Sunteți pe pagina 1din 42

Acoperişul verde

în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010 Acoperişul verde în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010 Acoperişul verde în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija

Acoperişul verde în legislaţia românească

RIFF 2010 Acoperişul verde în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de
RIFF 2010 Acoperişul verde în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010 Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Acoperişul verde în legislaţia românească

Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Acoperiş:

componentă a anvelopei clădirii, care îndeplineşte aceleaşi roluri ca şi restul anvelopei:

- protecţie împotriva apei

- protecţie împotriva vântului

- protecţie împotriva focului

- luminare şi ventilare naturală a spaţiului interior

- protecţie higrotermică

- protecţie acustică

- conservare şi producere de energie

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

şi producere de energie Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Acoperişul verde (caz particular de acoperiş) asigură în mod specific:

1. la nivelul clădirii

- un consum de energie mai mic în spaţiile de

diferenţiat pe anotimpuri:

sub învelitoare,

- vara ca urmare a reducerii costurilor de răcire (respiro-transpiraţia plantelor determinând o scădere a temperaturii în imediata vecinătate a acesteia)

- iarna, ca urmare a reducerii costurilor de încălzire (straturile componente asigurând un aport suplimentar)

sub

termic

protecţie

acustică

a

spaţiilor

de

-

învelitoare - realizarea unor spaţii pentru desfăşurarea activităţilor comunităţii

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija

Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion

Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Acoperişul verde în legislaţia românească - reducerea

Acoperişul verde în legislaţia românească

- reducerea presiunii asupra dispozitivelor de

Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Acoperişul verde (caz particular de acoperiş) asigură în mod specific:

La nivel urban

- reducerea insulelor de căldură

- reducerea poluării

- reducerea emisiilor de bioxid de carbon

- reducerea radiaţiilor electromagnetice

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010 Prof. arh. Alexandru Stan, Curs Finisaj 2, IAIM 1989 Acoperişul verde

Prof. arh. Alexandru Stan, Curs Finisaj 2, IAIM 1989

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA ACOPERIŞURILOR VERZI LA CLĂDIRI NOI ŞI EXISTENTE

elaborator coordonator UAUIM (A-M Dabija, R.Petrovici, M.I.

Georgescu, D.Mihai)

1.

Terminologie

2. Elemente de proiectare

3. Analiza straturilor specifice ale învelitorilor verzi

4. Condiţii pentru respectarea prin proiectare a cerinţelor esenţiale la clădiri cu acoperişuri verzi:

- rezistenţă şi stabilitate mecanică

- securitate la incendiu

- igienă, sănătate şi mediu

- siguranţă în exploatare

- protecţie împotriva zgomotului

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija

Acoperişul verde în legislaţia românească

-

economie de energie şi izolare termică

Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion

Mincu”

românească - economie de energie şi izolare termică Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA ACOPERIŞURILOR VERZI LA CLĂDIRI NOI ŞI EXISTENTE

elaborator coordonator UAUIM (A-M Dabija, R.Petrovici, M.I.

5.

pantă

Georgescu, D.Mihai)

Prevederi specifice pentru acoperişuri în

6. Prevederi specifice pentru acoperişuri

plate

7. Precizări privind execuţia acoperişurilor

verzi

8. Consideraţii economice

9. Amenajarea acoperişurilor verzi pe clădiri

existente

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Analiza straturilor specifice

Straturile specifice ale acoperişurilor verzi au rolul de a permite creşterea vegetaţiei, în acelaşi timp protejând hidroizolaţia împotriva atacului acid al compuşilor chimici dezvoltaţi în stratul vegetal şi împotriva penetrării rădăcinilor prin hidroizolaţie. Denumirile acestor straturi – legate de funcţiunile pe care le asigură – sunt:

- stratul vegetal

- substrat vegetal

- strat filtrant

- strat drenant

- barieră contra rădăcinilor

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010 Acoperişul verde în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija

Acoperişul verde în legislaţia românească

RIFF 2010 Acoperişul verde în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010 Acoperişul verde în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Variante regionale climatice central – europeană (În NV şi centrul ţării):

climat mai umed variaţii termice mai mici est - europeană (în Podişul Moldovei):

climat uscat secete de vară foarte frecvente sud europeană climat potrivit de umed veri calde, ierni mai puţin reci, cu frecvente perioade de dezgheţ teritoriul carpatic climat de nuanţă central – europeană, cu schimbare rapidă a climatului pe

altitudine:

temperatură: 8-10 → - 2,5°C; precipitaţii: 500 – 1400 mm

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija

Acoperişul verde în legislaţia românească

Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Ana-Maria Dabija Acoperişul verde în legislaţia românească Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Stratul vegetal:

Acest strat este diferit, în funcţie de tipul de acoperiş brun sau verde (extensiv, semi-extensiv, intensiv). Vegetaţia de pe acoperişurile de tip extensiv este formată din ierburi, suculente şi muşchi. Plantele care se utilizează sunt în general plante locale, adaptate să supravieţuiască în condiţii de climat extrem (pe stânci, în munte, la altitudini ridicate). Nu se importă plante din alte regiuni geografice. Vegetaţia de pe acoperişurile semi-extensive sau intensive este formată din ierburi, plante perene, bulbi, rizomi, arbuşti, tufe şi plante lemnoase (în cazul acoperişurilor verzi în sistem intensiv)

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Crassulacee

(supravieţuiesc pe substraturi < 6cm)

2010 Crassulacee (supravieţuiesc pe substraturi < 6cm) Verzişoare de munte Sempervivum montanum de.wikipedia.org

Verzişoare de munte Sempervivum montanum de.wikipedia.org

Verzişoare de munte Sempervivum montanum de.wikipedia.org Iarba de şoaldină Sedum acre eplante.ro Şoaldină aurie

Iarba de şoaldină Sedum acre eplante.ro

de.wikipedia.org Iarba de şoaldină Sedum acre eplante.ro Şoaldină aurie Sedum hispanicum gardendo.ro Acoperişul

Şoaldină aurie Sedum hispanicum gardendo.ro

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Erbacee

(supravieţuiesc pe substraturi < 6cm)

RIFF 2010 Erbacee (supravieţuiesc pe substraturi < 6cm) feriguţă Polypodium vulgare craciunesti.ro straşnic

feriguţă Polypodium vulgare craciunesti.ro

< 6cm) feriguţă Polypodium vulgare craciunesti.ro straşnic Asplenium trichomanes egradini.ro cicoare

straşnic Asplenium trichomanes egradini.ro

craciunesti.ro straşnic Asplenium trichomanes egradini.ro cicoare Centaurea cyanus home.earthlink.net Acoperişul

cicoare Centaurea cyanus home.earthlink.net

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Plante perene

(supravieţuiesc pe substraturi cuprinse între 6cm şi 10cm)

pe substraturi cuprinse între 6cm şi 10cm ) Garofiţă de câmp Dianthus carthusianorum brasovtourism.eu

Garofiţă de câmp Dianthus carthusianorum brasovtourism.eu

Acoperişul verde în legislaţia românească

Acoperişul verde în legislaţia românească Cimbrişor Thymus pulcherrimus selene.ro Clopoţei Campanula

Cimbrişor Thymus pulcherrimus selene.ro

românească Cimbrişor Thymus pulcherrimus selene.ro Clopoţei Campanula Carpatica egradini.ro Prof. dr. arh.

Clopoţei Campanula Carpatica egradini.ro

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Campanula Carpatica egradini.ro Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Specii de plante cu bulbi, rizomi

(supravieţuiesc pe substraturi cuprinse între 10cm şi 20cm)

pe substraturi cuprinse între 10cm şi 20cm ) Ceapa ciorii Muscari comosum eplante.ro Acoperişul verde

Ceapa ciorii Muscari comosum eplante.ro

Acoperişul verde în legislaţia românească

eplante.ro Acoperişul verde în legislaţia românească Răţşoară Iris pumilla etchart.co.uk Hajmă păsărească

Răţşoară Iris pumilla etchart.co.uk

românească Răţşoară Iris pumilla etchart.co.uk Hajmă păsărească Allium flavum botany.cz Prof. dr. arh.

Hajmă păsărească Allium flavum botany.cz

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Allium flavum botany.cz Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Specii de plante anuale

(supravieţuiesc pe substraturi cuprinse între 20cm şi 30cm)

pe substraturi cuprinse între 20cm şi 30cm ) Cosmos, Mărăraş Cosmos sulphureus commons.wikimedia.org

Cosmos, Mărăraş Cosmos sulphureus commons.wikimedia.org

) Cosmos, Mărăraş Cosmos sulphureus commons.wikimedia.org Chica voinicului Nigella damascena gds.ro Mac cornut

Chica voinicului Nigella damascena gds.ro

Chica voinicului Nigella damascena gds.ro Mac cornut Glaucium flavum west-crete.com Acoperişul verde

Mac cornut Glaucium flavum west-crete.com

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Arbuşti

(supravieţuiesc pe substraturi cuprinse între 25cm şi 50cm)

pe substraturi cuprinse între 25cm şi 50cm ) Salcâm roşu Robinia hispida casesigradini.ro Caragană
pe substraturi cuprinse între 25cm şi 50cm ) Salcâm roşu Robinia hispida casesigradini.ro Caragană
pe substraturi cuprinse între 25cm şi 50cm ) Salcâm roşu Robinia hispida casesigradini.ro Caragană

Salcâm roşu Robinia hispida casesigradini.ro

Caragană Caragania frutex herba.msu.ru

Dracilă Berberis vulgaris blog-feminin.blogspot.com

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Arbori

(supravieţuiesc pe substraturi peste 50cm (recomandat între 80 şi

130cm)

pe substraturi peste 50cm (recomandat între 80 şi 130cm ) Jugastru Acer campestre ro.wikipedia.org Corcoduş decorativ
pe substraturi peste 50cm (recomandat între 80 şi 130cm ) Jugastru Acer campestre ro.wikipedia.org Corcoduş decorativ
pe substraturi peste 50cm (recomandat între 80 şi 130cm ) Jugastru Acer campestre ro.wikipedia.org Corcoduş decorativ

Jugastru Acer campestre ro.wikipedia.org

Corcoduş decorativ Prunus cerasifera gardendo.ro

Sălcioară Elaeagnus Angustifolia gardendo.ro

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Conifere (arbori şi cultivaruri dwarf)

(supravieţuiesc pe substraturi peste 50cm (recomandat între 80 şi

130cm)

pe substraturi peste 50cm (recomandat între 80 şi 130cm ) Brad argintiu Pinus sylvestri 121.ro Tisa

Brad argintiu Pinus sylvestri

121.ro

între 80 şi 130cm ) Brad argintiu Pinus sylvestri 121.ro Tisa Taxus baccata plantsystematics.org Biota Thuja

Tisa Taxus baccata plantsystematics.org

sylvestri 121.ro Tisa Taxus baccata plantsystematics.org Biota Thuja Orientalis Plantpedia.ro Acoperişul verde în

Biota Thuja Orientalis Plantpedia.ro

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Harta provinciilor floristice ale României

(corespunzătoare aproximativ zonelor, etajelor de vegetaţie)

aproximativ zonelor, etajelor de vegetaţie) Acoperişul verde în legislaţia românească Prof. dr.

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Substratul vegetal Un substrat, în general, trebuie să aibă:

- capacitate ridicată de reţinere a apei

- spaţiu poros pentru aer

- structură stabilă

- capacitate de schimb şi putere tampon mare

Pentru acoperiţurile verzi extensive mai trebuie asigurată şi o greutate specifică mică (prin utilizarea de pildă de amestecuri pe bază de turbă, perlit, vermiculit, pământ de frunze, material plastic expandat tip Hydromul, Polystirol

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Substraturi naturale, tradiţionale sau clasice:

- sunt bogate în materie organică, cu o floră microbiană numeroasă, cu structură fizică şi mecanică instabilă Substraturi artificiale:

provin din prelucrarea industrială a unor roci sau din

Substraturi mixte:

- includ, în diferite proporţii componente din ambele grupe

-

sinteza

petrolului

substanţelor chimice, derivaţi organici din distilarea

- sunt mai uniforme, sărace în elemente nutritive şi materie

organică, îşi

menţin o perioadă îndelungată structura, nu

pot fi

Substraturi mixte:

folosite fără aplicarea unor soluţii nutritive

- includ, în diferite proporţii componente din ambele grupe

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Stratul filtrant face parte din alcătuirea care împiedică transportarea componentelor substratului în adâncimea structurii de protecţie, contribuind la

protejarea hidroizolaţiei împotriva eventualelor degradări

chimice (rezultate

organice şi minerale din stratul vegetal şi substrat)

din transportul materialelor

stratul vegetal şi substrat) din transportul materialelor Documentaţie Barret Roofs Acoperişul verde în legislaţia
stratul vegetal şi substrat) din transportul materialelor Documentaţie Barret Roofs Acoperişul verde în legislaţia

Documentaţie Barret Roofs

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Stratul filtrant trebuie să respecte următoarele caracteristici:

- să nu degradeze mediul

- să nu fie degradat de mediul înconjurător

- să fie compatibil cu plantele (să nu producă fito- toxicitate)

- să fie rezistent la intemperii

- să poată fi traversate de rădăcinile plantelor

- să aibă rezistenţă împotriva microrganismelor

- să aibă rezistenţă la agenţi chimici

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Stratul drenant

Categoriile de produse din care se realizează stratul drenant sunt:

a.

agregate

– pietriş şi spărtură fină de piatră

– lavă şi piatră ponce

– argilă expandată sau şistoasă, spartă sau

nu

– gresie şi ardezie expandată, spartă sau nu

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Stratul drenant

Categoriile de produse din care se realizează stratul drenant sunt:

b. agregate obţinute din reciclarea altor

produse:

(ţiglă,

– spărtură din solzi ceramici de învelitoare olane)

– sticlă spongioasă

– zgură

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Stratul drenant

Categoriile de produse din care se realizează stratul drenant sunt:

c. membrane pentru drenare, din

– împâslituri structurate

– din mase plastice, cu ploturi

– ţesături din fibre

– spumate

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Stratul drenant

Categoriile de produse din care se realizează stratul drenant sunt:

d. plăci de drenare, realizate din

– membrane din cauciuc cu ploturi

– plăci rigide din plastic

– plăci rigide din spume de mase plastice

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010 Strat filtrant din polietilenă reciclată Documentaţie Barret Roofs Strat filtrant

Strat filtrant din polietilenă reciclată Documentaţie Barret Roofs

din polietilenă reciclată Documentaţie Barret Roofs Strat filtrant din polietilenă de înaltă densitate,

Strat filtrant din polietilenă de înaltă densitate, reciclată (HDPE) Documentaţie Bauder

Strat filtrant din fulgi expandaţi de polietilenă cu geotextil inclus Documentaţie Beco- Bermüller

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Stratul drenant trebuie să asigure:

altele

- compatibilitatea chimică a materialelor unele faţă de şi cu plantele (să se evite fito-toxicitatea)

- compatibilitatea materialelor cu mediul înconjurător:

materialele nu trebuie să genereze sau poluare

atmosferică nocivi sau

sau a substratului prin dizolvarea de compuşi gaze toxice.

- compoziţia şi distribuţia granulometrică necesară

- rezistenţa la îngheţ corespunzătoare

- permeabilitatea la apă corespunzătoare

- capacitatea de retenţie a apei corespunzătoare

- valoarea pH corespunzătoare

- conţinutul de săruri necesar

- structura stratului drenant şi stabilitatea lui

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Retenţia de apă se face prin substratul vegetal dar se poate completa cu:

- stocare într-un strat (plăci sau rogojini ) special pentru retenţia de apă, în legătură cu substratul;

- stocare în stratul drenant, dacă acesta este realizat agregate cu pori deschişi, din agregate

din

granulare de prefabricate speciale apei;

dimensiuni diferite sau din plăci pentru drenare şi stocare a

- stocare în stratul drenant prin prevederea de plăci cu geometrie specială care asigură retenţia de apă

pe întreaga

suprafaţă;

- stocare în straturi speciale

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010 Exemplu de sistem complex care asigură simultan filtrare, drenare, retenţie de

Exemplu de sistem complex care asigură simultan filtrare, drenare, retenţie de apă, barieră contra rădăcinilor, protecţie suplimentară a hidroizolaţiei. Poate fi utilizat şi în alcătuirea casetelor prefabricate cu vegetaţie inclusă. Alcătuire: straturile filtrant şi de protecţie sunt geotextile din polipropilenă, “cofrajul” drenant şi de retenţie a apei este din polistiren.

Documentaţie Barret Roofs

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Bariera contra rădăcinilor Există membrane hidroizolante cu bariera contra rădăcinilor inclusă: membranele din mase plastice (PVC) şi cele bituminoase cu folii de cupru sau de hidroxid de cupru caşerate, au o structură greu atacată de rădăcinile plantelor.

Betoanele hidroizolante sau învelitorile metalice realizate din elemente sudate nu necesită luarea de măsuri speciale împotriva rădăcinilor.

Membranele bituminoase sau membranele din EPDM nu au rezistenţă la rădăcini, în cazul lor fiind necesară prevederea unei bariere de protecţie împotriva rădăcinilor de sine stătătoare.

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Bariera contra rădăcinilor. Alcătuire.

1. pelicule:

- PVC lichid (0,8mm)

2. mase de şpaclu:

- poliuretan lichid (2 – 3mm), pulverizat

- răşini cu inserţii de fibre poliesterice (1,5 – 2mm), rolate

3. membrane

- mase plastice (1 – 2mm)

- bitum + materiale sintetice + „reţea” de armare (2 –

3mm)

- produse bituminoase + inserţie de cupru, criblură din

pietriş

sau împâslitură poliesterică (4 – 5mm)

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010 Barieră contra rădăcinilor din polietilenă Sursa: news.haverford.edu/

Barieră contra rădăcinilor din polietilenă Sursa: news.haverford.edu/ blogs/goinggreen

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Straturi de stabilizare a versanţilor (la pante mai mari de 10° (18%)

Prevenirea alunecării straturilor poate fi făcută

- local, cu pane sau profilaţii singulare;

- unidirecţional, transversal pe pantă, cu şipci sau

elemente suprafeţei de acestuia.

care să asigure geometria necesară măririi

contact între substrat şi suportul

- uniform pe suprafaţă, prin utilizarea de

- materiale profilate

- covoare vegetale stabilizate

- împâslituri textile

- reţele tip fagure

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Acoperişul verde în legislaţia românească

-

reţele de şipci

de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Acoperişul verde în legislaţia românească - reţele de şipci

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010 Documentaţie Barret Roofs Documentaţie Conwed Plastics myecohomeblog.com/

Documentaţie Barret Roofs

de Arhitectură RIFF 2010 Documentaţie Barret Roofs Documentaţie Conwed Plastics myecohomeblog.com/

Documentaţie Conwed Plastics

myecohomeblog.com/ category/roof

Conwed Plastics myecohomeblog.com/ category/roof myecohomeblog.com/ category/roof Documentaţie Flag-Soprema
Conwed Plastics myecohomeblog.com/ category/roof myecohomeblog.com/ category/roof Documentaţie Flag-Soprema

myecohomeblog.com/ category/roof

Documentaţie Flag-Soprema

myecohomeblog.com/ category/roof Documentaţie Flag-Soprema www.geosyntheticsworld.com Documentaţie ZinCo Acoperişul

www.geosyntheticsworld.com

Documentaţie ZinCo

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

în legislaţia românească Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010

… pe când şi faţade verzi?

de Arhitectură RIFF 2010 … pe când şi faţade verzi? Acoperişul verde în legislaţia românească BHV

Acoperişul verde în legislaţia românească

BHV Homme, Paris

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

românească BHV Homme, Paris Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”