Sunteți pe pagina 1din 9

MINISTERUL EDUCAŢ IEI Ş I CERCET ĂRII

SUBIECTE:

OLIMPIADA DE BIOLOGIE - faza na ţ ional ă

1 9-25 aprilie 2003 CLASA A XI-A PROBA TEORETICĂ

I. ALEGERE SIMPL Ă Alegeţ i un singur r ă spuns corect din variantele propuse.

1 . Presiunea arterial ă maximă este determinată de:

A. sistola ventriculară dreaptă

B. sistola atrioventriculară dreapt ă

C. sistola ventriculară stângă

D. sistola atrială dreapt ă

2. Tesutul cartilaginos hialin formeaz ă :

A. epiglota

B. discurile intervertebrale

C. cartilajele costale

D. conductul auditiv extern

3. Celulele gliale ale epifizei secretă :

A. hormonul melanocitostimulator

B. epinefrina

C. melatonina

D. aldosteronul

4. Tiroxina are în metabolismul celular urmă torul rol:

A. creş te rezervele hepatice de glicogen

B. determină numai dezvoltarea scheletului

C. intensifică glicoliza ş i ciclul Krebs

D. stimuleaz ă lipogeneza

5. Paleocortexul este constituit din:

A. nucleii bazali

B. bulbii, tracturile olfactive ş i alte formaţ iuni cu rol olfactiv

C. nucleii cerebelo ş i

D. ş ase straturi celulare

6. Paleocortexul are urmă toarele funcţii:

A. termoreglare

B. reglarea bioritmului nictemeral

C. reglarea comportamentului alimentar

D. controleaz ă activitatea sistemului endocrin

7. Limba este inervată motor de nervii cranieni:

A. trigemen

B. glosofaringian

C. vagi

D. hipogloş i

8. Reflexul pupilo-dilatator:

A. este un reflex somatic

B. are centrii în coarnele laterale ale măduvei cervicodorsale

C. este controlat de centrii dorsolombari

9. Epiteliul tunicii interne a cavităţii bucale este de tip:

A. pavimentos unistratificat

B. pavimentos pluristratificat

C. de tip cilindric unistratificat

D. pseudostratificat

1 0. Reglarea presiunii sanguine:

A. se realizeaz ă prin mecanism nervos ş i umoral

B. se realizeaz ă exclusiv pe cale nervoas ă vegetativă

C. se realizeaz ă exclusiv prin mecanism umoral

D. se realizeaz ă mai ales prin intermediul sistemului nervos parasimpatic

11 . Neocortexul de asociaţie:

A.

îndeplineş te funcţ ii motorii

B.

îndeplineş te funcţ ii olfactive

C.

aparţ ine sistemului limbic

D.

cuprinde ş i aria prefrontală care are funcţ ii vegetative ş i de determinare a personalit ăţ ii

1 2. Rolul stomacului este în:

A. depozitarea temporară a alimentelor

B. descompunerea dizaharidelor în monozaharide

C. descompunerea lactozei

D. descompunerea proteinelor fibroase

1 3. Canalul limfatic drept:

A. este constituit prin unirea venelor jugulară ş i subclaviculară

B. colecteaz ă limfa din organele genitale

C. este situat înapoia aortei

D. este un colector scurt

1 4. Nervii acustico-vestibulari:

A. prezint ă o ramură auditivă cu originea aparentă în ganglionul spiral Corti

B. conţ in axoni conectaţ i cu celulele receptoare auditive

C. conduc impulsuri către nucleii proprii ai punţ ii, unde se face sinapsa cu deutoneuronii

D. conduc impulsuri către nucleii acustico -vestibulari

1 5. Piramidele bulbare:

A. încadreaz ă median cordoanele laterale bulbare

B. prezint ă în partea inferioară olivele bulbare

C. sunt situate în continuarea cordoanelor anterioare ale măduvei

D. se leagă de cerebel prin pedunculii cerebeloş i mijlocii

1 6. Nervii oculomotori (III):

A.

sunt nervi micş ti

B.

contribuie la realizarea reflexului fotomotor

C.

au originea real ă în bulb

D.

conţ in fibre vegetative simpatice

1 7. Adrenalina produce hipoglicemie prin:

A. stimularea glicogenogenezei hepatice

B. stimularea lipogenezei în celulele adipoase

C. inhibarea gluconeogenezei

D. nici un răspuns nu este corect

1 8. Hormonii corticosuprarenalei:

A. aldosteronul scade natremia

B. inhib ă filtrarea glomerulară

C. scad secreţ ia de HCl ş i pepsinogen

D. stimuleaz ă reabsorbţ ia renal ă a sodiului

1 9. Medulosuprarenala contribuie la adaptarea organismului la stres deoarece prin hormonii pe care îi secretă determin ă :

A. bronhoconstricţ ie

B. tahicardie ş i vasodilataţ ie asociat ă cu scăderea presiunii arteriale

C.

contracţ ia splinei ş i mobilizarea sângelui depozitat la acest nivel

D. alertă cortical ă prin S.R.R.D.

20. În ce constă adaptabilitatea simţului gustativ?

A. stimularea intens ă a celulelor receptoare din toţ i mugurii gustativi

B. dispariţ ia senzaţ iei gustative chiar dac ă stimulul persist ă

C. senzaţ ie gustativă persistent ă chiar dac ă stimulul nu mai exist ă

D. nici un răspuns nu este corect

2 1 . Hipotalamusul intervine în urmă toarele activităţi cu excep ţia:

A. st ărilor emoţ ionale

B. diurezei

C. funcţ iilor sexuale

D. olfacţ iei

22. Diabetul insipid se caracterizează prin urmă toarele cu excep ţia:

A. poliurie, polidipsie

B. creş terea drastică a concentraţ iei plasmei

C. scade reabsorb ţ ia renal ă de ap ă

D. este declanş at în urma unei leziuni la nivelul hipotalamusului mijlociu

23. Sensibilitatea proprioceptivă incon ş tientă a mâinii stângi este condus ă în mă duv ă prin:

A. cordonul posterior de pe partea dreaptă

B. cordonul lateral de pe partea dreapt ă

C. cordonul posterior de pe partea stângă

D. cordonul lateral de pe partea stângă

24. Faringele:

A. participă doar la tranzitarea con ţ inutului alimentar

B. este un conduct musculofibros de 25 cm

C. are două etaje care stabilesc numai legătura dintre organele respiratorii

D. este inervat de nervii glosofaringieni ş i vagi

25. Esofagul are în structura sa urmă toarele plexuri nervoase vegetative:

A. Auerbach în submucoasă

B. Meissner în mucoasă

C. celiac în muscular ă

D. Meissner în submucoasă

26. Pe eticheta unei eprubete care conţine sânge este scris ă urmă toarea precizare: ”Sânge

provenit din vasele hilului hepatic”. Laborantul care a f ă cut această însemnare sus ţine că în eprubetă se afl ă urmă toarele substan ţe, cu o excep ţie:

A. oxigenul din sângele adus de o ramificaţ ie a trunchiului celiac

B. numai produş ii transportaţ i de artera hepatică ş i vena portă

C. s ăruri biliare

D. produş ii de catabolism ai ficatului

27. Substan ţa reticulată se distribuie în urmă toarele regiuni ale nevraxului cu o excep ţie:

A. la nivel medular, în apropierea substanţ ei cenuş ii, între cornul lateral ş i cel

B. la nivelul masei reticulate bulbo-protuberanţ iale

C. într-o mas ă mezo-diencefalică

D. în scoarţ a cerebral ă

28. Calea optică este formată din:

posterior

A. primul neuron reprezentat de celulele fotoreceptoare

B. protoneuron – neuronul bipolar

C. deutoneuron – neuronul bipolar

D. al patrulea neuron în mezencefal

29. Nucleii proprii ai bulbului îndeplinesc urmă toarele funcţii:

A. inhibă tonusul muscular

B. intervin în mecanismul somn-veghe

C. staţ ii pe căile extrapiramidale

30. Celulele gliale au urmă toarele caracteristici cu excepţia:

A. au capacitate de diviziune

B. asigur ă protecţ ia neuronilor

C. participă la formarea tecii de mielin ă

D. sunt mai puţ in numeroase decât neuronii

3 1 . Leziunea neocortexului motor stâng produce:

A. numai paralizia muş chilor bicepş i

B. paralizia mu ş chiului cvadriceps stâng

C. paralizia mu ş chiului biceps stâng

D. paralizia mu ş chiului biceps drept

32. Insulina:

A. stimuleaz ă lipoliza în ţ esutul adipos

B. stimuleaz ă glicogenogeneza muscular ă

C. creş te catabolismul proteinelor

D. creş te gluconeogeneza

33. Retina con ţine:

A. celule fotoreceptoare, bipolare, multipolare, orizontale ş i amacrine

B. 8 straturi

C. celule fotoreceptoare în papila optică

D. celule cu bastonaş în foveea centralis

II. ALEGERE GRUPAT Ă

La întreb ă rile de mai jos r ă spundeţ i cu:

A. 1 , 2, 3 sunt corecte;

B. 1 ş i 3 sunt corecte;

C. 2 ş i 4 sunt corecte;

D. 4 este corect;

E. Toate variantele sunt corecte sau sunt greş ite.

34. Hormonii estrogeni au ca efecte:

1 . scăderea concentraţ iei glucozei în sânge

2. stimularea sintezei proteice

3. depunerea calciului în oase

4. favorizarea retenţ iei apei ş i sodiului în organism

35. Pielea deserveş te tipurile de sensibilitate:

1 .

proprioceptivă conş tient ă

2. tactil ă, de presiune, vibratorie

3. proprioceptivă incon ş tient ă

4. termică ş i dureroasă

36. Unda pulsului arterial:

1 .

d ă indicaţ ii privind frecvenţ a ş i ritmul cardiac

2. este generată de sistola atrială

3. poate fi percepută în orice punct unde o arteră poate fi compresată pe un plan osos

4. are o vitez ă diminuat ă faţă de viteza masei sangvine

37. Ţ esuturile cartilaginoase prezintă urmă toarele caracteristici:

1 . substan ţ a fundamental ă este condrina

2. celulele lor se numesc condroplaste

3. nu sunt vascularizate ş i inervate

4. nutri ţ ia lor se realizeaz ă pe seama periostului

38. Timusul:

1 . conţ ine corpusculii Hassal

2. are rol în limfopoiez ă

3. este ş i organ endocrin deoarece secret ă timocrescina

4. hormonul produs are acţ iune antagonică hormonilor sexuali

39. Procesele de transport prin plasmalemă au urmă toarele caracteristici:

1 . difuzia este un mecanism pasiv în sensul gradientului electrochimic

2. osmoza este un mecanism activ care consumă ATP

3. transportul activ ionic menţ ine poten ţ ialul membranar de repaus

4. transportul nu se poate realiza cu ajutorul unor proteine “transportatoare”

40. Hormonii tiroidieni au urmă toarele caracteristici fiziologice:

1 . sunt proteine la care aminoacidul tirozină este iodat

2. au efect calorigen datorită creş terii tonusul muscular

3. au efect calorigen la nivelul ţ esutului nervos

4. secreţ ia lor este mare în cazul stimul ării corpusculilor Krause

4 1 . Centrii reflecş i:

1 . sunt formaţ iuni de substan ţă cenuş ie

2. efectueaz ă analiza ş i sinteza informaţ iilor primite

3. prelucreaz ă informaţ iile culese de receptori

4. se întind pe mai multe etaje nervoase

42. Centrul vasomotor bulbopontin:

1 . este localizat în substan ţ a albă bulbo-pontină

2. transmite impulsuri eferente spre m ăduva spin ării

3. trimite impulsuri prin nervii IX ş i X

4. transmite impulsuri ce determină vasoconstricţ ie

43. Ariile corticale de asociaţie sunt:

1 . aria motorie principal ă din peretele anterior al ş anţ ului central

2. aria de asociaţ ie temporal ă

3. aria din jurul scizurii calcarine

4. aria de asociaţ ie parieto-occipitală

44. Sucul gastric con ţine:

1 . enzime proteolitice, lipolitice, lizozim

2. cloruri, fosfaţ i

3. enzime pentru digestia glucidelor

4. pepsinogen

45. Referitor la perechea a VIII-a de nervi cranieni sunt false urmă toarele afirmaţii:

1 . au originea aparent ă în ş anţ ul bulbopontin

2. conduc impulsuri ce apar în urma stimul ării unor celule epiteliale senzoriale

3. conţ in axonii protoneuronilor căii vestibulare ce vor face sinaps ă în trunchiul cerebral

4. formeaz ă segmentul de conducere al analizatorului auditiv cu protoneuronul în ganglionul Scarpa

46. Limfa:

1 .

este un lichid alburiu sau galben

2. are originea în lichidul intracelular

3. presupune un numă r mai mare de limfocite

4. conţ ine o cantitate mare de fibrinogen

47. Nucleii senzitivi bulbari:

1 .

corespund coarnelor posterioare ale m ăduvei spinării

2. conţ in deutoneuronii cu care fac sinaps ă fibrele senzitive ale nervilor V, II, VII

3. conţ in deutoneuronii cu care fac sinaps ă fibrele senzitive ale nervilor V, VII,VIII, IX, X

4. sunt nucleii de origine ai nervilor cranieni V, VII, VI, IX, X

48. Sucul intestinal:

1 . este un lichid limpede cu pH alcalin

2. conţ ine bicarbonaţ i ş i mucus

3. conţ ine enzime asociate cu microvilii enterocitelor

4. conţ ine enzime hidrolitice secretate în lumenul intestinal

49. Asupra celulelor adipoase ac ţionează în sens lipolitic:

1

.

STH

2. hormonii tiroidieni

3. glucagonul

4. adrenalina

50. Alegeţi afirma ţiile corecte despre suprarenale:

1 . medulosuprarenala are origine comun ă cu a sistemului nervos vegetativ periferic

2. hormonii glucocorticoizi determină creş terea num ărului unor elemente figurate ale sângelui

3. aldosteronul creş te elimin ările de H + la nivel renal

4. noradrenalina determină creş terea tensiunii arteriale sistemice

5 1 . Hormonii medulosuprarenalei determină :

1 . tahicardie asociat ă cu hipertensiune

2. lipoliz ă

3. glicogenoliz ă

4. hipoglicemie

52. Care este proiecţia cortical ă a sensibilit ăţii gustative:

1 . în aria somestezică II

2. piciorul circumvoluţ iei postcentrale

3. piciorul circumvoluţ iei precentrale

4. în apropierea zonei de proiecţ ie somestezică a feţ ei

53. La nivelul esofagului:

1 . tunica externă este adventicea

2. tunica internă este un epiteliu stratificat necheratinizat

3. plexul nervos vegetativ Auerbach se afla în muscular ă

4. musculara conţ ine în partea ei inferioară musculatură striat ă

54. Faringele:

1 . se afl ă în dreptul regiunii cervicale a coloanei vertebrale

2. comunică cu urechea intern ă

3. este un conduct musculofibros

4. are în componen ţ a sa musculatur ă neted ă

55. Deutoneuronul că ii sensibilităţii proprioceptive con ş tiente se află în:

1 . nucleul ambiguu din bulb

2. ganglionul spinal

3. cornul anterior medular

4. bulbul rahidian

56. Cerebelul:

1 . nu intervine în conducerea influxurilor nervoase ascendente

2. în timpul somnului neuronii Purkinje nu sunt inhibaţ i

3. nu modifică comenzile pentru musculatura somatică

4. contribuie la realizarea reflexelor posturale, de redresare ş i locomotorii

57. Receptorii kinestezici:

1 . au conexiuni cu paleocerebelul

2. descarcă impulsuri în timpul contracţ iei musculare

3. descarcă impulsuri în timpul întinderii muş chiului

4. au conexiuni cu nucleii proprii din bulb

58. Canalul toracic se deschide în:

1 . vena cavă inferioară

2. vena portă

3. unghiul venos drept

4. vena subclaviculară stâng ă sau unghiul venos stâng

59.Vasculariza ţia intestinului gros:

1 . cea arterial ă provine din arterele mezenterice superioară ş i inferioar ă

2.

cea venoas ă dreneaz ă sângele prin venele ileo-colice, colice drepte, colice stângi, sigmoidiene

3. cea venoas ă transportă la ficat histamină, tiramină, indol, scatol ş i amoniac

4. cea limfatic ă dreneaz ă limfa în ductul toracic

60. Rodopsina:

1 . este un pigment fotosensibil

2. se găseş te în celulele cu con

3. se găseş te în celulele cu bastonaş

4. se găseş te în stratul celulelor pigmentare al coroidei

6 1 .Vertebra tip prezintă :

1 . amfiartroze cu vertebrele vecine

2. orificii intervertebrale care prin suprapunere formeaz ă canalul vertebral

3. dou ă tipuri de apofize

4. pediculi vertebrali pe care se prind muş chii

62. Neuronul:

1 . corpul celular al neuronului formeaz ă substan ţ a cenu ş ie a nevraxului

2. teaca de mielină are rol nutritiv, de protecţ ie ş i izolare

3. axonul conduce impulsul nervos centrifug

4. dendritele sunt prelungiri obligatorii, unice, ce conduc impulsul nervos aferent

63. Fibrele cardiace adulte:

1 . conţ in miofilamente sinoatriale

2. au 2-3 nuclei centrali

3. au un nucleu central ş i puţ ine mitocondrii

4. nu au reticul endoplasmatic

64. Despre bila sunt adevarate afirmatiile:

1 . evacuarea din colecist este stimulată de colecistochinină

2. s ărurile biliare cresc tensiunea superficială a grăsimilor

3. bila colecistică este un lichid verde

4. bila hepatică este un lichid verde

65. Lobulul hepatic con ţine:

1 . hepatocite

2. capilare sinusoide

3. canalicule biliare

4. ţ esut conjunctiv

66. Calcitonina:

1 . intervine în echilibrul fosfocalcic

2. inhiba osteoliza

3. scade fosfatemia

4. creş te eliminarea calciului prin fecale

III. CAUZĂ -EFECT

La urmă toarele întreb ă ri r ă spundeţ i cu:

A. ambele propozi ţ ii sunt adevă rate ş i exist ă relaţie de cauzalitate;

B. ambele propozi ţ ii sunt adevă rate dar nu exist ă relaţ ie de cauzalitate;

C. prima propozi ţ ie este adevă rat ă iar a doua este falsă ;

D. prima propozi ţ ie este fals ă şi a doua este adevă rat ă ;

E. ambele propozi ţ ii sunt false.

67. Progesteronul pregăteş te tractul genital pentru nidaţ ia ovulului fecundat deoarece este secretat de ovare .

68. Adaptarea la durere este foarte rapidă deoarece durerea semnalizeaz ă prezen ţ a unor stimuli nocivi.

69. Valoarea medie a presiunii intravenoase este de 70 mm Hg deoarece creş terea presiunii intraabdominale favorizează întoarcerea venoas ă.

70. Ţesutul cartilaginos hialin formeaz ă meniscurile articulare deoarece este prezent uneori ş i la locul de inserţ ie a tendoanelor pe os.

7 1 . Activitatea secretorie a epifizei este influenţ at ă de ritmul circadian deoarece primeş te aferenţ e de la retin ă.

72. Timusul are un rol important în imunitate deoarece intervine in formarea limfocitelor T.

73. Neurofibrilele sunt organite specifice neuronilor deoarece neuronii nu au ribozomi liberi în citoplasm ă.

74. Indivizii cu hipesecreţ ie tiroidiană au nucleii hipotalamici posteriori stimulaţ i cu frecven ţă mare deoarece prezint ă gu şă exoftalmică ş i rezerve hepatice de glicogen mari.

75. Sistemul limbic are rol în integrarea aferenţ elor olfactive deoarece formeaz ă împreun ă cu hipotalamusul o unitate funcţ ional ă.

76. Reflexele monosinaptice au timp de laten ţă foarte scurt deoarece drumul pâna la m ăduv ă este foarte scurt.

77. Din ţ ii sunt organe dure deoarece dinţ ii sunt implantaţ i în alveole dentare.

78. Originea aparent ă a nervilor trohleari este pe faţ a anterioar ă a trunchiului cerebral, sub lama cvadrigemină deoarece inerveaz ă mu ş chiul oblic superior al globului ocular.

79. Nervii accesori aparţ in ş i nervilor rahidieni deoarece au răd ăcină spinal ă cu originea în coarnele anterioare ale m ăduvei cervicale.

80. La nivelul stomacului sunt scindate grăsimile emulsionate deoarece sucul gastric conţ ine lipaza.

8 1 . Mi ş carea capului determină impulsuri care vor fi transmise prin ramura vestibulară a nervului

VIII deoarece fibrele nervoase care o alcătuiesc sunt conectate cu celulele receptoare din maculele canalelor semicirculare.

82. Pentozele se absorb pasiv deoarece hexozele se absorb activ.

83. Pleoapa superioară se ridică deoarece este pus ă în acţ iune de nervii oculomotori prin ramura vegetativă.

84. Hiperfuncţ ia tiroidian ă determină reducerea nivelului plasmatic al colesterolului deoarece tiroxina are efect hipocolesterolemiant.

85. Cortizolul stimuleaz ă gluconeogeneza din aminoacizi deoarece mobilizeaz ă acizii graş i din ţ esutul adipos.

86. Mugurii gustativi sunt formaţ i din celule receptoare deoarece în jurul celulelor receptoare se găsesc terminaţ ii nemielinizate ale nervilor V, VII, IX, ce deservesc sensibilitatea gustativă.

87. Caş exia se declan ş eaz ă la adult în hiposecreţ ia de STH deoarece FSH stimuleaz ă secreţ ia de testosteron.

88. Mucoasa faringian ă conţ ine un epiteliu stratificat cheratinizat deoarece mucoasa tubului digestiv de la stomac la rect conţ ine un epiteliu cilindric unistratificat.

89. Treimea superioar ă a esofagului are musculara format ă din muş chi netezi deoarece cele două treimi inferioare ale esofagului conţ in musculatură striat ă.

90. Sângele care revine în venele cave în sistola atrială reflueaz ă în marea circulaţ ie deoarece în sistola ventriculară presiunea intraventriculară creş te la un nivel mai ridicat decât cea din atrii.

9 1 . Contracţ ia fibrelor intrafusale poate declanş a contracţ ia fibrelor extrafusale deoarece fusurile neuromusculare conţ in fibre musculare modificate.

92. Prin ramura mandibular ă, nervul V inerveaz ă muş chii mimicii deoarece aceast ă ramură conţ ine ş i fibre motorii.

93. Sistemul limfatic este adaptat la funcţ ia de drenare a lichidului interstiţ ial deoarece capilarele limfatice formeaz ă reţ ele în spaţ iile intersti ţ iale.

94. Arteriolele sunt mai puţ in elastice, având stratul muscular foarte subţ ire în raport cu diametrul lumenului deoarece factorii care influenţ eaz ă motricitatea capilarelor sunt agenţ i fizici ş i chimici locali.

95. La miopi apropierea obiectelor de ochi permite vederea clar ă a obiectelor deoarece axul antero – posterior al globului ocular este mai lung decât al ochiului emetrop.

96. Creş terea în lungime a oaselor se realizeaz ă pe seama periostului deoarece osteogeneza este influenţ at ă de hormonii hipofizari.

97. Miozina are o mare reactivitate faţă de ioni deoarece intră în constitu ţ ia sarcomerului. 98. Articulaţ ia plană are suprafeţ ele articulare plane deoarece articulaţ ia trohlear ă permite ş i mi ş cări de lateralitate reduse. 99. Sensibilitatea auditivă scade treptat dac ă urechea primeş te timp îndelungat sunete cu aceeaş i frecvenţă ş i amplitudine deoarece are loc fenomenul de adaptare.

1 00.Acromatopsia se manifest ă prin imposibilitatea de a percepe culorile deoarece în daltonism nu se percep ca distincte culorile complementare.