este centrul cercului.
( (. :) : (r 1)
2
+
2
= :
2
=
_
r = 1 + : cos o
= : sin o
. o [0. 2:). : 0 xat.
Atunci
_
C
. =
_
2
0
2 (1 + : cos o) : sin o : (sin o) do + (2: cos o :
2
cos
2
o) : cos o do
(2: cos o :
2
cos
2
o)
2
+ :
2
sin
2
o
=
115
=
_
2
0
2:
2
sin
2
o (1 + : cos o) :
2
cos
2
o (2 + : cos o)
:
2
cos
2
o (2 + : cos o)
2
+ :
2
sin
2
o
do =
=
_
2
0
2 sin
2
o (1 + : cos o) + cos
2
o (2 + : cos o)
cos
2
o (2 + : cos o)
2
+ sin
2
o
do.
Lu am : 0 arbitrar de mic, de exemplu, : 0. Rezult a
_
C
. =
_
2
0
2 sin
2
o + 2 cos
2
o
4 cos
2
o + sin
2
o
do =
_
2
0
2 do
4 cos
2
o + sin
2
o
=
=
_
2
0
2
do
cos
2
o
4 + tg
2
o
=
_
2
0
2d (tg o)
4 + tg
2
o
=
=
_
2
0
2d (tg o)
4 + tg
2
o

_ 3
2

2
2d (tg o)
4 + tg
2
o

_
2
3
2
2d (tg o)
4 + tg
2
o
.
Facem substitutia tg o = n =do =
dn
1 + n
2
; de aici deducem c a
_
C
. =
_
1
0
2 dn
4 + n
2

_
1
1
2 dn
4 + n
2

_
0
1
2 dn
4 + n
2
= 4
_
1
1
dn
4 + n
2
.
(Am f acut ca n ecare integral a noua variabil a n s a varieze n acelasi
sens; aceast a conditie nu era satisf acut a n integrala initial a.)
_
C
. = 4
1
2
arctg
n
2

1
1
= 2:.
Observatie.
_
C
. cu C care cuprinde n interior dou a puncte sin-
gulare (1. 0), 1(1. 0) va egal a cu suma a dou a integrale curbilinii
pe dou a curbe C
0
, C
00
care nconjoar a respectiv punctele si 1, ecare
luate n sens direct. Propozitia e analog a pentru un num ar nit de
puncte singulare.
116
10. (i) Determina ti : ` a.. expresia
. =
cr
2
+ 2/r + c
2
(r
2
+
2
)
a
(r d dr)
( c, /, c constante date) sa e o diferen tiala totala exacta pe un dome-
niu ce nu con tine originea.
(ii) Pentru acest : gasit, sa se calculeze
_
C
., unde C este drumul
ce une ste doua puncte si 1 ale axei Cr, de abscise r
0
si r
1
.
R. (i) . = 1 dr + Qd e diferential a total a exact a dac a si numai
dac a
J1
J
=
JQ
Jr
. Dar,
J1
J
=
J
J
_
(cr
2
+ 2/r + c
2
)
(r
2
+
2
)
a
_
=
J
J
_
cr
2
2/r
2
c
3
(r
2
+
2
)
a
_
=
(cr
2
4/r 3c
2
) (r
2
+
2
)
a
2:(cr
2
2/r
2
c
3
) (r
2
+
2
)
a1
(r
2
+
2
)
a
=
(cr
2
+ 4/r + 3c
2
) (r
2
+
2
) + 2:
2
(cr
2
+ 2/r + c
2
)
(r
2
+
2
)
a+1
;
JQ
Jr
=
J
Jr
_
cr
3
+ 2/r
2
+ cr
2
(r
2
+
2
)
a
_
=
(3cr
2
+ 4/r + c
2
) (r
2
+
2
)
a
2:r (r
2
+ )
a1
(cr
3
+ 2/r
2
+ cr
2
)
(r
2
+
2
)
2a
=
(3cr
2
+ 4/r + c
2
) (r
2
+
2
) 2:r
2
(cr
2
+ 2/r + c
2
)
(r
2
+
2
)
a+1
.
J1
J
=
JQ
Jr
=2:
2
_
cr
2
+ 2/r + c
2
_

_
r
2
+
2
_ _
cr
2
+ 4/r + 3c
2
_
=
= 2:r
2
_
cr
2
+ 2/r + c
2
_
+
_
r
2
+
2
_ _
3cr
2
+ 4/r + c
2
_
=
2:
_
r
2
+
2
_ _
cr
2
+ 2/r + c
2
_
= 4
_
r
2
+
2
_ _
cr
2
+ 2/r + c
2
_
.
117
O
0 ,
0
x A 0 ,
1
x B
Rezult a : = 2. Expresia
. =
cr
2
+ 2/r + c
2
r
2
+
2

r d dr
r
2
+
2
este form a diferential a exact a. Deci
_
C
. nu depinde de drum.
(ii) Lucrnd n coordonate curbilinii
_
r = : cos o
= : sin o
, o [0. 2:],
: _ 0 rezult a
r d dr
r
2
+
2
= d
_
arctg

r
_
= do.
cr
2
+ 2/r + c
2
r
2
+
2
=
c:
2
cos
2
o + 2/:
2
cos o sin o + c:
2
sin
2
o
:
2
=
= c cos
2
o + 2/ cos o sin o + c sin
2
o.
De aici g asim
_
C
. =
_
2
0
_
c cos
2
o + 2/ cos o sin o + c sin
2
o
_
do =
=
_
2
0
c
1 + cos 2o
2
do +
_
2
0
2/ sin o (sin o)
0
do +
_
2
0
c
1 cos 2o
2
do =
=
_
c
2
_
o +
1
2
sin 2o
_
+ / sin
2
o +
c
2
_
o
1
2
sin 2o
__

2
0
= : (c + c) .
Integrala este independent a de r
0
si r
1
.
11. Sa se determine func tiile ale caror diferen tiale totale sunt:
c) . = ( + .) dr + (r + .) d + (r + ) d.;
/) . =
_
1
1

+

.
_
dr +
_
r
.
+
r

2
_
d
r
.
2
d..
118
R. c) Metoda I:
_
_
_
. = 1 dr + Qd + 1d.
. = d, =
J,
Jr
dr +
J,
J
d +
J,
J.
d.
=
_

_
J,
Jr
= 1 = + .
J,
J
= Q = r + .
J,
J.
= 1 = r +
=, (r. . .) = r + r. + C (. .) =
J,
J
= r +
JC
J
si
J,
J
= r + . (din ecuatia 2) =
JC
J
= .. Deci
C (. .) = .+1 (.), iar , (r. . .) = r+r.+.+1 (.). Din ecuatia
3 rezult a
J,
J.
= r + , dar
J,
J.
= r + + 1
0
(.). Rezult a 1
0
(.) = 0,
adic a 1 (.) = / constant a. Deci , (r. . .) = r + r. + . + / a..
d, = ..
O
0 0 0 0
, , z y x M
z y x M , ,
0 0
, , z y x N
0
, , z y x P
Metoda II: Se calculeaz a , =
_
C
.,
unde C este drumul `
0
`1`, cu
`
0
(r
0
.
0
. .
0
), ` (r. . .), `
0
` | Cr,
`1 | C, ` (r.
0
. .
0
), 1 (r. . .
0
).
Rezult a
, (r. . .) , (r
0
.
0
. .
0
) =
_
A
0
.
. +
_
.1
.+
+
_
1A
. =
_
a
a
0
(
0
+ .
0
) dr +
_
j
j
0
(r + .
0
) d +
_
:
:
0
(r + ) d. =
= (r r
0
) (
0
+ .
0
) + (
0
) (r + .
0
) + (r + ) (. .
0
) =
= r + r. + . + /.
119
/) Metoda I:
_

_
J,
Jr
= 1
1

+

.
J,
J
=
r
.
+
r

2
J,
J.
=
r
.
2
=, (r. . .) = r
r

+
r
.
+ C (. .) =
J,
J
=
r

2
+
r
.
+
JC
J
=
r
.
+
r

2
=
JC
J
= 0 =C = C (.)
, (r. . .) = r
r

+
r
.
+ C (.) =
J,
J.
=
r
.
2
+ C
0
(.) =
r
.
2
=C
0
(.) = 0 =C (.) = C =
, (r. . .) = r
r

+
r
.
+ C.
Metoda II: Integr am pe acelasi drum ca la punctul c):
, (r. . .) , (r
0
.
0
. .
0
) =
_
a
a
0
_
1
1

0
+

0
.
0
_
dr+
+
_
j
j
0
_
r
.
0
+
r

2
_
d +
_
:
:
0
r
.
2
d. =
=
_
1
1

0
+

0
.
0
_
(r r
0
) +
r
.
0
(
0
) +
r

0

r

+
r
.

r
.
0
=
= r
r

0
+
r
0
.
0
r
0
_
1
1

0
+

0
.
0
_
+
r
.
0

r
.
0
+
r

0

r

+
+
r
.

r
.
0
= r
r

+
r
.
+ /.
120
Deci, , (r. . .) = r
r

+
r
.
+ C.
12. Acela si enun t pentru . =
dr
c .
+
r d
c .
+
r d.
(c .)
2
.
R.
_

_
J,
Jr
=

c .
J,
J
=
r
c .
J,
J.
=
r
(c .)
2
.
Din prima ecuatie avem
, (r. . .) =
r
c .
+ C (. .) =
J,
J
=
r
c .
+
JC
J
=
r
c .
=
JC
J
= 0 =C (. .) = C (.) =
J,
J.
=
r
(c .)
2
+
+C
0
(.) =
r
(c .)
2
=C
0
(.) = 0 =C (.) = C.
Deci, , (r. . .) =
r
c .
+ C.
3. Probleme propuse
1. S a se calculeze lungimea arcului de elice circular a r = c cos o.
= c sin o. . = /t. o [0. :].
R. d: =
_
c
2
+ /
2
do. | = :
_
c
2
+ /
2
.
2. S a se calculeze integralele curbilinii de prima spet a pe arcele de
curb a din plan indicate:
c) 1 =
_

rd:. unde : r = t. = t
2
. t [1. 1] ;
/) 1 =
_

_
(2 )d:. : r = t sin t. = 1 co:t. t [0. :,2] ;
121
c) 1 =
_

r
2

2
d:. : r = c cos
3
t. = c:i:
3
t. t [0. :,2] . c 0.
R. c) 1 = 0; /) 1 = 1,(3
_
2); c) 1 = 3c
5
,70.
3. S a se calculeze integralele curbilinii de speta nti pe arcele de
curb a din R
3
indicate:
c) 1 =
_

. (r
2
+
2
) d:. unde : r = t cos t. = t sin t. . = t.
t [0. 1] ;
/) 1 =
_

(r + + .) d:. : r = c cos t. = c sin t. . = /t. t


[0. :,2] . c. / 0.
R. c) 1 =
4
_
3
5
+
8
_
2
15
; /) 1 =
_
c
2
+ /
2
_
2c +
/:
2
8
_
.
4.
_
C
dr + . d + r d. n sens pozitiv pe arcul elicei r = c cos t,
= c sin t, . = /t, 0 _ t _ 2:.
R. :c
2
.
5. Fie : [0. 1] R
2
drumul dat parametric prin r = t
2
. = t.
Exist a integrala curbilinie de speta a II-a 1 =
_

dr
1 +
2
+
d
1 + r
2
? n
caz armativ, s a se calculeze aceast a integral a.
R. 1 = ln 2
1
4
_
2
(ln
2
_
2
2 +
_
2
2c:ctq
2
_
2
_
2
2c:ctq
2 +
_
2
_
2
+:).
6. Forma diferential a . =

r
2
+
2
dr +
r
r
2
+
2
d este exact a? n
caz armativ, s a se calculeze valoarea integralei pe o curb a nchis a
arbitrar a din plan.
R. Nu este exact a pentru c a nu este nchis a.
7. Calculati
_
C
(r
2
+
2
) dr + 2r d, unde C este o curb a nchis a.
R. 0.
8. S a se calculeze
_
1

2
dr+.
2
d +rd. pe arcul denit de r = t
3
.
= t
2
. . = t. t [0. 2] .
122
R.
3
7
2
7
+ 2
3
+
1
3
2
5
.
9. S a se calculeze integrala curbilinie 1 =
_
1
d
r + 4
pe arcul de
elips a
r
2
9
+

2
4
= 1. cu (3. 0) . 1(0. 2) .
R. 1 =
:
3

16
3
_
7
c:ctq
1
_
7
.
10. S a se determine valoarea integralei
_
1
_
r
3
.
_
dr +
_
2
3
.r
_
d +
_
3.
3
r
_
d.
pe un drum ce uneste punctele (1. 1. 1) . 1(2. 3. 4) .
R. 131.
11. Se d a integrala
_
1
_

r 1
+ 2r
_
dr +
_
r
r 1
+ 2
_
d pe
un domeniu 1 R
2
care nu intersecteaz a hiperbola r = 1. Ar atati
c a integrala nu depinde de drum n 1 si s a se calculeze integrala pe
un astfel de drum.
R. , (r. ) = ln [r 1[ + r
2
+
2
+ C. r ,= 1.
12. S a se determine valoarea integralei
_
rd dr
r
2
+
2
pe curbele:
c) o curb a nchis a ce nu contine originea n interior; /) un cerc cu
centrul n origine parcurs n sens direct.
R. c) 0; /) 2:.
123
Capitolul 6. Integrale multiple
1. Integrale duble
Fie 1 = [c. /] [c. d] un dreptunghi din R
2
. , : 1 R o functie
dat a si
_

1
: r
0
= c < r
1
< ... < r
a
= /

2
:
0
= c <
1
< ... <
n
= d
dou a diviziuni ale intervalelor [c. /] si respectiv [c. d]. Not am =
1

2
diviziunea corespunz atoare a dreptunghiului 1. Norma diviziunii
se deneste prin || = max |
1
| . |
2
|.
Consider am un sistem de puncte intermediare (. j) = (
i
. j
)
). i =
1. :. , = 1. :. unde r
i1
_
i
_ r
i
.
)1
_ j
)
_
)
.
Denitia 1. Suma Riemann ata sata func tiei ,, diviziunii si
sistemului de puncte intermediare (. j) este
o(,; ; (. j)) =
a

i=1
n

)=1
,(
i
. j
)
)(r
i
r
i1
)(
)

)1
).
Denitia 2. Func tia , se nume ste integrabila dublu pe drep-
tunghiul 1 daca exista un numar real 1 cu proprietatea ca (\) 0.
() o = o () 0 nct (\) o diviziune a lui 1 cu || < o ()
si (\) (. j) un sistem de puncte intermediare, avem
[o(,; ; (. j)) 1[ < .
Num arul real 1. dac a exist a, este unic si se numeste integrala
(dubla) a func tiei , pe dreptunghiul 1. Se noteaz a 1 =
__
1
,(r. )drd.
Teorema 1 (Fubini). Fie , : 1 = [c. /] [c. d] R o func tie
continua pe 1. Atunci , este integrabila dublu pe 1 = [c. /] [c. d]
si
124
__
1
,(r. )drd =
_
b
o
(
_
o
c
,(r. )d)dr =
_
o
c
__
b
o
, (r. ) dr
_
d.
Se mai noteaz a
__
1
,(r. )drd =
_
b
o
dr
_
o
c
,(r. )d =
_
o
c
d
_
b
o
, (r. ) dr.
Denitia 3. O mul time 1 R
2
marginita se nume ste mul time
masurabila Jordan daca func tia constanta 1 este integrabila pe 1. n
acest caz, masura Jordan a lui 1 se dene ste prin formula
:(1) =
__
1
1drd.
O multime 1 R
2
m arginit a este m asurabil a Jordan dac a si numai
dac a frontiera 1:1(= J1) a lui 1 este de m asur a Jordan nul a.
Denitia 4. O mul time masurabila Jordan 1 R
2
se nume ste
simpla n raport cu axa C daca este marginita de dreptele r = c
si r = / si de gracele a doua func tii continue =
1
(r) si =

2
(r). r [c. /]. Cu alte cuvinte, 1 are forma
1 =
_
(r. ) R
2
. c _ r _ /.
1
(r) _ _
2
(r)
_
.
Teorema 2 (Fubini). Fie 1 mul time masurabila Jordan simpla n
raport cu C, de forma de mai sus si , : 1 R continua. Atunci ,
este integrabila pe 1 si are loc formula
__
1
,(r. )drd =
_
b
o
_
_
j
2
(a)
j
1
(a)
,(r. )d
_
dr.
Teorema de schimbare de variabil a pe care o enunt am mai jos se
aplic a att pentru integrala dubl a, ct si pentru cea tripl a de care ne
vom ocupa n paragraful urm ator.
125
Teorema 3 (de schimbare de variabil a). Fie , : 1 R integrabila
pe domeniul 1 _ R
a
( : = 2 pentru integrala dubla si : = 3 pentru
integrala tripla) masurabil Jordan. Presupunem ca 1 = ,(), , :
1, _ R
a
masurabila Jordan, , biunivoca pe , , C
1
_

_
si det ,
0
(n) ,= 0, \n . Atunci
(o\ )
_
1=,()
, (r) dr
a=,(&)
=
_

, (,(n)) [det ,
0
(n)[ dn.
unde det ,
0
(n) =
1(,
1
. . . . . ,
a
)
1(n
1
. . . . . n
a
)
=

J,
1
Jn
1
. . .
J,
1
Jn
a
. . . . . . . . .
J,
a
Jn
1
. . .
J,
a
Jn
a

.
Probleme rezolvate
Sa se calculeze integralele duble pe mul timile indicate:
1.
__
1
r
2
dr d
1 +
2
, unde 1 este dreptunghiul de laturi r = 0, r = 1,
= 0, = 1.
O
0 , 1
1 , 1 1 , 0
R. 1 :
_
0 _ r _ 1
0 _ _ 1
=
1 =
_
1
0
__
1
0
r
2
1 +
2
dr
_
d =
=
_
1
0
1
1 +
2
_
r
3
3
_

1
0
d =
1
3
_
1
0
d
1 +
2
=
=
1
3
arctg

1
0
=
:
12
.
2.
__
1
(r
2
+ ) dr d, 1 ind domeniul limitat de = r
2
,
2
= r.
126
O
1
2
x
y
=
2
y
x
=
( ) 1 , 1
R.
1 :
_
0 _ r _ 1
r
2
_ _
_
r
=
1 =
_
1
0
_
_
p
a
a
2
_
r
2
+
_
d
_
dr =
=
_
1
0
_
r
2
+

2
2
_

p
a
a
2
dr =
=
_
1
0
_
r
2
_
r +
r
2
r
4

r
4
2
_
dr =
_
1
0
_
r
32
+
r
2

3
2
r
4
_
dr =
=
_
r
52
5,2
+
r
2
4

3
10
r
5
_

1
0
=
7
20
.
3.
__
1
r
2

2
dr d, unde 1 este domeniul limitat de =
1
r
, = r,
r [1. 2].
O 1
A
D
2 , 2 C
2
2 1 , 2 B
x
y
=
R. 1 :
_
1 _ r _ 2
1
r
_ _ r
1 =
_
2
1
dr
_
a
1
x
r
2

2
d =
_
2
1
_

r
2

a
1
x
_
dr =
=
_
2
1
_
r + r
3
_
dr =
_

r
2
2
+
r
4
4
_

2
1
=
=
9
4
.
127
Sau: 1 :
_

_
1
2
_ _ 1
1

_ r _ 2
'
_
1 _ _ 2
_ r _ 2
.
1 =
_
1
1
2
d
_
2
1
y
r
2

2
dr +
_
2
1
d
_
2
j
r
2

2
dr =
_
1
1
2
_
r
3
3
2

2
1
y
_
d+
+
_
2
1
_
r
3
3
2

2
j
_
d =
_
1
1
2
_
8
3
2

1
3
5
_
d +
_
2
1
_
8
3
2


3
_
d =
=
_

8
3

1
3

4
4
_

1
1
2
+
_

8
3


2
6
_

2
1
=
9
4
.
4.
__
1
r dr d
r
2
+
2
, unde 1 este domeniul limitat de = r, =
r
2
c
( c 0).
O
a a A ,
x
y
=
a
x
y
2
=
R. Determin am punctele de inter-
sectie:
_
_
_
= r
=
r
2
c
=r =
r
2
c
=r
_
1
r
c
_
= 0
=
_
r
1
= 0.
1
= 0
r
2
= c.
2
= c
.
Domeniul este 1 :
_
_
_
0 _ r _ c
r
2
c
_ _ r
.
128
1 =
_
o
0
dr
_
a
x
2
a
r
r
2
+
2
d =
_
o
0
_
r
1
r
arctg

r

a
x
2
a
_
dr =
=
_
o
0
_
:
4
arctg
r
c
_
dr =
:
4
r

0

_
o
0
(r)
0
arctg
r
c
dr =
=
:c
4
r arctg
r
c

o
0
+
_
o
0
r
1
o
1 +
a
2
o
2
dr =
= c
_
o
0
r
r
2
+ c
2
dr = c
1
2
ln
_
r
2
+ c
2
_

o
0
=
c
2
ln 2.
5.
__
1
_
4r
2

2
dr d, 1 este domeniul limitat de = r, = 0,
r = 1.
O
0 , 1
1 , 1
x
y
=
0 = y
1
=
x
R. Domeniul 1 se deneste prin ine-
galit atile 1 :
_
0 _ r _ 1
0 _ _ r
. Atunci, 1 =
_
1
0
dr
_
a
0
_
4r
2

2
d. Dar,
_
a
0
_
4r
2

2
d =
_
a
0
4r
2

2
_
4r
2

2
d =
= 4r
2
arcsin

2r

a
0
+
_
a
0

_
_
4r
2

2
_
0
j
d =
= 4r
2
:
6
+
_
4r
2

a
0

_
a
0
_
4r
2

2
d =
_
a
0
_
4r
2

2
d =
1
2
_
2r
2
:
3
+ r
2
_
3
_
= r
2
:
3
+
_
3
2
r
2
=
1 =
_
1
0
r
2
_
:
3
+
_
3
2
_
dr =
_
:
3
+
_
3
2
_
r
3
3

1
0
=
_
:
3
+
_
3
2
_
1
3
.
129
6.
__
1
dr d
_
r +
_

, unde 1 este domeniul limitat de r = 1, = 0,


r = c, cu 0 < c < 1.
O 1
0 , a
1 , 1 + a
R. 1 :
_
c _ r _ 1
0 _ _ r c
.
1 =
_
1
o
dr
_
ao
0
d
_
r +
_

. F acnd
schimbarea de variabil a = t
2
, obtinem
_
ao
0
d
_
r +
_

=
_
p
ao
0
2t dt
_
r + t
=
= 2
_
p
ao
0
(t +
_
r)
_
r
_
r + t
dt = 2
_
t
_
r ln
_
t +
_
r
_

p
ao
0
=
= 2
__
r c
_
r ln
__
r c +
_
r
_
+
_
r ln
_
r

=
= 2
_
r c 2
_
r ln
_
r c +
_
r
_
r
=
1 =
_
1
o
_
2
_
r c 2
_
r ln
_
r c +
_
r
_
r
_
dr =
4
3
(r c)
3
2

1
o
=
=
4
3
(1 c)
3
2
.
7.
__
1
(r ) dr d, unde 1 este domeniul limitat de = 1,
= 1, = r + 1, r =
2
.
130
O
1
+
=
x
y
1 = y
1 = y
2
y x =
( ) 0 , 2
( ) 1 , 1
( ) 1 , 0
( ) 1 , 1
R. 1 :
_
1 _ _ 1
1 _ r _
2
.
1 =
_
1
1
d
_
j
2
j1
(r ) dr =
=
_
1
1
_
r
2
2
r
_

j
2
j1
d =
=
_
1
1
_

4
2

3

( 1)
2
2
+ ( 1)
_
d =
=
_
1
1
_

4
2

3
+

2
2

1
2
_
d =
_

5
10


4
4
+

3
6


2
_

1
1
=
_
1
10

1
4
+
1
6

1
2
_

1
10

1
4

1
6
+
1
2
_
=
8
15
.
8.
__
1
sign (r
2

2
+ 2) dr d, unde 1 este discul r
2
+
2
_ 4
(de centru C, : = 2).
x
y
O
2
2 2
2
E
F
) 3 , 1 ( ) 3 , 1 (
) 3 , 1 ( ) 3 , 1 (
R. sign (r
2

2
+ 2) =
=
_
_
_
1, r
2

2
+ 2 0
0, r
2

2
+ 2 = 0
1, r
2

2
+ 2 < 0
.
r
2

2
+ 2 = 0 =
r
2
__
2
_
2


2
__
2
_
2
= 1
hiperbol a echilater a, conjugat a cu hiperbola
r
2
__
2
_
2


2
__
2
_
2
= 1.
131
Asimptotele sunt = r. Punctul (0. 2) ndeplineste conditia
r
2

2
+ 2 < 0. Rezult a c a intersectia cercului cu hiperbola este
__
1.
_
3
_
.
_
1.
_
3
_
.
_
1.
_
3
_
.
_
1.
_
3
__
,= O.
Not am 1, 1 suprafetele hasurate (cuprinse ntre cerc si hiperbol a).
Fie 1
1
= 1 ' 1, 1
2
= di:c (1 ' 1) = di:c 1
1
. Deci
sign
_
r
2

2
+ 2
_
=
_
_
_
1, (r. ) 1
2
0, (r. ) hiperbolei
1, (r. ) 1
1
.
1 =
__
1
sign
_
r
2

2
+ 2
_
dr d =
=
__
1
1
sign
_
r
2

2
+ 2
_
dr d +
__
1
2
sign
_
r
2

2
+ 2
_
dr d =
=
__
1
1
(1) dr d +
__
1
2
1 dr d =
__
1
1
dr d +/
oicc

__
1
1
dr d = 4: 2
__
1
1
dr d = 4: 4
__
1
dr d =
= 4: 4
_
1
1
dr
_
p
4a
2
p
a
2
+2
d = 4: 4
_
1
1
_
_
4 r
2

_
r
2
+ 2
_
dr.
Calcul am
_
1
1
_
4 r
2
dr = 2
_
1
0
_
4 r
2
dr
a=2 sin t
= 2
_
6
0
_
4 4 sin
2
t 2 cos t dt =
= 8
_
6
0
cos
2
t dt = 8
_
6
0
1 + cos 2t
2
dt = 4
_
t +
sin 2t
2
_

6
0
= 4
_
:
6
+
_
3
4
_
.
132
Iar
_
1
1
_
r
2
+ 2dr =
_
1
1
r
2
+ 2
_
r
2
+ 2
dr =
_
1
1
r
_
_
r
2
+ 2
_
0
dr + 2
_
1
1
dr
_
r
2
+ 2
=
= r
_
r
2
+ 2

1
1

_
1
1
_
r
2
+ 2dr +
2
_
2
ln
_
r +
_
r
2
+ 2
_

1
1
=
_
3 +
1
_
2
ln
1 +
_
3
1 +
_
3
.
Deci
1 = 4: 8
_
:
3
+
_
3
2
_
+ 4
_
_
3 +
1
_
2
ln
1 +
_
3
1
_
3
_
.
9.
__
1
(r
2
+
2
4r 4 + 10) dr d,
1 = (r. ) : r
2
+ 4
2
2r 16 + 13 _ 0.
x
y
O
) 2 , 1 ( C
R.
Inecuatia din denitia domeniului 1 se scrie:
1 :
(r 1)
2
4
+ ( 2)
2
_ 1.
deci 1 este interiorul unei elipse de cen-
tru C (1. 2) si semiaxe 2, 1. Facem
schimbarea de variabil a
_
r 1 = 2j cos o
2 = j sin o
. Din inecuatia lui 1 rezult a j
2
cos
2
o+j
2
sin
2
o _
1 = 0 _ j _ 1. Iar o [0. 2:). Aplic am formula de schimbare de
variabil a:
__
1=,()
, (r) dr
a=,(&)
=
__

, (,(n)) [ det ,
0
(n) [dn.
133
La noi, det ,
0
(n) =

2 cos o 2j sin o
sin o j cos o

= 2j. Atunci,
__
1
_
r
2
+
2
4r 4 + 10
_
dr d =
__
1
_
(r 2)
2
+ ( 2)
2
+ 2

dr d
=
_
1
0
dj
_
2
0
_
(2j cos o 1)
2
+ (j sin o)
2
+ 2

2j do =
=
_
1
0
dj
_
2
0
_
3j
2
cos
2
o 4j cos o + j
2
+ 3
_
2j do =
= 2
_
2
0
_
3j
4
4
cos
2
o
4j
3
3
cos o +
j
4
4
+ 3
j
2
2
_

1
0
do =
= 2
_
2
0
_
3
4
cos
2
o
4
3
cos o +
7
4
_
do =
=
3
2
_
2
0
1 + cos 2o
2
do
8
3
_
2
0
cos o do +
7
2
_
2
0
do =
=
_
3
4
_
o +
sin 2o
2
_

8
3
sin o +
7
2
o
_

2
0
=
17:
2
.
10.
__
1
dr d
_
r
2
+

2
3
, unde 1 este domeniul marginit de curba
_
r
2
+

2
3
_
2
= r
2
.
R. Facemtransformarea (schimbarea de variabil a) 1 :
_
r = j cos o
=
_
3j sin o
.
134
Vedem n ce se transform a frontiera lui 1.
_
r
2
+

2
3
_
2
= r
2
=
_
j
2
cos
2
o + j
2
sin
2
o
_
2
=
_
3j
3
cos
2
o sin o =
j =
_
3 cos
2
o sin o.
Cum j 0 rezult a sin o 0. Deci o [0. :]. Apoi, trebuie ca
0 < j <
_
3 cos
2
o sin o (n interiorul lui 1).
det ,
0
(j. o) =

cos o j sin o
_
3 sin o
_
3j cos o

=
_
3j cos
2
o +
_
3j sin
2
o =
_
3j.
Atunci integrala devine:
1 =
_

0
do
_
p
3 cos
2
0 sin 0
0
_
3j dj
_
j
2
cos
2
o + j
2
sin
2
o
=
_
3
_

0
do
_
p
3 cos
2
0 sin 0
0
dj
=
_
3
_

0
_
3 cos
2
o sin o do = cos
3
o

0
= 2.
11.
__
1
r dr d, 1 =
_
(r. ) [ 1 _ r _ 2. 1 _

r
_ 2. r 0
_
.
x
y
O
x
y
2
=
x
y
=
2 = xy
1 = xy
R. Ecuatia r = 1 reprezint a o hiper-
bol a raportat a la axe. La fel r = 2.
Apoi, 1 _

r
_ 2 =
_
r _
_ 2r.
cu
r 0.
Multimea 1 este portiunea dintre
hiperbole si cele dou a drepte. Facem
transformarea 1 :
_
r = n. 1 _ n _ 2

r
= . 1 _ _ 2
.
135
A am r si n functie de n si :
_
= r
r
2
= n
=r =
_
n

, =
_
n.
det ,
0
(n) =

Jr
Jn
Jr
J
J
Jn
Jn
J

1
2
_
n

_
n
2
_

2
_
n
_
n
2
_

=
1
2
,= 0.
Functia de sub integral a devine , (r. ) = r =
_
n

. Deci:
__
1
, (r. ) dr d =
_

,
__
n

.
_
n
_
[ det ,
0
(n. ) [dnd.
1 =
_
2
1
dn
_
2
1
_
n
2
_

d =
_
2
1
_
n
2
dn
_
2
1

32
d
=
_
2
1
_
n
2
_

1
2

1
2

2
1
_
dn =
=
_
1
1
_
2
__
2
1
_
ndn =
_
1
1
_
2
_
n
3
2
3
2

2
1
=
=
2
3
_
1
1
_
2
_
_
2
_
2 1
_
.
12.
__
1
_
1 r
2

2
1 + r
2
+
2
dr d, 1 = (r. ) [ r
2
+
2
_ 1. r _ 0. _ 0.
R. Folosim coordonatele polare:
_
r = j cos o
= j sin o
, j _ 0, j _ 1,
o
_
0.
:
2
_
.
1(r. )
1(j. o)
=

cos o j sin o
sin o j cos o

= j.
136
1 =
_
1
0
dj
_
2
0
_
1 j
2
1 + j
2
j do =
:
2
_
1
0
j
_
1 j
2
1 + j
2
dj.
F acnd schimbarea de variabil a j
2
= t. deducem
1 =
:
4
_
1
0
_
1 t
1 + t
dt =
:
4
_
1
0
1 t
_
1 t
2
dt =
:
4
_
arcsin t +
_
1 t
2
_

1
0
=
=
:
4
_
:
2
1
_
.
13.
__
1
dr d
(1 + r
2
+
2
)
2
, 1 este interiorul parabolei
2
= 2r.
x
O
y
x y 2
2
=
R.
_
r = j cos o
= j sin o
, o
_

:
2
.
:
2
_
.
Egalitatea
2
= 2r = j
2
sin
2
o =
2j cos o = j = 2
cos o
sin
2
o
. n interi-
orul parabolei, o
_

:
2
.
:
2
_
, iar j
_
0. 2
cos o
sin
2
o
_
. Jacobianul transform arii
este
1(r. )
1(j. o)
= j.
1 =
_
2

2
do
_
2
cos
sin
2

0
j dj
(1 + j
2
)
2
=
_
2

2
_

1
2
1
1 + j
2

2
cos
sin
2

0
_
do =
=
1
2
_
2

2
_
1
1 + 4
cos
2
0
sin
4
0
1
_
do =
1
2
_
2

2
_
sin
4
o
sin
4
o + 4 cos
2
o
1
_
do =
=
1
2
_
2

2
4 cos
2
o do
sin
4
o + 4 cos
2
o
= 2
_
2

2
do
sin
2
o tg
2
o + 4
.
137
Sub integral a avem o functie par a n sin si cos. Facem substitutia
tg o = t si tinem cont c a
sin
2
o = tg
2
o cos
2
o =
t
2
1 + t
2
.
Atunci, 1 = 2
_
1
1
1
t
2
1+t
2
t
2
+ 4

dt
1 + t
2
. deci
1 = 2
_
1
1
dt
t
4
+ 4t
2
+ 4
= 4
_
1
0
dt
(t
2
+ 2)
2
t=
p
2 tg &
=
_
2
0
cos
4
n
_
2 dn
cos
2
n
=
=
_
2
_
2
0
cos
2
ndn =
_
2
_
2
0
1 + cos 2n
2
dn =
=
_
2
2
_
n +
sin 2n
2
_

2
0
=
:
_
2
4
.
14.
__
1
c

x
2
a
2
+
y
2
b
2

dr d, 1 =
_
(r. ) R
2
[
r
2
c
2
+

2
/
2
_ 1
_
.
R.
_
r = cj cos o
= /j sin o
cu j
2
_ 1. Deci j _ 1, o [0. 2:].
1(r. )
1(j. o)
=

c cos o cj sin o
/ sin o /j cos o

= c/j.
1 =
_
2
0
do
_
1
1
_
c
j
2
c/j
_
dj = c/
_
2
0
_

1
2
c
j
2

1
1
_
do =
:c/
c
.
2. Integrale triple
Fie 1 = [c. /][c. d][c. ,] un paralelipiped si , : 1 R o functie
dat a. Consider am diviziunile intervalelor [c. /] . [c. d] . respectiv [c. ,] .
138
_
_
_

1
: r
0
= c < r
1
< ... < r
a
= /

2
:
0
= c <
1
< ... <
n
= d

3
: .
0
= c < .
1
< ... < .
j
= ,
si =
1

2

3
diviziunea corespunz atoare a paralelipipedului
1. Norma diviziunii se deneste prin
|| = max |
1
| . |
2
| . [[
3
[[.
Fie acum sistemul de puncte intermediare
(. j. t) = (
i
. j
)
. t
I
). i = 1. :. , = 1. :. / = 1. j. unde r
i1
_

i
_ r
i
.
)1
_ j
)
_
)
. .
I1
_ t
I
_ .
I
.
Denitia 1. Suma Riemann ata sata func tiei ,, diviziunii si
sistemului de puncte intermediare (. j. t) este
o(,; ; (. j. t)) =
=
a

i=1
n

)=1
j

I=1
,(
i
. j
)
. t
I
)(r
i
r
i1
)(
)

)1
)(.
I
.
I1
).
Denitia 2. Func tia , este integrabila triplu pe paralelipipedul 1
daca exista un numar real 1 cu proprietatea ca
(\) 0. () o = o () 0 nct (\) o diviziune a lui 1 cu
|| < o () si (\) (. j. t) un sistem de puncte intermediare, avem
[o(,; ; (. j. t)) 1[ < .
Num arul real 1. dac a exist a, este unic si se numeste integrala
(tripla) a func tiei , pe paralelipipedul 1. Se noteaz a
1 =
___
1
,(r. . .)drdd..
Teorema 1. Fie , : 1 = [c. /] [c. d] [c. ,] R o func tie con-
tinua pe 1. Atunci , este integrabila triplu pe 1 si are loc egalitatea
139
___
1
,(r. . .)drdd. =
_
b
o
_
o
c
(
_
o
c
,(r. . .)d.)drd.
Membrul drept se noteaz a
_
b
o
dr
_
o
c
d
_
o
c
,(r. . .)d..
Denitia 3. O mul time \ R
3
masurabila Jordan se nume ste
simpla n raport cu axa C. daca exista o mul time 1 masurabila Jor-
dan n R
2
astfel ca
\ = (r. . .) R
3
[(r. ) 1. .
1
(r. ) _ . _ .
2
(r. ). \(r. ) 1.
unde .
1
. .
2
sunt func tii continue pe 1.
Teorema 2 (Fubini). Fie \ R
3
o mul time simpla n raport
cu axa C. si , : \ R o func tie continua pe \ . Atunci , este
integrabila pe \ si
___
\
,(r. . .)drdd. =
__
1
_
_
:
2
(a,j)
:
1
(a,j)
,(r. . .)d.
_
drd.
Similar se pot deni notiunile de domenii simple n raport cu Cr
sau C, iar teorema de mai sus se modic a n mod corespunz ator.
Probleme rezolvate
1.
___
\
(r + + .) dr d d., unde \ este domeniul marginit de
0 _ r _ c, 0 _ _ /, 0 _ . _ c.
140
R. Suntem n conditiile Teoremei lui Fubini, deci
1 =
__
0ao
0jb
dr d
_
c
0
(r + + .) d. =
__
0ao
0jb
_
r. + . +
.
2
2
_

c
0
dr d =
=
_
o
0
dr
_
b
0
_
cr + c +
c
2
2
_
d =
=
_
o
0
_
cr +
c
2
2
+
c
2

2
_

b
0
dr =
_
o
0
_
c/r +
c/
2
2
+
c
2
/
2
_
dr =
=
_
c/
r
2
2
+
c/
2
r
2
+
c
2
/r
2
_

o
0
=
c/c
2
(c + / + c) .
2.
___
\
r dr d d., \ ind domeniul denit de 1 _ r _ 2,
2 _ _ 1, 0 _ . _
1
2
.
R.
1 =
_
2
1
r dr
_
1
2
d
_ 1
2
0
d. =
1
2
_
2
1
r
_

2
2

1
2
_
dr =
=
3
4
_
2
1
r dr =
9
8
.
3.
___
\
j sin o dj do d,, unde \ este domeniul denit de
0 _ , _
:
2
, 0 _ j _ 2, 0 _ o _
:
2
.
R.
1 =
_
2
0
j dj
_
2
0
sin o do
_
2
0
d, =
:
2
_
2
0
j
_
_
2
0
sin o do
_
dj =
=
:
2
_
2
0
j
_
cos o

2
0
_
dj =
:
2
j
2
2

2
0
= :.
141
4.
___
\
dr d d.
(r + + .)
3
, unde \ este domeniul denit de 1 _ r _ 2,
1 _ _ 2, 1 _ . _ 2.
R.
1 =
__
1a2
1j2
dr d
_
2
1
d.
(r + + .)
3
=
1
2
__
1a2
1j2
_
1
(r + + .)
2

2
1
_
dr d =
=
1
2
_
2
1
dr
_
2
1
_
1
(r + + 1)
2

1
(r + + 2)
2
_
d =
=
1
2
_
2
1
_

1
r + + 1
+
1
r + + 2
_

2
1
dr =
=
1
2
_
2
1
_

1
r + 3
+
1
r + 4
+
1
r + 2

1
r + 3
_
dr =
=
_
ln (r + 3) +
1
2
ln (r + 4) +
1
2
ln (r + 2)
_

2
1
=
=
1
2
ln 6
3
2
ln 5 +
3
2
ln 4
1
2
ln 3.
5.
___
\
r. sin(r + + .) dr d d., unde \ este domeniul marginit
de planele r = 0, = 0, . = 0, r + + . =
:
2
.
x
O
y
z
) , , ( z y x M
P
P
) 0 , , ( y x M
) 0 , 0 , 2 ( A
R. \ este tetraedrul m arginit de
planele de cordonate si planul r + +
. =
:
2
. Pentru xarea limitelor, d am
lui r si valori constante, adic a x am
punctul `
0
(r. . 0) rC. Rezult a c a
. variaz a de la `
0
la `, adic a de la
0 la
:
2
r ; se d a lui r o valoare
142
constant a (x am punctul 1
0
Cr),
variaz a de la 1
0
la 1, adic a de la 0 la
:
2
r; iar r variaz a de la 0 la
:
2
.
1 =
_
2
0
dr
_
2
a
0
d
_
2
aj
0
r. sin (r + + .) d..
Dar,
_
2
aj
0
. sin (r + + .) d. =
= . cos (r + + .)

2
aj
0
+
_
2
aj
0
cos (r + + .) d. =
= sin (r + + .)

2
aj
0
= 1 sin (r + ) =
1 =
_
2
0
dr
_
2
a
0
[r r sin (r + )] d.
Avem
_
2
a
0
sin (r + ) d = cos (r + )

2
a
0
+
_
2
a
0
cos (r + ) d =
= sin (r + )

2
a
0
= 1 sin r =
1 =
_
2
0
_
r

2
2

2
a
0
+ r sin r r
_
dr =
=
_
2
0
_
r
2
_
:
2
r
_
2
r + r sin r
_
dr =
=
_
2
0
_
:
2
8
r
:
2
r
2
+
r
3
2
r + r sin r
_
dr =
143
=
__
:
2
8
1
_
r
2
2

:
2
r
3
3
+
r
4
8
r cos r + sin r
_

2
0
=
= :
4
_
1
64

1
48
+
1
128
_

:
2
8
+ 1.
x
y
z
O
6. 1 =
___
\
r dr d d., \ este domeniul
marginit de r
2
+
2
= 1, . = 0, . = 1, r _ 0,
_ 0.
R. r
2
+
2
= 1 este ecuatia unui cilindru. \
este domeniul din octantul I, limitat de cilin-
drul r
2
+
2
= 1 si de planele . = 0 (rC) si
. = 1 (| rC). Trecem la coordonate cilin-
drice:
_
_
_
r = j cos o
= j sin o
. = .
. Atunci,
1(r. . .)
1 (j. o. .)
=

cos o j sin o 0
sin o j cos o 0
0 0 1

= j.
x
O
y
z

) , , ( z y x M

) 0 , , ( y x M
Din r
2
+
2
_ 1 rezult a c a 0 _ j _ 1;
0 _ o _
:
2
, 0 _ . _ 1. De aici se obtine
1 =
_
1
0
dj
_
2
0
do
_
1
0
j
2
cos o sin o j d. =
=
_
1
0
j
3
dj
_
2
0
sin 2o
2
do =
=
_
1
0
j
3
cos 2o
4

2
0
dj =
1
2

j
4
4

1
0
=
1
8
.
144
x
O
y
z
7. Calcula ti integrala 1 =
___
\
r. dr d d..
unde \ este domeniul delimitat de suprafe tele
de ecua tii
r
2
+
2
+ .
2
= 1. r = 0. = 0. . = 0
(adica por tiunea din sfera unitate cuprinsa
n octantul I).
x
O
y
z

) , , ( z y x M

M
M
P
Q
R. Vom folosi coordonatele sferice:
_
_
_
r = j sin o cos ,
= j sin o sin ,
r = j cos o
. Din r
2
+
2
+ .
2
_ 1
obtinem c a j
2
_ 1 = 0 _ j _ 1. Cum
r _ 0, _ 0, . _ 0, rezult a c a o
_
0.
:
2
_
,
,
_
0.
:
2
_
(j = C`, o = (
\
C`. C.), , =
(
\
C`
0
. Cr), cu `
0
= pr
aOj
`). Observ am c a
. = C`
00
= j cos o, C`
0
= j sin o. Deci
_
r = C`
0
cos , = j sin o cos ,
= C`
0
sin , = j sin o sin ,
.
1(r. . .)
1(j. o. ,)
=

sin o cos , j cos o cos , j sin o sin ,


sin o sin , j cos o sin , j sin o cos ,
cos o j sin o 0

=
= j
2
sin o
_
cos
2
o + sin
2
o
_
= j
2
sin o.
1 =
_
1
0
dj
_
2
0
do
_
2
0
j
3
sin
2
o cos o sin ,cos ,
_
j
2
sin o
_
d, =
=
_
2
0
sin ,cos ,d,
_
2
0
sin
3
o cos o do
_
1
0
j
5
dj =
=
1
6
_
_
2
0
sin ,(sin ,)
0
d,
__
_
2
0
sin
3
o (sin o)
0
do
_
=
145
=
1
6
sin
2
,
2

2
0

sin
4
o
4

2
0
=
1
48
.
8.
___
\
_
r
2
c
2
+

2
/
2
+
.
2
c
2
_
dr d d., \ este domeniul limitat de suprafa ta
r
2
c
2
+

2
/
2
+
.
2
c
2
= 1.
R. Facem transformarea
_
_
_
r = cj sin o cos ,
= /j sin o sin ,
. = cj cos ,
. Obtinem
1(r. . .)
1(j. o. ,)
= c/cj
2
sin o.
1 = c/c
___
\
j
4
sin o dj do d, = c/c
_
2
0
d,
_

0
sin o do
_
1
0
j
4
dj =
4:c/c
5
.
9. Sa se calculeze
___
\
. dr d d., unde
\ =
_
(r. . .) [ 0 _ r _
1
2
. r _ _ 2r. 0 _ . _
_
1 r
2

2
_
.
R.
1 =
_
12
0
dr
_
2a
a
d
_
_
1a
2
j
2
0
. d. =
_
12
0
dr
_
2a
a
.
2
2

_
1a
2
j
2
0
d =
=
1
2
_
12
0
dr
_
2a
a
_
1 r
2

2
_
d =
1
2
_
12
0
_
r
2


3
3
_

2a
a
dr =
=
1
2
_
12
0
_
2r 2r
3

8r
3
3
r + r
3
+
r
3
3
_
dr =
146
=
1
2
_
12
0
_
r
10
3
r
3
_
dr =
1
2
_
r
2
2

10
3
r
4
4
_

12
0
=
7
192
.
10.
___
\
r
2
dr d d., \ = (r. . .) [ r
2
+
2
+ .
2
_ 1
2
.
R. Trecem la coordonate sferice:
_
_
_
r = j sin o cos ,
= j sin o sin ,
. = j cos ,
, j [0. 1],
o [0. :], , [0. 2:],
1(r. . .)
1(j. o. ,)
= j
2
sin o.
1 =
_
1
0
dj
_

0
do
_
2
0
(j sin o cos ,)
2
j
2
sin o d, =
=
_
1
0
j
4
dj
_

0
sin
3
o do
_
2
0
cos
2
,d, =
=
_
1
0
j
4
dj
_

0
_
1 cos
2
o
_
(cos o)
0
do
_
2
0
1 + cos 2,
2
d, =
=
j
5
5

1
0

_
cos o +
cos
3
o
3
_

0

_
, +
sin 2,
2
2
_

2
0
=
4
15
:1
5
.
11.
___
\
.
_
r
2
+
2
dr d d., \ = (r. . .) [ r
2
+
2
_ 2r. 0 _ . _ c.
x
y
O
R. . = 0 reprezint a planul rC, . = c plan
paralel cu rC. Ecuatia r
2
+
2
= 2r se scrie (r 1)
2
+

2
= 1 si este a unui cilindru. Trecem la coordonate
cilindrice:
_
_
_
r = j cos ,
= j sin ,
. = .
. Ecuatia r
2
+
2
= 2r =
j = 2 cos ,. Cum j _ 0 rezult a cos , _ 0, de unde
,
_

:
2
.
:
2
_
, iar j [0. 2 cos ,], . [0. c]. Avem si
147
1(r. . .)
1(j. ,. .)
= j.
1 =
_
o
0
d.
_
2

2
d,
_
2 cos ,
0
.j
2
dj =
_
o
0
. d.
_
2

2
j
3
3

2 cos ,
0
d, =
=
8
3
_
o
0
. d.
_
2

2
cos
3
,d, =
8
3
.
2
2

o
0
_
2

2
_
1 sin
2
,
_
(sin ,)
0
d, =
=
4c
2
3
_
sin ,
sin
3
,
3
_

2
=
16
9
c
2
.
3. Probleme propuse
1. S a se calculeze integralele duble, n caz de existent a:
__
1
ln (r + ) drd. 1 : 0 _ r _ 1. 1 _ _ 2.
R.
9
2
ln 3 4 ln 2
3
2
.
2.
__
1
_
rdrd. 1 : _ r
3
. _ r
2
. r _ 0.
R. 2/135.
3.
__
1
c
a
2
+j
2
drd. 1 : r
2
+
2
_ c
2
. c 0.
R. :
_
c
o
2
1
_
.
4.
__
1
_
r
2
+
2
drd. 1 : r
2
+
2
_ 4.
R. 16:,5.
5.
__
1
(1 ) drd. 1 : r
2
+ (
2
1)
2
_ 1. _ r
2
. r _ 0.
148
R. 1,15.
6. Calculati
___
\
_
r
2
+
2
+ .
2
dr d d., unde \ este domeniul
limitat de sfera r
2
+
2
+ .
2
= ..
R. :,10.
7.
___
\
drdd.
(1 + r + + .)
3
. \ : r + + . _ 1. r. . . _ 1.
R.
1
2
ln 2
5
16
.
8.
___
\
(r
2
+
2
+ .
2
) drdd.. \ :
r
2
c
2
+

2
/
2
+
.
2
c
2
_ 1. r. . . _ 0.
R. :,10.
149
Capitolul 7. Integrale de suprafat a
1. Integrale de suprafat a de speta I
Fie o suprafata parametric a neted a, simpl a (reprezentarea para-
metric a e injectiv a) si nesingular a (dac a : (n. ) = r (n. )

i+ (n. )

,+
. (n. )

/ e vectorul de pozitie al unui punct din o, atunci :


&
:

,=

0
n 1, unde :
&
=
Jr
Jn

i+
J
Jn

, +
J.
Jn

/, :

=
Jr
J

i+
J
J

, +
J.
J

/). Fie o
1
o
o parte compact a corespunz atoare unui domeniu

1
1
, cu

1
1
1,

1
1
compact, 1
1
m asurabil a Jordan.
(1) o (o
1
)
def
=
__
1
1
|:
&
:

| dnd aria suprafetei o


1
.
Dac a ecuatia implicit a a suprafetei o
1
este 1 (r. . .) = 0, 1 : o
1
R
continue
(2)
__
S
1
1 (r. . .) do
def
=
__
1
1
1 (r (n. ) . (n. ) . . (n. )) |:
&
:

| dnd.
Notnd =
1(. .)
1(n. )
=

J
Jn
J
J
J.
Jn
J.
J

, 1 =
1(.. r)
1(n. )
, C =
1(r. )
1(n. )
,
rezult a |:
&
:

| =

i

,

/
r
0
&

0
&
.
0
&
r
0

.
0

i + 1

, + C

/. Deci |:
&
:

| =
_

2
+ 1
2
+ C
2
si
(3) o (o
1
)
(1)
=
__
1
1
_

2
+ 1
2
+ C
2
dnd.
150
Formula (2) devine atunci
(4)
__
S
1
1 (r. . .) do =
=
__
1
1
1 (r (n. ) . (n. ) . . (n. ))
_

2
+ 1
2
+ C
2
dnd.
Dac a ecuatia explicit a a suprafetei o
1
este . = , (r. ) sau, echivalent,
_
_
_
. = , (r. )
r = r
=
cu r, parametri pe 1
1
, atunci, notnd j =
J,
Jr
,
=
J,
J
(notatiile lui Monge), avem:
:
&
:

= :
a
:
j
=

i

,

/
1 0 j
0 1

= j

,+

/ =|:
&
:

| =
_
1 + j
2
+
2
=
(5) o (o
1
)
(1)
=
__
1
1
(a,j)
_
1 + j
2
+
2
dr d.
Formula (2) devine
(6)
__
S
1
1 (r. . .) do
(2)
=
__
1
1
(a,j)
1 (r. . , (r. ))
_
1 + j
2
+
2
dr d.
Probleme rezolvate
1. Sa se calculeze aria por tiunii suprafe tei . =
1
c
r, cu c 0,
cuprinsa n interiorul cilindrului r
2
+
2
= c
2
.
151
x
y
z
O
A
A
B B
R. . =
1
c
r este paraboloid hiper-
bolic (sa). (Ecuatia sa general a este

r
2
c
2
+

2
,
2
= 2., vezi gura.) Aria cerut a
este
/
(5)
=
__
1
_
1 + j
2
+
2
dr d.
unde 1 este domeniul plan m arginit de cercul r
2
+
2
= c
2
(inter-
sectia cilindrului r
2
+
2
= c
2
cu planul . = const (| rC)). Avem
_

_
j =
J,
Jr
=
J.
Jr
=

c
=
J,
J
=
J.
J
=
r
c
. / =
__
1
1
c
_
c
2
+ r
2
+
2
dr d. Folosim coor-
donatele polare
_
r = : cos o
= : sin o
, cu o [0. 2:), : [0. c]. Jacobianul
este
1(r. )
1(:. o)
=

cos o : sin o
sin o : cos o

= :, r
2
+
2
= c
2
=:
2
= c
2
.
/ =
1
c
_
2
0
do
_
o
0
_
:
2
+ c
2
: d: =
:
c
_
o
0
_
:
2
+ c
2
_1
2
_
:
2
+ c
2
_
0
d: =
=
:
c
2
3
_
:
2
+ c
2
_3
2

o
0
=
2:c
2
3
_
2
_
2 1
_
.
152
2. Sa se calculeze aria suprafe tei r
2
+
2
+ .
2
= c
2
situata n
exteriorul cilindrilor r
2
+
2
= cr (Viviani) ( c 0).
x
O
y
z
R. Cilindrii
_
r
c
2
_
2
+
2
=
c
2
4
,
_
r +
c
2
_
2
+
2
=
c
2
4
decupeaz a n sfera
dat a (r
2
+
2
+ .
2
= c
2
), 4 ferestre Vi-
viani (n gur a sunt ar atate doar un cilin-
dru si dou a ferestre). Aria unei ferestre de-
cupate de cilindrul r
2
+
2
cr = 0 este:
/ = 2
__
1
_
1 + j
2
+
2
dr d,
1 ind semidiscul r
2
+
2
cr _ 0 de deasupra axei Cr ( _ 0).
Din ecuatia . = , (r. ) =
_
c
2
r
2

2
=
j =
J,
Jr
=
r
_
c
2
r
2

2
. =
J,
J
=

_
c
2
r
2

2
.
/ = 2
__
1
_
1 +
r
2
+
2
c
2
r
2

2
dr d = 2c
__
1
dr d
_
c
2
r
2

2
.
Trecem la coordonate polare:
_
r = : cos o
= : sin o
,
1(r. )
1(:. o)
= :. nlocuim
r si n ecuatiile
_
r
2
+
2
cr = 0
_ 0
=
_
: = c cos o
o [0. :]
. Deci
_
0 _ : _ c cos o
0 _ o _
:
2
(c aci : _ 0 =cos o _ 0 =o
_
0.
:
2
_
.)
/ = 2c
_
2
0
do
_
o cos 0
0
: d:
_
c
2
:
2
= 2c
_
2
0

_
c
2
:
2

o cos 0
0
do =
= 2c
_
2
0
(c c sin o) do = 2c (co + c cos o)

2
0
= :c
2
2c
2
.
153
/
c autat a
= /
sferei
4/ = 8c
2
.
3. Sa se calculeze aria suprafe tei . =
_
r
2
+
2
situata n interi-
orul cilindrului r
2
+
2
= 2r.
x
O
y
z
2
1
2
R. Ecuatia . =
_
r
2
+
2
=
_
r
2
+
2
.
2
= 0
. _ 0
reprezint a un con de rotatie (c = /)
(
r
2
c
2
+

2
/
2

.
2
c
2
= 0 ecuatia conului).
/ =
__
1
_
1 + j
2
+
2
dr d, 1 este cercul
de ecuatie r
2
+
2
= 2r. Dar . = , (r. ) =
_
r
2
+
2
=j =
r
_
r
2
+
2
, =

_
r
2
+
2
. Deci
/ =
__
1
_
1 +
r
2
r
2
+
2
+

2
r
2
+
2
dr d =
_
2
__
1
dr d.
n coordonate polare
_
r = : cos o
= : sin o
. ecuatia r
2
+
2
= 2r este
echivalent a cu : = 2 cos o. Cum : _ 0 rezult a cos o _ 0, adic a o
_

:
2
.
:
2
_
, : [0. 2 cos o].
/ =
_
2
_
2

2
do
_
2 cos 0
0
: d: =
_
2
_
2

2
:
2
2

2 cos 0
0
do =
_
2
2
4
_
2

2
cos
2
o do =
= 2
_
2
_
2

2
1 + cos 2o
2
do =
_
2
_
o +
sin 2o
2
_

2
= :
_
2.
154
x
O
y
z
4. Sa se calculeze aria decupata de cilin-
drul (r
2
+
2
)
2
= c
2
(r
2

2
) n suprafa ta
r
2
+
2
= 2c. (paraboloid de rota tie n jurul
lui C.).
R. Sectiunea paraboloidului cu un plan
| rC e cerc. Cilindrul are genera-
toarea | C. si are ca directoare n planul
rC, lemniscata (r
2
+
2
)
2
= c
2
(r
2

2
).
/ = 2
__
1
_
1 + j
2
+
2
dr d, cu 1 domeniul m arginit de lemniscata
(r
2
+
2
)
2
= c
2
(r
2

2
). Cum . = , (r. ) =
1
2c
(r
2
+
2
) = j =
J,
Jr
=
r
c
. =
J,
J
=

c
=
/ = 2
__
1
_
1 +
r
2
+
2
c
2
dr d =
2
c
__
1
_
c
2
+ r
2
+
2
dr d.
n coordonate polare
_
r = : cos o
= : sin o
,
1(r. )
1(:. o)
= : =
1 :
_
r
2
+
2
_
2
= c
2
_
r
2

2
_
=:
4
= c
2
:
2
_
cos
2
o sin
2
o
_
=:
2
= c
2
cos 2o.
Cum :
2
_ 0 rezult a cos 2o _ 0, de unde o
_

:
4
.
:
4
_
, :
_
0. c
_
cos 2o
_
.
1
2
/ =
1
c
_
4

4
do
_
o
p
cos 20
0
:
_
c
2
+ :
2
d: =
1
2c
_
4

4
_
c
2
+ :
2
_3
2
2
3

o
p
cos 20
0
do
=
c
3
3c
_
4

4
_
_
2 cos
2
o
_
32
1
_
do =
155
=
c
2
3
_
4

4
_
2
_
2 cos
3
o 1
_
do =
c
2
3
_
4

4
_
2
_
2
_
1 sin
2
o
_
(sin o)
0
1
_
do
=
c
2
3
_
2
_
2
_
sin o
sin
3
o
3
_
o
_

4
=
c
2
18
(20 3:) .
Deci, / =
c
2
9
(20 3:).
5. Sa se calculeze aria decupata de cilindrul (r
2
+
2
)
2
= c
2
(r
2

2
)
n sfera r
2
+
2
+ .
2
= c
2
.
R. / = 4
__
1
_
1 + j
2
+
2
dr d, cu . =
_
c
2
r
2

2
= , (r. ),
iar 1 domeniul m arginit de lemniscata (r
2
+
2
)
2
= c
2
(r
2

2
) =
:
2
= c
2
cos 2o cu o
_

:
4
.
:
4
_
, iar :
_
0. c
_
cos 2o
_
.
j =
J,
Jr
=
r
_
c
2
r
2

2
. =
J,
J
=

_
c
2
r
2

2
.
/ = 4
__
1
c dr d
_
c
2
r
2

2
= 4c
_
4

4
do
_
o
p
cos 20
0
: d:
_
c
2
:
2
=
= 4c
_
4

4
_

_
c
2
:
2

o
p
cos 20
0
_
do = 4c
_
4

4
_
c 2c
_
sin
2
o
_
do =
= 4c
2
_
4

4
_
1
_
2 [sin o[
_
do =
= 4c
2
_
_
o +
_
2 cos o
_

4
0
+
_
o
_
2 cos o
_

4
_
=
= 2c
2
_
: + 4 4
_
2
_
.
156
2. Integrale de suprafat a de speta a II-a
Denitia 1. Fie o o suprafat a parametric a neted a orientat a, :
un versor normal la suprafat a n punctul curent, o si :
R
3
R
3
. (r. . .) = 1(r. . .): +Q(r. . .)

, +1(r. . .)

/ o aplicatie
continu a.
Se numeste uxul cmpului prin suprafa ta o. integrala

S
( ) =
__
S
:do.
Observ am c a

S
( ) =
__
1

:
&
:

[[ :
&
:

[[
[[ :
&
:

[[ dnd =
__
1
( . :
&
. :

)dnd.
unde prin ( . :
&
. :

) s-a notat produsul mixt al celor trei vectori.


Denitia 2. Integrala de suprafa ta de spe ta a II-a a lui pe
suprafa ta o se dene ste prin
__
S
1(r. . .)dd. + Q(r. . .)d.dr + 1(r. . .)drd =
S
( ).
Are loc si egalitatea
__
S
1dd. + Qd.dr + 1drd =
__
1
(1 + Q1 + 1C)dnd.
n cazul n care o este dat a parametrizat prin
_
_
_
r = c(n. )
= (n. )
. = (n. )
. (n. ) 1
157
si
__
S
1dd. + Qd.dr + 1drd =
=
__
1
(1
J,
Jr
Q
J,
J
+ 1)drd =
__
1
(j1 Q + 1) drd.
n cazul n care o este dat a explicit prin . = ,(r. ). (r. ) 1.
Putem scrie si
__
S
1 d d.+Qd. dr+1dr d
def
=
__
S
(1 cos c + Qcos c + 1cos ) do.
unde cos c (cos ,, respectiv cos ) este cosinusul unghiului format de
normala la suprafata o cu axa Cr (axa C, C.). Avem
_
_
_
d d. = cos cdo
d. dr = cos , do
dr d = cos cdo
,
do =
_

2
+ 1
2
+ C
2
dnd elementul de suprafat a (, 1, C au
aceeasi semnicatie ca la integrala de speta 1).
Probleme rezolvate
1.
__
S
(r d d. + dr d. + . dr d), o este fa ta exterioara a sferei
r
2
+
2
+ .
2
= c
2
.
R.
_
_
_
d d. = cos cdo
dr d. = cos , do
dr d = cos do
, cos c = cos(:. Cr), : normala la o,
_
_
_
: =
:
&
:

|:
&
:

|
=

i + 1

, + C

/
_

2
+ 1
2
+ C
2
: = cos c

i + cos ,

, + cos

/
158
=cos c =

_

2
+ 1
2
+ C
2
, cos , =
1
_

2
+ 1
2
+ C
2
,
cos =
C
_

2
+ 1
2
+ C
2
, cu =
1(. .)
1(n. )
, 1 =
1(.. r)
1(n. )
, C =
1(r. )
1(n. )
. Dar
_
_
_
r = c cos nsin
= c sin nsin
. = c cos
coordonatele sferice (pe sfera o),
[0. :], n [0. 2:], n = ,, = o.
=

c cos nsin c sin ncos


0 c sin

= c
2
cos nsin
2
.
1 =

0 c sin
c sin nsin c cos ncos

= c
2
sin nsin
2
.
C =

c sin nsin c cos ncos


c cos nsin c sin ncos

= c
2
sin
2
nsin cos
c
2
cos
2
nsin cos = c
2
sin cos .

2
+1
2
+C
2
= c
4
_
cos
2
nsin
4
+ sin
2
nsin
4
+ sin
2
cos
2

_
= c
4
sin
2
.
Cum integrala se face pe fata exterioar a a sferei o, rezult a c a unghiul
este ascutit si cos 0.
cos =
C

2
+ 1
2
+ C
2
=
c
2
sin cos
c
2
sin
= cos .
cos c =
c
2
cos nsin
2

c
2
sin
= cos nsin .
cos , =
c
2
sin nsin
2

c
2
sin
= sin nsin .
do =
_

2
+ 1
2
+ C
2
dnd = c
2
sin dnd =
159
=
_
_
_
d d. = c
2
cos nsin
2
dnd
d. dr = c
2
sin nsin
2
dnd
dr d = c
2
sin cos dnd
__
S
(r dr d. + dr d. + . dr d) =
= c
3
__
S
_
cos
2
nsin
3
+ sin
2
nsin
3
+ sin cos
2

_
dnd =
= c
3
__
S
sin dnd = c
3
_
2
0
dn
_

0
sin d =
= c
3
2: (cos )

0
= 4:c
3
.
2.
__
S
_
d d.
r
+
dr d.

+
dr d
.
_
, o este fa ta exterioara a elip-
soidului
r
2
c
2
+

2
/
2
+
.
2
c
2
= 1.
R. Folosim coordonatele sferice generalizate:
_
_
_
r = c sin o cos ,
= / sin o sin ,
. = c cos o
. o [0. :] . , [0. 2:] =
=
1(. .)
1(o. ,)
=

/ cos o sin , / sin o cos ,


c sin o 0

= /c sin
2
o cos ,.
1 =
1(.. r)
1(o. ,)
=

c sin o 0
c cos o cos , c sin o sin ,

= cc sin
2
o sin ,.
C =
1(r. )
1(o. ,)
=

c cos o cos , c sin o sin ,


/ cos o sin , / sin o cos ,

= c/ sin o cos o.
160

2
+1
2
+C
2
= /
2
c
2
sin
4
o cos
2
, +c
2
c
2
sin
4
o sin
2
, +c
2
/
2
sin
2
o cos
2
o
cos =
C

2
+ 1
2
+ C
2
, semnul se ia "+", deoarece e ascutit,
deci cos 0 si cum C 0, lu am "+" si la numitor. Deci
cos c =

_

2
+ 1
2
+ C
2
. cos , =
1
_

2
+ 1
2
+ C
2
.
cos =
C
_

2
+ 1
2
+ C
2
.
1 =
__
S
_
d d.
r
+
dr d.

+
dr d
.
_
=
__
S
_
1
r
cos c +
1

cos , +
1
.
cos
_
do =
__
S
_

r
+
1

+
C
.
_
do d, =
=
_

0
do
_
2
0
_
/c sin
2
o cos ,
c sin o cos ,
+
cc sin
2
o sin ,
/ sin o sin ,
+
c/ sin o cos o
c cos o
_
d, =
=
_

0
do
_
2
0
_
/c
c
sin o +
cc
/
sin o +
c/
c
sin o
_
d, =
=
_
/c
c
+
cc
/
+
c/
c
__

0
sin o do
_
2
0
d, = 4:
_
/c
c
+
cc
/
+
c/
c
_
.
3. Formule integrale
Denitie. 1 este simplu n raport cu o axa daca orice paralela
la acea axa dusa printr-un punct interior domeniului 1, intersecteaza
J1 n exact doua puncte.
161
x
O
y
a b
) (
1
x y
) (
2
x y
x
O
y
c
d
) (
1
y x ) (
2
y x
D
D
1
0
= (r. ) [ c < r < /.
1
(r) < <
2
(r) simplu n raport cu C;
1
00
= (r. ) [ c < < d. r
1
() < r < r
2
() simplu n raport cu Cr.
Teorema Green pentru domenii simple (leg atura dintre in-
tegrala dubl a si integrala curbilinie). Fie 1 _ R
2
domeniu simplu
n raport cu ambele axe Cr, C. Fie 1. Q C
_

1
_
a.. exista
J1
J
.
JQ
Jr
C (1) care au extensiuni continue la

1. Fie J1 fron-
tiera lui 1. Avem:
(G)
__
1
_
JQ
Jr

J1
J
_
dr d =
_
01
1 dr + Qd.
Observatie. Teorema se poate extinde la domeniul 1 _ R
2
, 1 =
1
1
' ' 1
a
, unde 1
i
sunt domenii simple n raport cu Cr si 1 =
~
1
1
' '
~
1
n
,
~
1
)
sunt domenii simple n raport cu C.
Observatie. Teorema se poate extinde si la domenii 1 cu J1 =
a

i=1
C
i
, unde C
i
curbe simple nchise, netede pe portiuni.
162
Teorema Gauss-Ostrogradski (leg atura dintre integrala tripl a
si cea de suprafat a). Fie _ R
3
domeniu elementar, 1. Q. 1 C
_

_
cu proprietatea ca exista
J1
Jr
.
JQ
J
.
J1
J.
C
_

_
(prin prelungire prin
continuitate). Atunci are loc formula
(GC)
___

_
J1
Jr
+
JQ
J
+
J1
J.
_
dr d d. =
=
__
0
1 d d. + Qd. dr + 1dr d.
Aceast a formul a se mai poate scrie
(GC
0
)
___

d. =
__
0
.
si se nume ste forma diferen tiala a formulei GC ( d. diferen tiala
exterioara).
Teorema Stokes (leg atura dintre integrala curbilinie si cea de
suprafat a de tip 2). Fie o suprafa ta elementara orientata de clasa
C
2
, \ vecinatate a lui o, iar 1. Q. 1 C
1
(\ ). Atunci:
(o)
__
S
_
JQ
Jr

J1
J
_
dr d +
_
J1
J

JQ
J.
_
d d.+
+
_
J1
J.

J1
Jr
_
d. dr =
_
0S
1 dr + Qd + 1d..
163
Probleme rezolvate
1. Sa se calculeze urmatoarele integrale duble si sa se verice rezul-
tatul transformndu-le n integrale curbilinii (cu (G)):
__
1
_
4r 3 r
2

2
_
dr d. 1 : r
2
+
2
4r + 3 _ 0.
R. 1 : (r 2)
2
+
2
_ 1 disc de raz a : = 1, centru C (2. 0). Facem
schimbarea de variabil a
_
r = 2 + j cos o
= j sin o
, o [0. 2:], j [0. 1].
Atunci,
1(r. )
1(j. o)
= j.
1 =
_
2
0
do
_
1
0
_
4 (2 + j cos o) 3 (2 + j cos o)
2

_
j
2
sin
2
o
_
j dj =
=
_
2
0
do
_
1
0
_
1 j
2
_
j dj = 2:
_
j
2
2

j
4
4
_

1
0
=
:
2
.
Cu formula lui Green:
__
1
_
JQ
Jr

J1
J
_
dr d =
_
01
1 dr + Qd.
La noi,
JQ
Jr

J1
J
= 4r3r
2

2
. Se poate lua
_
JQ,Jr = 4r 3
J1,J = r
2
+
2
=
_
_
_
Q = 2r
2
3r + ,()
1 = r
2
+

3
3
+ (r)
.
164
1 =
__
1
_
4r 3 r
2

2
_
dr d =
=
_
01
_
r
2
+

3
3
+ (r)
_
dr +
_
2r
2
3r + ,()
_
d =
=
_
01
[
_
r
2
+

3
3
_
dr +
_
2r
2
3r
_
d] +
_
01
( (r) dr + ,() d)
=
_
01
[
_
r
2
+

3
3
_
dr +
_
2r
2
3r
_
d].
S-a folosit faptul c a
_
01
( (r) dr + ,() d) = 0, deoarece
J (r)
J
=
J,()
Jr
= 0 si deci (r) dr + ,() d este diferential a total a exact a.
Din acest motiv, putem lua de la nceput , = = 0 (ceea ce vom face
n problemele urm atoare). Frontiera J1 este cercul (r 2)
2
+
2
= 1.
Exprim am ecuatia parametric:
_
r = 2 + cos t
= sin t
, t [0. 2:] (raza e 1).
1 =
_
2
0
_
(2 + cos t)
2
sin t +
sin
3
t
3
_
d (2 + cos t) +
+
_
2 (2 + cos t)
2
3 (2 + cos t)

d (sin t) =
=
_
2
0
_
4 sin t + 4 cos t sin t + cos
2
t sin t
_
(sin t) dt+
+
_
8 + 8 cos t + 2 cos
2
t 6 3 cos t
_
cos t dt =
=
_
2
0
(4 sin
2
t 4 cos t sin
2
t cos
2
t sin
2
t + 2 cos t+
+ 5 cos
2
t + 2 cos
3
t)dt.
Se calculeaz a aceast a integral a Riemann si se ajunge la 1 = :,2.
2.
__
1
( r) dr d, 1 : (r 2)
2
+
2
1 _ 0.
165
R. Direct:
_
r = 2 + j cos o
= j sin o
cu o [0. 2:], j [0. 1].
1 =
_
2
0
do
_
1
0
[j sin o 2 j cos o] j dj =
=
_
2
0
do
_
1
0
_
j
2
(sin o cos o) 2j

dj =
=
_
2
0
_
j
3
3
(sin o cos o) j
2
_

1
0
do =
_
2
0
_
1
3
sin o
1
3
cos o 1
_
do =
=
_

1
3
cos o
1
3
sin o o
_

2
0
= 2:.
Cu formula Green:
(G)
__
1
_
JQ
Jr

J1
J
_
dr d =
_
01
1 dr + Qd.
Dar
JQ
Jr

J1
J
= r. Lu am, de exemplu,
_
JQ,Jr =
J1,J = r
=
_
Q = r + ,()
1 = r + (r)
.
Putem lua ,() = (r) = 0 din motivele expuse la problema
anterioar a. Atunci,
1 =
__
1
( r) dr d =
_
01
r dr + r d.
Ecuatiile parametrice ale cercului sunt:
_
r = 2 + cos t
= sin t
, t [0. 2:).
Obtinem
1 =
_
2
0
(2 + cos t) sin t (sin t + cos t) dt =
166
=
_
2
0
_
2 sin
2
t + 2 sin t cos t sin
2
t cos t + cos
2
t sin t
_
dt =
=
_
2
0
(cos 2t 1) dt +
_
2
0
sin 2t dt
_
2
0
sin
2
t (sin t)
0
dt

_
2
0
cos
2
t (cos t)
0
dt =
_
sin 2t
2
t
cos 2t
2

sin
3
t + cos
3
t
3
_

2
0
=
=2:
3.
__
1
_
r
2
c
2
+

2
/
2
_
dr d, 1 :
r
2
c
2
+

2
/
2
1 _ 0 (interiorul unei
elipse).
R. Direct: 1 :
_
r = cj cos o
= /j sin o
, o [0. 2:), j = [0. 1],
1(r. )
1(j. o)
=
c/j.
1 =
2
_
0
do
1
_
0
j
3
c/ dj =
:c/
2
.
Cu formula lui Green:
JQ
Jr

J1
J
=
r
2
c
2
+

2
/
2
= se poate lua:
_

_
JQ
Jr
=
r
2
c
2
J1
J
=

2
/
2
=
_

_
Q =
r
3
3c
2
+ ,()
1 =

3
3/
2
+ (r)
.
Consider am ,() = (r) = 0 din motivele explicate n problemele 1
si 2.
1 =
__
1
_
r
2
c
2
+

2
/
2
_
dr d =
_
01
_

3
3/
2
dr +
r
3
3c
2
d
_
167
J1 este elipsa
_
r = c cos t
= / sin t
, t [0. 2:).
1 =
_
2
0
_
/
3
sin
3
t
3/
2
c (sin t) +
c
3
cos
3
t
3c
2
/ cos t
_
dt =
=
_
2
0
c/
3
_
sin
4
t + cos
4
t
_
dt =
c/
3
_
2
0
_
1
1
2
sin
2
2t
_
dt =
=
_
t

2
0

_
2
0
1 cos 4t
4
dt
_
c/
3
=
=
c/
3
_
t
t
4

sin 4t
16
_

2
0
=
:c/
2
.
4. Sa se calculeze cu ajutorul formulei Gauss-Ostrogradski inte-
grala de suprafa ta
__
S
r
2
ddr +
2
drd. + .
2
drd.
unde o este fa ta exterioara a frontierei cubului
_
_
_
0 _ r _ c.
0 _ _ /.
0 _ _ c.
R.
1 =
__
S
r
2
d d. +
2
drd. + .
2
dr d =
= 2
___
\
(r + + .) dr d d. = 2
_
o
0
dr
_
o
0
d
_
o
0
(r + + .) d. =
168
= 2
_
o
0
dr
_
o
0
_
r. + . +
.
2
2
_

:=o
:=0
d =
= 2
_
o
0
dr
_
o
0
_
cr + c +
c
2
2
_
d = 2
_
o
0
_
cr + c

2
2
+
c
2

2
_

j=o
j=0
dr
= 2
_
o
0
_
c
2
r +
c
3
2
+
c
3
2
_
dr = 2
_
c
2
r
2
2
+ c
3
r
_

a=o
a=0
= 3c
4
.
5.
__
S
r
3
d d. +
3
dr d. +.
3
dr d, o este fa ta exterioara a sferei
r
2
+
2
+ .
2
= c
2
.
R. Cu formula Gauss-Ostrogradski:
1 =
__
S
r
3
d d.+
3
dr d.+.
3
dr d =
___
\
_
3r
2
+ 3
2
+ 3.
2
_
dr d d..
\ ind volumul m arginit de sfera r
2
+
2
+ .
2
= c
2
. Trecem la coor-
donate sferice:
_
_
_
r = j sin o cos ,
= j sin o sin ,
. = j cos o
. o [0. :] . , [0. 2:). j [0. c] .
1(r. . .)
1(j. o. ,)
= j
2
sin o.
1 = 3
_
o
0
dj
_

0
do
_
2
0
(j
2
sin
2
o cos
2
o + j
2
sin
2
o sin
2
,+
+ j
2
cos
2
o)j
2
sin odj
= 3
_
2
0
d,
_
o
0
dj
_

0
j
4
sin o do = 12:
j
5
5

o
0
=
12:c
5
5
.
169
6.
__
S
(r
2
cos c +
2
cos , + .
2
cos ) do, unde o este por tiunea din
suprafa ta conica r
2
+
2
= .
2
cu 0 _ . _ /, iar cos c, cos ,, cos
sunt cosinusurile directoare ale normalelor exterioare la suprafa ta.
R.
1 =
__
S
_
r
2
cos c +
2
cos , + .
2
cos
_
do
def
=
=
__
S
_
r
2
d d. +
2
d. dr + .
2
dr d
_
GO
=
= 2
___
\
(r + + .) dr d d. =
= 2
_
2
0
d,
_
4
0
do
_ h
cos
0
(j sin o cos , + j sin o sin , + j cos o) j
2
sin o dj.
Explic am cumamobtinut ultima egalitate. Folosind coordonate sferice,
\ : r
2
+
2
_ .
2
se scrie
_
j
2
sin
2
o cos
2
, + j
2
sin
2
o sin
2
, _ j
2
cos
2
o
0 _ j cos o _ /
=
_
_
_
sin
2
o _ cos
2
o =[sin o[ _ [cos o[ =o
_

:
4
.
:
4
_
0 _ j cos o _ / =cos o _ 0 si j _
/
cos o
.
Dar la coordonate sferice o [0. :], deci la noi o
_
0.
:
4
_
si j _
/
cos o
,
, [0. 2:].
1 = 2
_
2
0
cos ,d,
_
4
0
sin
2
o do
_ h
cos
0
j
3
dj+
+2
_
2
0
sin ,d,
_
4
0
sin
2
o do
_ h
cos
0
j
3
dj+
170
+2
_
2
0
d,
_
4
0
sin o cos o do
_ h
cos
0
j
3
dj =
= 2 sin ,

2
0
_
4
0
sin
2
o
/
4
4 cos
4
o
do+2 (cos ,)

2
0
_
4
0
sin
2
o
/
4
4 cos
4
o
do+
+2,

2
0
_
4
0
sin o cos o
/
4
4 cos
4
o
do = 4:
/
4
4
_
4
0
(cos o)
0
cos
3
o
do =
:/
4
2
.
7.
__
S
r. (r d d. + d. dr + . dr d), o este suprafa ta nchisa
marginita de triunghiul sferic determinat de r
2
+
2
+.
2
= c
2
, r _ 0,
_ 0, . _ 0 si planele de coordonate.
R.
1
GO
=
___
\
_
J
Jr
_
r
2
.
_
+
J
J
_
r
2
.
_
+
J
J.
_
r.
2
_
_
dr d d. =
= 6
___
\
r. dr d d..
Trecem la coordonate sferice
_
_
_
r = j sin o cos ,
= j sin o sin ,
. = j cos o
=
1(r. . .)
1(j. o. ,)
=
j
2
sin o (j _ 0, o [0. :], , [0. 2:)). Atunci, \ :
_
r
2
+
2
+ .
2
_ c
2
r. . . _ 0
=j [0. c] . o
_
0.
:
2
_
. ,
_
0.
:
2
_
.
1 = 6
_
o
0
j
5
dj
_
2
0
sin
3
o (sin o)
0
do
_
2
0
sin ,(sin ,)
0
d, =
c
6
8
.
171
8.
__
S
r
3
d d. +r
2
dr d. +r
2
. dr d, o este cilindrul r
2
+
2
= :
2
,
cuprins ntre planele . = 0 si . = c.
R.
1 =
___
\
_
3r
2
+ r
2
+ r
2
_
dr d d. = 5
___
\
r
2
dr d d..
Folosim coordonatele cilindrice:
_
_
_
r = j cos o
= j sin o
. = .
, j _ 0, . _ 0, o
[0. 2:]. \ :
_
r
2
+
2
_ :
2
0 _ . _ c
=
_
j
2
_ :
2
0 _ . _ c
,
1(r. . .)
1(j. o. .)
= j.
1 = 5
_
o
0
d.
_
2
0
do
_
v
0
j
3
cos
2
o dj = 5 .

o
0
_
2
0
1 + cos 2o
2
do
_
v
0
j
3
dj =
=
5c
2
_
o +
sin 2o
2
_

2
0
j
4
4

v
0
=
5c::
4
4
.
9. Sa se demonstreze ca volumul corpului marginit de suprafa ta o
este:
\ =
1
3
__
S
(r cos c + cos , + . cos ) do.
unde cos c, cos ,, cos sunt cosinusurile directoare ale normalelor
exterioare la suprafa ta o.
R. Stim c a volumul unui corp m arginit de o suprafat a o este
(1) \ =
___
\
dr d d..
Pe de alt a parte, integrala din membrul drep din enunt se poate calcula
172
ca integral a de suprafat a de tip 2:
1 =
__
S
(r cos c + cos , + . cos ) do
def
=
=
__
S
r d d. + d. dr + . dr d
GO
= 3
___
\
dr d d.
(1)
= 3\.
Deci, \ =
1
3
__
S
(r cos c + cos , + . cos ) do.
10. Sa se calculeze folosind formula lui Stokes urmatoarea integrala
curbilinie: 1 =
_
C
dr+.d+rd., unde C e cercul
_
r
2
+
2
+ .
2
= c
2
r + + . = 0.
parcurs n sens invers acelor de ceasornic, daca se prive ste din partea
pozitiva a axei Cr.
R.
_
0S
1 dr + Qd + 1d. =
=
__
S
_
JQ
Jr

J1
J
_
dr d +
_
J1
J

JQ
J.
_
d d. +
_
J1
J.

J1
Jr
_
dr d..
1 =
_
C
dr + . d + r d. =
__
S
d d. + dr d. + dr d. unde
x
O
y
z o este fata de deasupra a cercului C, deci
(unghiul format de : cu C.) este ascutit si
deci cos 0.
1 =
__
S
(cos c + cos , + cos ) do.
Din ecuatia planului r++. = 0 ce deneste
cercul C =
_
_
_
r = r
=
. = r
. Atunci,
173
=
1(. .)
1(r. )
=

0 1
1 1

= 1, 1 =
1(.. r)
1(r. )
=

1 1
1 0

= 1,
C =
1(r. )
1(r. )
=

1 0
0 1

= 1,
_

2
+ 1
2
+ C
2
=
_
3 = do =
_
3 dr d,
cos c =

2
+ 1
2
+ C
2
; cos , =
1

2
+ 1
2
+ C
2
;
cos =
C

2
+ 1
2
+ C
2
. Cum cos 0, rezult a c a radicalul se
ia cu " + ". Deci cos c =
1
_
3
, cos , =
1
_
3
, cos =
1
_
3
.
1 =
__
1
_
1
_
3
+
1
_
3
+
1
_
3
_
_
3 dr d = 3
__
1
dr d, 1 -
ind domeniul m arginit de elipsa obtinut a ca directoare n planul rC
a proiectiei cercului (C):
_
r
2
+
2
+ .
2
= c
2
r + + . = 0
. Elimin am .:
_
. = r
r
2
+
2
+ r
2
+ 2r +
2
= c
2
= r
2
+
2
+ r =
c
2
2
. Proiectia
acestui corp pe planul rC este dat a de . = 0, deci este elipsa de
ecuatie r
2
+ r +
2
=
c
2
2
. Reducnd la forma canonic a, ajungem la
elipsa
A
2
c
2
,3
+
1
2
c
2
= 1. Pentru calculul integralei duble 3
__
1
dr d,
se face schimbarea de variabil a
_
A =
c
_
3
j cos o
1 = cj sin o
,
1(A. 1 )
1(j. o)
= j
c
2
_
3
.
1 = 3
__
1
dr d = 3
_
2
0
do
_
1
0
c
2
_
3
j dj = c
2
_
3
j
2
2

1
0
o

2
0
= :c
2
_
3.
11.
_
C
( .) dr+(. r) d+(r ) d., unde C este elipsa r
2
+
2
=
174
c
2
,
r
c
+
.
/
1 = 0 ( c 0, / 0), parcursa n sens invers acelor de
ceasornic, daca se prive ste din partea pozitiva a axei Cr.
R. 1
(S)
=
__
S
2d d. 2dr d. 2dr d, unde o este suprafata de
deasupra elipsei r
2
+
2
= c
2
,
r
c
+
.
/
1 = 0.
1 = 2
__
S
d d. + dr d. + dr d
tip 2
= 2
__
S
(cos c + cos , + cos ) do =
= 2
__
S
_

2
+ 1
2
+ C
2
+
1

2
+ 1
2
+ C
2
+
C

2
+ 1
2
+ C
2
_

2
+ 1
2
+ C
2
dnd = 2
__
S
( + 1 + C) dnd.
n, ind noile variabile (de fapt tot r, ). =
1(. .)
1(n. )
, 1 =
1(.. r)
1(n. )
, C =
1(r. )
1(n. )
. Din ecuatia planului din denitia lui o
=
_

_
r = r
=
. =
c/ /r
c
. Apoi,
=

0 1

/
c
0

=
/
c
. 1 =

/
c
0
1 0

= 0. C =

1 0
0 1

= 1.
o este suprafata de deasupra elipsei. Rezult a c a este ascutit si deci
175
cos =
1
_
I
2
o
2
+ 1
.
1 = 2
__
1
_
/
c
+ 1
_
dr d.
unde 1 este proiectia lui o pe rC, adic a 1 este discul r
2
+
2
_ c
2
din planul rC. Trecem la coordonate polare: 1 :
_
r = j cos o
= j sin o
,
j [0. c], o [0. 2:);
1(r. )
1(j. o)
= j.
1 = 2
/ + c
c
_
o
0
j dj
_
2
0
do = 2:c (/ + c) .
12. 1 =
_
1C
(. ) dr + (r .) d + ( r) d., de-a lungul la-
turilor 1C, unde (c. 0. 0), 1(0. /. 0), C (0. 0. c).
x
O
y
z
A
B
C
R.
1
(S)
=
__
S
2 d d. + 2 d. dr + 2 dr d
def
=
= 2
__
S
(cos c + cos , + cos ) do =
= 2
__
S
( + 1 + C) dnd.
(1C) :
r
c
+

/
+
.
c
1 = 0 = /cr + cc + c/. c/c =
0 = . =
/cr + cc c/c
c/
. =
1(. .)
1(r. )
=

0 1

c
c

c
/

=
c
c
.
176
1 =
1(.. r)
1(r. )
=

c
c

c
/
1 0

=
c
/
, C =
1(r. )
1(r. )
=

1 0
0 1

= 1,
cos =
C

2
+ 1
2
+ C
2
0 (integrala se face pe fata de deasupra
a planului (1C) = ascutit).
1 = 2
__
S
( + 1 + C) dr d = 2
__
O1
_
c
c
+
c
/
+ 1
_
dr d =
= 2
c/ + cc + c/
c/
__
O1
dr d = c/ + cc + c/.
4. Probleme propuse
1. S a se calculeze integrala de suprafat a de prima spet a
__
S
(r + . + ) do. unde o : r
2
+
2
+ .
2
= c
2
. . _ 0.
R. :c
2
.
2.
__
S
(r + . + .r) do. unde o este portiunea suprafetei conice
. =
_
r
2
+
2
decupat a de suprafata r
2
+
2
= 2cr.
R. 64c
4
_
2,15.
3.
__
S
(r + .) do. unde o este portiunea din cilindrul r
2
+
2
= 4
cuprins a ntre planele . = 0. . = 2. r. . . _ 0.
R. 2 (4 + :) .
4. S a se calculeze integrala curbilinie 1 =
_
C
(. + ) dr+(. + r) d+
(r + ) d.. unde C este cercul r
2
+
2
+ .
2
= c
2
. r + + . = 0.
177
R. Se aplic a formula lui Stokes. 1 = 0.
5.
__
S
r
2
dd. +
2
d.dr + .
2
drd. o =fata exterioar a a emisferei
r
2
+
2
+ .
2
= c
2
. . _ 0.
R. :c
4
,2.
6. S a se calculeze integrala de suprafat a
__
S
dd. + .d.dr +
3rdrd. unde o este fata interioar a a sferei r
2
+
2
+.
2
= c
2
. situat a
n primul octant.
R. 2c
3
.
178
BIBLIOGRAFIE
1. G. Apreutesei, N. Apreutesei Dumitriu, Introducere n teoria
integrabilit atii, Editura Performantica, Iasi, 2005.
2. L. Aram a, T. Morozan, Probleme de calcul diferential si integral,
Editura Tehnic a, Bucuresti, 1978.
3. C. Avramescu, C. Vladimirescu, Curs de calcul stiintic, Ti-
pograa Universit atii din Craiova, Craiova, 2002.
4. D. Bors, Note de curs pentru Facultatea de Automatic a si Cal-
culatoare, Universitatea Tehnic a "Gh. Asachi", Iasi, 2003-2004.
5. N. Calistru, Gh. Ciobanu, Curs de Analiz a Matematic a, vol. I,
Rotaprint, Institutul Politehnic Iasi, 1989.
6. C. C alin, N. Negoescu, Matematici superioare (Elemente de
analiz a matematic a, geometrie diferential a, ecuatii diferentiale,
analiz a numeric a), Editura Unirea, Iasi, 1999.
7. S. Chirit a, Probleme de matematici superioare, Editura Didac-
tic a si Pedagogic a, Bucuresti, 1989.
8. N. Cior anescu, Curs de algebr a si analiz a matematic a, Editura
Tehnic a, Bucuresti, 1958.
9. A. Corduneanu, Gh. Ciobanu si N. Gr adinaru,
Analiz a matematic a, vol. I, II, Rotaprint, Institutul Politehnic
Iasi, 1979.
10. B. Demidovitch, Recueil dexercices et de problmes danalyse
mathmatique, Deuxime dition revue, ditions MIR Moscou, 1968.
11. G.M. Fihtenholt, Curs de calcul diferential si integral, vol. 1-3,
Editura Tehnic a, Bucuresti, 1963-1965.
12. St. Frunz a, Lectii de analiz a matematic a, Editura Universit atii
"Al. I. Cuza", Iasi, 2004.
13. A. Halanay, V. Olariu, S. Turbatu, Analiz a matematic a, Edi-
tura Didactic a si Pedagogic a, Bucuresti, 1983.
179
14. A. Neagu, Curs de Analiz a Matematic a predat la facultatea
de Automatic a si Calculatoare, Univ. Tehnic a "Gh. Asachi", Iasi (pe
Internet), http://eureka.cs.tuiasi.ro/~aneagu.
15. M. Nicolescu, N. Dinculeanu, S. Marcus, Analiz a matematic a,
vol. I, II, Editura Didactic a si Pedagogic a, Bucuresti, 1971.
16. C. P. Niculescu, Analiz a 3: Calcul integral pe R
a
, Reprograa
Universit atii din Craiova, Craiova, 2000.
17. A. Precupanu, Bazele analizei matematice, Editura Univer-
sit atii "Al. I. Cuza", Iasi, 1993.
18. M. N. Rosculet, Analiz a matematic a, vol. II, Editura Didactic a
si Pedagogic a, Bucuresti, 1966.
19. W. Rudin, Real and Complex analysis, 3rd edition, McGraw-
Hill Company, New York, 1987.
20. G. Siretchi, Calcul diferential si integral, vol. 1,2, Editura
Stiintic a si Enciclopedic a, Bucuresti, 1985.
21. O. St an asil a, Analiz a Matematic a, Editura Didactic a si Peda-
gogic a, Bucuresti, 1981.
22. G.E. Silov, Analiz a matematic a (Functii de o variabil a real a),
Editura Stiintic a si Enciclopedic a, Bucuresti, 1985.
23. R. Tudorache, Culegere de probleme de Analiz a Matematic a,
vol. II, Calcul integral, Editura Universit atii Tehnice "Gh. Asachi",
Iasi, 2001.
180