http://www.eu4journalists.eu/index.

php/dossiers/romanian/C23/22/

Uniunea economic i monetar i moneda Euro

4. Extinderea zonei euro
Pentru Statele Membre care au adoptat moneda euro, multe s-au schimbat. Decizia iniial de a deplasa piaa unic ctre o moned unic pare a fi fost una practic, dar n spatele uniunii economice i monetare se afl un proiect politic amplu. Odat ce un Stat Membru intr n zona euro el devine parte a inimii Europei, cu o integrare mai puternic i mult mai profund dect cea din UE-27. ntr-adevr, alturi de partea economic a criteriilor Copenhaga exist o serie de condiii politice i legale pentru aderare. Schimbrile sunt anunate a avea loc cu primele dou sau trei noi State Membre deodat. n contradictoriu cu introducerea monedei euro, caz n care Statele Membre au adoptat euro cu trei ani nainte ca bancnotele i monedele s fie lansate pe pia, introducerea monedei euro n noile State Membre se pare c va fi mai rapid. Majoritatea noilor State Membre planific s aib un scenariu big bang, ceea ce nseamn schimbri n bani lichizi i non-lichizi care vor avea loc n acelai timp.

Slovenia
Slovenia, cel mai nou membru al zonei Euro, a fost mult timp vzut ca elevul model dintre noile State Membre. A avut cea mai uoar i direct cale ctre integrare. Ljubljana a decis dup 6 luni ca preurile s fie artate doar n euro. Dup ce a aderat la ERM II n iunie 2004, i-a construit drumul prin reforme economice i financiare. n 2005 inflaia a fost de 2,3%, i PIB a atins nivelul de 83% din nivelul mediu n UE , avnd o rat de cretere economic de 3,9%. Astfel, n mai 2005 Comisia european a propus Sloveniei s fie membru al zonei Euro n mai puin de 2 ani. efii de stat ai UE au fost de acord n iunie 2006 i minitrii de finane ai Statelor Membre, care au ultimul cuvnt n privina admiterii de noi membri, au oficializat decizia o lun mai trziu. n toamna anului 2006, un model de moned sloven de 2 euro a fost publicat. Avea ca imagine portretul poetului France Presseren, care a compus imnul naional al Sloveniei i care e vzut ca cel mai faimos poet sloven. Adoptnd moneda euro n ianuarie 2007, ara va intra n zona Schengen, i pentru prima jumtate a anului 2008 va prelua preedinia UE.

Celelalte noi State Membre ale UE

Pentru cele 10 noi State Membre care au aderat la UE n 2004, adoptarea monedei euro este obligatorie n conformitate cu tratatele lor de aderare, n care fiecare dintre ele au

adoptat deja ntregul corp de legislaie european. Nici unul dintre noile State Membre nu au luat n considerare opiunea de opt-out (neparticipare) asemntor Danemarcei i Marii Britanii n 1992. Astfel fiecare din cele 10 state este ateptat s adopte moneda euro cnd criteriile de convergen sunt pe deplin realizate. La nceputul anului 2007, Cipru i Malta au aplicat pentru a adera la zona Euro. Comisia va analiza situaiile celor dou i n concordan cu criteriile de convergen, va recomanda minitrilor de finane s accepte sau s resping aplicaiile acestora. Statele membre mai mici, non-membre ale zonei Euro se pare c reuesc s adere la zona Euro mai repede dect statele mai mari. ntr-adevr, din 1999 i din a doua faz a ERM, Estonia, Lituania i Slovenia au aderat la ERM II n iunie 2004 (mai puin de dou luni dup momentul aderrii lor la UE) i n mai 2005, Cipru, Latvia i Malta au aderat de asemenea. Statele Baltice se pregtesc s adere la zona Euro ct de curnd condiiile economice le vor permite. Iniial aceste ri plnuiau s fie gata pentru adoptarea euro n perioda 2007 2008. Totui, toate se lupt s ndeplineasc criteriile de inflaie ntr-un mod susinut i nevoia de a reconsidera realistice datele-int naionale. Micro statele non-EU, ca Vatican, San Marino i Monaco, au adoptat euro ca parte a uniunilor lor de moned cu statele membre EU actuale, iar Andorra, Montenegro i Kosovo au adoptat euro n mod unilateral, dei Andorra caut s-i oficializeze propriile aranjamente. Din contr, dei Slovacia a intrat n ERM II n 2005, se pare c nu va adera la zona Euro pn cel mai devreme 2009, i state mai mari ca Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia i Romnia nu au aderat nc la ERM-II. Cehia i Ungaria au planificat s intre n zona Euro n 2010, dei amndou au acum o aderare amnat i nu i-au stabilit nc o nou dat. Polonia nu are nc o dat int oficial pentru adoptarea monedei euro. Bulgaria ia stabilit data limit pentru 2010 dar mai mult ca sigur c va mai avea de ateptat, n timp ce Romnia se pare c nu va adera la zona Euro mai devreme de 2014. Opinia public a UE n cteva noi State Membre e n schimbare. Mai muli ceteni simt c beneficiile statutului de membru s-au observat foarte puin. Acetia sunt n special suspicioi n ceea ce privete gsirea unui mod de a se poziiona n politica economic destul de restricionat pe care se pare c o reprezint EMU. Mai mult, acetia vd majoritatea economiilor din zona Euro ca luptndu-se pentru cretere economic, n timp ce propriile lor economii au crescut cndva mult mai rapid. Dac obiectivul pentru noile State Membre este de a se aduce pe ele nsele la o performan economic asemntoare cu cea a vechilor State Membre pe ct de repede posibil, atunci de ce, se pune ntrebarea, graba de a adopta politici economice care fac acest lucru mult mai dificil? Mai ru, cetenii din noile State Membre vd dovada clar c vechile State Membre nu sunt dornice de a le ajuta s avanseze, din cauza potenialei concurene generate fa de cele din urm. Mai mult, unele State Membre ale UE au impresia c criteriile economice necesare pentru noile state sunt aplicate ntr-un mod mult mai strict dect aplicarea

Pactului reformat pentru Stabilitate i Cretere Economic care guverneaz rile din zona euro.

Puncte cheie

Scenariul Bing Bang pentru noile State Membre Cipru i Malta cel mai probabil urmtorii membri ai zonei Euro Statele mici cel mai probabil vor adera la zona Euro mai repede dect statele mari Restricionare economic

Quick-jump to other chapters in this dossier :

1.Istorie adoptarea monedei Euro 2.Pactul de Stabilitate i de Cretere Economic 3. Banca Central European (BCE) 4. Extinderea zonei euro 5. Ce a adus moneda Euro? 6. Key policy makers and contacts

Uniunea economic i monetar i moneda Euro

5. Ce a adus moneda Euro?
1 ianuarie 2007 a marcat a cincea aniversare a monedei euro, n forma sa ca moned fizic. Introducerea sa a fost vzut n mare parte ca o poveste de succes. Moneda euro puternic i stabil a devenit una dintre monedele internaionale care conduc n economia global. Statele membre ale zonei Euro beneficiaz de faptul c sunt parte a unui bloc mult mai mare de moned. Este mult mai dificil, de exemplu, pentru cei care speculeaz s fac profit rapid din schimbarea de moned i astfel s nlture mare parte din presiunea care afecteaz valoarea. Cei care speculeaz au produs haos n ceea ce privete ERM la nceputul anului 1990 i au cauzat cderea lirei sterline i apoi a lirei italiene, dar nu au determinat cel puin pn acum pagube majore monedei euro. Ca o consecin, zona Euro este mult mai capabil s absoarb creterile de preuri dect statele membre n mod individual. De asemenea, influena monedei euro este mult mai extins. Comerul n afara zonei Euro reprezint doar o treime din produsul intern brut al zonei Euro, i totui ratele de schimb au un efect asupra acestuia. Un euro puternic afecteaz n mod negativ exportatorii i descurajeaz investiiile n zona Euro, dar de asemenea ajut importatorii i investiiile din zona Euro oriunde n lume. Pentru cetenii UE, cltoria n zona Euro este mult mai facil, fr a necesita schimburi mpovrtoare de valut. De asemenea, comparaia preurilor bunurilor i a serviciilor este mult mai uoar, ceea ce contribuie la mbuntirea funcionrii pieei interne i la

sprijinirea concurenei sntoase, aducnd beneficii consumatorilor. Stabilitatea economic i a preurilor pe ansamblu adus de euro este favorabil pentru ntreg climatul economic, de la familii la ageni economici. Datele recente estimeaz c introducerea monedei euro a determinat o cretere a ariei de comer intra-euro cu 5-15%. n timp ce beneficiile practice ale monedei euro sunt pe deplin recunoscute, mediul schimbat al modului de realizare a politicii economice ce a fost anunat a cauzat probleme pentru politicieni. Nu numai c guvernele au gsit dificil s lucreze cu constrngeri ale politicii economice cauzate de euro, dar alii au ajuns s blameze moneda euro pentru faptul c le-a diminuat eforturile. Poate c cea mai frecvent plngere este cea a inabilitii Statelor Membre de a-i stabili propriile rate ale dobnzii. Recent, un numr de politicieni, n mod notabil din Germania, Frana i Italia, au solicitat rate pentru dobnzi mult mai mici astfel nct creterea economic s fie stimulat. Dar datorit faptului c BCE i-a stabilit rata principal la 2% din iunie 2003 i pn n decembrie 2005, aceti politicieni par a nu fi tiut c rile din zona Euro aveau rate ale dobnzii mult mai mici dect au avut de-a lungul deceniilor. Incapacitatea statelor membre de a modifica ratele dobnzii nseamn de asemenea c ele nu pot scdea n mod unilateral ratele dobnzii spre a ncuraja investiia sau s le creasc spre a ncuraja economiile. O moned unic european nseamn o politic monetar unic european. Chiar dac nu exist nici o politic economic european, toate Statele Membre din zona Euro trebuie s i conduc propriile politici economice n limitele stabilite de UE.

Scepticismul fa de zona Euro

Multe persoane, i n special cele n vrst, tind s fac conversia monedei euro n fosta lor moned, n special cnd e vorba de sume mari. n noiembrie 2006, Banca Central German a publicat un sondaj sugernd c 77% dintre cetenii germani nc fceau calcule n mrci germane. 94% dintre acetia nu tiau c bancnotele de 500 euro au culoarea purpurie i 74% detestau s-i vad bancnotele de 100 euro scanate. Chiar i astzi mai mult de 14,4 miliarde mrci germane (aproape 7,2 miliarde euro) sunt nc economisite n dulapuri sau n osete. Se pare c muli ceteni germani nu au ncredere n moneda lor curent, mai ales c vechea marc german poate fi schimbat oricnd i pe gratis la bncile federale, astfel c nu e nici o grab n acest sens. Aceasta este probabil indicativul unui nivel general de precauie din partea europenilor, dar este de asemenea un simptom al nencrederii pe care multe dintre statele membre o afieaz fa de UE. Principala team fa de euro este inflaia preurilor care este n mod semnificativ antrenat de raportarea schimbrii din 2002 a monedei euro. Ceteanul mediu s-ar putea descurca cu conversia din vechea moned n euro. Dar doar cei care noteaz n mod sistematic preurile au o viziune clar asupra schimbrii preurilor unei largi caniti de bunuri. n practic, deci, indivizii au avut impresia schimbrii preurilor dintr-un numr mic de valori sczute ale produselor zilnice o ceac cu cafea sau o bere, o franzel, un ziar ale cror preuri i le-au adus aminte. Obiecte cu valoare mic ce erau achiziionate

zilnic i preurile unor servicii au cunoscut o cretere a preului mult mai mare dect bunurile i serviciile cunoscute deja ca avnd o valoare ridicat. Obiectele cu valoare mic au aprut ca mult schimbate ca urmare a rotunjirii preurilor, aa cum este cazul majoritii rilor din zona Euro. Preurile rotunjite fac viaa mai uoar deopotriv pentru cumprtor i pentru vnztor (monedele de 1 i 2 euroceni nu mai sunt fabricate n Olanda i Finlanda, dei ele rmne n vigoare din punct de vedere legal), dar acestea tind s dea impresia greit n ceea ce privete valoarea relativ a monedei euro. n acest context exist un alt fenomen: cu ct folosirea vechii monede dateaz mai de demult, cu att mai puternic e sentimentul c preurile au crescut. Motivul pentru acest lucru este acela c preurile n moneda euro de astzi sunt comparate cu preuri din trecut. Adesea neglijat, totui, este faptul c vechea moned ar fi creat preuri mult mai mari datorit inflaiei. Falsificnd impresia general, sondaje realizate pentru Comisia European au artat c, pe ansamblu, schimbarea ctre moneda euro nu a adus creteri de preuri semnificante. Efectul schimbrii preurilor pe ansamblu a fost n medie mai mic dect 0,3%. Unele dintre Statele Membre iau n considerare posibilitatea organizrii de referendumuri cu privire la decizia de a adera sau nu la zona Euro odat ce au ndeplinit criteriile de convergen. Danemarca i Suedia au organizat amndou referendum-uri cu privire la aderarea la euro n 1999, obinnd rezultate negative de fiecare dat. n iunie 2005, revista Stern a raportat c 56% dintre intervievaii germani au spus c ncurajeaz revenirea la marca german. Civa politicieni italieni au solicitat Italiei s se retrag din zona Euro, cel mai celebru fiind Silvio Berlusconi. Liga Nordului separatist din Italia a propus s se in un referendum cu privire la revenirea Italiei la lira italieneasc, i multe dintre partidele de extrem dreapta din ntreaga Europ au solicitat o revenire la monedele naionale, dei acestea promovau mai mult naionalismul dect EMU i succesul monedei euro. Comisia European, pe de alt parte, a interzis posibilitatea ca o ar odat intrat n zona Euro s abandoneze noua moned. Euro este aici ca s rmn, ntruct avantajele cntresc mult mai greu dect orice problem, deopotriv la nivel naional ct i european.

Viitorul EMU
Problema major pentru EMU n anii care urmeaz, n ceea ce privete Uniunea pe ansamblu, va fi reprezentat de interesele europene versus cele naionale. n ianuarie 2007, Financial Times a raportat c o mare parte din cetenii Franei, Italiei i Germaniei credeau c moneda euro a adus prejudicii economiilor lor n timp ce a avut un efect pozitiv asupra economiei per ansamblu a UE.

Dimpotriv, un sondaj diferit condus de International Herald Tribune a artat ncrederea n moneda euro. Sondajul din martie 2007 arat c 89% din populaia Franei i a Italiei, 93% din cea a Spaniei i 83% din cea a Germaniei cred c moneda euro va fi moneda standard n Europa n anul 2057. Dac percepiile scepticilor fa de zona Euro sunt sau nu ntemeiate cnd vine vorba de economiile naionale, acest aspect este nc supus dezbaterii, aa cum ar putea fi argumentat c rile mult mai mari i mult mai stabile trebuie s experimenteze scderi economice pentru a putea aduce noile State Membre la acelai nivel economic. n fapt, aria Euro n 2006 a nregistrat cea mai mare cretere economic din 2000 i perspective de cretere au fost anunate. De asemenea, economia german a nceput s-i revin la nceputul anului 2007. Astfel, economia zonei Euro rmne cea mai puternic, cu fluctuaii recente n privina ratei dobnzii mai mici pentru euro dect pentru dolar. Moneda euro a nlturat dolarul ca moned predominant n tranzaciile de pe pieele internaionale, iar acum este cea care nsumeaz deja 25% din rezervele internaionale, ctignd teren fa de dolar.

Puncte cheie

Stabilitatea euro versus inflexibilitatea ratei dobnzii Pactul pentru Stabilitate i Cretere economic (SGP) Euro scepticismul cu privire la inflaie i creterea economic Economia UE versus cea a statelor membre

Christian Noyer, BCE: Extinderea zonei euro este periculoasa, daca nu se face cu prudenta
Fii primul care comenteaza articolul "Christian Noyer BCE Extinderea zonei euro este periculoasa daca nu se face cu prudenta"

9 Aprilie 2009

Moneda euro ar putea fi adoptata in viitor de intreaga Uniune Europeana, insa extinderea zonei de utilizare nu trebuie sa fie grabita, a declarat Christian Noyer, membru al consiliului guvernator al Bancii Centrale Europene (BCE), citat de Reuters.
PUBLICITATE:

Editiile din Aprilie 2009

L M Mi J V S D 12345 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

"Moneda euro este menita sa acopere intreaga Uniune Europeana, insa extinderea nu trebuie facuta in graba. Extinderea pripita, pentru ca ne confruntam cu o criza, ar fi periculoasa", a declarat Noyer pentru postul francez de radio BFM, anunta NewsIn. Noyer a mai spus ca liderii mondiali trebuie sa abordeze problema marilor dezechilibre economice mondiale odata cu incheierea crizei si a subliniat ca BCE are in continuare posibilitatea de a relaxa politica monetara.

Oficialul a spus ca adoptarea euro ar putea fi problematica pentru tarile ce vor sa adere la zone euro, avand in vedere diferentele economice dintre acestea si a pledat impotriva grabirii procesului. "Pentru noi, procedura ar complica serios gestionarea politicii monetare si cred ca o decizie pripita ar avea efecte negative asupra tuturor", a mai spus Noyer. In ceea ce priveste necesitatea ca unele tari din Europa de Est sau Marea Britanie sa adopte euro, oficialul BCE a spus, fara sa numeasca vreo tara, ca aceste state ar putea gasi alte solutii. "Sunt alte moduri de a le ajuta sa depaseasca aceasta perioada dificila", a spus Noyer. In aceasta saptamana, Financial Times a citat un raport al Fondului Monetar International (FMI) ce sustine ca statele Uniunii Europene, din Europa Centrala si

de Est, care se confrunta cu probleme, ar trebui sa treaca la euro chiar daca nu ar deveni membre cu drepturi depline ale zonei euro. Potrivit acestui raport, cele 16 state membre ale zonei euro ar putea sa relaxeze conditiile de intrare, astfel incat aceste tari sa devina membre cu drepturi restranse, fara drept de reprezentare in cadrul Bancii Centrale Europene. Insa Comisia Europeana, ce recomanda daca o tara este potrivita pentru a adopta euro, a respins informatiile din articolul de presa, sustinand ca citeaza numai un raport intern, aparut cu o luna in urma. Ewald Nowotny, membru al consiliului BCE, a spus ca adoptarea unilaterala a euro este imposibila din punct de vedere legal si ca ar afecta zona euro. http://www.wall-street.ro/articol/International/62571/Christian-Noyer-BCE-Extindereazonei-euro-este-periculoasa-daca-nu-se-face-cu-prudenta.html

Extinderea zonei Euro

De la data aderrii, Romnia particip n cadrul Uniunii Economice i Monetare (UEM), fiind considerat stat cu derogare de la adoptarea monedei unice conform articolului 122 al Tratatului de instituire a Comunitii Economice Europene. Derogarea se aplic tuturor noilor state membre, pn la momentul ndeplinirii criteriilor de convergen care s le permit adoptarea monedei unice. Criteriile de convergen nominal, cunoscute drept criteriile de la Maastricht, sunt:

Rata medie a inflaiei din ultimele 12 luni (calculat prin indicele preurilor de consum) nu trebuie s depeasc cu mai mult de 1,5 puncte procentuale rata inflaiei din primele trei state cu cele mai reduse nivele ale ratei inflaiei; n plus, ratele inflaiei din statul candidat trebuie s se dovedeasc a fi durabile; Deficitul bugetar consolidat al statului nu trebuie s depeasc nivelul stabilit n Tratat de 3 % din PIB; dac aceast valoare este depit, deficitul bugetar trebuie s fie redus substanial i continuu, ctre o valoare apropiat de cea de referin, sau depirea valorii de referin s fie temporar i excepional; Datoria public brut nu trebuie s depeasc 60% din PIB sau dac are valori mai mari trebuie s se diminueze semnificativ i s se apropie de valoarea de referin ntr-un ritm satisfctor. Randamentul mediu al titlurilor de stat pe termen lung calculat pe ultimele 12 luni nu trebuie s depeasc cu mai mult de 2 puncte procentuale randamentul aferent titlurilor de stat din primele trei state cu cele mai reduse niveluri ale inflaiei.

O alt condiie pentru adoptarea monedei euro se refer la participarea monedei naionale pentru o perioad de cel puin doi ani la Mecanismul Ratelor de Schimb (ERM) II. n prezent, 16 state membre ale Uniunii Europene au adoptat moneda euro: Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Spania, Slovenia i Slovacia.

Romnia urmeaz s adopte moneda unic n 2014, intenionnd s adere la Mecanismul Ratelor de Schimb (ERM) II, premergtor intrrii n zona euro, n 2012.

http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=34955

adopta automat moneda euro dup aderarea la UE?

Nu. Cu toate acestea, se anticipeaz c acestea vor adopta euro cnd vor ndeplini criteriile de convergen de la Maastricht (a se vedea ntrebarea nr. 4). Spre deosebire de Danemarca i Regatul Unit, noile state membre UE nu au dreptul de a recurge la clauza de exceptare de la adoptarea monedei unice. Sus

3. Cnd se ateapt ca noile state membre s adopte euro?

Slovenia a fost prima dintre noile state membre ale UE care a adoptat moneda unic european ncepnd cu 1 ianuarie 2007, fiind urmat de Cipru i Malta la data de 1 ianuarie 2008. Nu exist un calendar prestabilit pentru adoptarea euro de ctre aceste state membre dup cum se menioneaz n Poziia Consiliului guvernatorilor BCE privind politica de curs de schimb din rile n curs de aderare, publicat la 18 decembrie 2003 n limba englez. n vederea adoptrii euro, aceste ri trebuie s ating un grad nalt de convergen economic sustenabil. Consiliul UE evalueaz acest nivel pe baza rapoartelor elaborate de Comisie i de BCE n ceea ce privete msura n care aceste ri ndeplinesc criteriile de convergen de la Maastricht. Aceste rapoarte sunt elaborate cel puin o dat la doi ani sau la solicitarea unui stat membru care dorete s adopte euro. Sus

4. Care sunt criteriile de convergen?

n vederea adoptrii euro, statele membre trebuie s ating un grad nalt de convergen economic sustenabil. Acesta este evaluat pe baza ndeplinirii criteriilor de convergen de la Maastricht, prezentate n articolul 121 din Tratatul de instituire a Comunitii Europene i detaliate ntr-un protocol anexat la tratat. Criteriile se refer la:

realizarea unui grad nalt de stabilitate a preurilor. Aceasta presupune c un stat membru are rezultate sustenabile n domeniul evoluiei preurilor i o rat medie a inflaiei, n cursul unei perioade de un an naintea examinrii, care nu poate depi cu mai mult de 1,5 puncte procentuale rata inflaiei a cel mult trei state membre care au nregistrat cele mai bune rezultate n domeniul stabilitii preurilor; caracterul sustenabil al finanelor publice. n viziunea Consiliului, aceasta presupune c, la momentul examinrii, acel stat membru nu trebuie s nregistreze

un deficit excesiv. Consiliul hotrte dac exist sau nu un deficit excesiv referitor la: 1. deficitul bugetar efectiv sau planificat ca pondere n PIB la preurile pieei, care nu poate depi 3%, 2. datoria public ca pondere n PIB la preurile pieei, care nu poate depi 60%. Cu toate acestea, evaluarea respectrii criteriului privind disciplina fiscal va ine seama i de ali factori, ca de exemplu progresul nregistrat n perioadele precedente n privina reducerii dezechilibrelor bugetare i/sau existena unor factori excepionali i temporari care contribuie la crearea unor astfel de dezechilibre. n acelai timp, se ateapt ca statele membre al cror raport datorie public/PIB depete 60% s l reduc pn la un nivel apropiat de cel de referin ntr-un ritm satisfctor.

respectarea marjelor normale de fluctuaie prevzute de mecanismul cursului de schimb al Sistemului Monetar European, timp de cel puin doi ani, fr devalorizarea monedei n raport cu cea a altui stat membru. n evaluarea respectrii acestui criteriu, se urmrete ca respectivul curs de schimb s fie apropiat de cursul central fa de euro, n paralel cu luarea n considerare a altor factori care ar fi putut duce la aprecierea cursului de schimb. Aceasta reflect faptul c, n luna august 1993, marjele de fluctuaie ale MCS au fost extinse de la 2,25 la 15%, fcnd ca nelesul marjelor normale de fluctuaie ale MCS s fie mai puin clar. n plus, la 1 ianuarie 1999, mecanismul cursului de schimb al Sistemului Monetar European a fost nlocuit de un nou mecanism al cursului de schimb n etapa a treia a UEM, n care monedelor participante le-au fost stabilite cursuri centrale bilaterale fa de euro, cu un interval standard de variaie de 15%. De asemenea, se fac referiri i la aspecte privind tensiunile grave. caracterul durabil al convergenei ... reflectat de nivelurile ratelor dobnzilor pe termen lung. Aceasta presupune c, n cursul unei perioade de un an naintea examinrii, un stat membru a avut o rat medie a dobnzii nominale pe termen lung care nu poate depi cu mai mult de 2 puncte procentuale pe aceea a cel mult trei state membre care au nregistrat cele mai bune rezultate n domeniul stabilitii preurilor. Ratele dobnzilor sunt calculate pe baza obligaiunilor de stat pe termen lung sau a unor titluri comparabile, innd seama de diferenele dintre definiiile naionale. n sfrit, evaluarea ia n considerare i ali factori, ca de exemplu rezultatele integrrii pieelor, situaia i evoluia contului curent al balanei de pli, precum i analiza evoluiei costurilor unitare cu fora de munc i ali indici de pre.

Navigation Path: Home > The European Central Bank > Extinderea UE > Frequently asked questions

The European Central Bank Press Events Publications Statistics The uro Monetary Policy Payments & Markets

ntrebri frecvente: Extinderea UE i Uniunea Economic i Monetar (UEM)

1. Ce ri au aderat la UE de la nfiinarea BCE n anul 1998? 2. Noile state membre vor adopta automat moneda euro dup aderarea la UE? 3. Cnd se ateapt ca noile state membre s adopte euro? 4. Care sunt criteriile de convergen? 5. Cnd vor adera noile state membre UE la mecanismul cursului de schimb (MCS II) i n ce condiii? 6. Care va fi rolul BCE n momentul stabilirii paritilor centrale ale monedelor noilor state membre fa de euro n MCS II? 7. Care este ponderea economiilor celor mai noi 12 state membre n comparaie cu ponderea economiilor din zona euro? 8. Care sunt avantajele economice ale extinderii zonei euro? 9. Are BCE vreun rol n procesul de extindere a UEM? 10. n ce organe ale BCE sunt reprezentate bncile centrale naionale ale noilor state membre i cror organe li se vor altura reprezentanii acestora n momentul n care rile respective adopt euro? 11. Este posibil ca noile state membre s nceap utilizarea euro ca moned paralel (fenomen cunoscut sub denumirea de euroizare) nainte ca acestea s adere la Eurosistem? 12. Este posibil ca un nou stat membru s nu renune la consiliul monetar n momentul aderrii la MCS II? 13. Care este impactul extinderii asupra structurii organelor de decizie ale BCE? 14. Noile state membre participante la SEBC vor subscrie la capitalul BCE? 15. BCE angajeaz personal din noile state membre UE? 16. Care sunt limbile oficiale ale UE? 17. Vor adopta noile state membre moneda unic n acelai timp cu introducerea bancnotelor i monedelor euro?

18. Va afecta n ultim instan introducerea bancnotelor i monedelor euro preurile din noile state membre UE?

1. Ce ri au aderat la UE de la nfiinarea BCE n anul 1998?

La 1 mai 2004, au aderat la UE urmtoarele state: Republica Ceh, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia i Ungaria. Alte dou ri, Bulgaria i Romnia, au devenit membre UE la 1 ianuarie 2007. Croaia, Fosta Republic Iugoslav a Macedoniei i Turcia au fost declarate oficial ri candidate la aderare. Sus

2. Noile state membre vor adopta automat moneda euro dup aderarea la UE?
Nu. Cu toate acestea, se anticipeaz c acestea vor adopta euro cnd vor ndeplini criteriile de convergen de la Maastricht (a se vedea ntrebarea nr. 4). Spre deosebire de Danemarca i Regatul Unit, noile state membre UE nu au dreptul de a recurge la clauza de exceptare de la adoptarea monedei unice. Sus

3. Cnd se ateapt ca noile state membre s adopte euro?

Slovenia a fost prima dintre noile state membre ale UE care a adoptat moneda unic european ncepnd cu 1 ianuarie 2007, fiind urmat de Cipru i Malta la data de 1 ianuarie 2008. Nu exist un calendar prestabilit pentru adoptarea euro de ctre aceste state membre dup cum se menioneaz n Poziia Consiliului guvernatorilor BCE privind politica de curs de schimb din rile n curs de aderare, publicat la 18 decembrie 2003 n limba englez. n vederea adoptrii euro, aceste ri trebuie s ating un grad nalt de convergen economic sustenabil. Consiliul UE evalueaz acest nivel pe baza rapoartelor elaborate de Comisie i de BCE n ceea ce privete msura n care aceste ri ndeplinesc criteriile de convergen de la Maastricht. Aceste rapoarte sunt elaborate cel puin o dat la doi ani sau la solicitarea unui stat membru care dorete s adopte euro. Sus

4. Care sunt criteriile de convergen?

n vederea adoptrii euro, statele membre trebuie s ating un grad nalt de convergen economic sustenabil. Acesta este evaluat pe baza ndeplinirii criteriilor de convergen de la Maastricht, prezentate n articolul 121 din Tratatul de instituire a Comunitii Europene i detaliate ntr-un protocol anexat la tratat. Criteriile se refer la:

realizarea unui grad nalt de stabilitate a preurilor. Aceasta presupune c un stat membru are rezultate sustenabile n domeniul evoluiei preurilor i o rat medie a inflaiei, n cursul unei perioade de un an naintea examinrii, care nu poate depi cu mai mult de 1,5 puncte procentuale rata inflaiei a cel mult trei state membre care au nregistrat cele mai bune rezultate n domeniul stabilitii preurilor; caracterul sustenabil al finanelor publice. n viziunea Consiliului, aceasta presupune c, la momentul examinrii, acel stat membru nu trebuie s nregistreze un deficit excesiv. Consiliul hotrte dac exist sau nu un deficit excesiv referitor la: 1. deficitul bugetar efectiv sau planificat ca pondere n PIB la preurile pieei, care nu poate depi 3%, 2. datoria public ca pondere n PIB la preurile pieei, care nu poate depi 60%. Cu toate acestea, evaluarea respectrii criteriului privind disciplina fiscal va ine seama i de ali factori, ca de exemplu progresul nregistrat n perioadele precedente n privina reducerii dezechilibrelor bugetare i/sau existena unor factori excepionali i temporari care contribuie la crearea unor astfel de dezechilibre. n acelai timp, se ateapt ca statele membre al cror raport datorie public/PIB depete 60% s l reduc pn la un nivel apropiat de cel de referin ntr-un ritm satisfctor.

respectarea marjelor normale de fluctuaie prevzute de mecanismul cursului de schimb al Sistemului Monetar European, timp de cel puin doi ani, fr devalorizarea monedei n raport cu cea a altui stat membru. n evaluarea respectrii acestui criteriu, se urmrete ca respectivul curs de schimb s fie apropiat de cursul central fa de euro, n paralel cu luarea n considerare a altor factori care ar fi putut duce la aprecierea cursului de schimb. Aceasta reflect faptul c, n luna august 1993, marjele de fluctuaie ale MCS au fost extinse de la 2,25 la 15%, fcnd ca nelesul marjelor normale de fluctuaie ale MCS s fie mai puin clar. n plus, la 1 ianuarie 1999, mecanismul cursului de schimb al Sistemului Monetar European a fost nlocuit de un nou mecanism al cursului de schimb n etapa a treia a UEM, n care monedelor participante le-au fost stabilite cursuri centrale bilaterale fa de euro, cu un interval standard de variaie de 15%. De asemenea, se fac referiri i la aspecte privind tensiunile grave. caracterul durabil al convergenei ... reflectat de nivelurile ratelor dobnzilor pe termen lung. Aceasta presupune c, n cursul unei perioade de un an naintea examinrii, un stat membru a avut o rat medie a dobnzii nominale pe termen lung care nu poate depi cu mai mult de 2 puncte procentuale pe aceea a cel mult trei state membre care au nregistrat cele mai bune rezultate n domeniul stabilitii preurilor. Ratele dobnzilor sunt calculate pe baza obligaiunilor de stat pe termen lung sau a unor titluri comparabile, innd seama de diferenele dintre definiiile naionale.

n sfrit, evaluarea ia n considerare i ali factori, ca de exemplu rezultatele integrrii pieelor, situaia i evoluia contului curent al balanei de pli, precum i analiza evoluiei costurilor unitare cu fora de munc i ali indici de pre.

Sus

5. Cnd vor adera noile state membre UE la mecanismul cursului de schimb (MCS II) i n ce condiii?
Rezoluia MCS II menioneaz c participarea la mecanismul cursului de schimb va fi voluntar pentru statele membre din afara zonei euro. Cu toate acestea, se ateapt ca statele membre cu derogare s adere la acest mecanism. Un stat membru care nu particip de la nceput la mecanismul cursului de schimb poate adera la o dat ulterioar. Nu exist condiii prealabile specifice de intrare, dar paritatea central i intervalul de variaie trebuie stabilite de comun acord (a se vedea ntrebarea nr. 14). n acelai timp, dup cum s-a menionat mai sus (a se vedea ntrebarea nr. 4), participarea la MCS II pentru o perioad de cel puin doi ani naintea examinrii stadiului de convergen este unul dintre criteriile care trebuie ndeplinite n vederea adoptrii euro (a se vedea, de asemenea, Poziia Consiliului guvernatorilor BCE privind politica de curs de schimb din rile n curs de aderare, publicat la 18 decembrie 2003).Sus

6. Care va fi rolul BCE n momentul stabilirii paritilor centrale ale monedelor noilor state membre fa de euro n MCS II?
n conformitate cu Rezoluia Consiliului European de la Amsterdam, din data de 16 iunie 1997, deciziile privind cursurile centrale n MCS II se adopt de comun acord de ctre minitrii finanelor din statele membre ale zonei euro, de BCE i minitrii finanelor i guvernatorii bncilor centrale din statele nemembre ale zonei euro care particip la noul mecanism, conform unei proceduri comune, cu implicarea Comisiei Europene, dup consultarea Comitetului Economic i Financiar. Minitrii finanelor i guvernatorii bncilor centrale din statele membre care nu particip la MCS II iau parte la lucrri, dar nu au drept de vot. Toate prile care au czut de acord, inclusiv BCE, au dreptul s iniieze o procedur confidenial destinat revizuirii cursurilor centrale (a se vedea, de asemenea, Poziia Consiliului guvernatorilor BCE privind politica de curs de schimb din rile n curs de aderare, publicat la 18 decembrie 2003). Sus

7. Care este ponderea economiilor celor mai noi 12 state membre n comparaie cu ponderea economiilor din zona euro?

n anul 2005, PIB nominal al celor mai noi state membre (date actualizate prin includerea Bulgariei i Romniei) a fost de 654 miliarde EUR (circa 8% din PIB al zonei euro, care se cifreaz la 7 974 miliarde EUR). n acelai an, noile state membre aveau o populaie total de 104 milioane locuitori (aproximativ o treime din populaia zonei euro, care se ridic la 313 milioane locuitori). Sus

8. Care sunt avantajele economice ale extinderii zonei euro?

Euro constituie un bun public care aduce numeroase avantaje rilor participante. Acesta elimin riscul valutar la nivelul rilor care l adopt, prin reducerea ratelor dobnzilor, i permite rilor s beneficieze de avantajele stabilitii preurilor, care este obiectivul fundamental al BCE. De asemenea, acesta creeaz premisele unei piee integrate, lichide i compacte, ntre rile care l adopt. Odat cu extinderea zonei euro, mai multe state membre UE se vor bucura de aceste avantaje. n plus, unele dintre avantajele economice ale uniunii monetare, ca de exemplu eliminarea incertitudinilor referitoare la cursul de schimb, sporesc odat cu extinderea zonei euro. Nu va mai fi nevoie de schimb valutar, nici de achitarea costurilor de tranzacie aferente, n cazul deplasrilor ntre rile zonei euro. Totui, n vederea valorificrii la maximum a potenialului acestor avantaje, o ar trebuie s fie pregtit pentru adoptarea euro. Acest lucru va fi evaluat pe baza criteriilor de convergen de la Maastricht (a se vedea ntrebarea nr. 4). Sus

9. Are BCE vreun rol n procesul de extindere a UEM?

BCE i Comisia European vor elabora rapoarte de convergen fie o dat la doi ani, fie la solicitarea unui stat membru cu derogare. Aceste rapoarte constituie fundamentul deciziei Consiliului UE n ceea ce privete msura n care statul membru respectiv ndeplinete condiiile necesare pentru adoptarea euro. Toate rapoartele de convergen ale BCE sunt disponibile n seciunea Publications a acestui site. Pe lng rolul su n contextul procesului de convergen, BCE coopereaz i cu bncile centrale naionale ale noilor state membre UE pentru a le facilita acestora integrarea n cadrul operaional al Eurosistemului. Sus

10. n ce organe ale BCE sunt reprezentate bncile centrale naionale ale noilor state membre i cror organe li se vor altura reprezentanii acestora n momentul n care rile respective adopt euro?
Bncile centrale ale noilor state membre UE sunt membri cu drepturi depline ai Sistemului European al Bncilor Centrale (SEBC) i guvernatorii acestora sunt membri

cu drepturi depline ai Consiliului general. Experii bncilor centrale din Comitetele SEBC au statutul de membri cu drepturi depline atunci cnd comitetele se reunesc n structura respectiv, incluznd toate bncile centrale naionale (BCN) din UE, nu numai cele din zona euro. Dup adoptarea euro de ctre noile state membre, guvernatorii bncilor centrale respective vor deveni membri ai Consiliului guvernatorilor, iar experii acestora vor deveni membri ai Comitetelor SEBC reunite la nivelul Eurosistemului (respectiv toate BCN din zona euro). Sus

11. Este posibil ca noile state membre s nceap utilizarea euro ca moned paralel (fenomen cunoscut sub denumirea de euroizare) nainte ca acestea s adere la Eurosistem?
Euroizarea contravine raionamentului economic de baz al UEM, al crei obiectiv principal vizeaz adoptarea euro ca punct terminus al unui proces de convergen, n contextul unui cadru multilateral. Etapele prevzute n tratat cu privire la modalitatea de adoptare a euro nu pot fi evitate prin euroizare unilateral. Sus

12. Este posibil ca un nou stat membru s nu renune la consiliul monetar n momentul aderrii la MCS II?
MCS II este un mecanism multilateral n care monedele statelor membre neparticipante la zona euro sunt strns legate de euro i n care deciziile sunt luate de prile implicate de comun acord. Un stat membru poate s nu renune la consiliul monetar bazat pe euro ca angajament unilateral n cadrul MCS II cu condiia s se convin asupra cursului de schimb fix stabilit de consiliul monetar i care apoi s devin cursul central al acelei monede n cadrul MCS II. Consiliile monetare care nu se bazeaz pe euro nu sunt compatibile cu participarea la MCS II. ntr-un sens mai larg, Consiliul guvernatorilor BCE nici nu ncurajeaz, nici nu dezaprob adoptarea unui consiliu monetar. Totui, aceste acorduri nu pot fi considerate drept alternative viabile pentru participarea pentru o perioad de doi ani la MCS II (a se vedea ntrebarea nr. 4 i lucrarea susmenionat Poziia Consiliului guvernatorilor BCE privind politica de curs de schimb din rile n curs de aderare, publicat la 18 decembrie 2003). Sus

13. Care este impactul extinderii asupra structurii organelor de decizie ale BCE?

Guvernatorii bncilor centrale ale noilor state membre UE sunt membri cu drepturi depline n Consiliul general al BCE, din care mai fac parte preedintele i vicepreedintele BCE. Dup adoptarea monedei unice de ctre noile state membre, guvernatorii bncilor centrale respective vor deveni membri ai Consiliului guvernatorilor. Cu toate acestea, numrul membrilor cu drept de vot nu poate depi 21: ase drepturi de vot permanente pentru membrii Comitetului executiv i 15 drepturi de vot pentru guvernatorii bncilor centrale naionale, care vor fi exercitate prin rotaie. Toi membrii care pot vota vor avea dreptul la un singur vot, conform principiului un membru, un vot. Toi membrii vor avea dreptul de a asista la reuniuni i de a lua cuvntul n cadrul acestora. Sus

14. Noile state membre participante la SEBC vor subscrie la capitalul BCE?
Da. Conform Statutului SEBC, toate bncile centrale naionale din componena SEBC subscriu la capitalul BCE, potrivit unei grile de repartiie care reflect ponderea fiecrei ri n populaia i PIB ale UE. Cu toate acestea, bncile centrale naionale ale rilor care nc nu au adoptat euro trebuie s verse numai 7% din capitalul subscris al acestora. Sus

15. BCE angajeaz personal din noile state membre UE?

Da. BCE angajeaz personal din Republica Ceh, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia i Ungaria, de la semnarea Tratatului de aderare n aprilie 2003, precum i din Bulgaria i Romnia, de la semnarea de ctre acestea a Tratatului de aderare n aprilie 2005. Sus

16. Care sunt limbile oficiale ale UE?

Bulgara, ceha, daneza, engleza, estona, finlandeza, franceza, germana, greaca, irlandeza, italiana, letona, lituaniana, maghiara, malteza, olandeza, poloneza, portugheza, romna, slovaca, slovena, spaniola i suedeza. Sus

17. Vor adopta noile state membre moneda unic n acelai timp cu introducerea bancnotelor i monedelor euro?
O decizie n acest sens se va lua la nivel naional. Fiecare ar va avea de ales ntre adoptarea euro n paralel cu lansarea pe pia a numerarului (scenariul big-bang) sau o

perioad de tranziie. BCE i Comisia European vor fi implicate n coordonare, n special n privina emiterii bancnotelor i monedelor. Sus

18. Va afecta n ultim instan introducerea bancnotelor i monedelor euro preurile din noile state membre UE?
Introducerea bancnotelor i monedelor euro nu ar trebui s conduc la creterea preurilor. Dei au existat numeroase discuii privind majorrile de preuri din zona euro legate de introducerea euro, dovezile empirice nu conduc la ideea c acestea, n medie, ar fi contribuit n mod semnificativ la creterea preurilor. Modificrile la nivelul preurilor relative sunt o caracteristic normal a tuturor economiilor de pia.

rile pot reduce posibilitatea ca preurile s fie afectate prin informarea productorilor i a consumatorilor n timp util, prin obinerea unor acorduri din partea detailitilor n ceea ce privete conveniile referitoare la modificrile de pre i prin afiarea dual a preurilor n cursul lunilor respective. Cu siguran c viitorii membri ai zonei euro vor beneficia de experiena acumulat n anul 2002. Pe termen mai ndelungat, concurena ntre firme va face tot mai dificile ncercrile acestora de a profita de lipsa de familiarizare a populaiei cu noile preuri exprimate n euro prin recurgerea la scumpiri.

http://www.ecb.int/ecb/enlargement/html/faqenlarge.ro.html#l4

perspectiva luminoasa pentru Europa emergenta: aderarea la zona euro mai devreme dect s-a preconizat
27 Februarie 2009 Euroscop, Extern Articole pe aceeai tem

Inflaia, principala piedic pentru aderarea Romniei la zona euro BERD: Recesiunea din Europa emergent se va adnci n acest an Industria bancar din Europa emergent pune n pericol relansarea economic Europa emergent: prbuire sau reviriment? Europa va avea o surs nelimitat de adrese internet mai devreme de 2010

Criza economica globala ar putea crea o oportunitate pentru economiile Europei emergente de a adera la zona euro mai devreme dect au planificat, noteaza Stratfor intro analiza. Premierul romn Emil Boc a declarat la 25 februarie, la Bucuresti, pentru agentia Bloomberg, ca parte a anuntului privind pachetul anti-criza al guvernului romn, ca tara sa va incerca sa adere la zona euro inaintea actualei date-tinta din 2014, in incercarea de a elimina plecarea investitorilor si fluctuatiile valutare. Cu numai o zi inainte, premierul ungar Ferenc Gyurcsany a declarat ca Uniunea Europeana (UE) ar trebui sa-si relaxeze reglementarile privind adoptarea euro pentru a le permite statelor din UE care nu au aderat inca la ea, precum Ungaria, Romnia, Bulgaria, Republica Ceha si Polonia, sa se integreze mai devreme dect s-a preconizat. Criza economica globala a facut ca tarile din Europa Centrala si Balcani, asa-numita Europa emergenta, care se confrunta cu declinul economic, sa incurajeze aderarea la zona euro. Aceste tari au fost lovite deosebit de dur de criza deoarece, in absenta apartenentei la zona euro, au fost expuse unor fluctuatii valutare. Totodata, pe fondul extinderii crizei, plecarea investitorilor a provocat devalorizari ale monedelor tarilor emergente. Plecarea investitorilor ingrijoreaza si restul Europei, care acum preconizeaza pachete de ajutoare pentru Europa Centrala si Balcani, in conditiile in care doreste sa se asigure ca banii trimisi economiilor afectate nu ajung intr-un butoi fara fund. Berlinul, Parisul si restul UE nu vor sa-si vada banii cheltuiti in Polonia, Ungaria si Romnia numai in avantajul altor investitori, releva Stratfor. Aderarea la zona euro va rezolva aceasta problema prin acoperirea Europei emergente afectate sub umbrela euro. Perspectiva luminoasa a crizei economice ar putea fi deschiderea oportunitatii pentru tarile din Europa Centrala si Balcani de a intra sub protectia zonei euro mai degraba devreme dect mai trziu, mai subliniaza Stratfor. Pentru a adera la zona euro, o tara trebuie sa respecte asa-numitele criterii de convergenta stabilite de Articolul 121(1) din Tratatul UE. Criteriile-cheie sunt aderarea la Mecanismul Cursului de Schimb (ERM II) pe o perioada de doi ani, un deficit bugetar de sub 3% din PIB, o indatorare a guvernului de sub 60% din PIB si o inflatie care nu este mai mare de 1,5 puncte procentuale peste rata inflatiei din cele trei state membre ale zonei euro cu cele mai bune performante. Aceste criterii stringente sunt destinate sa garanteze ca orice stat care adera la clubul euro are o politica monetara disciplinata si isi tine sub control bugetul. Deoarece un singur mar putred ar putea strica tot cosul, cum spune un dicton citat de Stratfor, cei doi ani petrecuti in ERM II au drept scop sa asigure ca noul membru din grupul prestigios care foloseste moneda euro nu se bazeaza doar pe un singur an bun. n mod ironic, multe dintre cele mai puternice state din UE precum Italia si Franta nu indeplinesc cerintele clubului din care fac deja parte, dar odata cu puterea si statutul de

membru vine si abilitatea de a eluda regulile, este de parere Stratfor. Tarile din Europa Centrala si din Balcani vor avea insa mult mai putina abilitate in a proceda la fel. Una dintre cerintele cele mai stringente pentru aderarea la zona euro este criteriul ratei inflatiei. n 2009, rata tinta ar putea fi una scazuta de 2,2%, in conditiile in care Comisia Europeana a prevazut ca Germania, Franta, Irlanda si Spania vor avea rate ale inflatiei de 0,6-0,8%. Totusi, pe parcursul unui declin economic sever precum cel actual din Europa, deflatia nu inflatia este in pericol. Cererea scazuta din partea consumatorilor determina o scadere a preturilor deoarece producatorii trebuie sa faca fata inventarelor de suprafurnizare si suprastocare. S-a prevazut ca inflatia va scadea in Europa emergenta in 2009, in conditiile in care in Ungaria se va reduce de la 6,1%, in 2008, la 2,8%, in 2009, in Republica ceha de la 6,3% la 2,6%, in Polonia de la 4,2% la 2,9%, in Romnia de la 7,9% la 5,7% , iar in Bulgaria de la 12% la 5,4%. Desi Romnia si Bulgaria vor depune eforturi pentru a atinge tinta inflatiei scazute, Polonia, Cehia si Ungaria se afla deja aproape de atingerea obiectivului. Criteriile privind deficitul bugetar si indatorarea guvernului vor fi de asemenea usor de atins pentru majoritatea tarilor din Europa emergenta, desi Romnia are preconizat un deficit bugetar de 7,5%, care va fi dificil de ignorat, crede Stratfor. n termeni de indatorare a guvernului, tarile Europei emergente se afla intr-o situatie mai buna dect unele dintre cele mai puternice state din UE. Italia, Franta si Germania se afla toate peste procentul magic de 60% din PIB de indatorare a guvernului. n Europa emergenta numai Ungaria are probleme cronice cu cheltuielile publice desi cu 66% din PIB datoria ei nu este departe de tinta iar actualele intelegeri cu FMI vizeaza tocmai reducerea cheltuielilor. Prin urmare, in afara de rata inflatiei si deficitul bugetar ale Romniei, aspirantii la zona euro din Europa Centrala si Balcani au cele mai mari sanse de a adera. Acest lucru ridica intrebarea daca UE le va permite sa adere modificnd criteriul de doi ani in ERM II. Responsabilitatea revine aici restului Europei dar in mod deosebit tarilor de calibru greu Germania si Franta de a decide daca programul de ajutor pentru Europa Centrala in absenta statutului de membru al zonei euro este o strategie prudenta pe termen lung pentru regiunea care ar putea experimenta un declin economic pe termen lung. Banii pompati in regiune acum potential 200 de miliarde de dolari ar putea deveni o masura provizorie daca stabilitatea pe termen lung nu este asigurata prin stoparea plecarii investitorilor si eliminarea fluctuatiilor valutare. Aceste probleme vor fi eliminate numai prin adoptarea euro, crede Stratfor. Berlinul si-ar putea gasi o consolare in relaxarea regulilor de data aceasta (un lucru neobisnuit pentru Germania) deoarece aderarea la zona euro pentru Europa Centrala si Balcani va face exporturile germane mult mai competitive in regiune un lucru pe care Berlinul expert in exporturi il va aprecia, noteaza Stratfor in incheierea analizei http://www.financiarul.ro/2009/02/27/o-perspectiva-luminoasa-pentru-europa-emergentaaderarea-la-zona-euro-mai-devreme-decat-s-a-preconizat/

CUPRINS nr. 116-117

ARHIVA

Tema Europeana Uniunea Europeana si procesul de extindere

ALINA BUZAIANU This article analyzes the UEs enlargement process, with its consequences regarding the political institutions and the life of its citizens. There is an entire set of problems related with these issues, starting with fears and euromyths all the way to the difficulties raised by the monetary union and economic growth. The conclusion is that there are good chances for the European Union to reach the conditions of strong political and economical power in the second decade of the XXIst century.

Uniunea Europeana este rezultatul unui proces de cooperare si integrare care a inceput in 1951 intre sase state europene: Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Olanda. Dupa cinci valuri de aderari (1973: Danemarca, Irlanda si Marea Britanie; 1981: Grecia; 1986: Spania si Portugalia; 1995: Austria, Finlanda si Suedia; 2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia si Ungaria), UE are acum 25 de State Membre si se pregateste pentru cea de a sasea extindere. Acest proces are ca scop extinderea pasnica a zonei de stabilitate si prosperitate catre noi membri. State candidate in acest moment: Bulgaria, Romania, Turcia si, recent, Croatia. Numarul statelor membre ale Uniunii Europene a crescut de la 15 la 25, odata cu cea de-a cincea extindere a UE din data de 1 mai 2004. Extinderea este un pas important in constructia unei Uniuni Europene mai puternice si mai competitive, necesara pentru stabilizarea intregului continent european, consolidarea pacii si democratiei, intarirea economica si dezvoltarea durabila, precum si pentru asimilarea diversitatii culturale si istorice europene. A fost un proces de durata si impreuna cu toate celelalte entitati implicate, reteaua Camerelor de Comert europene a contribuit din plin la pregatirea procesului de aderare. O pregatire adecvata pentru acest eveniment este cheia succesului procesului de extindere a UE. Cu cat firmele sunt mai bine informate, cu atat ele vor fi mai competitive pe Piata Unica Europeana. Si cu cat sunt mai performante, cu atat vor beneficia mai mult de prevederile procesului Lisabona. Data de 1 Mai 2004 reprezinta un punct de referinta istoric si deosebit de important pentru dezvoltarea Uniunii Europene (UE). Prin integrarea a 10 noi tari din Europa Centrala si de Est si bazinul Mediteranean, Uniunea Europeana impune acum celor 25 de state valori comune de libertate, democratie, respectarea legii si a drepturilor omului. Acest val de extindere reprezinta o realizare unica inseamna unitate in diversitate si in acelasi timp, un angajament luat pentru promovarea prosperitatii continentului nostru prin pace, securitate, solidaritate si stabilitate pentru toti cetatenii europeni.

Ce reprezinta extinderea pentru vechile State Membre (EU 15)?

Extinderea este o evolutie naturala, fireasca, care aduce sfarsitul divizarii continentului nostru consecinta a celui de-al doilea Razboi Mondial si are un impact la toate nivelurile care fac referire la soarta continentului nostru. Extinderea, largirea zonei de pace, securitate si

prosperitate, pe care Uniunea a adus-o Europei va asigura securitatea tuturor popoarelor europene1. Cu o noua populatie de 450 de milioane de locuitori, Uniunea reprezinta cea mai mare piata interna din lume; aceasta Piata unica extinsa reprezinta aproape 19% din comertul mondial. Accederea celor 10 noi tari este preconizata a avea ca efect pentru Europa celor 25, cresterea produsului intern brut per total (PIB) cu 4-5%, crestere ce va fi corelata cu scaderea PIB-ului mediu pe cap de locuitor la 92% fata de UE 15. In orice caz, aceasta pierdere in cadrul PIB-ului ar trebui sa fie repede compensata de implementarea regulilor Pietei Unice si de accesul mai bun al afacerilor pe piata, situatie care este de asteptat sa conduca la o crestere in eficacitate printr-un nivel mai ridicat al concurentei. Cresterea concurentei ar trebui sa fie un semn pozitiv pentru consumatorii europeni, in privinta preturilor, diversitatii si calitatii bunurilor si serviciilor existente pe piata, in timp ce la fel de bine poate asigura o protectie consistenta si la un nivel mai ridicat pentru consumatorul european. Conditiile generale pentru desfasurarea afacerilor au fost imbunatatite printr-un cadru larg extins, liberalizat privind investitiile si stabilitatea macroeconomica. Un mediu legal mai sigur precum si solidaritatea cu regiunile mai putin dezvoltate va contribui la o crestere economica generala sustinuta. Rolul Uniunii in afacerile mondiale in afacerile externe, protectia cetateanului, politica comerciala si alte domenii ale guvernarii globale va fi in buna masura intarit. Noile State Membre vor imbogati Uniunea Europeana prin mostenirea reprezentata de diferitele limbi, culturi, traditii sau tezaure. Astfel, Uniunea devine mai mare si este considerata ca fiind un factor pozitiv integrarea celor 10 noi membri in UE.

Ce impact are extinderea asupra vietii cotidiene?

De acum inainte, toti cetatenii Uniunii Europene vor avea posibilitatea de a trai, calatori, munci si studia cu mai multa usurinta pe intreg teritoriul acesteia, care se intinde de la Marea Baltica pana in estul Marii Mediterane. De exemplu, studenti din 25 de State Membre pot studia la oricare universitate doresc in orice tara membra a Uniunii. Legislatia europeana implementata in noile |ari Membre va garanta aderarea acestora la actualele standarde privind siguranta bunurilor si serviciilor, publicitatea, comertul electronic, practicile comerciale legale, regulile privind mediul inconjurator si siguranta alimentatiei, a hranei. La capatul perioadei de tranzitie prin care trece conceptul de libera circulatie a fortei de munca, oameni de pe tot cuprinsul Europei vor putea beneficia de politicile si conditiile imbunatatite de angajare prin intermediul cresterii nivelului de pregatire, a flexibilitatii pietei muncii si mobilitatii fortei de munca, a climatului de afaceri, adaptarea la noile tehnologii si crearea de oportunitati egale. Va exista de asemenea si o preocupare activa, reala pentru o crestere a calitatii vietii, proces ce va fi realizat prin politici comune europene care vizeaza protectia mediului si o securitate mai buna pentru toti cetatenii Europei; toate acestea vor fi realizate prin conjugarea eforturilor in lupta impotriva crimei, drogurilor si migratiei ilegale. In timpul perioadei de inceput a Uniunii extinse, Tratatul de Aderare a intampinat perioade de tranzitie pentru ca vechile si noile State Membre sa se poata obisnui gradual cu noile dimensiuni economice si sociale ale Uniunii Europene. Acest fapt va usura procesul de integrare in ceea ce priveste libera circulatie a fortei de munca, achizitionarea de terenuri si imobile, taxa pe valoarea adaugata si accizele, precum si in privinta mediului.

Ce efect va avea extinderea asupra Institutiilor Europene?

Cele 10 noi state membre au fost incluse inca de la inceput in procesul Conventiei de a determina o Constitutie pentru Uniunea Europeana, reinnoind Tratatele de baza. Conventia a luat astfel in considerare atat prioritatile si ideile fiecarei noi tari membre, cat si scopurile si interesele membrilor mai vechi. Aceasta Constitutie va reintari Institutiile Europene, va simplifica procedurile de luare a deciziilor si va incorpora drepturile fundamentale ale cetatenilor. Uniunea Europeana extinsa se confrunta acum, cu o noua provocare comuna: aprobarea Constitutiei de catre cetatenii si Guvernele Statelor membre.

Exista limite n ceea ce priveste extinderea?

In textele Tratatelor Europene din trecut si in cadrul Consiliilor s-au afirmat urmatoarele:

Orice stat european poate aplica cererea de a deveni membru al Uniunii si Accederea va avea loc de indata se un stat asociat se dovedeste capabil sa isi asume obligatiile de membru prin satisfacerea conditiilor economice si politice cerute. In prezent, doua tari candidate Romania si Bulgaria au incheiat negocierile de aderare cu obiectivul de a se integra in anul 2007. Alte doua tari candidate Croatia si Turcia au fost acceptate pentru inceperea negocierilor in Martie si Octombrie 2005, cu conditia ca macar cateva dintre conditiile impuse sa fie indeplinite. Fosta Republica a Iugoslaviei Macedonia si-a exprimat dorinta de a se alatura Uniunii Europene, in timp ce posibilitatea de a deveni membru al UE a fost creata si pentru alte state din Europa de Sud-Est.

Ce se ntmpl cu noii vecini ai Uniunii extinse?

Pentru a crea noi linii de diviziune in interiorul continentului, Uniunea Europeana poate oferi vecinilor sai mecanisme extinse de cooperare: a fost propusa Politica Europeana de Vecinatate (PEV), care are menirea de a impartasi valorile fundamentale si obiectivele Uniunii Europene, cu tari vecine precum Belarus, Ucraina, Moldova, Georgia si alte tari din Orientul Mijlociu si Africa de Nord. Obiectivul urmarit este acela de a construi un angajament reciproc cu aceste tari vecine in privinta valorilor comune, in principal in domenii ca: respectarea legii, buna guvernare, respectul pentru drepturile omului, inclusiv cele ale minoritatilor nationale, promovarea bunelor relatii de vecinatate si a principiilor economiei de piata si a dezvoltarii sustinute.

Noile si viitoarele state membre

Cea de-a cincea extindere a Uniunii Europene s-a consumat la data de 1 Mai 2004, dupa ratificarea tratatului de aderare. Dupa sase ani de negocieri asidue, Uniunea Europeana a fost de acord cu admiterea a10 noi membri din Europa Centrala si Bazinul Mediteranean, membri care au indeplinit, in acceptiunea Uniunii, criteriile politice - democratie stabila, respect pentru drepturile omului si pentru lege. Ca economii de piata definitivate, acestea vor implementa toate legile si politicile comune ale Uniunii Europene. Intre timp, Bulgaria si Romania au incheiat toate capitolele de negociere, in vederea definitivarii pregatirilor pentru aderare in 2007. Acelasi fel de negociere va fi inceput si cu Croatia si Turcia in 2005.

Extinderea UE pericol sau oportunitate?

Putini sunt factorii de decizie care mai contesta necesitatea morala, economica si politica a procesului, chiar daca unii dintre ei, cum sunt cei din Franta, s-au convertit recent. Au fost, in fapt, invatate lectiile razboiului din fosta Iugoslavie, de vreme ce extinderea este perceputa ca un extraordinar element stabilizator in estul continentului european. Dupa recenta extindere, Europa celor 25 este al treilea ansamblu populat din lume (453 milioane de locuitori), cu mult insa in urma Chinei si Indiei, dar inaintea Statelor Unite (300 de milioane de suflete) si Rusiei (140 de milioane). Cu un PIB de 10.000 miliarde de euro, Uniunea Europeana reprezinta o treime din bogatia lumii si o cincime din comertul international. Natiunile Unite, Fondul Monetar International sau Organizatia Mondiala a Comertului vor ignora mai putin pozitia unui grup care si-ar putea impune cu mai multa forta punctul de vedere asupra problemelor mondiale. Noile tari membre aduc un plus de dinamism economic. Cei 15, cu o crestere de 0,4% in 2004, lasa impresia ca stau pe loc in raport cu ritmul de 3,6% inregistrat anul trecut de cei zece nou veniti, care ar putea redistribui cartile in Europa. Daca China este atelierul lumii, Cehia si Slovacia pot fi atelierul Uniunii Europene, care dispune in Est de piete de desfacere, dar si de o mana de lucru calificata si ieftina. Noile tari membre, care reprezinta doar 5% din economia Uniunii, nu vor beneficia insa decat progresiv de ajutoare agricole directe, care devoreaza inca jumatate din bugetul comunitar. Fondurile structurale, care au permis decolarea Spaniei sau a Irlandei, vor fi, de asemenea, limitate de regula ce nu permite sa se injecteze mai mult de 4% din PIB in economiile noilor veniti, in general economii sarace. In scenariul cel mai risipitor, care are putine sanse de a fi realizat, cotizatia celor 15 la

pusculita comuna ar trece de la 100 de miliarde de euro anual la 143 de miliarde in 2013, ceea ce ar insemna 1,15% din PIB, fata de 1% cat este prezent. Comisarul pentru extindere, Gnter Verheugen, obisnuieste sa spuna adesea ca extinderea a fost atat de bine pregatita incat vechilor state membre le-ar fi foarte greu sa respecte criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca noile state membre. Cei 15 nu sunt totusi entuziasmati. Dimpotriva, scepticismul pare sa domine la Berlin sau Paris. Vechile state membre si-au inchis temporar frontierele pentru muncitorii din Est. In acelasi timp, statele bogate din Uniune, in frunte cu Germania si Franta, vor sa inghete bugetul european la nivelul actual, in pofida admiterii unor tari al caror standard de viata nu reprezinta in unele cazuri decat o treime din media vechilor tari membre. Sondajele de opinie sunt si mai descurajatoare. Ultimul Eurobarometru arata ca 47% din populaia celor 15 percepe extinderea mai mult ca un pericol decat ca oportunitate. Franta este de departe cea mai ostila. Sondajele sunt mai bune in Est, dar si aici atmosfera este departe de euforia care domnea in timpul reunificarii Germaniei. In vechile state membre nu se cunoaste nici unde se va opri procesul intr-o Uniune care n-a prevazut ca se va extinde atat de repede si cu atatea state, big-bangul de la 1 mai fiind considerat o utopie la sfarsitul anilor 90. Or, Romania si Bulgaria asteapta sa intre in Uniune in 2007, fapt ce ar marca inceputul extinderii propriu-zise in Balcani. Croatia se va aseza in curand la masa negocierilor in vederea aderarii, iar Turciei va trebui sa i se dea, pana la sfarsitul anului, un raspuns concret si clar. Dezbaterea asupra frontierelor Uniunii Europene n-a fost inca deschisa si daca aderarea Rusiei pare exclusa, despre Ucraina, tara incontestabil europeana, nu se poate spune acelasi lucru.

BILANT - Extinderea a fost de bun-augur pentru statele care au aderat n 2004

Cei mai proaspeti membri ai Uniunii Europene resimt deja beneficiile intrarii in blocul comunitar. In plus, cele mai multe dintre ingrijorarile exprimate in urma cu un an nu au fost confirmate. Temerile privind consecintele negative pe care urma sa le aiba ultima extindere a Uniunii Europene cu 10 noi state nu au fost confirmate decat in mica masura, iar la un an de la acest eveniment, cei mai noi membri se bucura deja de avantajele apartenentei oficiale la structurile comunitare. Dezbaterile si statisticile oficiale demonstreaza ca nou-venitii inregistreaza deja cresterea economica necesara pentru a le permite, intr-un timp relativ scurt, sa faca fata exigentelor de pe piata comuna. Obstacole. Specialistii au constatat ca una dintre temerile de acum un an s-a confirmat. Este vorba despre cresterea criminalitatii organizate, care are radacini adanci in tarile vecine noilor membri ai Uniunii Europene, si pentru reducerea careia institutiile comunitare trebuie sa deblocheze fonduri importante. O alta problema care starneste dezbateri aprinse este contributia fiecarui membru la bugetul european. Ministrul de Finante al Landului Bavaria, Kurt Faltlhauser, a avertizat ca exista pericolul ca, pe termen mediu, legile fiscale dupa care ar trebui sa se ghideze toate tarile Uniunii Europene sa nu mai fie respectate. Finantistul mai spune ca functionarea defectuoasa a acestui set de norme fiscale la nivel european, mai ales in privinta impozitarii, ar putea determina o explozie rapida de indatoriri printre statele europene. Investitii. Bilantul unui an de la ultima extindere a mai scos la iveala faptul ca, in multe cazuri, cei mai noi membri colaboreaza regional mai bine decat o fac landurile unei tari membre. Este vorba mai ales de investitiile masive de la granita cu tari precum Cehia, Polonia, Ungaria sau Slovacia. Primarul orasului german Furth, localitate de frontiera, a adus ca exemplu construirea unui complex economic urias in Cehia, chiar la granita, lucru privit cu ostilitate de micii intreprinzatori de ambele parti ale frontierei germano-cehe. Localnicii se tem

ca aceste afaceri deschise peste granita, unde costurile salariale si de productie sunt mult mai scazute, vor duce la disparitia micilor intreprinzatori si, implicit, a locurilor de munca. Ideea este combatuta de unii specialisti, care spun ca posibilitatea transferurilor profitului in firme din afara Germaniei nu a creat probleme in acest domeniu. De fapt, sumele transferate in sisteme financiare off-shore sunt nesemnificative in Germania. In plus, deschiderea unor filiale in tarile estice aduce, de fapt, noi locuri de munca si in Germania, direct proportional. Temeri. Procesul post-aderare nu este insa lipsit de probleme. Ungaria a semnalat faptul ca, pentru a atrage fonduri comunitare, Bruxelles-ul solicita impartirea tarii in regiuni, procedura dificila si greu de acceptat de catre maghiari. Una dintre ingrijorarile majore ale oficialilor comunitari o reprezinta capacitatea noilor tari membre de a asigura granitele Uniunii Europene. Cel mai mare efort al politicienilor si institutiilor se concentreaza pe aducerea la cunostinta cetatenilor a conceptului de Europa unita, aflat pentru multi la nivel de notiune abstracta.

Proaspetii intrati n UE au emotii privind trecerea la moneda unica

Speculatiile financiare si preturile umflate cu pompa sunt principalele temeri ale cetatenilor din cele 10 state nou-intrate in Uniunea Europeana cand vine vorba de trecerea la moneda euro. Slovenia, Ciprul, Malta si cele trei state baltice in 2007, Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia in 2009 sau 2010. Cam asa arata calendarul pe care guvernele statelor care au aderat anul trecut la Uniunea Europeana si l-au propus in vederea trecerii la moneda euro. Procesul se anunta foarte dificil, si asta nu numai din cauza conditiilor stricte pe care Banca Centrala Europeana le impune unui stat care vrea sa treaca la moneda unica. Cetatenii noilor state membre se bucura si se tem in egala masura de perspectiva intrarii in zona euro, iar informarea lor cu privire la efectele acestei treceri va avea un rol important, dupa cum indica rezultatele unui studiu publicat recent la Bruxelles. Principala temere a proaspetilor cetateni ai Uniunii este ca, o data adoptata moneda euro, intreprinzatorii vor trisa la preturi, ridicandu-le in mod nejustificat. De aceasta parere sunt 71% din europenii chestionati. Intr-o masura la fel de mare, ei cred ca moneda euro va aduce cu sine si perspective noi pentru speculanti de tot felul, indica acelasi studiu. De vina pentru temerile noilor cetateni ai UE sunt euromiturile lansate in statele cu vechime ale Uniunii. Cel putin aceasta este parerea comisarului european pentru Afaceri Monetare, Joaquin Almunia. In unele tari, oamenii cred inca, in mod gresit, ca introducerea monedei euro a atras scumpiri, iar cetatenii noilor tari membre au preluat aceasta parere gresita, spune Almunia, precizand ca Executivul european trebuie sa faca tot posibilul pentru a combate falsa impresie ca euro inseamna preturi mai mari. Solutii. Arma care sta la dispozitia Comisiei Europene in ceea ce se anunta drept o lunga batalie cu ideile preconcepute si cu euromiturile este, crede comisarul, informarea. El sfatuieste guvernele celor 10 tari sa instruiasca cetatenii in legatura cu euro si cu efectele practice pe care introducerea sa le va avea asupra vietii lor de zi cu zi. Recomandarile precise ale Comisiei includ crearea unor coduri de conduita financiara, ce vor fi convenite de producatori si de asociatiile consumatorilor, punerea la punct a unui sistem de monitorizare a preturilor si instalarea in magazine a unor panouri care sa ii ajute pe cumparatori sa faca conversia de la fosta moneda nationala la euro. Avantaje. Cei 10 au, insa, fata de membrii mai vechi ai Uniunii, si cateva avantaje clare in clipa cand vor adopta moneda unica. Cel mai important este ca populatia acestor state este deja familiarizata cu euro, care circula si sunt utilizati la ei in tara. Acest lucru nu a fost valabil in cazul tarilor care formeaza acum zona euro si care au preluat moneda imediat ce aceasta a fost pusa in circulatie. Comisia Europeana recomanda ca trecerea la euro sa fie insotita de o perioada de tranzitie

foarte clara, in care preturile sa fie afisate atat in moneda europeana, cat si in cea nationala. Aceasta perioada trebuie sa fie insa cat mai scurta pentru a nu se ajunge la situatii asemanatoare celor din Franta sau Belgia, unde, la ani buni de la adoptarea euro, preturile inca sunt afisate si in franci. Pentru ca fiecare stat membru al Uniunii Europene poate decide data cand va adopta euro, asa cum prevede Tratatul de la Maastricht, oficialii romani au avansat ca data-limita anii 20122013. Romania ar avea parte, astfel, de o perioada de tranzitie de 3-4 ani dupa aderare, pentru ca economia sa indeplineasca criteriile necesare pentru alaturarea la zona euro. Dupa aceasta perioada urmeaza un interval de monitorizare de minimum doi ani. Abia atunci banca centrala economica decide daca economia statului respectiv este suficient de solida pentru a suporta trecerea la moneda unica.

http://www.sferapoliticii.ro/sfera/116-117/art4-buzaianu.html Extinderea zonei euro si respectarea criteriilor stricte privind deficitul bugetar sunt principalele provocari pentru Banca Centrala Europeana si guvernele tarilor respective, a declarat luni presedintele BCE Jean-Claude Trichet la Frankfurt, cu ocazia a 10 ani de existenta a institutiei. "Mandatul principal al Bancii Centrale Europene, fondata la 1 iunie 1998, este sa pastreze stabilitatea preturilor si sa garanteze credibilitatea monedei unice, euro", a explicat Jean Claude Trichet, gazda festivitatilor ce au avut loc luni la Opera din Frankfurt. La eveniment au participat si presedintele Traian Basescu, ministrul Economiei si Finantelor Varujan Vosganian si Guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu cu scopul declarat de a confirma 2014 ca data-tinta pentru aderarea Romaniei la zona euro. Euro a fost creat in 1999 si introdus fizic in circulatie la 1 ianuarie 2002, Trichet subliniind ca in tot acest timp euro a fost "un succes remarcabil", in ciuda crizelor de pe pietele internationale si in ciuda cresterii pretului petrolului. Cu toate acestea, aniversarea nu trebuie sa fie un prilej de complacere, a avertizat Trichet. "Banca Centrala Europeana si sistemul euro au doua mari provocari autoasumate. Prima este aprofundarea integrarii financiare si economice la nivel continental, realizarea progresiva a unei economii unice cu moneda unica. A doua provocare este extinderea: trebuie sa extindem progresiv zona euro in intreaga Uniune Europeana si suntem de asemenea singura banca centrala care isi asuma o astfel de sarcina", a spus Trichet. Presedintele Bancii Centrale Europene a atras atentia guvernelor din zona euro sa implementeze complet Pactul de Stabilitate si Crestere, sa continue reforme structurale conform Strategiei Lisabona si sa monitorizeze cu "luciditate" indicatorii nationali de competitivitate, inclusiv costurile de productie. Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a subliniat si el nevoia de a controla deficitele bugetare ale statelor din zona euro. "Trebuie sa ne concentram asupra prevenirii deficitelor excesive. Comisia nu va ezita sa foloseasca toate instrumentele pe care le are la dispozitie pentru a atinge acest tel", a avertizat Barroso. Presedintele Basescu afirma la inceperea vizitei la Frankfurt ca obiectivul 2014 "este un

termen realist, daca se fac politici stranse", facand referire la ultimele avertismente ale Comisiei Europene adresate Guvernului roman in privinta deficitului bugetar, ce nu trebuie sa depaseasca 3% daca se doreste aderarea la zona euro. La fel ca Barroso, presedintele Parlamentului European, Hans-Gert Poettering s-a adresat si presedintelui Basescu in discursul sau si a spus ca doreste sa vada ziua "cand toate tarile UE vor prelua moneda euro". Cancelarul german Angela Merkel a subliniat importanta stabilitatii preturilor garantata de BCE, aratand ca "increderea este cel mai mare capital al euro". Merkel a spus ca masurile necesare pentru realizarea stabilitatii preturilor nu sunt intotdeauna "comode" pentru politicieni, dar, parafrazandu-l pe Helmut Kohl, "supararea unui cancelar sau a unui ministru de Finante vine si trece, important este sa fie asigurata stabilitatea", a spus cancelarul german. http://standard.money.ro/articol_46627/extinderea_zonei_euro__principala_provocare_a_ bce.html

Extinderea zonei Euro

De la data aderrii, Romnia particip n cadrul Uniunii Economice i Monetare (UEM), fiind considerat stat cu derogare de la adoptarea monedei unice conform articolului 122 al Tratatului de instituire a Comunitii Economice Europene. Derogarea se aplic tuturor noilor state membre, pn la momentul ndeplinirii criteriilor de convergen care s le permit adoptarea monedei unice. Criteriile de convergen nominal, cunoscute drept criteriile de la Maastricht, sunt:

Rata medie a inflaiei din ultimele 12 luni (calculat prin indicele preurilor de consum) nu trebuie s depeasc cu mai mult de 1,5 puncte procentuale rata inflaiei din primele trei state cu cele mai reduse nivele ale ratei inflaiei; n plus, ratele inflaiei din statul candidat trebuie s se dovedeasc a fi durabile; Deficitul bugetar consolidat al statului nu trebuie s depeasc nivelul stabilit n Tratat de 3 % din PIB; dac aceast valoare este depit, deficitul bugetar trebuie s fie redus substanial i continuu, ctre o valoare apropiat de cea de referin, sau depirea valorii de referin s fie temporar i excepional; Datoria public brut nu trebuie s depeasc 60% din PIB sau dac are valori mai mari trebuie s se diminueze semnificativ i s se apropie de valoarea de referin ntr-un ritm satisfctor. Randamentul mediu al titlurilor de stat pe termen lung calculat pe ultimele 12 luni nu trebuie s depeasc cu mai mult de 2 puncte procentuale randamentul aferent titlurilor de stat din primele trei state cu cele mai reduse niveluri ale inflaiei.

O alt condiie pentru adoptarea monedei euro se refer la participarea monedei naionale pentru o perioad de cel puin doi ani la Mecanismul Ratelor de Schimb (ERM) II. n prezent, 16 state membre ale Uniunii Europene au adoptat moneda euro: Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Spania, Slovenia i Slovacia. Romnia urmeaz s adopte moneda unic n 2014, intenionnd s adere la Mecanismul Ratelor de Schimb (ERM) II, premergtor intrrii n zona euro, n 2012.

http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=34955&idlnk=&cat=
IASI INVEST - cotidian online de business
Pledoarie pentru o extindere de tip big bang a zonei euro Cnd peste o suta de ani, generatiile urmatoare vor privi in urma la secolele recente, isi vor aminti probabil de Jean Monnet si de Robert Schuman, parintii Uniunii Europene (UE), sau de Lech Walesa si Mihail Gorbaciov, cei care au inlaturat comunismul. nsa atunci cnd isi vor indrepta privirile spre primul deceniu al secolului XXI, prea putine lucruri ii vor putea impresiona. Vor vedea o UE ingenuncheata de recesiune, lips ita de lideri cu puterea de a o transforma pentru a-i revigora spiritul. Vor vedea ca gndirea strategica a lasat de dorit, protectionismul a inflorit nestavilit si ca nu a existat nicio o politica comuna pentru imigratie, precum si nici o politica monetara comuna, scrie Financial Times (FT). {mosgoogle right} n timp de criza sunt necesari mari lideri si proiecte care sa aduca speranta oamenilor. Trebuie ca acum liderii UE sa isi dovedeasca capacitatea de leadership, lansnd o extindere de tip big bang a zonei euro, pentru a introduce moneda unica europeana in toate cele 27 state membre ale Uniunii pna in anul 2012. O asemenea decizie curajoasa ar spori credibilitatea zonei euro, ar accelera procesul de inlocuire a dolarului cu euro - ca moneda a rezervelor globale de fonduri, si ar reinsufla viata unei Europe unite, crede FT. Tarile din Europa Centrala si de Est candidate pentru zona euro ar putea fi pregatite pentru a se alatura zonei monedei unice intr-un an sau doi, incepnd cu tranzactiile fara bani lichizi. Ele sunt, in multe cazuri, mai bine pregatite chiar dect membrii fondatori ai zonei euro: comertul, sectorul financiar si pietele muncii sunt mai integrate in zona euro, pietele de produse sunt mai flexibile, ciclul afacerilor le este deplin sincronizat cu zona euro - dupa cum a dezvaluit, din pacate, criza financiara. n acelasi timp, politica fiscala a tarilor candidate este mai responsabila dect cea a actualilor membri ai zonei euro: potrivit Comisiei Europene, deficitele bugetare pentru 2009 ale tarilor aspirante vor fi mai scazute dect cele din zona euro, in vreme ce raportul dintre datoriile publice si PIB va fi jumatate din cel al zonei euro. Inflatia va fi mai mare in tarile candidate dect in cele membre al zonei, asa cum si trebuie sa fie in economiile cu un ritm mai rapid de crestere; insa inflatia regionala de anul viitor este de asteptat sa fie cu doar 1%

mai mare dect cea din zona euro. Daca toate tarile din Europa Centrala si de Est ar fi primite in zona euro, rata inflatiei acesteia va creste cu mai putin de 0,1%, potrivit FT. Ratele de schimb valutar au devenit stabile in statele baltice si in Bulgaria - tari care si-au stabilizat cursul monetar fata de euro -, insa volatile in alte tari candidate. Pe de alta parte, aceasta volatilitate nu este cauzata de politici economice defectuoase: rata de schimb valutar reflecta o lipsa globala a sigurantei. Moneda unica europeana a fost deosebit de volatila in raport cu dolarul american si nici ea nu ar trece propriul test al stabilitatii necesare pentru primirea in zona euro, crede FT. Tarile candidate la zona euro nu trebuie sa ramna inactive, asteptnd sa fie invitate; ele sunt constiente de faptul ca trebuie sasi creasca flexibilitatea economica si sa-si imbunatateasca pozitia fiscala. nsa stiu si cum sa aplice reformele necesare. Au facut acest lucru de 20 de ani si au avut un succes remarcabil in aceasta directie. Vor continua sa impuna reforme, insa au nevoie de un semnal clar al faptului ca sunt cu adevarat binevenite in clubul euro. n ziua de azi au indoieli in legatura cu acest lucru, comenteaza FT. Extinderea de tip big bang a zonei euro nu ar complica gestionarea monetara a zonei, in conditiile in care PIB-ul combinat al tuturor tarile candidate din Europa Centrala si de Est constituie mai putin de 10% din PIB-ul zonei euro. n acelasi timp, ar trebui aplicat un tratament egal: in definitiv, multe dintre statele membre ale zonei euro nu au indeplinit deplin criteriile de aderare la acest spatiu, considera ziarul britanic. O asemenea extindere ar avea efectul de a intari zona euro, noii membri putnd aduce un imbold nou pentru reforme, precum intarirea coordonarii fiscale, integrarea pietelor financiare si crearea celei mai mari si mai fluide piete de obligatiuni. Tarile candidate nu numai ca doresc sa intre in zona euro, ci doresc si sa faca parte din cea mai prospera zona a unei monede globale. Totodata, extinderea zonei euro ar impiedica ridicarea unei cortine a euro, ce ar putea imparti statele membre ale Uniunii in categorii, respectiv centrale si de periferie; in acelasi timp, extinderea zonei ar oferi un nou spirit de reforma proiectului european. Ar putea contribui la salvarea unor tari precum Letonia, care se lupta din rasputeri sa isi apere moneda in fata euro. E necesar ca noii lideri sa realizeze aceasta extindere, incheie publicatia britanica. Pagina 1 / 1
1. Importanta monedei euro pe pietele europene Introducerea monedei unice euro pe pietele europene aduce castig cetatenilor europeni,care vor beneficia de stabilitatea economica creata n zona Euro si n viata lor de toate zilele ca si muncitori, salariati, consumatori, propietari si ntreprinzatori. Inca de la inceput,euro apartinea unei piete de 370 de milioane de consumatori implicati,fiind impementat ntr-o economie cu finante publice asanate,n acord cu prevederile Tratatului de la Maastricht.Pactul de Stabilitate si Crestere garanteaza efortul durabil de gestionare a acestei situatii,avnd n vedere obiectivul pe termen mediu al reechilibrarii finantelor publice ale statelor membre. Euro se bazeaza pe o vasta piata financiara,cu grad de lichiditate deosebit,fiind girat de o banca centrala independenta,al carui obiectiv principal este stabilitatea preturilor.

Principalii utilizatori ai monedei unice sunt exportatorii si importatorii care sunt ncurajati cu sanse egale sa l foloseasca n tranzactii,lund in calcul eliminarea costurilor suplimentare de tranzactionare.Utilizarea sa se extinde si dincolo de frontierele europene,de exemplu n Africa,unde nlocuieste francul CFA-zona francului,tot astfel,n Europa Centrala si Orientala,avand n vedere si ancora marcii cvasigeneralizata, si relatia UE predominanta in comertul exterior local.Moneda euro a ajuns si n bazinul mediteranean,mai ntai ca moneda de facturare pe liniile comerciale similar ntarite cu Euroland,din perspetiva constituirii zonei libere in 2010. Va avea loc,totodata,o extindere progresiva,dar moderata a monedei euro pe pietele materiilor prime si produselor energetice. 2. Elemente de impact Europa isi castiga,prin euro,calificarea de al doilea pol financiar al lumii-de departe nantea celui japonez .Problema este crearea celor mai bune conditii pentru concurenta,n plan mondial.Crearea euro,nsa, are consecinte importante pe pietele europene. Inca de la 1 ianuarie 1999-ziua Euro-bursele de valori din tarile Euroland anuntau cotarea tuturor listelor de titluri proprii n euro din data de 4 ianuarie 1999,avnd ca efect alinierea pietelor titlurilor la cele monetare si la operatiunile bancare de gros. Renominalizarea obligatiunilor n moneda uniaa unifica pietele de valori ntr-una mai mare decat cea a SUA sau a Japoniei. Numai talia medie a emisiunilor individuale era inferioara emisiunilor guvernului SUA. Ceea ce facea euro-obligatiunile mai putin lichide dect cele americane. Pe termen mediu,strategiile investitionale s-au modificat,ceea ce a dus la crearea pietei Euro a stocurilor.Pe termen lung, este promovata cresterea companiilor pan-europene,data fiind facilitatea creata a procurarii de capital de pe spatiul Euroland. Investitorii sunt asteptati n permanenta sa-si diversifice propriile portofolii pe pietele locale,iar nominalizarea titlurilor n moneda unica faciliteaza cautarea oportunitatilor investitionale n ntreaga zona.Va avea loc astfel,o misscarea a optiunilor,de la baza riscului de tara la analiza sectoriala,n cadrul pan-european. Apar modificari structurale si sub aspectul celor 38 de burse de valori nationale europene care se adapteaza unui proces de rationalizare,n contra redirijarii initiale catre SUA ori de cate ori apar gripari locale.

Proiect SimUniunea Europeana se extinde pe masura ce tarile candidate indeplinesc conditiile de aderare si adera la Uniune acest proces este cunoscut sub numele de extindere. In mod similar, zona euro se extinde pe masura ce statele membre care nu fac parte din zona euro indeplinesc conditiile de aderare si adopta moneda euro. In 1999, zona euro s-a transformat in cea mai mare uniune monetara multinationala, euro fiind astfel una dintre cele mai importante monede din lume. Astazi, 314 milioane de oameni din 13 tari utilizeaza aceasta moneda unica. Uniunea monetara a avut intentia de a ingloba toate statele Uniunii Europene, insa 3 dintre ele, adica Marea Britanie, Danemarca si Suedia fac exceptie (Marea Britanie si Danemarca au negociat o clauza de neparticipare, care le permite sa ramana in afara zonei euro, iar Suedia nu indeplineste pentru moment conditiile necesare). 10 noi state s-au alaturat Uniunii Europene in 2004: Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia si Slovenia; Bulgaria si Romania au fost incluse la 1 ianuarie 2007. Acum aproximativ 2 ani, existau motive certe ca aceste state sa adopte euro cat mai curand posibil, insa in acest timp optimismul s-a diminuat. Doar Slovenia a avut posibilitatea sa impuna euro ca moneda unica. Cu toate acestea, daca previziunile sunt corecte, se preconizeaza ca si una sau mai multe tari mari membre se vor integra in uniunea monetara la inceputul unuia dintre urmatorii ani. Criteriile Tratatului de la Maastricht Tarile se pot alatura zonei euro daca indeplinesc conditiile definite. Acestea sunt stabilite prin ceea ce se cheama criteriile de la Maastricht, care stipuleaza cerintele minime pentru inflatie, ratele de dobanda pe termen lung, deficitele bugetare, datoriile guvernamentale, stabilitatea cursului de schimb si compatibilitatea valabila intre legile bancilor centrale. Tratatul de la Maastricht nu stabileste limite de timp in legatura cu aderarea la Uniunea Economica si Monetara, noile state membre putand intra in Uniune doar daca indeplinesc preconditiile de aderare. De asemenea, nu exista limite legale pentru perioada de timp in care statele stau in afara zonei euro si nu exista sanctiuni pentru nesatisfacerea criteriilor tratatului. In schimb, este obligatorie satisfacerea acestora in vederea aderarii la Uniune. Adoptarea monedei euro pe alte cai (spre exemplu prin folosirea monedei euro ca moneda legala, fara aderarea in prealabil la zona euro), ar fi necorespunzatoare Tratatului. Criteriile Tratatului de la Maastricht obliga viitorii membri sa atinga un grad inalt de convergenta economica sustenabila inainte sa intre in Uniunea Economica si Monetara. Aceste criterii se refera la: - realizarea unui grad inalt de stabilitate a preturilor Aceasta presupune ca un stat membru are rezultate sustenabile in domeniul evolutiei preturilor si o rata medie a inflatiei, in cursul unei perioade de un an inaintea examinarii, care nu poate depasi cu mai mult de

1,5 puncte procentuale rata inflatiei a cel mult trei state membre care au inregistrat cele mai bune rezultate in domeniul stabilitatii preturilor. - caracterul sustenabil al finantelor publice In viziunea Consiliului, aceasta presupune ca, la momentul examinarii, acel stat membru nu trebuie sa inregistreze un deficit excesiv. Consiliul hotaraste daca exista sau nu un deficit excesiv referitor la: 1. deficitul bugetar efectiv sau planificat ca pondere in PIB la preturile pietei, care nu poate depasi 3%, 2. datoria publica ca pondere in PIB la preturile pietei, care nu poate depasi 60%. Cu toate acestea, evaluarea respectarii criteriului privind disciplina fiscala va tine seama si de alti factori, ca de exemplu progresul inregistrat in perioadele precedente in privinta reducerii dezechilibrelor bugetare si/sau existenta unor factori exceptionali si temporari care contribuie la crearea unor astfel de dezechilibre. In acelasi timp, se asteapta ca statele membre al caror raport datorie publica/PIB depaseste 60% sa il reduca pana la un nivel apropiat de cel de referinta intr-un ritm satisfacator. - respectarea marjelor normale de fluctuatie prevazute de mecanismul cursului de schimb al Sistemului Monetar European, timp de cel putin doi ani, fara devalorizarea monedei in raport cu cea a altui stat membru In evaluarea respectarii acestui criteriu, se urmareste ca respectivul curs de schimb sa fie apropiat de cursul central fata de euro, in paralel cu luarea in considerare a altor factori care ar fi putut duce la aprecierea cursului de schimb. Aceasta reflecta faptul ca, in luna august 1993, marjele de fluctuatie ale MCS au fost extinse de la 2,25 la 15%, facand ca intelesul marjelor normale de fluctuatie ale MCS sa fie mai putin clar. In plus, la 1 ianuarie 1999, mecanismul cursului de schimb al Sistemului Monetar European a fost inlocuit de un nou mecanism al cursului de schimb in etapa a treia a Uniunii Economice si Monetare, in care monedelor participante le-au fost stabilite cursuri centrale bilaterale fata de euro, cu un interval standard de variatie de 15%. De asemenea, se fac referiri si la aspecte privind tensiunile grave. - caracterul durabil al convergentei, reflectat de nivelurile ratelor dobanzilor pe termen lung Aceasta presupune ca, in cursul unei perioade de un an inaintea examinarii, un stat membru a avut o rata medie a dobanzii nominale pe termen lung care nu poate depasi cu mai mult de 2 puncte procentuale pe aceea a cel mult trei state membre care au inregistrat cele mai bune rezultate in domeniul stabilitatii preturilor. Ratele dobanzilor sunt calculate pe baza obligatiunilor de stat pe termen lung sau a unor titluri comparabile, tinand seama de diferentele dintre definitiile nationale. De asemenea, evaluarea ia in considerare si alti factori, ca de exemplu: rezultatele integrarii pietelor, situatia si evolutia contului curent al balantei de plati, precum si analiza evolutiei costurilor unitare cu forta de munca si alti indici de pret. Indeplinirea criteriilor Tratatului de la Maastricht este evaluata de catre Consiliul Uniunii Europene pe baza rapoartelor efectuate de catre Comisia Europeana si Banca Centrala Europeana cel putin o data la 2 ani sau la cererea unui stat membru care vrea sa adopte moneda euro, fiind evidentiata in Rapoartele de Convergenta. Ultimele au fost publicate pe 5 decembrie 2007. Slovenia si Lituania au fost evaluate la cererea lor in luna mai. ulari Decizionale

Orice moned ndeplinete n principal 3 funcii: 1. de unitate de calcul 2. 2. de rezerv de valoare 3. de mijloc de plat i intermediar al schimburilor. O veritabil moned intenaional trebuie s ndeplineasc toate aceste funcii att n sfera specific a operaiunilor monetare oficiale ct i n sfera activitilor cu caracter privat1

Pe msur ce zona monetar se extinde, aceasta devine i mai diversificat, iar, n mod intuitiv, diversitatea implic nite costuri care pot crete de asemenea odat cu dimensiunea zonei. Pg 343 Adoptarea euro elimin riscul valutar n interiorul zonei euro. Pg417

Ignat, I- Uniunea European- De la piaa Comun la moneda unica, ed Economic, Bucureti, 2002, pg 182

n zona euro, politicile privind rata dobnzii sunt alese de Banca Central European, care trebuie s fie atent la variabilele macroeconomice medii din ntreaga zon. 2

Alesina, A, Giavazzi, F- ,,Viitorul Europei: reform sau declin,, Ed ARC, Braov, 2008, pg 136