Un manual pentru veliti, prini si antrenori

"Tehnicile prezentate n aceast carte, te pot face campion."

Ben Ainslie, Medaliat cu Aurul Olimpic

NAVIGAIA CU OPTIMISTUL
Ediia a II-a

" Phil Slater a fost primul meu antrenor de yachting, iar soia sa Jill m-a nvaat s navighez. Am folosit tehnicile descrise n aceast carte pentru a ctiga Naionalele de Optimist i pentru a participa la patru Campionate Mondiale de Optimist. Mai trziu, am folosit multe din aceste tehnici pentru a ctiga Naionalele, Europenele, Mondialele i Jocurile Olimpice la clasa Laser si Finn. Sunt sigur c v vor ajuta i pe voi. Ne vedem pe ap !"

Ben Ainslie Campion Olimpic la clasa Laser - 2000 Vicecampion Olimpic la clasa Laser - 1996 Campion Olimpic la clasa Finn - 2004

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Cuprins
INTRODUCERE PARTEA I - VITEZA
1 2 3 4 ABC-UL VITEZEI VELA I GREEMENTUL VITEZA N VNT VITEZA SUB VNT 7 12 20 29 5

PARTEA A II-A - MANEVRAREA BRCII I TACTICA

5 6 ABC-UL MANEVRRII BRCII TACTICA 37 44

PARTEA A III-A - ECHIPAMENT I REGLAJE

7 8 NCLINAREA CATARGULUI ECHIPAMENT RAPID 52 56

PARTEA A IV-A - DESPRE VNT

9 DETECTAREA VNTULUI 67

PARTEA A V-A - MINTE I TRUP

10 11 12 PREGTIREA MENTAL UN CORP PERFECT PREGTIREA FIZIC 75 80 82

PARTEA A VI-A - PRINI I ANTRENORI

13 14 PENTRU PRINI ANTRENORUL IDEAL 93 96

ANEXE
1 2 OPTIMISTUL - PRI COMPONENTE ECHILIBRUL VELELOR 108 109

INTRODUCERE
Mult lume privete Optimistul ca pe un lucru hazliu. Este un fel de cutie bombat n care copiii nva s navigheze ! Nu sunt muli cei care realizeaz faptul c din punct de vedere numeric este cea mai mare clas din lume i c velistii foti Optimiti au ctigat medaliile de aur la toate categoriile de brci simple la Olimpiada de la Barcelona. Este de fapt o barc de curse de o singur persoan, cu un design remarcabil, este usor de manevrat, excelent pentru navigaie, pune n valoare cele mai mari caliti ale unui velist de top. Peste 170000 de tineri din peste 90 de ri folosesc Optimistul ca mijloc de navigaie. n toat lumea au loc concursuri fantastice, cu navigaie la cel mai nalt nivel i cu mult distracie pe mal. n fiecare an au loc concursuri open, campionate naionale, continentale i un Campionat Mondial pentru circa 250 veliti din 59 de ri. Navigaia pe ambarcaiunea Optimist este o aventur ! Ea ii ofer ansa de a-i ntemeia prietenii durabile cu veliti de top din alte ri i de a-i reprezenta ara la marile competiii internaionale. Aceast carte te va pune n micare. Scopurile ei sunt : S ajute velitii Optimiti s-i dezvolte tehnicile de manevrare i navigaie rapida. Ei vor putea fi capabili s se autoevalueze, s se autoinstruiasc i s-i dezvolte o atitudine psihologic pozitiv fa de stresul competiiei, s accead n vrful navigaiei naionale i internaionale. S-i ajute pe prini s neleag care sunt motivele pentru care trebuie s continue s sprijine navigaia copiilor lor i s evite aciunile care ar putea influena negativ performanele i fericirea acestora. S-i ajute pe antrenori s ntreasc relaia concurent/printe/antrenor, s neleag limitele datorate dezvoltrii copiilor i s dezvolte programe i tehnici specifice de antrenament.

Performana depinde de: pregtirea fizic, mental, tehnica vitezei brcii, aptitudinile de navigaie, cunostinele teoretice, cunoaterea regulamentului ISAF, experiena de concurs, un echipament adecvat, sprijinul din partea prinilor i competena antrenorului. Citii n continuare pentru a afla cum putei realiza toate aceste obiective.

VITEZA

Partea I

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

ABC-UL VITEZEI
Viteza ! Simte-o, traieste-o si elimina orice lucru care ar putea sa o afecteze !

S navighezi repede este tinta tuturor velistilor de top ! Este grozav sa depasesti linia de start si sa simti barca cum te trage inainte, privind inapoi si stiind ca ai viteza iar celelalte barci nu te vor putea prinde. Dar cum sa dobandesti o asemenea viteza ? Unii oameni par sa navigheze rapid intr-un mod natural, in timp ce altii niciodata nu reusesc sa intre intre primii zece. Singurul lucru care te va ajuta sa mergi mai repede este s petreci ct mai mult timp navignd. Invata sa-ti simti barca - cum raspunde ea la schimbarea tariei vantului si a starii valului. Vei incepe sa simti cand barca este in echilibru, cand aceasta navigheaza singura doar miscand usor bara carmei. Vei recunoaste cum se modifica echilibrul prin orientarea barcii fata de vant, inclinarea catargului si a derivorului, reglajul velei si, mergand cu vant strans, cum sa navighezi rapid si lansat sau sa urci mai mult in vant dar sacrificand viteza. Invata cum sa navighezi in vant si sub vant pe vant slab, mediu si tare, pe ape line sau agitate, pe lacuri si pe mare deschisa. Invata cum sa stai deasupra centrului de pivotare al barcii, cum sa te apleci inapoi, echilibrand barca, mentinand bustul in echilibru in timp ce barca se deplaseaza usor printre valuri. Invata cum sa manevrezi eficient barca, cum sa stai in chingi si cum sa scoti apa din barca. Cauta sa-ti formezi reflexul de controla automat barca. Lasa-ti corpul sa navigheze liber iar tu concentreaza-te in acest timp la schimbarile de vant, reglarea velei, tactica, curent, etc. Invata sa navighezi relaxat, mergand pe drumul cel mai scurt !

ECHILIBRU
O barca se afla in echilibru cand aceasta navigheaza singura avand carma orientata pe directia axei barcii, producand o frecare minima. O barca in echilibru este o barca rapida; intotdeauna cauta echilibrul.

CLR se deplaseaz napoi cnd derivorul este ridicat.

CLD este poziionat cam n acest punct.

O barca este ardenta (prova tinde sa se roteasca, sa urce in vant) atunci cand bara carmei trebuie sa fie trasa spre bordul din vant pentru a mentine dreapta directia de inaintare a barcii. O barca este moale (prova tinde sa se roteasca, sa se lase sub vant) atunci cand bara carmei trebuie sa fie impinsa catre bordul de sub vant pentru a mentine dreapta directia de inaintare a barcii. Folosirea carmei pentru a mentine directia de inaintare a barcii constituie o frana !

O barc ardent.

Centrul de rezistenta laterala al carenei* CRC (sau CLR - in limba engleza centrul tuturor fortelor care se opun deplasarii laterale a barcii), este punctul de sub barca in care actioneaza forta reactiva rezultanta (R) dintre rezistenta la inaintare (Z) si rezistenta la deplasarea laterala a barcii (A). Centrul velic CV (sau CLD - in limba engleza - centrul tuturor fortelor laterale care actioneaza asupra velei), este punctul din vela in care actioneaza forta activa rezultanta (F) dintre forta utila (U) care propulseaza barca si forta de deriva a barcii (D). Daca CV este aliniat cu CRC, barca este in echilibru. Daca CV este inaintea CRC, prova barcii va tinde sa se lase sub vant. Daca CV este in urma CRC, prova barcii va tinde sa urce in vant. Acest lucru inseamna o barca "ardenta". ( vezi pag.109 - ANEXA 2 ) * carena sau opera vie, este partea din barc care intr in ap

O barc n echilibru.

nclinarea catargului Inclinarea este importanta atunci cand urmaresti echilibrul unei barci. Daca catargul este inclinat inapoi, CV se muta in spatele CRC si barca se roteste in vant. Daca catargul este inclinat inainte, CV se muta inaintea CRC, iar barca se lasa sub vant. nclinarea si nalimea derivorului Cand derivorul este complet scufundat, poti folosi sandoul (atasat de marginile cutiei derivorului) pentru a-l pastra fie vertical, fie inclinat inainte sau inapoi. Cand partea scufundata a derivorului este inclinata inainte, CRC se muta spre prova, iar cand este inclinata inapoi, CRC se muta spre pupa. Daca presupunem ca barca se afla initial in echilibru cu derivorul in pozitie verticala, atunci, inclinand partea scufundata inainte, vei avea o barca ardenta si inclinand-o inapoi, vei avea o barca moale. Pe vant tare va trebui sa ridici derivorul pentru a micsora cuplul de rasturnare si a elimina ardenta barcii. Deoarece portiunea scufundata a derivorului scade, CRC se deplaseaza in sus si spre pupa, catre carma. Pentru a mentine barca in echilibru, catargul poate fi inclinat inapoi deoarece derivorul este ridicat. Velistii usori se vor banda pe vant tare, asa ca mentine echilibrul barcii ridicand derivorul cu catargul drept sau inclinat inainte. Reglajul din vel Pe masura ce vela este stransa catre axul barcii, CV se muta catre pupa si face ca barca sa urce in vant. Acest lucru poate fi folosit pentru a face volta in vant cu o barca aflata in repaus - pur si simplu tragi usor ghiul si barca va gira in vant. In mod similar, echilibrul se modifica in sens

invers atunci cand vela este slabita pe rafale. Forma velei Datorita croielii sau a modului in care este reglata, forma velei poate influenta considerabil echilibrul barcii. Un bord de scurgere exagerat de intins va muta CV catre pupa, in timp ce o unul deschis va avea un efect contrar. Picul si palanul sunt importante datorita efectelor pe care le produc asupra bordului de scurgere. Bandarea (reglajul lateral) Asimetria portiunii scufundate a barcii si in special efectul presiunii apei asupra portiunii scufundate din vecinatatea provei, provoaca rotirea barcii in sens opus portiunii scufundate. Bandarea poate fi folosita pe toate laturile cursei pentru a echilibra barca si a naviga mai rapid.

Dac stai prea n spate, oglinda (pupa), frneaz barca din cauza curenilor i a scurgerii turbulente a apei.

10

De exemplu, poti banda barca catre bordul din vant pe strans pentru a echilibra tendinta acesteia de urcare in vant; pe pupa, bandarea catre bordul din vant echilibreaza forta de rotatie a velei; lasarea sub vant la ocolirea balizei este mult mai usoara daca barca este bandata catre bordul din vant.

Reglajul nainte-inapoi (fa -spate) Cele doua obiective in reglajul inainteinapoi sunt de a incerca sa impiedici lovirea provei de valuri si de a incerca sa impiedici oglinda sa se scufunde prea adanc in apa. Acestea pot fi obtinute cand barca naviga pe linia de plutire proiectata. Sportivii usori vor trebui sa stea cat mai in spate pe vant moderat spre tare, pentru a impiedica scufundarea provei. Sportivii grei vor trebui sa stea mai in fata, acceptandu-se o usoara scufundare a pupei in timp ce barca este tinuta perfect dreapta, lucru care permite provei sa urce cat mai mult posibil in vant.

NAVIGAIA FR CRM
Folosirea carmei intotdeauna incetineste barca. Puteti controla barca fara carma, folosind urmatoarele tehnici: 1. O barca moale poate fi echilibrata, sau o barca echilibrata poate fi facuta sa urce in vant prin : Bandarea acesteia (inclinarea) catre bordul de sub vant. Mutarea CV catre pupa - inclinand catargul catre inapoi, strangand mai mult vela, sau tensionand (inchizand) bordul de scurgere al velei.

Dac stai prea n fa, prova lovete valurile i te vei opri.

Dedesubt: Lsnd barca s se bandeze (careneze), aceasta va tinde s gireze .

PRESIUNEA APEI

Aceast parte a cocii este n ap

BARCA GIREAZ N ACEST SENS FUNDUL BRCII VZUT DIN AP

11

Mutarea CRC catre prova - inclinand partea scufundata a derivorului inainte.

2. O barca ardenta poate fi echilibrata, sau o barca echilibrata poate fi facuta sa se lase sub vant prin : Bandarea acesteia catre bordul din vant. Mutarea CV catre prova - inclinand catargul catre inainte, slabind vela, sau detensionand (deschizand) bordul de scurgere al velei. Mutarea CRC catre pupa - inclinand partea scufundata a derivorului catre inapoi, sau ridicandu-l. 3. Leaga strans bara carmei pe centrul barcii cu ajutorul unui sandou de jur imprejurul chingilor si apoi pune in practica tehnicile prezentate mai sus.

FOARTE IMPORTANT !
ine prelungitorul ca pe un pumnal, cu degetul mic cel mai aproape de captul dinspre bar. ine cota velei n acelai mod, cu degetul mic cel mai aproape de scripete. Iei n chingi aplecat spre spate, trgnd cota randei pn la nivelul cotului. Menine barca si greementul n echilibru, iar crma pe axul brcii Nu lsa prova s loveasc valurile. Scoate apa i navigheaz astfel nct s o pstrezi uscat.

2 VELA I GREEMENTUL
FORMA VELEI
Forma velei constituie cheia urcrii n vnt i a navigaiei rapide. Urcarea n vnt depinde de intrarea vntului in vel - unghiul de atac al velei, care este unghiul dintre poriunea frontal a velei (cea mai apropiat de bordul de atac) i linia care unete bordul de atac cu bordul de scurgere al velei. Dac acest unghi este ascuit (B), intrarea este considerat a fi plat, iar barca va urca n vnt fr a fi impins napoi. Dac unghiul este mare, intrarea este plina (C), iar barca va urca n vnt cu greu. Punctul n care vela are adncimea maxim se mai numete "burta velei". Puterea care este generat de vel, depinde de adncimea i poziionarea burii. n general: Velele pline (curbate) genereaz o putere mai mare decat cele plate. Puterea generat de o vel creste pe masura ce burta ei se deplaseaza catre inainte. O vel are forma optim cand burta ei este situat la o distan fa de bordul de atac, cuprins ntre 3/8 i 1/2 din lungimea bordului de ntinsur. n stabilirea reglajului velei vei urmri cel mai bun compromis ntre urcarea n vnt si puterea generat de vel. Pe ape line, barca nu mai este incetinita de valuri si poate mentine viteza maxima cu o putere mai mica. Prin urmare, capacitatea de a urca n vnt este cea mai importanta, deci, reglajul va fi cu o intrare plat, burta mult napoi i o vel mai plat. Pe ape agitate, impactul valurilor ncetinete barca i este nevoie de puterea maxim pentru a menine viteza. Reglajul

va fi cu burta inainte, o intrare larg i o vel plin. Burta velei se deplaseaz ctre marginea velei care este relativ mai ntins nainte - dac bordul de atac este ntins, napoi - dac bordul de scurgere este ntins i n jos, daca bordul de intinsur pe ghiu este ntins. Fora activ rezultant n vel Forta activ rezultant ntr-o vela (F) este efectul diferenei de presiune ntre bordurile din vnt i de sub vnt ale velei. Forele care ncearc s mping barca lateral (D) sunt anulate de fora de rezisten a apei asupra crmei i derivorului (rezistena lateral - A). La o vel reglat corect, F va produce naintarea brcii. Bordul de scurgere rsucit Niciodata, antrenorul, cnd merge cu alupa chiar n urma brcii tale, nu trebuie s-i vad bordul de sub vnt al velei. Cnd bordul de scurgere este rsucit spre axul brcii, fora activ care acioneaz asupra scurgerii trage barca napoi, lucru care nu este indicat ! Un bord de scurgere rsucit constituie unul dintre motivele cele mai raspandite datorita caruia Optimitii merg ncet, dar cum se ntampl acest lucru ?

13

Cnd vela este reglat corect (scurgerea este paralel cu axul brcii), fora activ care acioneaz asupra scurgerii mpinge barca lateral.

axul brcii i ndreptat ctre pupa, atunci bordul de scurgere este rsucit. ATENIE ! Fumurile de pe scurgere nu-i arat ntotdeauna cnd scurgerea este rsucit.

ELEMENTELE DE CONTROL AL VELEI

Picul Pentru a nelege efectul picului trebuie s realizezi c marginea superioar a velei (capul), nu poate fi ntins, fiind inextensibil. Intinderea picului ridic vrful velei i tensioneaz bordul de scurgere.
Picul controleaz tensiunea bordului de scurgere

Cnd vela este reglat incorect (scurgerea este rsucit ctre axul brcii), fora activ care acioneaz asupra scurgerii are dou componente: una care mpinge barca lateral i una napoi.

GREELI FRECVENTE LA REGLAREA VELEI

1. Emoie si strngere excesiv a cotei. 2. Nu se cunoaste cum arata o vela reglata corect. 3. ntindere excesiv a picului - greseala de a nu slabi picul la scaderea in intensitate a vntului, astfel ca bordul de scurgere ramane tensionat si barca se opreste intre rafale. 4. Vnt cu intensitate variabila - reglajul picului numai pentru rafale i nu i pentru scderea temporar a vntului. 5. Palan prea tensionat - nu se utilizeaz palanul pe vnt strans, dect atunci cand se dorete descrcarea velei (imprastierea vntului n exteriorul velei). 6. Bordul de ntinsur pe ghiu (piciorul velei) prea slabit. 7. Bordul de atac prea slbit sau gele legate greit. Este util s trasezi o dung orizontal pe marginea de cdere ntre balene. Pstreaz-o paralel cu axul brcii cnd navighezi cu strnsul. Dac dunga este oblic fa de

Colul de cot Cnd acesta este strns, pe lang faptul ca tensioneaz bordul de ntinsur, colul de cot departeaz bordul de scurgere fa de catarg, deschide bordul de scurgere i aplatizeaz vela. Ga orizontal a colului de nvergare* (* acest col mai este numit i colul de nvergare prova - al catargului, spre deosebire de colul de nvergare pupa - al picului), ga orizontal a colului de mur, gele bordului de atac Acestea modific curbura bordului de atac, care controleaz intrarea i burta (umplerea) velei.

14

Ga oblic a colului de nvergare, laul oblic al flcilor ghiului Acestea controleaz lungimea si tensiunea bordului de atac (intrarea si forma velei), poziioneaz vela pe catarg. Ga oblic a colului de nvergare mpiedic colul de nvergare s se ridice atunci cnd este ntins picul. Laul oblic al flcilor ghiului controleaz nalimea ghiului. Poate fi scurtat prin rsucirea sa de mai multe ori nainte de a fi agat de bulonul propriu de pe catarg. Palanul (cota palanului) Acesta mentine ghiul jos la navigaia sub vnt, tensioneaz bordurile de atac i de scurgere ale velei i opune rezistent mpingerii verticale a picului. Dac picul este ntins naintea palanului, pe vrful bordului de atac vor aprea pliuri. Pe vnt slab, cnd bordul de atac este liber, teoretic nu este nevoie de tensionarea palanului. Pe vnt mediu palanul trebuie s fie chiar liber cnd se navig cu vnt strns, dar destul de strns pentru a controla rsucirea velei atunci cnd se navig sub vnt. Pe vnt tare palanul trebuie strns pentru a tensiona bordul de atac i a menine tensiunea bordului de scurgere, atunci cnd vela este descarcat de vnt.

Pic ntins fr palan..

Palanul si cota randei tensioneaz bordurile de atac i de scurgere.

PREGTIREA GREEMENTULUI (VELATURII)

1. Leag cu atentie gele bordului de atac, ga orizontal a colului de nvergare i a colului de mur, de catarg, pentru a obine forma dorit a velei. 2. Leag ga oblic a colului de nvergare de catarg. Aceast g nu poate fi reglat fr scoaterea i culcarea catargului. Pentru

Colul de cot aplatizeaz vela i deschide bordul de scurgere.

15

a potrivi vela fa de catarg, ga trebuie reglat astfel incat colul de nvergare al velei s ramana la aceeasi inaltime. Acest lucru se face marcand cu semne partea superioara a bordului de atac al velei si a catargului, cele doua semne trebuind s corespunda atunci cand ga oblica a colului de nvergare are lungimea corecta. Semnele trebuie poziionate astfel nct atunci cand bordul de atac al velei este liber, banda de masurare a velei se gaseste chiar sub banda superioara de masurare de pe catarg. Cand bordul de atac al velei este intins la maximum, banda de masurare a velei se va gasi chiar deasupra benzii inferioare de masurare de pe catarg. 3. Aeaz catargul in barca si leaga cu atentie saula de asigurare a catargului. 4. ntinde picul numai atat cat s tensioneze usor ga oblic a colului de nvergare. 5. Regleaza tensiunea dorita a bordului de atac alegand numarul de rasuciri ale laului oblic al falcilor ghiului. Lipeste o banda verticala gradata (cu repere orizontale) pe partea din fata a catargului, in dreptul falcilor ghiului. Reperele trebuie s corespunda cu marginea de sus a falcilor ghiului. Pastreaza o inregistrare a citirilor, in asa fel incat s poti regla vela perfect oricand. 6. Aplica palanului tensiunea dorita. Strangand initial scota randei, acest lucru se face mai usor. 7. Aplica picului tensiunea dorita. 8. In final, regleaza colul de scota.

i modul n care s-a comportat barca. Acest lucru te ajut la creterea ncrederii, a gradului de nelegere i a vitezei brcii. Reglaje pentru vnt slab (Forta 1-2 /1-4 noduri/ 0,3-1,6 m/s) Aerul lent se va desprinde usor de o vela plina, astfel incat cauta s obtii o forma plata a velei pentru a preveni inepenirea brcii i a optimiza acceleraia/urcarea n vnt. Caut s ai curbura velei la jumatatea bordului de ntinsur, cu bordurile de atac si de scurgere complet destinse. Vei dori s ai o vel cu profilul convex, aplatiznd burta i intrarea vntului n vel (reducnd unghiul de atac).

Folosete semne liniare pe vel i catarg. Ga orizontal a colului de nvergare/ ga orizontal a colului de mur ambele se regleaz astfel nct vela n aceste dou puncte s fie la o distan de 9 mm fata de catarg.

FORMA VELEI PENTRU DIFERITE TRII ALE VNTULUI

De fiecare dat cnd navighezi, nregistreaz forma velei pe o Fi de Analiz a Cursei de Antrenament (vezi pag.105), mpreun cu propriile comentarii privind vntul i condiiile de ap precum

16

Regleaz ga oblic a colului de nvergare pentru a alinia semnele trasate.

O band adeziv gradat pentru reglarea nivelului ghiului ii permite s nregistrezi exact tensiunea bordului de atac. Picul - Slbete-l pn apare o mic cut n dreptul colului de nvergare. Acest lucru iti arata ca nu ai picul prea strans, iar bordul de scurgere este deschis. Flcile ghiului - trebuie s fie stranse de catarg, dar trebuie s dea voie ghiului s se ridice la cresterea tensiunii in bordul de scurgere. Pentru a obtine acest lucru slefuieste marginea interioara superioara a centrului falcilor. Este foarte important ca mansonul din bancheta catargului (etambreul) si talpa catargului (etamboul) s fie bine lubrifiate pentru a impiedica intepenirea catargului la volta, fapt care modifica tensiunea picului si reglajul velei.

Ga din centrul bordului de atac - se regleaz astfel nct vela s fie in acest punct la distana de 1-2 mm fata de catarg. Celelalte ge orizontale ale bordului de atac se regleaza astfel incat s se obtina o curbare uniforma a acestuia, fata de punctul central. Bordul de atac destins - se rsuceste de cateva ori laul oblic al flcilor ghiului pentru ridicarea ghiului. Cu un bord de atac destins, burta velei se muta in spate, unghiul de atac se micsoreaza, iar bordul de scurgere se tensioneaza usor. Colul de cot - ntinde-l pn la semn, pentru a redeschide bordul de scurgere i a aplatiza vela. Palanul - Slbit la maximum.

17

Reglaje pentru vnt mediu si tare (Fora 2-4+/ 4-11+ noduri/ 1,6 - 5,5+ m/s) Regleaz-i vela cu bordul de atac ntins i bordul de ntinsur destins.

Vnt n rafale pentru toate triile de vnt Intotdeauna regleaza-ti greementul si in mod special picul pentru vntul mai slab care este in pauzele dintre rafale. Cand vine rafala, scurgerea se deschide si vei putea naviga prin rafala. Un greement cu tensiunea picului si a scurgerii reglate pentru rafale, va avea un bord de scurgere tensionat si rasucit intre rafale - lucru total defavorabil !

Nu lsa scurgerea s se rsuceasc ctre vnt n pauza dintre rafale. Regleaz forma velei corespunztor vntului mai slab dintre rafale i accept deschiderea bordului de scurgere pe rafale.

Gele bordului de atac, gele orizontale ale colului de nvergare si ale colului de mur - Regleaza-le astfel incat intre vela si catarg s fie o distanta de 3-4 mm, de-a lungul intregului bord de atac. Colul de cot - Slbete-l astfel nct custura de imbinare cea mai de jos s nu fie traversata de cutele bordului de ntinsur. Daca bordul de ntinsur este prea destins, atunci scurgerea se rasuceste. Palanul - Slbit atunci cand scota randei este strans pentru navigatia cu vnt strans. Picul - La fel ca pe vnt slab, cu o mica cut n dreptul colului de nvergare. Tensiunea bordului de atac - Se regleaza renuntand la destule rasuciri ale laului oblic al falcilor ghiului, pentru a tensiona bordul de atac. Pe msur ce vntul crete n intensitate, bordul de atac trebuie tensionat.

18

Pentru cei grei Velitii grei pot folosi vele pline pn cnd cursa este abandonat. Catargul se va curba, iar pentru a menine forma i puterea velei, este necesar s fie bine strnse gele orizontale ale colului de nvergare si ale colului de mur i s fie slbite gele din mijlocul bordului de atac pentru a produce o curbura uniform astfel nct n mijlocul bordului de atac s existe o distan de 9 mm ntre vel i catarg. VNT TARE : Catargul curbat reduce puterea n vel GELE STRNSE UNIFORM. BORDUL DE ATAC NTINS PE TOAT LUNGIMEA SA. Descrcarea velei Va trebui s reconsideri reglarea greementului in cazul cand, desi te afli iesit in chingi cu tot corpul, ai derivorul ridicat 10 cm i partea scufundat a acestuia nclinata ctre pupa, risipeti vntul pe rafale i pe creasta valurilor, totui nu reuesti s ii barca dreapt.

Strnge toate gele bordului de atac astfel nct capsele (rodanele) acestuia s ating catargul. ndeparteaz cat mai mult posibil bordul de scurgere fata de catarg, intinzand colul de scota pana la semnul de pe ghiu. Acest lucru aplatizeaza jumatatea inferioara a velei. Slbete ga orizontal a colului de nvergare pana la distanta de 8 mm intre vela si catarg. Acest lucru

aplatizeaza jumatatea superioara a velei. Este permis - in cazul intinderii - distanta maxima de 10 mm. Cele doua ge ale colului de
nvergare trebuie s fie foarte rezistente. Acestea preiau att fora de mpingere a picului asupra marginii oblice a velei, cat i forta de impingere a vntului asupra velei. Ele contribuie din plin la curbarea catargului, iar daca cedeaza, se poate rupe vela. Gele orizontal si vertical ale colului de mur trebuie bine strnse. Bordul de atac trebuie s fie cat mai strns legat. Cei grei descarc vela strngnd gele acestuia uniform, deoarece curbarea catargului micsoreaza unghiul de atac in cazul lor. Palanul are un rol important pe vnt strans - mentine tensiunea bordului de scurgere cand vela este descarcata. Strnge-l cat mai mult posibil. Picul trebuie intins cat mai mult posibil, cu exceptia celor uori care descarc vela pe vnt sub Fora 4, care vor regla vela cu o mic cut n dreptul colului de nvergare.

19

Pentru a descrca vela, foloseste un col de cot strns, un pic ntins, un bord de atac strns si un palan strns.

3 VITEZA N VNT
OBICEIURI PROASTE
Arunca o privire la sportivii de top care concureaza intr-un concurs international navigand catre vant. Majoritatea dintre ei sunt agresivi, ies mult in chingi si par sa fie rapizi. Uite-te mai atent. In timp ce unii navigheaza cu miscari continue si line ale corpului, altii navigheaza rapid si apoi se opresc, incetinind inainte de a capata din nou viteza maxima, dupa care incetinesc din nou. Analizeaza-ti modul propriu de navigatie. Navighezi lin si cu viteza maxima, sau cu pauze ? Este usor sa analizezi obiceiurile proaste care sunt greu de recunoscut si de schimbat. Urci prea mult in vant pe rafale ? Asta deoarece lasi barca sa se bandeze prea mult ? Ar trebui cumva sa reglezi scota randei pentru a mentine barca dreapta ? Esti destul de rezistent fizic pentru a naviga rapid si in forta un strans intreg ? Sunt pantalonii tai de iesit in chingi confortabili ? Ai picioarele sustinute ferm de chingi si in locurile corecte ? Iti treci greutatea de pe un picior pe celalalt si ce efect are acest lucru asupra barcii ? Chiar tii barca dreapta sau este inclinata catre in vant ? Este usor sa te obisnuiesti cu un unghi de inclinare a barcii care este confortabil, dar care poate dezechilibra barca. Ce-ar fi sa montezi un poloboc pe traversa catargului ca sa te ajute sa-ti schimbi stilul ? Lovesti cumva valurile cu prova sau cu corpul ?

ANTRENAMENT I REGLAJE N DOI

Optimistii de top au avut deseori parte de multe sfaturi din partea bine intentionatilor parinti si antrenori. Este mult mai bine sa-ti rezolvi singur problemele si alte aspecte ale reglajelor si vitezei barcii, iar modul cel mai indicat de a face acest lucru este antrenandu-te cu un prieten. Cauta-ti un prieten de marimea ta si apropiat ca viteza. Obisnuiti-va sa navigati impreuna, folosind orice prilej. Abordati diferite aspecte privind reglajele, tehnica de navigatie, inclinarea derivorului si a catargului, reglajul barcii si diferite stiluri de iesit in chingi. Observati si comentati stilul de navigatie al fiecaruia si formele velelor, avand in vedere reglajele din ziua respectiva. Daca una din barci navigheaza mai incet, doua capete sunt mai bune decat unul pentru a rezolva problemele. Antrenamentul in doi iti confera incredere - in ziua marelui concurs, dupa ce navigi 5 minute impreuna cu amicul tau, vei sti ca barca ta este mai rapida ca niciodata.

Antrenament in doi : navigai impreun, n vnt si sub vnt.

21

Tehnici similare antrenamentului in doi pot fi folosite dupa start. Daca simti ca barca nu se deplaseaza cum ar trebui, navigheaza paralel cu o alta barca si considera ca faci antrenamentul in doi. Verifica totul si apoi fa modificarile. Esti mai rapid ? Daca "Da !", atunci continua-ti cursa ! Lucrul mpreun Procedura standard pentru antrenamentul in doi presupune sa navighezi pe acelasi bord cu perechea ta, cu provele aliniate fata de directia vantului si cocile aflate la o distanta de 2-4 lungimi una fata de cealalta. In acest mod, nici una dintre barci nu se va afla in conul de devantare al celeilalte, si evadarea nu va fi o problema. Navigati asa pana cand una din barci capata un avantaj inainte. Opriti-va cand barca din spate primeste aer perturbat sau intra in siajul celeilalte. Faceti o plimbare impreuna si discutati despre ceea ce s-a intamplat. Apoi incercati din nou, schimbandu-va locurile fata de vant. Daca aceeasi barca s-a distantat inainte, reluati discutia si vedeti care este cauza. Daca nu aveti un raspuns, timonierul barcii mai rapide va trebui sa stea si sa urmareasca cum navigheaza barca mai lenta. Daca nici el nu gaseste raspunsul, atunci timonierul barcii mai lente va sta si va urmari cum navigheaza barca mai rapida. Puteti de asemenea sa va imbunatatiti modul de manevrare a barcii prin dueluri de tipul "Ajunge-l pe cel din fata !" sau "Tine-l la control pe cel din spate !". Apoi, dupa ce v-ati testat viteza si tehnica, puteti sa incercati sa lofati mai mult ca niciodata. Merge ? Daca "Da !", atunci continuati !

Aerul lent se scurge de-a lungul unei vele plate - toate fumurile sunt orientate napoi.

Aerul lent se scurge de-a lungul unei vele pline - are loc o separaie a aerului n bordul de sub vnt al velei.

Aerul lent se scurge de-a lungul unei vele pline si prea strnse - vela este inert (fora activ rezultant n vela, F=0), barca nu mai nainteaz, aerul s-a separat total - nu mai exist scurgere n bordul de sub vnt.

22

REGLAJE N GRUP
Foloseste-te de un grup (cu sau fara antrenor) pentru a-ti verifica viteza, urcarea in vant, forma velei, reglajele si tehnica. Dupa ce au luat startul printr-o poarta, barcile tind sa se departeze la 3 lungimi departare, cu vant strans, avand aceleasi mure. Dupa un timp, vei vedea ca unele barci urca mai mult in vant, iar altele navigheaza mai rapid. Opriti-va, comparati reglajele, discutati, modificati reglajele si incercati din nou - pana cand toti veti urca in vant la fel si cu aceeasi viteza !

VNT STRANS - FR VALURI

Vnt slab nchipuie-i apa ca pe o sticl. Aerul se scurge foarte lent prin vel. Dac vela se scutur, curentul de aer se separ si poate dura chiar un minut ca s adere din nou la vel. In acel minut nu ai propulsie ! (F=0) Astfel ca trebuie sa stai absolut nemiscat si concentrat pe mentinerea velei nemiscata si plina, pe cea mai usoara miscare a fumurilor, pe vantul care-ti adie in obraz si pe semnele de vant de pe apa. Toate miscarile trebuie facute cu incetinitorul, fie din corp, fie cu scota sau cu bara carmei. Volta trebuie sa fie facuta lent si usor, cu balans maxim. Barca trebuie sa ramana sprijinita pe bordajul de sub vant pana cand vela devine plina si pana cand prova se indreapta spre sau sub noul curs; balansul de revenire trebuie sa fie lent si neintrerupt, fara socuri. Ar putea fi nevoie sa bandezi barca sub vant, astfel incat vela sa-si mentina forma si ghiul sa nu vina spre axul barcii. Cauta-ti o pozitie confortabila - stand pe fundul barcii cu picioarele intinse pana la bordul de sub vant, sau stand pe vine pe centrul barcii, cu greutatea corpului pe piciorul de sub vant. Fii sigur ca esti destul de in fata pentru a tine oglinda ridicata din

apa, altfel vor aparea turbioane in spate care te vor frana. Scufundarea provei nu conteaza atat timp cat nu exista valuri. Vela trebuie reglata cat mai plata, in asa fel incat aerul lent sa se scurga prin ea, fara sa se desprinda. O vela plina beneficiaza numai de o parte din forta generata de o vela plata, pentru conditiile de vant slab, deoarece curentul de aer se separa fata de jumatatea din spate a velei, in majoritatea timpului, iar separatia totala are loc mai usor. Reglajul trebuie sa fie, dupa cum s-a mentionat mai sus, cu catargul inclinat inainte, bordul de atac destins, gatele velei slabite si bordul de atac de forma unei curbe uniform convexe; bordul de scurgere trebuie sa fie destins, deci regleaza picul destul de slabit ca sa apara mici cute in dreptul coltului de invergare. O scota subtire, usoara, permite manevrarea mai usoara a velei, sensibilitatea ei putand fi imbunatatita si mai mult, dezlegand-o de capatul inferior al scripetelui ghiului, pentru a obtine o demultiplicare 2:1 - o mica carabina este cea mai potrivita pentru a face acest lucru. Nu uita sa mentii barca in miscare cu orice pret. Tactic, este mai important sa pastrezi fisiile de vant decat sa navighezi pe rotiri, asa ca daca fisia ta se termina, caut-o pe urmatoarea. Nu fii pesimist daca esti greu. Velistii grei au castigat regate de campionat in aceste conditii - pe vant slab cel care gandeste pozitiv castiga ! Vnt mediu Vantul este destul de tare pentru a mentine ghiul pe bordul de sub vant, iar barca se mentine usor inclinata catre in vant. Barca este atat de bine echilibrata, incat navigheaza drept, cu bara carmei pe axul barcii. Stai in fata, langa traversa, pentru a mentine oglinda ridicata din apa.

23

Velistii usori pot continua sa stranga vela mai aproape de axul barcii si sa urce cu vele plate, pe vant de pana la forta 3, pe ape fara valuri. Cand incep sa se formeze mici valuri care se ciocnesc de prova, este timpul sa stai mai in spate si sa navighezi prin valuri !

VNT STRNS - CU VALURI

Reguli de baz Multe stiluri de navigatie prin valuri pot fi vazute la concursurile internationale. Conditiile diferite de val pun diferite probleme, dar intotdeauna se aplica doua principii de baza : Este vitala mentinerea vitezei si pierderea unei cantitati cat mai mici din energia cinetica a barcii, in urma impactului cu fiecare val. Pierderea de energie apare atunci cand barca si timonierul sunt franate prin tangaj (miscarea oscilatorie a barcii in sens longitudinal, provocata de valuri), prin urcarea pe val si prin impactul valului asupra etravei, bordajului lateral al provei, sau timonierului. Tangajul Cand barca se afla in tangaj, capetele acesteia se misca in sus si in jos. Pe valuri, miscarea verticala a acestor capete se amplifica, absorbind energie cinetica si incetinind barca. Cu cat aceste capete se pot ridica mai usor, cu atat se va pierde mai putina energie. Acest lucru poate fi realizat : Pastrand capetele barcii cat mai descarcate de greutate. Mancarea, bautura, buretii uzi, barbeta si pagaia, trebuiesc asigurate de cutia derivorului.

Pe vant constant, poti incerca sa stai in barca pentru a echilibra barca, dar daca vantul este variabil sau esti preocupat de tactica, atunci e mai bine sa stai asezat pe bord. Vei vedea ca avand o vela inca plata, vei putea aduce vela mai aproape de axul barcii si vei putea urca mai mult decat in orice alte conditii. Miscarile din corp, reglajul scotei, manevrele si voltele pot fi facute cu intensitate mai mare. Pe masura ce vantul creste, poti slabi coltul de scota pentru a obtine curbura si puterea maxima in vela. Inainte de cursa, roaga pe cineva sa verifice ca nu ai bordul de scurgere rasucit. Daca barca ta este lenta, atunci este aproape sigur din cauza scurgerii, deci slabeste picul pana ce apare acea mica cuta in dreptul coltului de invergare, verifica ca ai dat drumul la palan, renunta la o rasucire a latului oblic al falcilor ghiului pentru a intinde putin bordul de atac si, daca inca mai esti lent, atunci strange coltul de scota cam 1-2 cm.

24

Stand deasupra punctului in care barca pivoteaza, astfel incat coca sa se deplaseze fara sa-ti misti corpul. Doar barca oscileaza - tu iti mentii echilibrul si astfel se pierde mai putina energie. La Mondialele din Argentina, acest lucru a fost demonstrat cel mai bine de Ramon Oliden. El se lasa pe spate, balansandu-si greutatea pe un picior aflat chiar deasupra punctului de pivotare al barcii si naviga uimitor de repede in conditii de apa agitata.

Strns in for Iei in chingi cu toata forta de care dispui, aruncandu-ti corpul catre pupa, cautand sa ridici prova barcii peste partea din fata a fiecarui val. Continua-ti efortul, accelerand pe spatele valului pana in scurta zona de calm dintre valuri. Repeta aceasta miscare exploziva pe fiecare val si vei fi mult mai rapid. Carmeste barca pe o traiectorie serpuita, lasandu-te putin sub vant daca esti amenintat de o gaura adanca sau de un val care este gata sa se sparga de prova.

Corpul este n echilibru : Barca este liber sa oscileze.

Descreterea natural a vntului n adncitura dintre valuri poate fi folosit pentru a nclina barca spre bordul din vnt i a scoate apa din barc cu ispolul. Impactul cu valul Impactul valului asupra etravei va produce franarea barcii. Bordajul lateral din vant al provei este foarte important, deoarece un impact produs in acest loc se soldeaza cu intrarea apei peste bord. Stai in spate pentru a ridica prova : velistii care cantaresc 45 kg sau peste, stau cam la 20 cm in spatele traversei derivorului, iar cei mai mici stau pana la 60 cm in spatele traversei, pe vant tare. Bandeaza barca cam 5 grade, pentru a ridica bordajul lateral din vant al provei. Echilibreaza barca prin ridicarea derivorului. Naviga rapid si liber.

Clreul este in echilibru - calul oscileaza Urcarea pe val Energia si viteza se pierd atunci cand barca trebuie sa se ridice ca sa treaca peste un val. Acest lucru nu constituie o problema pe valuri mici, dar devine neplacut pe masura ce valurile cresc. Mentine viteza cu orice pret, altfel vei intra in deriva deoarece derivorul nu-si mai poate indeplini rolul.

25

D voie barcii sa oscileze cu usurinta.

Cand un val mai mare ameninta sa se sparga de prova, intinde-te catre pupa pentru o clipa, pentru a ridica prova deasupra crestei. Barca va incetini, dupa care va accelera pe masura ce valul trece. Stand rigid in barca, greutatea corpului va deveni imobila, incetinind barca, deci lasati corpul sa se miste continuu si lin,fara socuri, inainte-inapoi, la nivelul taliei si al soldurilor - indiferent cat de ciudat se ridica barca ! Impactul valului asupra timonierului poate de asemenea sa incetineasca serios barca. Acest lucru se intampla in primul rand celor care ies in chingi cu corpul in forma de S, sub nivelul braului barcii. Rezolvarea este sa urmaresti atent valurile si sa-ti indrepti picioarele, ridicandu-ti corpul, oricand se aproprie unul mai mare.

Scoaterea apei: urc n vnt i bandeaz barca n vnt.

Apleac-te i scoate un ispol.

Aici prova se ngroap prea mult n val. Timonierul ar trebui s se ntind catre pupa pentru a ridica prova deasupra fiecrui val. Ca o regul general, stai i mai n spate, atunci cnd navighezi pe valuri de toate mrimile.

Vars-l in ap si las-te sub vnt.

26

VNT TARE - STRNS

Probleme frecvente 1. Tehnica de scoatere a apei defectuoasa. 2. Bandare excesiva si incapacitatea de a arunca apa din barca spre bordul din vant, datorita strangerii in exces a velei, miscarii prea lente si tehnicii defectuoase de iesit in chingi. 3. Urcarea necontrolata a barcii in vant pe rafale si "intepenirea" barcii. 4. Rasturnarea - devine o problema doar atunci cand catargul iese din calcaiul sau. Daca se intampla acest lucru, catargul va crapa bancheta atunci cand redresezi barca. Deci, verifica saula de asigurare a catargului. De ce trebuie scoas apa ? Scoaterea apei este vitala pe vant tare. Daca nu poti pastra barca uscata, nu vei putea supravietui cursei ! Umple o galeata cu apa si vezi cat de grea este. Apoi vars-o in barca. Se va imprastia pana cand va fi greu de urmarit ! Daca cateva galeti de apa se revarsa in barca, ele vor ingreuna barca; aceasta nu va mai urca la fel de bine pe valuri; mai multa apa se va sparge de bord; si barca va fi greu de carmit si de mentinut dreapta. Greutatea apei de sub vant contrabalanseaza greutatea ta, barca se bandeaza si mai mult, iar tendinta ei de a urca in vant se amplifica la maxim. Tehnica de scoatere a apei Nu opri barca pentru a scoate apa. Daca barca continua sa inainteze, chiar daca mai lent atunci cand scoti apa, nu vei deriva sub vant. Slabeste scota randei atat cat sa bandezi barca catre in vant si tine-ti spatele destul de mult iesit din barca. Apleaca-te si aseaza ispolul cu gura catre traversa, sau in spatele traversei, cu gura catre portiunea superioara a bordului din vant. Foloseste carma pentru a mentine miscarea barcii catre inainte si

usor in vant, lofand daca vela ameninta sa bandeze barca sub vant si lasandu-te sub vant daca scota se detensioneaza sau daca barca incetineste prea mult. Scoaterea apei in for Acum incearca sa strangi mai mult vela, profitand de pauzele dintre rafale sau de bazele valurilor pentru a te apleca in barca rapid si a scoate apa fara sa pierzi din viteza. Vei vedea in cele din urma ca, tinand bara carmei intr-o mana si scota velei in cealalta, poti urca putin in vant in timp ce esti iesit in chingi si poti face astfel ca apa sa traverseze barca pe un val mic. Atunci poti sa te apleci rapid si sa scoti un ispol, in momentul cand apa ajunge la bordul din vant, apoi te intinzi afara din barca rapid si te lasi sub vant, dand barcii putere sa urce pe urmatorul val in timp ce tu versi apa. Ieitul in chingi Merita sa adopti stilul "iesit in chingi cu picioarele intinse" (ca la Laser), ridicandu-ti corpul din apa. Velistii inalti sunt obligati sa faca acest lucru oricum, iar pozitia iesit in chingi cu picioarele intinse s-a dovedit a fi mai putin daunatoare genunchilor. Mentine viteza de inaintare a barcii pe strans, iesind cat mai afara din barca, intr-o pozitie pe care s-o poti pastra intreaga cursa. Vei avea atunci o mica rezerva de putere pentru scurtele perioade de efort extrem. Navigaia pe rafale Mentine nivelul barcii slabind scota, prin intinderea bratului la nivelul cotului si iesirea cu putere in chingi in pozitie orizontala. Poti strange la loc scota, cat mai devreme posibil, astfel incat sa ai o rezerva de scota pe care sa o eliberezi data viitoare cand vei reveni la pozitia clasica de iesit in chingi.

27

ntinde-i corpul la orizontal pe rafale. Nu urca pe rafale atunci cand navigi pe ape deschise, deoarece vei pierde viteza din cauza impactului cu valurile si a scaderii fortei active de propulsie. Derivorul - Pentru cei grei Velistii mai grei pot naviga cu derivorul complet coborat, dar vor avea de castigat daca il vor inclina cu partea scufundata catre inapoi, daca barca devine ardenta. Derivorul - Pentru cei uori Velistii mai usori vor trebui sa ridice derivorul treptat, pentru a reduce cuplul de rasturnare si a mentine nivelul barcii pe masura ce vantul creste in intensitate. Cu

ine-i corpul ridicat vertical n pauzele de vnt. conditia ca barca sa se afle in miscare, acest lucru nu va crea o diferenta semnificativa catre sub vant, ci va face ca barca sa fie mult mai usor de manevrat.

28

Navig liber si cu vitez, cu captul ghiului n afara brcii, numai n cazul n care nu cntareti mult.

VNT TARE - STRNS REZUMAT

Vela trebuie sa fie descarcata. Reglajul va fi cu bordul de atac tensionat, gatele bordului de atac stranse, gata orizontala a coltului de invergare al catargului slabita, picul si palanul foarte stranse.

Toti, cu exceptia celor usori, vor regla coltul de scota cam la 1 cm fata de semn, pentru a putea propulsa barca prin valuri. Foloseste reglajul talpii catargului. Stai destul de in spate pentru a ridica prova din apa (vezi pagina 25). Inclina barca 5 grade pentru a ridica portiunea din vant a provei. Iesi mult in chingi si condu barca. Scapa de vant pe rafale, nu urca in vant. In pauzele de vant, strange vela, apleaca-te in barca, scoate apa cand poti, dar pastreaza barca in miscare. Naviga liber si cu viteza. Toti, cu exceptia celor grei, vor merge spre in vant cu capatul ghiului dincolo de coltul din spate al barcii. Pastreaza echilibrul barcii ridicand derivorul cam pana la 25 cm. Gandeste-te inainte de a face volta. Cauta o portiune de apa mai neteda si fa volta pe creasta unui val. Ar putea fi un dezastru daca faci volta inainte de a urca pe creasta unui val. Intepenirea barcii in timpul unei volte constituie un dezastru. Barca se opreste si apoi incepe sa mearga cu spatele. Pentru a iesi din aceasta situatie, indreapta carma (safranul), spre directia in care vrei sa se deplaseze pupa si ridica derivorul cam 3/4 din portiunea scufundata. Impingerea ghiului spre vant poate provoca o bandare neprevazuta a barcii. Pentru a ajunge acasa pe furtuna, da jos picul si continua sa navighezi cu jumatatea inferioara a velei.

5 VITEZA SUB VNT

REGLAJUL VELEI
Viteza sub vant nu vine automat prin lasarea dupa baliza din vant si slabirea velei. Este nevoie de la fel de multa munca si sensibilitate ca sa mergi repede sub vant, ca si pe vant strans. Sub vant, vela trebuie continuu reglata corespunzator fumurilor bordurilor de atac si de scurgere, pana la punctul in care barca incepe sa devina periculos de instabila - deoarece ghiul se deplaseaza inaintea catargului, o componenta a fortei active rezultante in vela, va impinge catargul catre bordul din vant. Pe vant slab este posibil si de dorit sa navighezi sub vant cu ghiul aflat binisor in fata catargului. In aceasta pozitie, cu barca bandata in vant (kiting), forta de greutate va mentine ghiul in afara barcii. Pe masura ce vantul creste, componenta laterala a fortei active in vela, i va ajuta pe cei usori sa navigheze mai bandati. Cand vantul creste si mai mult, velistii usori si apoi cei grei vor trebui sa stranga vela progresiv pentru a impiedica o rostogolire mortala spre in vant. In aceste conditii, palanul trebuie sa fie intins progresiv, pentru a minimiza rasucirea velei. Pe travers, vela trebuie sa fie plina. Pe pupa, atunci cand

Pe travers, toate fumurile trebuie s se scurg napoi. O uoar bandare n vnt a brcii poate mbunti echilibrul. devine imposibil sa mentii scurgerea fumurilor catre inapoi, vela va trebui aplatizata.

DERIVORUL
Este ceva obinuit sa vezi Optimistii mergand sub vant cu prea mult derivor in apa. Rostogoleste barca spre tine si

Slbeste cota barca se rostogolete n vnt.

Strnge cota barca se rostogolete sub vnt.

30

priveste cat de mult este iesit derivorul sub barca, fata de reglajul tau favorit pentru navigatia sub vant. Pe pupa, derivorul nu trebuie sa iasa deloc din cutia sa, cu exceptia cazului de vant tare. Pe traversuri, ai nevoie de derivor, numai atat cat sa nu derivezi sub vant. Reglaje Incearca diferite reglaje atunci cand faci exercitii de viteza si antrenament in doi - vei fi surprins de cat de putin derivor vei avea nevoie. Pentru fiecare cm de derivor ridicat, suprafata uda a barcii scade cu 58 cm si deci, se reduce corespunzator suprafata de frecare. Insemneaza-ti cu markerul muchia din spate a derivorului la intervale de 10 cm, ca semne de referinta.

BANDAREA BRCII N VNT

Bandarea barcii in vant este complicata, dar este de asemenea cea mai rapida cale de a naviga sub vant pentru toate conditiile de val, pana cand planajul devine posibil.

REGLAJUL BRCII
Aprovare si frnare Reglajul corect fataspate este decisiv pentru a atinge viteza. Daca esti pozitionat prea in fata, bordajul provei se ingroapa, lovindu-se de val si creste cantitatea de apa care opune rezistenta provei. Acest lucru poate fi riscant pentru cei usori, deoarece poate produce aprovarea si revarsarea apei in barca. Daca esti pozitionat prea in spate, apa incepe sa faca bule si apar turbulente sub oglinda. Acest fenomen este daunator in special cand navighezi cu viteza mica. Apa trebuie sa se scurga in lateral, fara sa lase semne ca barca a trecut. Cei grei, de obicei scufunda atat bordajul provei cat si oglinda, pe vant slab si spera sa gaseasca un punct de echilibru in care frecarea este minima. Cei usori pot evita frecarea provei si a pupei aproape in totalitate. Problema lor este mai mult aceea de a se deplasa inapoi si in afara pentru a mentine nivelul barcii, ridicand prova pe rafale. 1. Centrul velic (CV) se afl deasupra centrului brcii (CRC), doar o muchie a brcii fiind in ap i o mare parte din derivor fiind ridicat pentru a micora suprafaa de frecare. Skipperul ine cota velei de deasupra cabestanului pentru a avea frecarea minim.

2. O tragere brusc a cotei mpiedic nceputul unei rostogoliri mortale n vnt.

31

Vnt travers/ Purttor strns Atunci cand nu exista conditii de planaj, barca trebuie bandata catre in vant, pentru a micsora suprafata uda a barcii si forta de frecare coca/apa. Vnt larg/ pupa Pe laturile mai largi ale traseului, barca tinde sa urce in situatia cand vela este slabita, deoarece forta activa rezultanta in vela devine asimetrica. Echilibreaza aceasta actiune, bandand barca catre in vant, pana cand mijlocul velei se afla deasupra cocii. Efectul scufundarii muchiei din vant a barcii, anuleaza efectul de rotatie dat de vela - o barca echilibrata cu o suprafata minima de contact cu apa, inseamna viteza. Tehnica Poti folosi diverse metode pentru a tine barca bandata in vant. Fixeaza-ti piciorul din spate sub chingi, sau tinand talpa aflata sub fund, paralela cu muchia barcii, cu piciorul din fata paralel cu muchia barcii si indreptat spre inainte. Incearca diferite pozitii - am vazut un velist greu, experimentat, care banda barca si plana, avand piciorul din fata inaintea traversei. Unii cuprind cu o mana derivorul, altii se agata cu mainile de chingi. Parerea mea este ca mana din fata trebuie sa tina scota velei de deasupra cabestanului, astfel incat scota sa poata fi rulata sau pompata dupa nevoie, pentru a mentune stabilitatea, propulsia si planajul. Cand incerci sa bandezi barca pe valuri, alege un curs mai drept si foloseste-te de reglajul din corp inainte-inapoi si de pomping, pentru a obtine forta maxima de propulsie de la valuri.

3. Slbind vela din nou, vei ctiga vitez.

4. Dar urmeaz o rostogolire mortal, deoarece vela mpinge catargul spre tribord, scufundarea muchiei din vnt a brcii mpinge prova spre babord i,ncercnd s mpingi crma, ii agravezi situaia. Singura soluie este s te apleci n barc i s tragi de cot.

PLANAJUL
Este nevoie de un vant bun pentru a ridica un Optimist, dar, de indata ce s-a lansat, acesta chiar naviga cu viteza.

5. napoi pe toat suprafaa cocii, gata s bandezi din nou barca..

32

Tehnica Atunci cnd exist ct de ct conditii de planaj, aseaza tot fundul barcii pe apa si urmareste rafalele. Navigheaza putin mai in vant (deasupra) intre rafale. Chiar atunci cand o rafala este gata sa loveasca, iesi in chingi (chiar daca esti putin bandat catre in vant) si lasa-te (coboara sub vant) cu rafala. Pompeaza (o data pe rafala) si esti lansat ! Mentine nivelul barcii cu orice pret, slabind scota pe cele mai violente rafale, dar imediat revenind cu ea stransa, pentru a putea avea ceva de descarcat data viitoare. Daca ai descarcat vela, dar barca este inca cantata, sau daca nu esti destul de puternic pentru a lucra cu scota, lasa-te sub vant atunci cand vin rafalele, pentru a mentine coca sub velatura. Cand rafala este pe terminate, urca in vant pentru a o prinde cat mai devreme pe urmatoarea si pentru a reveni la cursul tau initial. Cei usori trebuie sa fie capabili sa stea in chingi pe coltul din spate al barcii, pentru a opri aprovarea - regleaza-ti chingile pentru a putea face acest lucru.

1. Barca ncetinete pe spatele unui val.

2. Urmtorul val se apropie din spate. Las-te, pompeaz si apleac-te ctre pupa pentru a mpiedica aprovarea brcii.

VALURILE DE SUB VNT

Acestea constituie esenta pura a navigatiei ! Durerea de pe strans dispare si are loc o magie pura. Scopul este de a mentine alunecarea pe partile frontale ale valurilor, sau de a naviga pe crestele valurilor cat mai mult posibil. Pe suprafata frontala a unui val beneficiezi de vant curat si tare, poti aluneca la vale si ai miscarea apei de partea ta. Aceasta este suprafata ta tinta. Evita adanciturile dintre valuri, deoarece pierzi vant, iar miscarea apei te incetineste. Prinderea valurilor Deci, ai iesit pe apa, intr-o zi cu vant puternic, cu valuri mari care se rostogolesc. A prinde un val este ca si o saritura pe un tren aflat in miscare. Trebuie sa alergi repede inainte de a sari,

3. Planeaz pe faa valului.

4. Planeaz pe creast - cea mai bun poziie dintre toate !

33

ntotdeauna s-i poziionezi greutatea destul de n spate atunci cnd navighezi sub vnt pe valuri. deci urca si strange vela pe masura ce coborarea ta se sfarseste si pompeaza daca intalnesti o rafala. (Este permisa o pompare pe fiecare val si pe fiecare rafala.) De indata ce valul incepe sa ridice spatele barcii, lasa-te brusc sub vant pe val, iesi in chingi cu corpul afara din barca si aplecat catre pupa si fereste-te de rostogolirea mortala. Trebuie sa simti accelerarea barcii. Barca trebuie sa ajunga la viteza valului sau sa ramana in urma acestuia, astfel ca apleaca-te in fata pentru a afunda prova barcii si a mari suprafata de alunecare. Pompeaza energic, echilibrand barca prin iesirea in chingi cu corpul atarnat in afara si spre pupa si barca va tisni din nou catre inainte, accelerand pana la viteza valului si alunecand pe fata acestuia. Tine minte ca daca cobori cu viteza perpendicular pe fata valului, vei depasi valul, vei ajunge intr-o adancitura si este posibil sa te aprovezi. Pentru a evita acest lucru, urca si navigheaza de-a lungul valului. Cum s navigi la coborrea pe val Lasa-te sub vant pe panta valului. Apleaca-te inainte si apoi intinde-te inapoi, inainte de a te afunda. Pompeaza !

Scopul este de a naviga mereu pe crestele valurilor, sau de a aluneca la vale pe feele acestora ct mai mult timp posibil. Cum s navigi la urcarea pe val Urca in vant. Intinde-te si mai mult inapoi. Slabeste vela. Pierderea vitezei Uneori vei incetini in adanciturile dintre valuri, ramanand fara vant si poticnindu-te, iar valul va trece de tine si te va lasa in urma. Sau, pur si simplu vei scapa valul. Solutia este sa urci pentru a-ti pastra viteza, sa navigi in vant si cu viteza de-a lungul spatelui valului si in adancitura, iar in final sa te lasi sub vant pe fata urmatorului val. Pe valuri neregulate, este necesar sa urmaresti evolutia acestora, la fel ca un soim care isi apuca prada. Pompingul Apleaca-te in barca si apuca scota velei, aproape de cabestan, sau de partea cuprinsa intre ghiu si cabestan, si trage-o cat de puternic, de repede si de departe poti. Pentru a echilibra barca, va trebui sa te intinzi in afara ei, iar cand pomparea s-a terminat, apleaca-te din nou in barca. Ai voie sa pompezi o singura data pe val, pentru a initia surfingul sau planajul si iti poti deplasa corpul pentru a regla pozitia barcii.

34

Rmi pe feele valurilor !

Evit adnciturile ! te sub vant, tinand prelungitorul de capatul dinspre bara (la piesa de imbinare universala) si ghemuieste-te in barca, aplecat catre interiorul barcii. Slabeste scota randei progresiv, continua sa te lasi sub vant pana ajungi cu ghiul inaintea catargului, iar vantul traverseaza vela dinspre bordul de scurgere spre catarg. In acest punct, daca continui sa te lasi, barca va ajunge in vant si se produce descarcarea velei, in timp ce daca urci in vant, vela se umple cu vant, bandand barca sub vant. Ramai putin in aceasta pozitie, apoi incearca sa te lasi sub vant si mai mult, pana cand marginea bordului de scurgere incepe sa fluture: te afli langa punctul de ampanare. Fie urci putin in vant, fie dai drumul putin scotei pentru a umple vela. Distractiv ! Pentru a reveni la o pupa normala, urca incet in vant, tragand de scota in acest timp. Foarte bine ! Cand esti in cursa nu vei naviga asa de sus - vei pastra ghiul la 90 de grade fata de axul barcii (mai putin pe vant tare). Pe vant tare, tine-ti picioarele mai mult catre centrul barcii, cu prelungitorul deasupra braului de sub vant, cu corpul aplecat catre sub vant si cu fata catre inainte. Totul se petrece invers ! Descarca vela pe rafale lasandu-te mai mult sub vant si/sau tragand de scota. In pauzele dintre

NAVIGAIA CU VNT DE MARE LARG DE SUB VNT (BY THE LEE)

De-a lungul ultimilor zece ani, velistii din clasele cu velaturi fara sarturi, si-au dezvoltat abilitatea de a naviga "cu vant de mare larg de sub vant". Aceasta tehnica imbunatateste performantele de navigatie sub vant, conferind : Facilitatea executarii manevrelor si mai multe optiuni pe pupa. O sansa mai buna de a ajunge la interiorul balizei de sub vant. Avantajele murelor tribord pentru intreaga pupa. Abilitatea de a te lasa sub vant, pentru a scapa de barcile care te devnteaza. Abilitatea de a te lasa sub vant pentru a intrerupe angajarile. Facilitatea de a naviga pe fetele valurilor in orice directie. Regulile de Cursa pentru Veliere definesc notiunile de in vant si sub vant astfel: "Cand o ambarcatiune naviga cu mare larg de sub vant sau direct sub vant, partea ei de sub vant este partea pe care sta randa sa. Cealalta parte este partea sa din vant." Incepe sa practici navigatia cu vant de mare larg de sub vant, pe vanturi slabe si nu incerca sa bandezi barca in vant. Lasa-

35

rafale incarca vela urcand in vant sau eliberand putin scota ! Pe ape linistite poti banda barca in vant navigand cu mare larg de sub vant. Navigaia pe valuri cu mare larg de sub vnt iti confera abilitatea de a alege traseul cel mai rapid sub vant, pe valuri iti permite sa stai pe fetele valurilor mai mult timp si te ajuta sa eviti dosurile valurilor care te incetinesc. Iata un exemplu. La baliza din vant te lasi sub vant, dar se apropie de baliza un competitor cu vant strans si mure babord. Da-i acestuia mai mult timp sa te evite, mergand direct cu mare larg de sub vant. Da drumul rapid la scota pana cand te vei banda catre in vant, treci in barca si lasa-te brusc pana cand presiunea din vela va scadea. Acum, nu mai ai presiune in vela ! Trage de cot ! Vine valul ! Pompeaz !

Plannd pe faa valului, valul se deplaseaza spre stanga, deci da drumul la scota si lasa-te sub vant. Planeaza cu vant de mare larg de sub vant. Valul trece de tine, deci urca in vant si incearca sa-ti pastrezi viteza pe spatele lui. Iata un alt val. Da drumul la scota si lasa-te sub vant. Pompeaza ! Planeaza din nou ! Rezultatul este un traseu cu vant curat permanent, o apropiere rapida de baliza de sub vant, unde vei avea dreptul la interior ! Exersarea face ca totul sa mearga perfect ! Trebuie sa navigi sub vant pe valuri, pana cand vei raspunde automat la caracteristicile fiecarui val, astfel incat sa poti trece peste ele in modul cel mai eficient.

MANEVRAREA BRCII & TACTICA

Partea a II-a

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

5 ABC-ul MANEVRRII BRCII

VOLTA
Volta cu rostogolire Viteza barcii poate fi mentinuta in decursul unei volte, printr-o volta cu rostogolire. Iata cum se face aceasta: 1. Cand te-ai decis sa faci volta, lasa-te putin sub vant si bandeaza barca spre sub vant. 2. Apoi, rostogoleste usor barca chiar peste bordul din vant, in timp ce urci spre in vant. In momentul cand coca este indreptata spre noul drum cu vant strans, fostul brau din vant va atinge apa. Trebuie sa-ti tii picioarele sub tine, plasate pe interiorul muchiei dintre fundul barcii si bordajul lateral al vechiului bord din vant. 3. Ridica-te in picioare, lasa-te putin mai sub vant, in asa fel incat barca sa se afle chiar sub noul drum cu vant strans si mutati fostul picior din spate chiar pe interiorul muchiei actualului bord din vant. 4. Uor si cu atentie, muta-ti greutatea de pe un picior pe celalalt, rostogolind barca spre verticala, catre noua sa pozitie de mers cu vant strans. 5. Traverseaza barca si aseaza-te pe celalat brau. Nu lasa prelungitorul din mana, ci carmeste cu bratul in spatele corpului tau. Numai atunci cand barca navigheaza corect pe noul bord, iti poti schimba mainile. Cand exersezi volta, incearca sa numeri in gand toate aceste miscari. Apoi incearca sa faci volta cat mai lent posibil, in aceeasi secventa de numarare. Dupa aceea, incearca sa numeri si sa faci volta mai rapid - vei gasi un ritm specific de a face volta, care ti se va parea rapid si confortabil. Continua sa exersezi pana vei face volta perfect, fara a mai fi nevoie de numarare sau chiar fara de a mai fi macar atent la ceea ce faci. Un velist mai usor va trebui sa dea drumul putin la scota in timpul unei volte si sa o stranga indata ce

1. Un val mic - las-te sub vnt !

2. Rostogolete barca spre tine i apleacte.

38

barca este echilibrata si merge pe noul sau drum. Nu fa volta niciodata din impuls ! Cand volta este necesara, mergi in continuare, verifica daca nu sunt barci cu drept de trecere si priveste catre inainte pentru a gasi o portiune cu apa plata. Fa volta pe varful valului, printr-o singura miscare.

VOLTA DUBL
Volta dubla in regim de stationare, reprezinta o indemanare esentiala pentru Optimisti in minutele dinaintea startului. In timp ce te deplasezi foarte incet pe strans cu tribordul, fa volta pe babord, naviga cam o lungime de barca, dupa care fa din nou volta pe tribord si opreste-te. Intreaga volta dubla trebuie realizata cat mai rapid posibil, pentru a evita riscul impiedicarii unei alte barci cu mure tribord. Volta initiala din pozitia stationara cu tribordul, catre babord, se realizeaza prin rostogolirea corecta a barcii catre bordul din vant, pentru a obtine accelerare si apoi prin impingerea ghiului spre bordul opus, pentru a mari viteza de rotatie. Barca trebuie mentinuta bandata pana se orienteaza sub drumul de mers cu vant strans cu mure babord. Apoi rostogoleste

barca catre vertical, pentru a obtine propulsia maxima de la vela. Dupa ce ai navigat cat mai aproape posibil de barcile aflate in vant (strigandule "Mergeti pe drumul vostru !"), fa din nou volta pe tribord, prin rostogolire si opreste barca, tinand nemiscat ghiul pe axul barcii timp de cateva secunde, timp in care treci pe celalalt bord. Te afli acum intr-o pozitie de invidiat, avand un spatiu frumos dedesubtul tau, in care poti accelera, lasandu-te sub vant inaintea semnalului de start ! Exerciii pentru volta si volta dubl : Fa 10 volte la comanda ta, pe parcursul unei laturi scurte de vant strans. Naviga intr-un cerc larg in jurul salupei antrenorului. Pe latura de strans fa 5 volte, sau una singura si doua volte duble. Incepe apoi impreuna cu alti colegi, destul de departati, aflati pe acelasi bord. Toti trebuie sa faceti volta la fluierul antrenorului. Ca o variatie, acest exercitiu poate fi facut cu ochii inchisi !

3. Las vela s se umfle nainte s traversezi barca i crmete cu prelungitorul n spatele tu.

4. ncepe s navigi pe noul bord, apoi schimb minile i iei n chingi.

39

1. Asigur-te c marginea de sus a derivorului se afl sub ghiu. Strnge cota 50 cm

2. Apuc cele trei pri ale cotei i trage ghiul spre bordul opus.

3. Apleac corpul !

4. D drumul la cot n timp ce traversezi barca, ndreptnd crma pentru a menine direcia dreapt.

5. Rmi n picioare i privete nainte n timp ce ii aranjezi minile.

6. Aeaz-te pe bord i echilibreaz barca.

40

AMPANAREA
Ampanarea poate fi dificila si trebuie sa o exersezi pana cand iti intra in reflex: 1. Pregateste-te mental, printr-o gandire pozitiva. Incearca sa te relaxezi, respira adanc si fa-o. 2. Asigura-te ca ghiul sau scota randei nu se vor agata de derivor. 3. Strange scota aproximativ 50 cm, mentine pozitia barcii sau bandeaz-o putin catre in vant si lasa-te usor sub vant. 4. Aleaca-te in barca si apuca toate cele trei parti ale scotei, cam la 50 cm de deasupra scripetilor din barca. In momentul cand scota se detensioneaza, trage ghiul spre bordul opus. 5. Apoi, simultan: Traverseaza barca si aseaza-te pe noul bord din vant - destul de in spate. Muta bara carmei inapoi pe axul barcii, pentru a mentine directia dreapta a barcii, pana cand vei recapata controlul - vei carmi cu prelungitorul in spatele corpului tau. In timpul ce ghiul traverseaza barca, da drumul putin la scota pentru a absorbi o parte din forta acestuia.

Dreapta : 1. Poziia brcii pare corect la nceperea ampanrii. 2. nca arat bine, dar bara crmei este deasupra genunchilor timonierului. 3. Trecerea pe cellalt bord este lent, iar privirea este ndreptat spre o direcie greit. 4. Barca este pe cale de a se aprova, datorit lipsei controlului crmei,n momentul traversrii.

Barca se mpiedic din cauza unui derivor prea scufundat. ndreapt crma i treci pe cellalt bord pentru a redresa barca. Daca esti usor, nu incerca sa apuci scota de deasupra scripetilor din barca. Concentreaza-te sa mentii pozitia barcii in timpul cand rotesti lin barca cu ajutorul carmei, apoi traverseaza si aseaza-te foarte repede pe bordul opus pentru a echilibra barca. Este foarte importanta mentinerea carmei pe axul barcii in timpul cand ghiul traverseaza barca si imediat dupa traversare. Mentinerea controlului si supravietuirea sunt mai importante decat dublarea stransa a balizei. Broarea Pierderea controlului chiar nainte ca ghiul s vin spre tine, urmat de nurubarea brcii napoi spre drumul ei anterior, este cauzat fie de bandarea brcii spre sub vnt, (muchia de sub vnt se scufund i crmete barca napoi ctre n vant), fie de o vel care este prea deprtat fa de barc i care este greu de tras spre tine. Aprovarea Se produce de obicei la intrarea unei cantiti mari de ap n barc i/sau dac timonierul nu st n barc suficient de n spate. Fcut artistic, aceasta poate provoca rostogolirea oglinzii deasupra provei i aterizarea timonierului peste vel sau chiar n ap, naintea provei.

GREELI LA AMPANARE
mpiedicarea n derivor Daca girezi brusc, cu viteza, avand derivorul prea mult in apa, imediat dupa ampanare, barca tinde sa alunece in lateral, sub vant, in timp ce portiunea scufundata a derivorului este prinsa de apa ca intr-o menghina. Rezultatul este o rostogolire sub vant a barcii, uneori cu fundul in sus.

42

OPRIREA
Trebuie s fii capabil s opresti barca cu ocazia manevrelor de pre-start, atunci cnd te apropii de baliza de start pe sub vntul altor brci i urmreti ocuparea poziiei de interior, sau atunci cnd participi la o curs pe echipe care se poate transforma adesea ntr-o curs de genul Navig lent. Pentru ncetinirea sau oprirea brcii: 1. Treci alternativ de pe un bord pe cellalt, folosind crma mai mult dect este necesar. 2. D drumul la vel. 3. Aeaz-te pe oglind i scufund pupa. Acest lucru mreste enorm frecarea. 4. Urc n vnt cu vela slbit.

ACCELERAREA
Accelerarea este o deprindere vital care te ajut s treci de linia de start cu vnt curat. Trebuie s ai un spaiu sub vntul tu la start, dup ce te-ai apropiat de linie cu o micare controlat, ncetinit. Chiar naintea semnalului de start: 1. Orienteaz barca (cu ajutorul crmei) ctre drumul ideal de mers cu vnt strns i n acelai timp, strnge vela spre poziia de strns, cu ghiul chiar deasupra colului oglinzii, dar nu mai mult. 2. Rostogolete barca spre vertical sau bandeaz-o puin ctre n vnt i apoi, cu atenie, verific reglajul fa-spate. Atenie s nu loveti vreun val ! 3. Iei n chingi la maximum dac vntul cere acest lucru.

MERSUL CU SPATELE
Merit s-l ncerci acum i oricnd, pentru distracie, sau ca un exerciiu pentru a scpa de nepenirea brcii. Este o deprindere esenial pentru manevrarea cu ncredere a brcii la start, cnd adesea ai nevoie s mergi att napoi cat i nainte, cu control deplin. Urc n vnt i nepenete barca. ncearc s crmesti sub vnt, fr s atingi vela, mergnd cu spatele, cu tribordul. Pupa se ndreapt n direcia spre care este orientat bara crmei. Iei din nepenire i navig ct mai rapid posibil cu mure tribord. Cnd vrei s iei din nepenire, ridicarea derivorului este mai util decat tragerea sau mpingerea velei.

Pentru a opri, urc n vnt, las vela complet liber, aeaz-te pe oglind i scufund pupa. Pentru a nainta lent, apleac-te nainte i strnge puin cota.

ine ghiul afar din barc pentru a naviga cu vitez cu spatele !

6 TACTICA
Tactica constituie un subiect foarte vast. Va recomand sa cititi cartea editurii Fernhurst - "Tactica" de Rodney Pattison, care acopera toate situatiile care se pot ivi. In acest capitol, vom urmari doar cele mai importante parti ale cursei. vor aseza linia cu o inclinare de 10 catre capatul din babord. Daca crezi ca vei putea lua un start bun la capatul din babord, vei castiga un avantaj asupra intregii flote. Profitand de o mica rotire, vei putea face volta si trece inaintea tuturor. Exerseaza startul de la capatul din babord al liniei. Capatul din babord, voltele pe babord dupa start sunt imprudente, dar Ben Ainslie a reusit doua asemenea starturi, traversand flota, ambele reusite petrecandu-se la Mondialele de Optimist din Argentina. Acolo exista o inclinare a liniei de 10 catre capatul din babord, dar deoarece nava de start avea o parama de ancorare lunga, cei care au luat startul din tribord au fost nevoiti sa plece binisor de sub linie. Ben a reusit sa faca volta pe babord de langa barca de start din babordul liniei si a travesat flota de doua ori. Identifica frecventa si unghiul rotirii corespunzator celui mai dezavantajos start cu tribordul, de langa nava starter. Foloseste-te de aceste informatii pentru a te afla in locul programat de tine, in momentul semnalului de start. Mentine-ti pozitia umflandu-ti vela, castigand un usor avans, apoi urca in vant pana cand barca se opreste. Atunci, barca va incepe sa alunece sub vant, deci lasa-te, castiga din nou avansul pierdut si urca din nou in vant. Incearca sa presezi barcile din vantul tau. Acest lucru iti va mentine prova in fata, astfel ca vantul tau ramane curat si iti mentii drepturile de a lofa. Evita sa te apropii prea mult de barca din

STARTUL
Prioritile la start sunt : Sa iei startul in prima linie. Sa ai un spatiu sub vant pentru accelerare. Sa iei startul la capatul avantajos al liniei. Fii ocupat ! Fii activ ! Fii dinamic ! Fii agresiv ! Fii cel care domina ! Nu-i atinge pe altii. Respecta regulamentul. Liniile de start la cursele de Optimisti sunt foarte aglomerate, exista un remarcabil numar de contacte intre barci, intre vele si se intalnesc anumite practici dubioase. Vei supravietui daca vei ramane vigilent, cu ambii ochi deschisi. Striga in timp util daca consideri ca cineva te va incomoda in orice fel. Tehnicile de start Fixeaza-ti reperele liniei de pe mal si foloseste-te de un reper la fiecare start. Invata sa fii sigur de aprecierea facuta asupra liniei. Naviga peste si sub ea, vino peste ea de dedesubtul liniei, lasate sub linie plecand de deasupra acesteia. Exista o inclinare a liniei fata de vant ? La majoritatea Campionatelor, arbitrii

45

vantul tau, deoarce aceasta te poate atinge si veti ramane amandoi intepeniti. Tot ceea ce poti face in acest caz este sa protestezi, deoarece ti-a compromis startul. Daca il impingi in spate la nervi, esti descalificat ! Incearca sa nu lasi barcile din vant sa navigheze deasupra ta. Mentine-ti prova orientata catre inainte, urca in vant si opreste-le pe acestea. Foloseste volta dubla pentru a ocupa locurile libere din vant si pentru a pastra un spatiu liber sub tine. Executa o "dubla" cu orice ocazie favorabila. Barcile care naviga cu tribordul vor naviga intentionat mai incet si nu vor putea sa accelereze prea mult ca sa te prinda pe babord. Conform Regulilor ISAF 15 si 16, ele nu-si pot schimba drumul fara sa-ti dea "loc sa le eviti". Un strigat puternic de genul "Mentineti drumul !" si/sau "Fa loc te rog !" le va opri.

Reperele liniei. Barca X vede captul exterior (din stnga) al liniei aliniat cu o biseric. Barca Y vede nava starter(din dreapta) aliniat cu o vale aflat n spatele acesteia.

Dedesubt : Un pachet de veliti aflai cu tribordul ii pstreaz poziiile aproape de linie.

Majoritatea liniilor de start ale campionatelor au o nclinare de 5-10 spre captul din babord. Lund startul de la captul din babord poi obine un avantaj imediat asupra flotei. Cu ajutorul unei mici rotiri de cca 10, poi face volta pe babord i vei trece de toi.

46

Procedeul de a naviga cu vant purtator - babord in spatele flotei, cu cateva minute inaintea startului, sperand sa-ti gasesti un drum spre prima linie, necesita practica, nervi de otel si multa bafta ! Nu va da roade intr-o flota mare, formata din sportivi de top. Fii sigur ca stapanesti perfect regulile de cursa cu privire la start; apoi fii sigur ca toti cei din jurul tau stiu acest lucru si nu te vor putea inlatura. Ameninta barcile din vant cu glas tare; striga la cei cu tribordul sa-si mentina drumul; cere-le "loc si timp pentru a evita" barcile aflate sub vant. Fa galagie daca este necesar, dar nu te enerva !

doilea rand; poti chiar sa intepenesti barca si aterizezi in al treilea rand sau mai rau. Nu lasa barcile din vant sa te incomodeze sau sa navigheze deasupra ta (in vantul tau).

Rechemrile generale cu regula pavilionului negru Nu continua sa navigi in vant daca este o rechemare generala la un start cu regula pavilionului negru. Opreste imediat barca, aseaza-te pe oglinda, da drumul la scota si lasa-te sub vant. Exersarea startului Exercitiile cu linii de start scurte pot fi facute pentru a dezvolta manevrarea barcii aproape de salupa cu motor, cunoasterea regulamentului si sporirea increderii in sine. In functie de numarul de velisti, stabiliti o linie rezonabil de scurta intre doua balize, si o baliza aflata la 50 m in vant, pentru ocolire. Exersati cu semnale sonore la 3 si 1 minut inainte de start. Luptati-va pentru capatul din tribord al liniei. Ideea este sa patrunzi si sa-ti pastrezi pozitia pe linie, cea mai aproapiata de capatul din tribord. Luptati-va pentru capatul din babord al liniei. Castiga cel care reuseste sa patrunda si sa-si mentina pozitia cea mai apropiata de capatul din babord. Acest lucru este teoretic imposibil, dar constituie un exercitiu util pentru apropierea lenta, controlata, pentru volte in spatii mici si volte duble. Asezati-va jumatate din grup pe linie si apoi, cu un minut inainte de start, cealalta jumatate va incerca sa patrunda in primul rand. Pentru a aglomera si mai mult linia, puneti o cutie sub linie, in exteriorul careia nu este permisa navigatia.

Startul perfect cu babordul, de langa capatul din babord al liniei de start, pe care l-a luat Ben Ainslie in Argentina. Lucruri care trebuie evitate naintea startului : Nu urca peste drumul cu vant strans, deoarece nu vei putea sa te lasi si sa accelerezi atunci cand vei avea nevoie si in plus, risti sa intepenesti barca. Nu te apropia prea mult de barcile de sub vant. Cand esti situat la o distanta de pana la 10 cm de acestea, nu poti urca sau face volta fara sa-ti lovesti oglinda si esti nevoit sa stai pe loc pana cand concurentul de sub vant pleaca. Pana atunci, vei ajunge in al

47

STRNSUL
Prima jumtate a strnsului: Nu fa volta prea des si niciodata (cu greu vreodata !) in primii 100 m. Naviga conform propriului tau plan de cursa. Foloseste-ti busola si naviga pe bordul favorabil (pe rotiri). Pastreaza-te in aer curat si naviga repede. A doua jumtate a strnsului: Evita liniile extreme ale traseului de strans si naviga in "conul median". Pe masura ce te apropii de baliza, naviga pe bordul care te apropie cel mai mult de aceasta.

aceasta extremitate, lofand barcile din spate daca este nevoie, pana cand esti sigur ca poti ajunge usor la baliza. Fa volta si naviga cu viteza catre baliza, deasupra barcilor aflate sub vant, care se devanteaza una pe alta. 4. Niciodata sa nu faci volta sub vantul sau in mijlocul barcilor care vin cu tribordul pe linia extrema. Daca nu vei reusi sa prinzi baliza, va trebui sa faci ampanarea pentru a le evita pe acestea. Daca incerci sa urci in vant pentru a prinde baliza si nu vei reusi, vei pierde multe locuri - retine ca un Optimist nu va putea niciodata sa urce in vant, impotriva curentului, pentru a dubla o baliza ! Daca esti pe punctul de a atinge baliza, mai intai asigura-te ca o vei dubla, apoi executa rotirea de penalizare de 360 ! n cea de-a doua jumtate a strnsului evit liniile extreme (cele care duc direct ctre baliz)!

Flota se mprtie odat cu intrarea n cea de-a doua jumtate a strnsului.

BALIZA DIN VNT (DE STRNS)

Apropierea de baliza din vnt : 1. Scoate apa din barca inainte de a ajunge la baliza. 2. Avand doar cateva barci langa tine, poti naviga rapid cu vant curat, chiar pana la baliza. Incearca-ti norocul intarziind alegerea bordului cu care sosesti la baliza. 3. Daca esti in pluton, aseaza-te pe extremitatea din tribord, mai devreme decat celelalte barci. Naviga chiar pe

Nu naviga pe liniile extreme ! Dac vntul se rotete, vei ajunge deasupra balizei. Dac rotirea vine pe bordul opus, nu vei mai putea face volta pentru a profita de aceasta i poti depi baliza mai trziu. Nu vei mai putea evita brcile care fac volta naintea ta sau n vntul tu. Nu vei mai avea nici o ans de a recupera distana.

A3 A2

Caut spaii

A1

Eti prins n pluton ? Barca "A" traverseaz i depete linia extrem din tribord, pn cnd prinde vnt curat. Apoi va face volta i va naviga cu vitez deasupra liniei de brci de sub vnt. Fiecare dintre acestea se vor frna una pe alta, iar unele vor avea probleme la baliz. Rezultatul ? - cteva locuri ctigate. Dublarea (ocolirea) balizei din vnt : Indreapta-te catre pupa repede, fiecare doua lungimi parcurse cu vant larg, reprezinta numai o lungime si jumatate catre baliza de pupa. Cu toate acestea, va trebui sa lasi barcilor care vin la baliza cu vant strans - babord, loc sa te evite (Regula ISAF nr. 16). Ramai pe tribord pana cand ai degajat zona balizei si naviga pe drumul cel mai direct catre urmatoarea baliza (foloseste un reper), pastrandu-ti vantul curat ! curat. Naviga sub vant daca un grup de barci se afla in fata ta. Daca esti greu, ignora-i pe cei usori care planeaza, apropiindu-se din spate. Ameninta-i ca-i vei lofa la tentativa acestora de a te depasi prin vant. Pastreaza-ti drumul direct. Daca acestia se lasa sub tine, lasa-i sa se duca ! Cauta sa te plasezi la interiorul balizei. Daca esti al 2-lea sau al 3lea in exteriorul ei, intra in zona de doua lungimi fata de baliza, apoi franeaza brusc si ocoleste baliza in spatele barcii aflate la interior.

PURTTORUL
Incearca sa navigi pe drumul cel mai drept, folosind un reper daca poti avea vreunul (in fata sau in spate). Nu lasa alte barci sa se apropie prin vantul tau. Naviga in vant daca ai un grup de barci in spatele tau, dar numai atat cat sa-ti pastrezi vantul

49

BALIZA DE SUB VNT (DE PUPA)

Nu vreau s te lofez, vreau doar s-mi pstrez vntul curat Cu ct urc mai mult, cu att ctig mai mult.

Lupt strns pe purttor. Dac nu exist interferene ntre brci, navig direct ctre baliz.Tactica pe purttor : n acest caz, cu ct ei vor lofa mai mult, cu att vei ctiga mai mult.

Este foarte important sa incepi un strans din pozitia la interior fata de baliza de sub vant. Din orice alta pozitie, nu vei avea optiunea imediata de a face volta pentru a te degaja si va trebui sa navigi mult timp cu vant perturbat. Daca esti al 2-lea sau al 3-lea la exterior, intra in zona de doua lungimi fata de baliza, apoi franeaza brusc si ocoleste baliza in spatele barcii aflate la interior. Fii atent la barcile din fata care incearca acelasi truc. Daca erai in "drum liber inapoi" fata de ele in momentul cand acestea au intrat in zona de doua lungimi, nu vei avea ulterior nici un drept de trecere si va trebui sa executi o franare de urgenta pentru a le evita. (Regula ISAF nr. 18.2 (c)).

SOSIREA
Sosirea cu vnt strns Este usor sa pierzi locuri la sosire. Trebuie sa-ti desprinzi privirea de la concurenta si sa te fortezi sa privesti catre linia de sosire. Daca te vei specializa in sosirea cu sange rece, aproape intotdeauna vei castiga locuri. In timp ce te apropii de linie, intreaba-te : Care capat se afla mai sub vant ? si apoi planifica-ti sa te apropii de acel capat, cu viteza, de preferat cu tribordul. Cand te apropii, ai grija sa nu fii blocat in exteriorul liniei. Daca capatul din babord este cel mai apropiat, fa volta, navigand pe drumul confortabil care duce in mod cert direct la baliza de sosire, strigand puternic pentru a indeparta pe oricine ar crede ca poate incearca sa se strecoare intre tine si baliza. Daca capatul din tribord este cel mai apropiat, pozitioneaza-te cat mai devreme pe drumul direct de ajungere cu

La finalul purttorului are loc ampanarea ! Abordeaz-o cu o atitudine optimist i nu vei nota !

50

tribordul, numai daca barca din fata ta nu iti ia vantul. Evita sa fii fortat sa treci dincolo de capatul din babord al liniei de catre barcile care naviga in vantul tau cu tribordul. Cand te aperi, incearca sa-ti fortezi adversarul direct sa navige dincolo de drumul direct, spre capatul favorabil al liniei. Cand fortezi un adversar sa treaca dincolo de capatul din babord al liniei, fii sigur ca ati mers suficient de departe peste baliza pentru a-l impiedica pe acesta sa obtina o angajare la interior atunci cand faceti amandoi volta catre baliza. Sosirea cu vnt purttor Cand te apropii de sosire cu purtatorul, pastreaza-ti vantul curat si indreapta-te spre capatul cel mai apropiat. Incearca sa-ti dai seama daca linia era marcata atunci cand te-ai apropiat de baliza de sub vant in tura anterioara. Daca capatul din vant este cel mai apropiat, mergi spre capatul din vant, lofand, daca este necesar. Daca linia este perpendiculara, mergi spre capatul din vant, dar daca esti in disputa cu concurenti mai usori, lasate sub vant, lasandu-i pe acestia sa lofeze in timp ce tu te indrepti spre capatul de sub vant. Daca capatul de sub

vant este cel mai aproape, lasa-te catre el cu aproape orice pret. Sosirea cu vnt de pupa Pentru a sosi cu pupa, pastreaza-ti vantul curat, naviga cat mai direct posibil folosind un reper si indreapta-te spre capatul cel mai apropiat. Nu naviga cu vant mare larg de sub vant decat daca trebuie sa ramai pe tribord din motive tactice. Ampaneaza si naviga cu viteza !

n Poziia 1, barca care navig rapid cu babordul, spre cel mai apropiat capt al liniei, va depi perechea de brci care navig cu tribordul i care vor parcurge o distan mai mare nainte de a sosi. n poziiile 2 i 3, barca aflat la interior mpiedic barca de la exterior s fac volta pentru a sosi, pn n momentul cnd barca de la interior poate s fac volta i s rmn n drum liber nainte.

ECHIPAMENT & REGLAJE

Partea a III-a

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

7 NCLINAREA CATARGULUI
nclinarea catargului constituie cel mai misterios element de control al greementului, care a fost probabil mai blamat pentru rezultate slabe, decat orice alt element insesizabil care contribuie la realizarea unei curse reusite. Ceea ce conteaza cu adevarat este in primul rand faptul ca el este important in echilibrarea barcii, iar in al doilea rand ca skipperul are incredere ca inclinarea catargului sau este corecta. lucru se bazeaza pe teste care au concluzionat faptul ca barcile merg cel mai bine cu o inclinare medie cuprinsa intre 277-279 cm (109-110 oli) pe vnt mediu, si cu o inclinare mai catre napoi a catargului cuprinsa intre 269-274 cm (106108 oli) pe vnt tare. O vela nclinata are coarda mai intinsa si este proportional mai plata, avand o intrare si o iesire mai buna decat o vela dreapt, de tip Bermudian. La alte clase, s-ar parea ca exista un avantaj al inclinarii catargului pentru navigatia pe vnt strans, dar acesta se poate datora obtinerii unei axe mai verticale a unei vele Bermudiene. Axa unei vele cu pic este relativ mai verticala decat a unei vele bermudiene. Principala greseala a acestei teorii o constituie faptul ca atunci

MSURAREA NCLINRII CATARGULUI

Tehnica Inclinarea catargului se masoara de la marul catargului, pana la partea superioara a oglinzii barcii, folosind urmatoarea metoda. Catargul trebuie sa atinga partea din spate a etambreului, iar calcaiul sau trebuie sa fie atat de in fata cat ii permite cursa. 1. Deoarece majoritatea catargelor au acum varful scobit, agata ruleta de marginea din spate a varfului catargului. 2. Deruleaza ruleta pana deasupra mijlocului brului oglinzii. 3. Efectueaza citirea, privind dincolo de ruleta, astfel incat punctele cele mai ridicate ale oglinzii si ale provei sa fie aliniate. Citirile se incadreaza in valorile de 274-290 cm (108-114 oli). Calcaiul catargului trebuie etalonat cu semne, pentru a indica inclinarea catargului, astfel incat sa o poti regla cand esti pe apa.

ABORDRI INTERNAIONALE ALE NCLINRII

Abordarea Britanic Catargul trebuie sa aiba o inclinare medie pe vnt mediu si o inclinare catre napoi pe vnt tare. Acest Folosirea ruletei pentru msurarea nclinrii catargului.

53

Urmrete alinierea provei fa de oglind pentru a msura corect nclinarea. cand velatura se deplaseaza catre napoi, CV (centrul velic) face acelasi lucru, si, daca nu este ridicat derivorul (pentru a deplasa napoi CRC), sau barca nu este bandat catre in vnt, rezulta o tendinta inacceptabila de urcare in vnt a barcii. Abordarea Olandez Inclinarea trebuie reglata tot timpul pentru a pastra nivelul ghiului. Acest lucru a fost supus atentiei de Serg Katz, Campion Mondial in 1984 si 1985, fiul celebrului Masurator IOCA. El isi regla inclinarea catargului pentru toate conditiile de vnt, cu scopul de a mentine ghiul orizontal, lucru care implica doua avantaje: Micsoreaza frecarea ghiului. Mentine CV al velei in aceeasi pozitie fata de barca, astfel incat echilibrul si simtul barcii raman constante. Catargul este nclinat suplimentar catre in fata, pe masura ce vntul creste, pe vnt slab inclinarea sa fiind cam 274-279 cm (108-110 oli), iar pe vnt tare, in functie de greutatea velistului si de curbarea corespunzatoare a catargului, este aproximativ 279-287 cm (110-113 oli). Acest sistem pare a fi foarte logic. CV nu se deplaseaza, iar echilibrul poate fi mentinut prin reglarea pozitiei barcii fata de apa sau prin ridicarea derivorului. Abordarea Argentinian Inainte de a deveni constienti de ceea ce faceau acestia, am fost uluiti de viteza continua a Argentinienilor precum si de faptul ca acestia pareau sa-si pastreze derivoarele mai mult timp in apa, permitand o inclinare si mai mare a barcii. Ei navigau in toate conditiile de vnt cu inclinari de 284-290 cm (112-114 oli). Avantajele teoretice sunt: O axa mai verticala a velaturii. O inaltime mai mare a velaturii. O coarda a velei mai ingusta. CV destul de in fata, usurand echilibrarea barcii , chiar si cu o mica bandare sub vnt a acesteia. Abordarea Suedez Suedezii au fost din totdeauna foarte rapizi. Ei folosesc un unghi de 90 intre catarg si bancheta catargului, pentru vnt mediu, deplasand putin calcaiul catargului catre inainte, pentru vnt slab si catre napoi, pentru vnt tare. Acest lucru este echivalent cu o inclinare a unui catarg drept de: 289 cm (114 oli) pentru vnt tare, 287 cm (113 oli) pentru vnt mediu si 284 cm (112 oli) pentru vnt slab.

54

Sistemul Olandez: ntotdeauna regleaz nclinarea catargului astfel nct s menii ghiul orizontal, cu captul ghiului aflat aproximativ la nlimea de 12 oli fa de brul brcii.

Vnt slab : Catarg drept cu 108-110 oli nclinare.

Vnt mediu :1-2 oli curbarea Vnt tare :2-4 oli curbarea catargului, cu 109-111 oli catargului, cu 110-112 oli nclinare. nclinare.

Concluzie Prefer teoria Olandeza, dar cred ca ar trebui aplicata initial o inclinare mai mare, ca cea Argentiniana. Incearca sa mentii nivelul ghiul cat mai aproape, dar putin nclinat catre pupa, pentru toate conditiile de vnt. Aceasta inclinare a catargului va fi cuprinsa intre 110-113 oli, in functie de curbarea catargului. Velistii usori, pe vnt tare, avand derivorul ridicat, vor avea nevoie de o inclinare mai mare a catargului - cam de 109 oli.

55

N CUTAREA ECHILIBRULUI
Fora vntului 0-1 Bf 0-2 noduri 0-1 m/s 1-2 Bf 3-6 noduri 1,5-3 m/s 3-4 Bf 7-16 noduri 3,5-8 m/s 5 Bf 17-21 noduri 8,5-10,5 m/s 6 Bf 22-27 noduri 11-13,5 m/s 7-8 Bf 28-40 noduri 14-20 m/s Categorii de greutate toate toate toate toate toate toate toate toate -35kg -35kg +50kg +50kg 45kg -35kg -35kg +55kg +55kg 45kg -35kg -35kg +55kg +55kg 45kg 45kg -35kg nclinarea brcii perfect dreapt bandat sub vnt bandat sub vnt perfect dreapt perfect dreapt bandat in vnt bandat in vnt perfect dreapt perfect dreapt bandat sub vnt perfect dreapt perfect dreapt perfect dreapt perfect dreapt bandat sub vnt perfect dreapt perfect dreapt perfect dreapt perfect dreapt bandat sub vnt perfect dreapt bandat sub vnt perfect dreapt bandat sub vnt bandat sub vnt Curbarea catargului 0 0 0 0 0 0 0 1-2 oli* 1 ol 1 ol 2-3 oli 2-3 oli 2-3 oli 2 oli 2 oli 3-4 oli 3-4 oli 3 oli 2 oli 2 oli 4 oli+ 4 oli+ 3-4 oli 3-4 oli 2-3 oli Poziia derivorului n cutie vertical vertical nclinat inapoi nclinat inainte vertical vertical nclinat inainte vertical nclinat inapoi nclinat inapoi vertical nclinat inapoi nclinat napoi ridicat 10 cm ridicat 10 cm vertical nclinat napoi ridicat 10 cm ridicat 20 cm ridicat 20 cm nclinat napoi ridicat 10 cm ridicat 20 cm ridicat 20 cm ridicat 30 cm nclinarea catargului (oli/cm) 111/ 282,0 112/ 284,5 111/ 282,0 112/ 284,5 111/ 282,0 110/ 279,5 111/ 282,0 112/ 284,5 111/ 282.0 112/ 284,5 113/ 287,0 112/ 284,5 113/ 287,0 110/ 279,5 111/ 282,0 114/ 289,5 113/ 287,0 112/ 284,5 109/ 277,0 110/ 279,5 113/ 287,0 113/ 287,0 111/ 282,0 112/ 284,5 109/ 277,0

* 1 ol = 1" = 2,54 cm

8 ECHIPAMENT RAPID
Obiectivul De a produce combinatia perfecta intre coca, vela, catarg + ghiu si manevre, astfel incat sa se potriveasca cu skipperul. Orice concurent trebuie sa-si personalizeze si sa-si faca barca la fel de confortabila ca si a antrenorilor lui favoriti - dar, mai intai, trebuie sa-ti faci rost de o copie a regulilor de clasa si sa le citesti cu atentie. Vei afla atunci ce poti face si ce nu. Coca Cumpara o coca de Optimist - One Design noua sau una bine intretinuta. Pastreaz-o neteda si curata cu muchii ascutite la oglinda si la treimea din pupa a fundului ei. Smirgheluieste-o cu smirghel pentru uscat si apa cu granulatia de 600, lustruieste-o apoi cu smirghel cu granulatia de 1200 sau pasta de lustruit (polish). In mod regulat, curata si degreseaza coca cu sampon special. Zgarieturile si loviturile pot fi reparate cu chit cu gelcoat. Intotdeauna foloseste un carucior bine captusit si nu lasa niciodata coca sa se sprijine pe altceva. Cand iti intorci barca invers, cheama intotdeauna un prieten care sa te ajute, apucand de capatul opus al acesteia. Intoarceti barca prin rasucire la cel putin 90, sprijinind-o de brau, in cazul cand nu puteti sa o rasuciti din prima la 180. Dupa ce ai navigat, clateste coca cu apa curata, sterge-o si usuc-o, apoi acopera fundul ei cu o husa moale si captusita daca este posibil. Derivorul Plcile (crma + derivorul) potrivite sunt foarte importante pentru a obtine performante optime. Ca si in cazul cocii, acestea trebuie sa fie apropiate de greutatea minima admisibila si trebuie mentinute perfect netede si curate. Derivorul controleaza deriva sub vant a barcii si actioneaza ca un pivot prin intermediul caruia forta ta de iesit in chingi echilibreaza forta care actioneaza in vela. Daca derivorul este moale (flexibil), se va curba si vei pierde din puterea si "simtul" barcii. Cu toate acestea, este avantajos sa ai un derivor care sa se curbeze foarte putin pe vant tare, la cele mai mari rafale si valuri, astfel incat sa actioneze ca un amortizor, ajutand skipperul sa mentina barca dreapta si sub control. Skipperii usori au nevoie de un derivor mai flexibil, care sa se curbeze la sarcinile mai mici pe care le pot exercita acestia. Skipperii mai grei au nevoie de derivoare progresiv mai tari, iar cei care cantaresc peste 60 kg au nevoie de cel mai rigid derivor. Derivorul si cutia sa trebuie sa se potriveasca. Derivorul trebuie sa fie construit cu precizie si apropiat de grosimea maxima (sa spunem 13,5 mm), fara umflaturi sau scobituri (gropi). Cutia trebuie sa fie cat mai ingusta posibil (sa spunem 14,5 mm). Acest lucru asigura faptul ca: Placa nu se va blbni dintr-o parte in cealalta in cutie, producand smucituri

Combinaia perfect i confer performana ctigrii confortabile a cursei.

57

asupra carmei si afectandu-ti "simtul" barcii. O cantitate cat mai mica de apa va fi retinuta in cutie. Apa din cutie se adauga la greutatea barcii. Turbulenta minima are loc acolo unde se intalnesc derivorul si coca. Daca barca ta are o cutie larga, foloseste-te de regula care-ti permite sa captusesti uniform (cu banda adeziva) deschiderile superioare si inferioare ale cutiei, pentru a o ingusta si a face ca derivorul sa intre mai fest.

SPATE

FA

Cutia derivorului trebuie ngustat la limea legal minim de 14 mm, prin lipirea unei benzi adezive la partea superioar i inferioar a cutiei, pe pereii interiori, aa cum se arat n figurile de deasupra i de dedesubt.

Regulile permit montarea de opritoare la extremitatile deschiderilor superioare si inferioare ale cutiei derivorului. Acestea impiedica deteriorarea muchiilor derivorului si permit modificarea inclinarii derivorului in cutie. Opritorul inferior spate trebuie sa aiba maximum 30 mm lungime, si o decupatura in forma de V, in care sa poata intra muchia derivorului. Celelalte opritoare nu trebuie sa fie mai lungi de 5 mm. Un material din cauciuc foarte dens, lipit cu Sikaflex este foarte multumitor. Inclinarea derivorului poate fi controlata cu ajutorul unui sandou fixat de lateralele cutiei derivorului prin doi ocheti, montati chiar pe centrele celor doua laterale. Acesta permite inclinarea derivorului catre inainte, inapoi, sau mentinerea acestuia in pozitie verticala in cutie, pentru imbunatatirea echilibrului barcii.

58

Atenie ! Expunerea la soare puternic poate deforma crma i derivorul. Pstreaz-le ferite de razele soarelui, sau, dac este posibil, n huse cptuite.
Crma (Safranul) Crma joaca un rol foarte important. Ea transmite simtul apei si semnalizeaza starea echilibrului barcii catre skipper. Constituie mijlocul de control al barcii. Pentru a indeplini aceste functii este esential ca atat lama cat si capul carmei sa fie cat mai dure posibil astfel incat sa nu existe sau sa existe o rasucire cat mai mica intre capul si lama carmei. Capetele aplicate sunt mai predispuse la rasucire decat cele conventionale.

efectul de vaslire al lamei care baleiaza in spatele barcii este esential pentru manevrarea barcii cu viteza redusa pe linia de start. Au fost incercate toate formele posibile pentru carma, pentru a se reduce frecarea si a spori eficienta acesteia. Principalul dezavantaj al oricarei carme cu varf ascutit il constituie pierderea controlului la viteza mica. Senzatia mea este ca o carma simpla dreptunghiulara cu coltul din fata rotunjit, ar fi probabil cea mai buna. Marginea din fata a capului carmei ar trebui montata cat mai departe de oglinda, atat cat permit regulile (pana la 40 mm). Bara crmei 600-650 mm pare o lungime rezonabila. Daca este prea lunga, incomodeaza, iar daca este prea scurta, carmuirea barcii devine grea. Prelungitorul Acesta ar trebui sa fie cat mai lung posibil, pana la un maxim total de 1200 mm. Atentie la piesa universala de racord. Se poate rupe rapid - dezastru ! Chingile Stabileste pozitia si tensiunea corecta. Prefer chingile cat mai intinse pentru a mari gradul de raspuns al barcii la miscarea carmaciului si a reduce indoirea genunchilor. Pantalonii de ieit n chingi Pantalonii captusiti cu bureti tari si balene, sau cei cu eclise care se pot atasa, fac ca statul in chingi sa fie mai confortabil. Nu trebuie purtati pe vant slab, deoarece te impiedica sa te misti usor si sa simti barca. Catargul Pentru a avea viteza si a urca mai mult in vant, toti velistii au nevoie de un catarg cat mai tare posibil. Catargele Optimax, Optipart si Giulietti sunt la fel de tari si printre cele mai bune. Ai nevoie de o

Folosete huse cptuite pentru a proteja crma i derivorul. Inclinarea (unghiul) lamei carmei este foarte importanta. Un unghi prea mare ingreuneaza miscarea carmei. Daca unghiul este prea mic (lama aproape verticala), "simtul" se pierde, deoarece

Sistem de ntindere cu sugrumtor Un sistem bun cu scripei pe role Acest sugrumtor reine saula poziionat n stil britanic. folosind poziionarea britanic stratificat mai bine dect cea a sugrumtorului. mpletit. Partea fix a sistemului trece prin gaura. sugrumtorului.

talpa si de un manson al etambreului cu frecare redusa, pentru a micsora rezistenta la rotatie a catargului. Pe ape foarte agitate, cu un skipper greu, talpa catargului poate ceda din cauza sarcinilor mari si este bine sa ai o cupa din inox de rezerva in cutia ta cu scule, pentru asemenea cazuri. Mansonul etambreului nu trebuie sa permita miscarea laterala a catargului, dar trebuie sa permita totusi o miscare inainteinapoi a acestuia (un joc maxim legal de 3 mm). Talpa catargului trebuie sa fie prevazuta cu o sina speciala, care sa impiedice miscarea laterala, dar dispozitivul de reglaj al talpii trebuie sa dea voie catargului sa alunece inainteinapoi in intervalul maxim permis de 3 mm. Sistemul de intindere al picului trebuie sa fie rezistent, cu scripeti cu frecare redusa, cu un maner bun si o pozitionare a sugrumatorului astfel incat picul sa poata fi reglat usor. Exista doua pozitionari ale

sugrumatorului intalnite frecvent. La Optimax, sugrumatorul este pozitionat sub banda inferioara gradata de pe catarg (sub ghiu), iar picul trebuie reglat printr-o tehnica care necesita forta, din pozitia in picioare, apasand manerul cu toata greutatea corpului. Folosirea unui cablu lung intre scripetele de pe catarg si scripetele inferior micsoreaza frecarea cu aerul si turbulenta de-a lungul bordului de atac. De asemenea este posibil sa intareasca putin catargul actionand ca un strai, desi acest efect este anulat imediat ce catargul se curbeaza. Majoritatea Continentalilor accepta ca acesta este cel mai bun sistem si se asteapta ca velistii de top sa-l foloseasca. Il suspectez ca determina o reglare a picului insuficienta si incorecta la flotele juniorilor si, probabil si la seniori. Velistii usori si lipsiti de experienta nu pot spera sa foloseasca acest sistem.

60

La britanici, sugrumatorul este pozitionat cam la 40 cm sub scripetele de pe catarg. Aceasta permite velistului sa se aplece inainte, stand asezat pe flotor/cheson/bordajul lateral si sa traga de maner. Toti velistii privesc acest sistem ca fiind usor de folosit. Exista un dezavantaj din punct de vedere al frecarii cu aerul, dar, in majoritatea cazurilor acesta este mai mic decat avantajul reglarii mai bune a velei.

profil V, care retin mai bine, dar uzeaza rapid scotele.

Reglarea picului cu o mn n timpul crmuirii.

Sistemul picului cu sugrumtorul poziionat n stil continental (Optimax) i cupa tlpii catargului. Scripetele superior al sistemului picului Locul de prindere al acestuia de catarg este un loc frecvent de defect al materialului, care, inevitabil va conduce la scoaterea din functiune a acestuia. Inovatiile trebuie privite cu suspiciune. Un simplu carlig solid din inox este destul de sigur. Atentie la imbinarile cu nituri; verificati strangerea suruburilor in mod regulat; purtati cu voi un scripete superior de rezerva si o saula din kevlar pentru reparatii urgente. Sugrumtorii picului i ai palanului Sugrumatorii din aluminiu functioneaza bine, dar o scota impletita, subtire, poate aluneca; cand prinzi scota, indeas-o in profilul V pentru a mari frecarea. Optimax foloseste sugrumatori de inox cu

Reglarea picului cu dou mini, folosind ntreaga greutate a corpului. Palanul Scota palanului este supusa unei sarcini considerabile. Ea ar trebui sa fie destul de rezistenta, avand un nod opritor sau un la (nod de scaun) la capat pentru a o putea apuca. Este foarte important ca ghiul si catargul sa se roteasca impreuna, altfel tensiunea picului si reglajul velei se vor modifica cand faci volta. Sugrumatorul palanului poate favoriza acest lucru, daca iese cat mai mult posibil in afara catargului. Deoarece piesele din pachet nu sunt mentionate in reguli, inlocuirea acestora fiind probabil interzisa, totusi un sugrumator adanc cu ochi de demultiplicare functioneaza bine. Ochiul de demultiplicare al sugrumatorului trebuie

61

largit pentru a reduce miscarea laterala a scotei - cu ajutorul unei pile rotunde subtiri se poate face usor aceasta largire. Saula de asigurare a catargului este importanta. Petrece-o pe deasupra sugrumatorului, dar nu fixa nodul in locul unde acesta poate agata sugrumatorul si nu o infasura de mai multe ori in jurul catargului. Aceste doua actiuni neindicate pot impiedica rotirea catargului atunci cand faci volta, modificand atat tensiunea picului cat si forma velei.

Aceast saul nlanuie mijlocul ghiului, fiind agat de carabin. Observ c sugrumtorul colului de cot este poziionat mai n fa pentru a uura reglajul atunci cnd cota este slbit.

Sugrumtorul palanului i saula de asigurare a catargului. Observ c nodul saulei negre se afl ntr-un loc greit - el ar trebui legat n fa, la ochetul de pe bancheta catargului.

Gele bordului de atac trebuie s fie subiri, rezistente i s petreac catargul de dou ori pentru o reglare precis. Gele colului de nvergare (gele superioare) Gele superioare trebuie sa fie foarte rezistente, deoarece ele preiau forta enorma de impingere a picului asupra marginii oblice a velei. Daca acestea se intind, tensiunea bordului de scurgere variaza, iar coltul de invergare se poate departa ilegal de catarg (peste 10 mm). Sistemul Optimax este eficient, dar dificil de reglat. Daca saula folosita este prea groasa, nodurile nu vor incapea prin tevile-

Manevra colului de scot cu dubl demultiplicare la un ghiu modern.

62

catarg de mai multe ori, permitand reglarea tensiunii foarte precisa pentru reglajul optim al velei. Sistemul Optipart pare sa functioneze bine, acesta avand tevi-dop care se scot si care sunt fixate pe pozitie de catre axul giruetei. Gele se regleaza usor prin noduri. Ghiul Taria ghiului este esentiala pentru mentinerea unei vele plate pe vant tare. Un ghiu incovoiat, va descarca bordul de scurgere pe rafale, dar va genera o vela mai plina si mai putin controlabila. Catargul, curbarea picului si croiala velei permit bordului de scurgere sa se descarce corespunzator pe rafale, completand actiunea picului si a palanului. O saula care inlantuie mijlocul ghiului, este de folos pentru intarirea ghiului, dar nu trebuie sa depaseasca 10 cm fata de ghiu. Este important sa fie prevazut cu falci puternice care sa ajute ghiul sa se roteasca impreuna cu catargul. Deoarece sunt destul de late pe verticala, intinderea acestora (prin rasucirea saulei) poate face ca bordul de scurgere sa se tensioneze prea mult pe vant slab, deoarece impiedica ridicarea ghiului. Nici una din falcile folosite in mod curent nu sunt perfecte, iar cea mai buna ar trebui sa fie ingusta si sa prinda foarte strans catargul. Este permisa decuparea partii interioare superioare a unei falci standard pentru a permite ridicarea ghiului, fara a afecta apreciabil rolul ei de prindere. Ceara Surfers aplicata la imbinarea dintre falci si catag ajuta la o mai buna aderenta a acestora. Toate ghiurile moderne au piese de capat speciale, cu frecare minima, permitand armarea coltului de scota cu dubla demultiplicare. Saula trebuie sa fie din Kevlar. Sugrumatorul coltului de scota trebuie montat la mijlocul ghiului, acolo

Colul de nvergare se afl la 8 mm fa de catarg ; prima g a bordului de atac este reglat astfel nct s existe o distan de 5 mm ntre catarg i bordul de atac. dop din aluminiu si vor aluneca. Foloseste Kevlar sau Spectra de diametru comprimat de 3 mm si inlocuieste gele superioare la fiecare concurs important si la regatele pe vant tare. Verifica uzura in locul in care gele se freaca de rodanta coltului de invergare si in locurile in care gele intra in catarg. Unii Argentinieni folosesc catarge Optimax, dar nu utilizeaza tevi-dop pentru ge, trecand gele prin gauri, pe dupa axul giruetei si inapoi prin gaura, afara, asigurandu-le si reglandu-le cu noduri simple, sigure si usor reglabile ! Catargele la Italienii de top au revenit la ge superioare simple, folosind coarda lunga, subtire, care trece prin rodanta coltului de invergare si prin gaurile din

O barc bine reglat i permite s reglezi colul de cot rapid si uor atunci cnd navigi. unde sa poata fi usor accesibil pentru majoritatea alurilor de navigatie. Falcile trebuie prevazute cu un la oblic. Acesta se aga de bulonul propriu montat in partea din fata a catargului, deasupra benzii gradate si are rolul de a controla tensiunea si lungimea bordului de atac. Pentru a ridica ghiul si a detensiona bordul de atac, este suficient sa-l rasucesti de cateva ori inainte de a-l agata de bulonul propriu de pe catarg. cota de rand Aceasta trebuie atasata de coarda ghiului printr-o carabina. Se pot folosi numai scripeti pe bile. Scripetele superior cu demultiplicare trebuie atasat la carabina printr-o saula din kevlar sau cablu, pentru a reduce cantitatea de scota folosita. Cabestanul trebuie sa fie sigur, iar comutatorul de pozitie scripete/cabestan nu trebuie sa se blocheze sau sa mearga in gol. Scota de randa trebuie sa aiba o carabina la un capat pentru a se prinde de bulonul scripetelui superior, pentru o tripla demultiplicare. O scota de randa usoara este cea mai buna pentru vant slab, dar ai grija sa nu se ridice vantul ! Foloseste sau poarta cu tine o pereche de manusi. Barbeta Regulile IOCA cer cel putin 8 m de scota flotabila de 5 mm. Leag-o de piciorul catargului, fa un ochi cam la 40 cm fata de capatul liber (de care se vor lega barbetele barcilor remorcate din pupa) si fa-o colac sub chinga unui flotor la mijlocul barcii. Pagaile, sandvisurile, sticlele cu apa si altele, trebuie depozitate la centrul barcii si nu la capetele acesteia. Busola Nu este esentiala, dar poate fi foarte folositoare atunci cand navigi pe mare cu putine repere pe mal, pentru a sesiza mai usor rotirile. Doua tipuri de busole sunt mai raspandite - Silva, cea sferica si Suunto, cea plata.

64

Flcile ghiului trebuie s prind strns catargul. Observ rsucirile laului oblic. Busola Silva se monteaza de obicei pe fata verticala a banchetei catargului, pe centru. Are un suport de prindere simplu, care ii permite sa o scoti atunci cand nu o folosesti. Ea functioneaza cu precizie, la toate unghiurile de inclinare si are un cadran negru marit pe care se afla o Scala gradata alba si o Scala tactica galbena. Scala tactica se citeste sub linia reper cea mai apropiata de bordul din vant al barcii. Scala este astfel desenata, incat atunci cand barca face volta (se roteste) cu un unghi de 90 grade, diferenta dintre citirile corespunzatoare celor doua borduri este 10 (Ex. Babord 8, Tribord 18). Navigand cu tribordul, cand vantul se roteste in vant si barca urca mai mult, valoarea citita pe scala tactica scade. Cand vantul se roteste sub vant, valoarea citita creste. Pe babord,

lucrurile se petrec invers: cand urci mai mult, valoarea creste, cand te lasi, ea scade. Marcheaza pe bancheta, in stanga si in dreapta busolei aceste lucruri, ca sa nu le uiti ! Tine minte ca fiecare diviziune galbena de pe Scala tactica reprezinta 18 grade, astfel incat chiar si o rotire de o jumatate de diviziune este foarte importanta. Busola Suunto este o busola plata, cu un disc relativ mare, impartit in sectoare de culoare rosie, verde si negru. Are o scala conventionala de 360 grade si este cel mai bine fixata pe un suport detasabil, in spatele cutiei derivorului. Aceasta ii permite navigatorului sa regleze usor barca si sa priveasca in jos spre busola. In aceasta pozitie, busola este foarte aproape de scota de randa, dar nu pare sa o impiedice. Cadranul se citeste punand barca drept in vant si apoi rotind busola pe suport pana cand acul cel lung ajunge in dreptul nordului (000). Cand, din pozitia in vant te lasi spre vant strans pe babord sau pe tribord, acul indicator cel lung, se va pozitiona intre un sector rosu si unul verde. Cand vantul se roteste in vant, acul se muta in sectorul verde; cand se roteste sub vant, acul se muta in sectorul rosu. Simplu, fara numere ! Observand indicatia acului pe cadran, in raport cu axa E-V, atunci cand navigi de-a lungul liniei de start, poti determina care capat este mai aproape de vant. Dezavantajul acestei busole este ca barca trebuie tinuta dreapta busola nu va mai indica corect la o inclinare a barcii mai mare de 15 grade.

Busola Suunto este ideal amplasat lng cutia derivorului.

DESPRE VNT

Partea a IV-a

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

9 DETECTAREA VNTULUI
Cu putina imaginatie, vantul poate fi vizualizat scurgandu-se deasupra si in jurul oricarui lucru. El aluneca pe apa, sarind din creasta in creasta, provocand mici vartejuri intre valuri. Tasneste sub forma de jeturi de curenti de aer, la altitudini mari deasupra planetei, imprastiind norii in fragmente de diverse forme si marimi. Vantul de mica altitudine (de suprafata), este incetinit si deviat prin frecare, pe masura ce se atinge in drumul sau pamant si mare, munti si paduri, campii si lacuri. Vantul isi gaseste cel mai usor drum pentru a se scurge pe langa obstacole, la fel ca apa unui izvor care curge peste pietre. Imagineaza-te navigand intr-o cursa cu promotorii, mai multe vapoare, coaste invecinate si un petec de padure langa apa. Foloseste curburile de vant pentru a ajunge primul la baliza din vant si intotdeauna, naviga spre centrul unei curburi. Simti vantul pe fata ta ? Sufla mai tare pe un obraz decat pe celalalt ? Poti sa-l simti pe urechi ? Cand il simti la fel pe ambele parti, te afli chiar cu fata in vant. Urmareste vantul pe apa. Vei vedea incretituri ale apei impinse de vant. Pe ape linistite, aceste valurele formeaza un unghi drept cu vantul de suprafata. Pe ape mai agitate, vei vedea majoritatea incretiturilor pe crestele valurilor, acolo unde vantul loveste. Deoarece vantul de suprafata variaza, incretiturile din fiecare grup vor avea directii putin diferite, dar ele vor putea da totusi o indicatie generala privind directia vantului. Pe ape dulci cu vant tare, se pot vedea segmente cu spuma care se deplaseaza chiar sub vant pe suprafata apei. Vazandu-le de la inaltime, se poate trasa scurgerea aerului deasupra unui lac, scotand in evidenta curburile de vant.

un traseu bun Centrele de curbur Cnd navigi pe un estuar sau un ru, trebuie s-i imaginezi cum se scurge vntul deasupra dealurilor, printre copaci, sau cum acesta depeste vase care sunt orientate sub un anumit unghi fa de vnt. ntotdeauna navig spre centrul unei curburi de vnt. Vijelii & rafale Acestea pot fi observate ca niste petice intunecate pe apa, cu valuri mai mari care cateodata se sparg formand portiuni albe de spuma. Un front de vijelie

68

poate fi vazut tasnind din directia vantului, aratand ca o linie de fum negru de-a curmezisul traseului: este un semn rau ! Priveste in jos de pe o stanca la sabloanele facute de rafale atunci cand acestea lovesc

Vei trage de barca , dar nu vei urca, astfel incat daca consideri ca o intetire a vantului te va lovi perpendicular, gandestete sa faci volta pentru a ajunge la marginea ei inainte ca aceasta sa loveasca. Anticiparea vntului In afara de a privi la traseu si de a-ti imagina cum va sufla vantul peste acesta, priveste norii. Pe suprafete plate, norii josi sunt foarte importanti in prezicerea vantului. Sub un nor cumulus alb-pufos, aerul se ridica, astfel ca va fi mai putin vant si acesta va tinde sa se roteasca spre stanga. Cand norul a trecut, aerul mai rapid coboara in rafale din gradientul de vant mai inalt, pentru a inlocui aerul cald care s-a ridicat spre nor. Acest vant va fi mai tare si rotit spre dreapta. Astfel, cand un nor se apropie, naviga pe babord, deoarece vantul scade si se roteste spre stanga; dupa ce acesta a trecut, naviga pe tribord prin vantul proaspat rotit. Urmareste rafalele care coboara printre spatiile albastre dintre acesti nori (mai tari si mai rotite catre in vant). Fereste-te de ploaia care cade din norii intunecati: de obicei vantul scade odata cu ploaia. Velele curbeaz vntul Imagineaza-ti scurgerea aerului printr-o vela de Optimist (vezi figura de la pag. 69) O barca aflata pe acelasi bord sub vantul tau sau putin in spate, va fi impinsa sub vant de vantul rotit si va incetini. O barca aflata cu prova in dreptul tau, in vant, va fi de asemenea incetinita, atat de apa care se sparge de barca ta, cat si de vantul deviat de vela ta care o impinge sub vant. O barca aflata pe bordul opus care iti traverseaza pupa, va profita de rotirea de vant creata.

Rafala trece n urma ta ateapt-te la o rotire pe tribord.

VANT

Rafala trece nainte - f volta cnd o ajungi pentru o rotire enorm pe babord.

Rafala te lovete perpendicular, nici un avantaj, numai munc.

apa. La inceput, vezi o urma rotunda neagra, in locul unde rafala loveste. Apoi, liniile negre pleaca in toate directiile, deoarece vantul modificat explodeaza in exterior. Pe vant cu rafale, pastreaza-ti un ochi atintit spre in vant. Cand observi peticul negru al rafalei apropiindu-se, incearca sa ti dai seama daca va trece inaintea ta si spre sub vant, sau in urma ta. Daca trece inaintea ta, vantul care va evada din ea te va impinge sub vant; fa volta si vei profita de o rotire enorma. Daca trece prin pupa ta vei urca bine ! Nu este prea bine sa fii prins chiar sub vantul unei rafale mari.

69

Pe travers, vntul deviat va ngreuna depirea adversarului pe sub vnt.

Daca navigi cu vant "murdar" care a fost deviat de vela altcuiva, nu ezita: fa volta si foloseste rotirea ! Lucrurile sunt mai grave daca te afli in devantarea mai multor barci. Aceasta este pozitia cand te afli in al treilea rand la start. Este esential sa treci pe babord si sa incerci sa te strecori, prin spatele barcilor care naviga cu tribordul, indreptandu-te spre partea dreapta a traseului. Datorita vantului rotit din velele lor, vei naviga cu adevarat repede si avand incredere, in cele din urma vei gasi ceva aer "curat". La cursele pe echipe, cand controlezi, scopul tau este sa-l ai pe adversarul tau chiar in conul tau de devantare, si sa faci volta la control daca acesta face volta. Aceasta il va frana considerabil, iar el poate fi franat chiar si mai mult daca tu strangi suplimentar vela atunci cand el pierde viteza. Nu frana barca mai mult decat o face el, deoarece el va face volta si te va depasi ! Pe travers, vantul deviat va face dificila pentru oricine depasirea pe sub vant, deoarece mai multe barci grupate vor produce sub vant o zona de devantare

Pe vnt slab, cu ghiul dincolo de 90 grade, aerul se scurge dinspre bordul de scurgere spre bordul de atac, iar fora activ rezultant in vel tinde s rostogoleasc barca spre n vnt.

Pe vnt tare, la navigaia sub vnt, aerul se scurge dinspre bordul de atac spre bordul de scurgere. Fora activ rezultant n vel bandeaz barca sub vnt, fiind echilibrat de ieirea n chingi in afara brcii si spre pupa.

70

intinsa, cu aer lent si deviat. Pe pupa, vela de Optimist are diferite modele de scurgere a aerului, in functie de diferitele tarii de vant. Grupurile de barci care naviga cu pupa produc suprafete foarte dezavantajoase cu aer lent, turbulent, care trebuie evitate cu orice pret de catre barcile din fata si de catre cele aflate pe strans niciodata sa nu navigi cu vant strans printre grupurile de barci aflate pe pupa, chiar daca eviti zona devantata, aerul perturbat te va prinde ! Teoria vntului Aceasta este fascinanta si constituie o cunoastere esentiala pentru fiecare velist. Va recomand cu tarie sa cititi "Strategia Vantului" de David Houghton (Editura Fernhurst) care acopera urmatoarele concepte de importanta vitala: Refractia vantului de suprafata; Aer stabil si instabil, Efectele coastelor; Convergenta si divergenta; Vanturi tipice pentru lacuri; Cum afecteaza modificarile curentului si ale temperaturii apei, vantul; Rafale si gauri de vant, Curenti marini; Brizele marine, Mesaje din partea norilor, Obstacole in calea vantului, Curentul de suprafata, La cursa - Cum sa faci previziuni despre vant.

cand esti impins sub vant, ajungi "sub" mal. 2. Priveste barcile din jurul tau. Daca ti se pare ca urci peste barcile de sub vant, iar cele din vant par sa ajunga deasupra ta, esti pe o rotire (esti impins catre vant). Daca barcile de sub vantul tau par dintr-o data sa urce fata de tine, castigand spatiu in vant, iar tu te lasi, in timp ce recuperezi teren fata de barcile din vantul tau, esti impins sub vant ! 3. Urmareste norii, vantul pe apa, yachturile din vant. 4. Foloseste-ti busola.

NAVIGAIA PE ROTIRI Fiind mereu vigilent si folosind rotirile de vant, vei putea naviga pe un traseu mai scurt in vant, acoperind mai direct distanta catre baliza din vant si lasandu-i pe acei tipi rapizi care au mers pe drumul gresit sa se agite mult in urma ta !
Detectarea rotirilor 1. Priveste-ti barca cum se indreapta spre un mal aflat in fata. Cand urci pe rotire, poti ajunge "deasupra" malului;

Cnd rotirea este n vnt, brcile de sub vnt rmn n urm i sub vnt; brcile din vnt se duc nainte i n vnt; brcile de pe bordul opus pierd teren. Cnd rotirea este sub vnt, brcile de sub vnt ctig teren nainte i n vnt, fa de tine; brcile din vnt se las fa de tine, rmnnd n urm (spune-le s fac volta, dup care f-o i tu); brcile de pe bordul opus ctig teren.

71

de la baliza din vant. 4. Rotirile de vant asteptate in timpul cursei, datorate schimbarilor meteorologice sau brizelor marine. Rotirile asteptate pot fi cunoscute mai devreme de la prognoza meteo si de la pronosticurile inspirate din dimineata cursei. Folosete busola Fiind in zona de start, naviga cu vant strans pe un bord, timp de 10 minute, verificand frecventa oscilatiilor si punctele maxime si minime indicate de busola, corespunzatoare rotirilor in vant si celor sub vant. Pornind de aici, poti determina directia vantului mediu si reperele/citirile care reprezinta cursul mediu de vant strans pentru fiecare bord. Importanta acestui lucru este ca atunci cand te afli pe o rotire in vant si vantul incepe sa se roteasca invers, lent, trebuie sa ai grija sa nu faci volta pana cand vantul si cursul de vant strans nu au trecut dincolo de directia medie. Pe vant foarte schimbator, daca pierzi din vedere cursurile medii pentru fiecare bord, vei face volta la rotiri mici sub vant si vei pierde mult.

Urmrete direcia brcii cnd navigi spre un mal sau un reper fix de pe mal. Cunoaterea vntului nainte de start Trebuie sa afli: 1. Frecventa oscilatiilor vantului. Vantul este rareori stabil, osciland dintr-o parte in cealalta, cu o frecventa care poate fi cel putin 30 secunde, sau cel mult 30 minute. 2. Directia medie a vantului. Trebuie sa cunosti indicatiile busolei cand navigi cu vant strans pentru fiecare bord, atunci cand vantul sufla din directia medie. 3. Vantul se curbeaza in timpul cursei. Pe drumul spre mal, ramai vigilent si incearca sa confirmi daca exista sau nu curbari de vant, navigand fie spre un promotoriu, fie cu pupa, prin traseul de concurs, plecand

72

Dupa start, este usor sa arunci o privire la busola, pentru a verifica daca navigi pe, sau peste cursul normal de vant strans pentru acel bord, fara a pierde concentrarea pe viteza. Daca constati ca navigi sub cursul normal, atunci fa volta cu prima ocazie ! Rezultatul : Navigatie pe rotiri fara greseala, pozitionare magnifica la prima baliza. Desigur, nu este chiar asa de usor. Nu numai barcile care vin cu tribordul te vor impiedica sa mergi unde vrei, ci chiar si vantul insusi care nu respecta acest "joc" mereu. Nu te baza numai pe busol ! Foloseste-ti si ochii la fel de bine. Poti fi dependent de busola numai pentru tactica personala, pe vanturi care oscileaza in jurul unei directii medii stabile. Nu naviga orbeste dupa citirile busolei, in urmatoarele

situatii: Cand vantul sufera curbari in timpul cursei. Busola poate fi utila in afara influentei curbarii. La schimbarile meteo ale directiei vantului, cum ar fi un front care traverseaza zona de concurs sau briza marina care incepe sa se faca simtita. Asemenea schimbari ale directiei vantului vor face fara sens estimarile vantului mediu. Daca nu ai observat ca vantul este intr-o schimbare permanenta, si o consideri doar ca pe o rotire buna, vei sfarsi prin a naviga lung pe un bord care urca incet, in loc sa fi facut volta catre noua directie de vant si apoi sa ajungi direct la baliza. Fii mereu atent la yachturile din vantul tau. Cu ce vant merg acestea ? De unde vine ? Cand vantul s-a stabilizat din nou, reseteaza-ti neaparat busola,

VNT VECHI

VNT NOU

Barca "A" navig dup busol i urmrete vechiul vnt; Barca "B" detecteaz noul vnt, face volta i trece mult in fa.

VEDE ROTIREA VENIND!

73

refacand reperele initiale, dar fii atent, nu te baza total pe aceasta. Daca frecventa oscilatiilor vantului este mai lunga decat durata stransului, vei naviga un strans pe o alternanta a ciclului de oscilatie a vantului si urmatorul strans pe cealalta alternanta. In aceste cazuri, busola ta este mai putin utila, cu exceptia faptului ca iti poate da o idee despre locul unde te gasesti in acest ciclu de oscilatie.

MINTE & TRUP

Partea a V-a

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

10 PREGTIREA MENTAL
DE CE NUMAI UNII CTIG
In primii 20 din orice echipa nationala, vei Gasi velisti instruiti si experimentati care stiu sa manevreze perfect barca, au cunostinte vaste despre tactica si regulile de navigatie, barci imaculate cu vele noi si bune si toti naviga repede ! De ce se intampla atunci ca numai unii dintre acestia sa castige aproape tot timpul ? S-ar putea explica ca acei castigatori au aptitudini mentale mai bune si, in toate sporturile, o mare atentie este indreptata spre pregatirea mentala. Evaluare obiectiv Castigatorii sunt capabili sa-si evalueze propriile trairi si performante, inainte, in timpul si dupa competitie. Ei isi dezvolta abilitatea de a-si examina propria performanta, de a-si identifica punctele forte si cele slabe, dupa care se folosesc de concluziile trase pentru a-si planifica modificari ale tacticii sau ale antrenamentului, in scopul corectarii deficientelor. Ei sunt de asemenea capabili sa-si identifice emotiile negative inainte, in timpul si dupa o competitie. Planificare obiectiv Castigatorii sunt capabili sa-si stabileasca obiective de antrenament realizabile, care sa acopere procesele specifice la care mai trebuie lucrat (Ex: scoaterea apei la strans). Ei isi stabilesc obiective de performanta (Ex: sa navig perfect pe strans; sa-mi fac un plan tactic pentru orice situatie), si de asemenea isi stabilesc obiective privind rezultate (Ex: sa castig o cursa la Nationale, sa intru in primii 10 la Mondiale). Mult ncredere in forele proprii Cstigatorii sunt increzatori in totalitate in abilitatile lor. Ei sunt siguri ca pot naviga o cursa perfecta, iar castigarea sau pierderea acesteia se datoreaza numai capriciilor acestui sport. Ei si-au dezvoltat anumite tehnici pentru a-si mentine increderea in sine si a elimina orice insuccese. Managementul stresului Castigatorii sunt constienti de nivelurile proprii de stres si pot folosi anumite tehnici pentru a se mentine la acel nivel optim de realizare a performantei. Daca esti prea stresat sau prea moale, performanta are de suferit. Repetiie mental Castigatorii sunt capabili sa-si vizualizeze propria cursa atat de precis, incat ei pot repeta starturi, dublari de balize si alte manevre tactice, fara sa iasa pe apa. Analiza psihologic a cursei Castigatorii si-au dezvoltat abilitatea de a vizualiza fiecare moment al unei curse, de a-l examina si a retrai emotiile simtite in acel moment. Poti folosi tehnici de vizualizare pentru a accepta o mare greseala facuta intr-o anumita cursa, si anume vizualizand o continuare cu deznodamant favorabil. Daca ti-ai pierdut calmul intr-un anumit moment al cursei, poti vizualiza escaladarea incidentului, incercand sa reconstitui exact ceea ce te-a adus in acea stare negativa. Concentrare Castigatorii si-au dezvoltat abilitatea de a se concentra adanc pentru perioade lungi. In plus, o caracteristica a participantilor la Olimpiada este dorinta lor puternica de a invinge. Pentru a reusi la

76

acest nivel de competitie, este esentiala o motivatie puternica. Fiecare dintre acesti concurenti au ambitia de neinfrant de a fi "mai bun decat ceilalti". Ei nu vor sa piarda, dar trebuie sa evite teama de a pierde. Aceasta ambitie ii face sa doreasca mai mult, sa stea in chingi mai in afara barcii si mai mult timp, sa se concentreze mai bine, sa navige corect si cu atentie, sa gandeasca rapid, sa ramana calmi, sa ramana mai proaspeti fizic si sa Lucreze ! Bibliografie suplimentar La acest punct, va recomand sa cititi sectiunea pregatirii mentale a cartii "Pregatire Fizica si Mentala pentru Navigatie", de Alan Beggs (Ed. Fernhurst). Cartea trateaza acest subiect in doua sectiuni: 1. "Navigatia cu creierul" subliniaza importanta vitezei barcii, care iti permite sa navigi intr-o stare de relaxare, avand atentia indreptata spre experientele de navigatie ale organelor de simt. Sunt prezentate tehnici pe care le poti folosi

pentru a-ti dezvolta modul de navigatie creativ, intuitiv, caracteristic velistilor inzestrati. De asemenea, aceasta sectiune trateaza evaluarea performantelor si stabilirea obiectivelor. 2. "Navigatia cu mintea", trateaza sporirea increderii, managementul stresului si pastrarea concentrarii, incluzand remediile pentru distragerea atentiei si modul de recapatare a concentrarii atunci cand lucrurile merg rau. Trateaza relaxarea, cautarea centrului, compartimentarea, stapanirea emotiilor, vizualizarea, repetitia mentala, analiza psihologica a cursei si gandirea pozitiva.

MIJLOACE MENTALE
Jurnal de antrenament si de curs Ca un ajutor la antrenamentul de unul singur, in seara de dupa cursa, completeaza cu atentie si sinceritate "Fisa de analiza a cursei" (pag. 105). Cele mai importante informatii nu vor fi inclinarea catargului, vela folosita sau inclinarea derivorului, ci evaluarea proprie a performantelor

77

obtinute. Ce a mers bine si ce aspecte ale modului tau de navigatie necesita imbunatatite ? Urmatorul pas este sa faci ceva pentru imbunatatirea acestora ! Pastreaza-ti aceste fise in jurnal si, pe masura ce iti vei realiza obiectivele de antrenament si pe termen mediu, increderea ta va creste odata cu rezultatele tale. Album cu decupturi Pastreaza-l pentru rezultate, poze, instructiuni de curse, etc., si atunci cand ai avut o zi proasta, rasfoieste-l si vezi cat de mult ai progresat, amintindu-ti de cursele bune. Pastreaza o pagina cu "scalpuri" in care sa treci numele fiecarui velist de top pe care l-ai intrecut. Daca ai putut sa-l intreci o data, poti face acest lucru din nou ! Video Daca ai avut o regata buna sau un concurs reusit, incearca sa faci rost de o copie dupa inregistrarea video a acestuia.

Eti destul de ncreztor, calm si dornic de afirmare pentru a deveni un ctigtor ? Dac da, atunci ridic prova din ap i pune-i barca n micare ! De fiecare data cand o privesti, iti vei recapata increderea. In plus, te va ajuta sa te vizualizezi navigand bine. Discuii Discuta de fiecare data cand ai ocazia cu velistii de top despre cum au obtinut succesele si imagineaza-te in pielea lor. "Balonul de 30 secunde" Aceasta constituie o metoda utila de a trece cu bine peste evenimentele care apar intr-o cursa. Fa abstractie de tot ce s-a petrecut cu mai mult de 30 secunde in urma. Concentreazate numai pe prezent si pe viitorul apropiat, ca si cand ai fi intr-un balon al timpului. Balonul te va ajuta sa excluzi din minte tot ce s-a intamplat sau se va intampla in afara

78

acestui interval de timp. Uita supararea, las-o sa treaca, calmeaza-te, controleaza-te si revino la concentrarea initiala, doar navigand cu viteza ! Privete nainte i in afar Alta metoda folositoare de trece cu bine peste evenimentele negative. Daca apare un eveniment, incearca sa-l uiti concentrandute puternic asupra vitezei barcii, folosindute numai de simturi, indreptandu-ti privirea inainte si in afara, scanand numai portiunea de apa aflata imediat in fata si sub vantul tau, pana ce ti-ai recapatat controlul. Analizeaz-i emoiile Un exemplu ar fi teama. De ce anume ti-e frica ? Este o teama justificata logic ? Iti intepeneste muschii sau iti afecteaza respiratia ? Teama constituie un mecanism de aparare natural, care te face sa "ingheti". Este naturala: nu poti scapa de ea; accept-o dar fi convins ca nu o vei lasa sa te domine sau sa-ti afecteze cursa. Desensibilizarea la agresiuni Daca te agreseaza tipetele oamenilor, roga-i pe colegii din grupul tau de antrenament sa tipe in timpul exercitiilor. Daca ai rezistat cu bine la tipetele prietenoase, tipetele straine din timpul concursului nu te vor mai afecta. In mod asemanator, concurentii trebuie sa invete sa accepte deciziile "judecatorilor de pe apa", oricat de absurde si eronate ar parea. Aceasta poate fi exersata prin introducerea in cadrul antrenamentului, a unui numar de reguli nedrepte sau gresite pe care concurentii trebuie sa le accepte. ncurajri personale si cuvinte sugestive Priveste-te in oglinda in ziua cursei, priveste-ti ochii si spune "Esti bun, i-ai

intrecut pe toti inainte". Spune "Bine!" cand lucrurile decurg bine, "Buna volta !" cand ai facut o volta reusita, "Alunecos!", cand depasesti rapid pe sub vant. Cand faci o manevra iscusita, spune "Ca un sarpe!", sau "Inca unul care ia plasa !" sau altceva similar. Te vor mentine conectat la cursa si motivat. Fa-ti o selectie de cuvinte sugestive pe care sa le rostesti la diferite momente ale cursei. Stimulare Daca te simti apatic dupa semnalul de 5 minute sau dupa mai multe rechemari generale, remonteaza-te imaginandu-ti ceva cu adevarat puternic, infricosator si prezent ! Fiecare trebuie sasi gaseasca propria imagine electrizanta, care poate fi un vampir, un cablu de inalta tensiune care plesneste, sau ceva similar. Incearca sa faci un zgomot care sa insoteasca imaginea creata ! Vor crede despre tine ca ai innebunit, pana la semnalul de start - atunci vei exploda de langa ei. Agresivitate controlat Aceasta poate eficienta pe apa, cand iti faci loc. Folosind aceasta tehnica, este important sa-ti pastrezi mintea limpede si calma si sa nu incalci regulile. Fii foarte atent sa nu "comiti o incalcare grava a bunelor maniere si a sportivitatii" (IYRR 75.1). Aceasta exclude in mod clar folosirea limbajului indecent in relatiile cu alti concurenti. Insistena Concurentii mai tineri si fetele trebuie sa-si dezvolte dorinta de afirmare, bazandu-se pe cunoasterea regulilor de cursa. Un strigat clar si puternic rostit la timp, precum si ridicarea ferma a steagului de protest pot face minuni. Nu lasa copii agresivi sa te dea la o parte !

79

Cntatul si fluieratul Sunt bune pentru tine in timpul cursei. Te ajuta sa te relaxezi si sa distragi atentia adversarilor. Secretul este sa-ti dezvolti abilitatea de a le practica in mod automat, fara sa te gandesti la ele. Ochi de clu, zmbet de trgtor Aceasta este o expresie pe care am preluato din cartea lui Dennis Conner. Intotdeauna am gasit-o utila in duelurile tactice cu un adversar. Te ajuta sa faci fata cuvintelor de intimidare care au loc in parcul de barci la marile competitii. Daca cineva incearca sa te enerveze, zambeste-i ca un tragator si priveste-l ca si pe o tinta !

11 UN CORP PERFECT
GREU SAU UOR ?
Greutatea se bucura de un mare interes din partea Optimistilor si a parintilor lor ! De obicei acestia nu au de ce sa-si faca griji, deoarece Optimistul este o barca cu o remarcabila toleranta de greutate. Un velist greu si experimentat poate contrazice parerile multora, reusind sa obtina performante pe orice vant. O asemenea demonstratie a fost facuta de Ben Ainslie la editia 1992 a Campionatelor Nationale ale Marii Britanii., pe care a dominat-o atat pe vant slab, cat si pe vant tare, el cantarind 63 kg. Pentru conditii medii de navigatie, greutatea optima ar putea fi probabil de 35-56 kg, dar fiecare categorie de greutate se confrunta cu problemele ei specifice privind reglajul greementului, reglajul pozitiei barcii, miscarea in barca si tehnica, probleme care trebuie rezolvate pentru a obtine performante de top.

DEZVOLTAREA FIZIC
Navigatia cu Optimistul se intinde pe o perioada de timp cuprinsa intre copilaria tarzie si adolescenta timpurie. In aceasta perioada, cresterea constanta a copilariei se indreapta spre o crestere exploziva, o perioada de doi ani de crestere foarte rapida in inaltime, dupa care cresterea incetineste odata cu apropierea de inaltimea unui matur. Indivizii se dezvolta la varste diferite: cei care cresc repede, pot fi sub aspect fizic cu pana la patru ani mai mari ca inaltime si greutate decat altii de aceeasi varsta cu ei, dar cresterea lor se opreste mai devreme. Pe la varsta de 18 ani, acestia au fost depasiti frecvent de baietii care erau cei mai scunzi din clasa cand aveau varsta de 12 ani ! La clasa Optimist este un lucru obisnuit sa vezi acesti copii precoci, bine proportionati si puternici, dominand grupele de varsta mai frageda, dar acestia pot deveni prea mari si prea grei in ultimul lor an de Optimist. In acest timp, prietenii lor care se dezvolta mai tarziu, devin mai putenici si ating greutatea optima. Riscurile creterii Identificarea ritmului de crestere este importanta, deoarece in acest timp, solicitarea mecanica a grupelor de muschi se modifica, facand un individ mai susceptibil de a se accidenta. Aceasta problema poate fi observata cel mai bine la unii copii slabuti, care trec printr-o perioada critica in timpul cresterii bruste, atunci cand oasele par sa creasca mai rapid decat muschii necesari pentru controlul lor, si decat capacitatea sistemului nervos de a le controla. Toti tinerii sportivi, in timpul antrenamentelor, sunt predispusi in mod

Campionii Mondiali 1989 - 2000 Categoria de greutate : 34 - 59 kg Categoria de nalime : 150 - 183 cm Primii 10 la Campionatul Mondial Greutatea medie pentru cei de 10 ani : 46 kg

81

particular la riscul de a se accidenta la capetele oaselor aflate in crestere, la ligamente si muschi, atunci cand sunt suprasolicitati fizic. Cea mai intalnita si mai bine cunoscuta problema pentru velisti (ca si pentru fotbalisti) este Sindromul lui Osgood Schlatter, o inflamare dureroasa a capatului superior al tibiei, in locul unde tendonul patella se prinde de o zona in crestere a osului. Statul in chingi din greu (sau lovirea cu piciorul a unei mingi grele), pot conduce la intinderea si inflamarea considerabila in acest punct, deoarece actiunea musculara a cvadricepsului incearca sa desprinda tendonul de pe os. Tratamentul consta in repaus si in interzicerea statului in chingi (sau a practicarii fotbalului) pana la reasezarea tendonului, uneori timp de sase luni ! Biei si fete Adolescenta la baieti aduce o crestere brusca a inaltimii, greutatii corpului, latimii umerilor, muschilor, greutatii si rezistentei oaselor. Acestia devin mai slabi, pierzand grasimea corpului din copilarie. Baietii ating varful de crestere accelerata in jurul varstei de 14 ani, dar acesta poate fi atins mai devreme, la varsta de 12 ani, sau mai tarziu, la 16 ani. Inaltimea adulta este atinsa de obicei cam la 17 sau 18 ani. La fete, adolescenta aduce mai intai o crestere in inaltime, urmata dupa aproximativ sase luni de o crestere in greutate. Forta lor fizica creste si ea in acest timp, dar mult mai putin ca la baieti, iar cea mai mare parte a cresterii in greutate se datoreaza depunerii grasimii si mai putin cresterii muschilor. Fetele ating varful de crestere accelerata cam in jurul varstei de 12 ani, desi, acesta poate fi atins mai devreme, la 10 ani, sau mai tarziu, la 14 ani. In mod normal, o fata ajunge la inaltimea adulta, pe la 15 spre 16 ani. Din fericire, in ultimul an de Optimist (la 15

ani), fetele au trecut deja peste perioada cresterii accelerate a inaltimii si a fortei fizice, fara a avea acel surplus de greutate caracteristic ultimilor ani ai adolescentei. Baietii, in schimb, se afla la mijlocul perioadei de crestere, si nu au inca musculatura dezvoltata complet. Iata de ce este inca posibil ca baietii si fetele sa concureze de la egal la egal. Dezvoltarea sexuala si cresterea nivelului hormonal pot produce schimbari fizice, sufletesti si comportamentale la copilul adolescent, la fel ca si cresterea interesului acestuia pentru activitatile de ordin mental si emotional. Inceputul menstruatiei trebuie tratat cu intelegere, dar nu trebuie neaparat sa afecteze performantele la antrenamente si competitii.

12 PREGTIREA FIZIC
FOLOASELE PREGTIRII FIZICE
Pregatirea fizica rareori este absolut necesara pentru a obtine performante de succes la nivel de club, dar devine din ce in ce mai importanta pentru a obtine rezultate bune la nivel regional, national si international. Pregatirea fizica poate ajuta performanta in patru feluri importante: 1. Te ajuta, impiedicandu-te sa obosesti. Concursul, mai ales pe vant tare, poate fi epuizant. Daca esti pregatit fizic, vei fi mai rezistent si vei putea lupta mai mult decat cel din urma ta. 2. Iti accelereaza refacerea fizica intre curse. Solicitarile campionatelor de yachting sunt deseori mult mai mari decat cele intalnite la un concurs de 1-2 zile. Refacerea incompleta intre cursele desfasurate una dupa alta sau in zile succesive, poate conduce la accentuarea starii de oboseala, privandu-te astfel de a da tot ce este mai bun in cursele din finalul unei serii grele. 3. Te mentine cu mintea limpede. Velistilor obositi si nepregatiti fizic le este greu sa se concentreze. Acest lucru le afecteaza capacitatea de a lua rapid decizii tactice corecte, iar performanta lor sufera. Epuizarea fizica iti ingreuneaza mult mentinerea gandirii pozitive si trecerea cu bine din punct de vedere emotional peste evenimentele care apar in timpul unei curse. 4. Previne aparitia accidentarilor. Majoritatea acestora apar atunci cand corpul este obosit si rece. Cand ai rezistenta fizica, esti mai putin predispus la accidentari atunci cand navigi in forta.

CERINELE ANTRENAMENTULUI
Statur si greutate Cerintele antrenamentului variaza odata cu statura concurentului. Velistii care cantaresc sub 35 kg vor urmari dezvoltarea rezistentei, a statului in chingi si a fortei bratelor. Velistii care cantaresc peste 50 kg vor avea nevoie sa-si dezvolte flexibilitatea, agilitatea, echilibrul si coordonarea, desi rezistenta fizica este inca necesara pe vant tare. Timpul petrecut pe ap Orele petrecute pe apa pot desigur sa contribuie cu folos la pregatirea fizica. Daca ai posibilitatea sa iesi pe apa de trei ori pe saptamana cate o jumatate de ora sau mai mult, pe vant de forta 5 sau mai tare, iti vei dezvolta in mod sigur o buna rezistenta fizica pentru navigatie. Cu toate acestea, pentru majoritatea Optimistilor, este imposibil sa faca acest lucru, chiar daca conditiile de vant sunt corespunzatoare. In timpul verii, in Marea Britanie, numai 30% din zile sunt cu vant ca acesta sau mai tare. Mai mult zilele de iarna sunt cu vant potrivit de tare, dar luand parte la un program de antrenament pe apa pe timp de iarna, este nevoie de o rezistenta si o pregatire fizica suplimentara. Acestea pot fi furnizate de sportul si de distractia practicate in cadrul si in afara scolii : Flexibilitate - Intinderi si exercitii de incalzire; dans salbatic. Agilitate - Surfing, windsurfing, patinaj. Echilibru - Fotbal, rugby, hochei, tenis cu piciorul.

83

Coordonare - Badminton, tenis de masa, squash, golf. Viteza de raspuns - Dans salbatic ! Forta - Circuit de forta sau antrenament de rugby la scoala. Rezistenta - Alergare pe distanta, jogging, ciclism, inot.

EXERCIII DE FLEXIBILITATE
Mai nti nclzirea :

NCLZIREA&FLEXIBILITATEA
nclzirea Incalzirea inainte de antrenament si exercitiile fizice, impiedica accidentarea muschilor reci si a ligamentelor. In mod ideal ar trebui sa te incalzesti inainte si sa te relaxezi dupa ce ai navigat cu un consum mare de energie. Inainte de curse este bine sa faci doua exercitii de incalzire, unul pe mal, iar celalalt chiar dupa semnalul de 10 minute. Dupa rechemarile generale, un exercitiu de incalzire poate fi de folos atat pentru muschi, cat si pentru a te trezi si a te pregati pentru lupta. Flexibilitatea Aceasta se refera la categoria de miscari care sunt posibile cu incheieturile. Ai nevoie de o flexibilitate buna pentru a te misca in barca continuu si usor. Unele fete au o flexibilitate naturala exceptionala, in timp ce unii baieti, in special cei dezvoltati timpuriu, pot fi deosebit de tepeni. Flexibilitatea poate fi imbunatatita prin exercitii de intindere regulate si usor de practicat. Pentru ca acestea sa fie eficiente, pentru fiecare tip de intindere trebuie atins un anumit punct terminus, iar pozitia respectiva trebuie mentinuta neschimbata timp de cateva secunde. Este important faptul ca aceste exercitii sunt intotdeauna efectuate intr-un mod controlat. Miscarile violente, rapide sau in salturi trebuie evitate, deoarece acestea sunt mai curand ineficiente si pot conduce la accidentari.

1. Alergare pe loc 1 minut; sau urcri/ coborri pe o treapt 15 ncepute cu piciorul drept, 15 cu stngul.

2. Rotiri de brae 15 nainte, 15 napoi.

84

3. ntinderea spatelui inferior ntinde-te pe spate cu genunchii ndoii. Trage-i genunchiul drept pn ce acesta atinge nasul, folosindu-te de brae. Repet micarea cu genunchiul stng, apoi cu ambii genunchi simultan.

4. ntinderea cvadricepilor - ntinde-te cu faa n jos, ndoaie piciorul stng. Apuc laba piciorului cu mna stng, trage-o spre fund i continu ntinderea pn cnd genunchiul tocmai s-a desprins de pe podea. Repet micarea cu piciorul drept.

5. ntinderea umerilor Stnd drept cu picioarele deprtate, minile n faa pieptului, cu braele orizontale, mpinge coatele napoi i dup aceea nainte.

6. Rsuciri de trunchi i cap ncepe n poziia de la ex.5; rotete trunchiul i capul spre stnga; repet rotirea spre dreapta.

85

n exerciiile 3-8, adu-i membrele sau trunchiul lin, spre punctul final al micrii i menine aceast poziie timp de 5 secunde; repet exerciiul de 3 ori; nu f micri sacadate cnd ai ajuns n punctul final. 7. Arcuiri laterale stnd drept, cu picioarele deprtate n dreptul umerilor, apas cu o mn pe old, ntinznd n acelai timp braul opus la 45 grade deasupra capului. Repet schimbnd braele.

9. Arcuirea spatelui napoi Stnd ntins pe podea cu faa n jos, cu palmele sprijinite de podea, aezate sub umeri i cu antebraele paralele cu trunchiul. Ridic-i trunchiul pstrnd oldurile lipite de podea. Relaxeazte n aceast poziie, dup care revino ncet.

NCLZIREA PE AP
De ce ? Este un obicei bun sa iesi pe apa binisor inaintea startului primei curse, pentru a verifica conditiile, pentru a decide cum vei aborda primul strans, pentru a regla barca corespunzator vantului intalnit pe traseu, pentru a verifica capatul favorabil al liniei de start, etc. Cu toate acestea, iesind mai devreme pe apa si nefiind foarte activ, corpul va fi aproape rece in momentul inceperii cursei. Acest lucru poate constitui o problema daca cursele sunt amanate sau au loc rechemari generale. O ncalzirescurta pe apa, poate ajuta mult ! Cnd ? De obicei chiar dupa semnalul de 10 minute. Ce ? Incearca cateva din urmatoarele exercitii, timp de unul sau doua minute: 1. Box cu umbra, de preferat prin miscari circulare si nu bruste. 2. Alergare pe loc, in pozitia pentru flotari, cu bratele sprijinite de oglinda sau de borduri. 3. Rotiri ale bratelor, inainte sau inapoi. 4. Rotiri ale palmelor si capului, in ambele sensuri. 5. Flotari ca in pozitia descrisa la pct. 2.

8. ntinderea tendoanelor genunchiului Stnd aezat cu ambele picioare ntinse n fa apleac-te treptat nainte, din olduri. Nu executa aceast ntindere curbnd spatele i innd capul nainte, deoarece poi provoca deformri ale coloanei.

86

CIRCUITUL UNUI VELIST

Pentru aceia dintre voi care vor sa mearga la Olimpiada in zece ani, si pentru acei indivizi care nu suporta sportul practicat la scoala, iata un Circuit pe care-l poti face acasa, de cateva ori pe saptamana. Cuprinde exercitii pentru muschii spatelui si pentru cei folositi la statul in chingi. Inainte de a incepe circuitul, asigura-te ca ai facut incalzirea si intinderile. Fixeaza-ti obiectivele de atins pentru fiecare

exercitiu, practicand fiecare exercitiu timp de 30 secunde si inregistrand rezultatele, luand o pauza de 1 minut dupa fiecare exercitiu. In urmatoarea etapa, treci prin fiecare exercitiu, pe rand, executand numarul de repetari stabilite mai devreme pentru fiecare. Repeta suita de exercitii de trei ori (trei serii).Cronometreaza-te si scrie rezultatele pe hartie. De fiecare data cand parcurgi circuitul, incearca sa-ti imbunatatesti rezultatul.

1. Cvadricepi. Stai ntr-un picior cu cellalt ndoit la 90 grade, pornind de la genunchi. Dac este nevoie, te poi sprijini cu o mn de un perete. ndoaie uor piciorul liber, astfel nct s fac un unghi de 20 grade cu orizontala. ine-l aa timp de 1 secund. Apoi ndreapt-l din nou. Repet micarea de 5 ori, apoi schimb piciorul.

2. Alergare pe loc. Mic-i braele energic. Ridic picioarele cam la 10 cm fa de podea. Numr de cte ori atingi cu piciorul stng podeaua.

87

3. Ridicri de trunchi cu rsucire. Stnd ntins pe spate cu degetele prinznd lobii urechilor i genunchii ndoii la 90 grade, ridic-te astfel nct s atingi genunchiul cu cotul opus.

5. Rezemat de perete. innd genunchii ndoii la 90 grade, "aeaz-te" pe un scaun imaginar, cu spatele rezemat de perete i braele ncruciate, fr s te miti timp de 30 de secunde.

4. Extensii ale picioarelor pe spate. ntindete pe burt. Avnd genunchii drepi, ridic un picior, innd oldurile n contact cu podeaua. ine-l n aer un moment, apoi coboar-l ncet. Repet micarea de 5 ori, dup care schimb piciorul.

6. ntinderea muchilor flexori ai spatelui/abdominali. Stai ntins pe spate, cu genunchii indoii la 90 grade, cu tlpile lipite de podea i nu prinse de o bar sau de o banc. Cu minile pe urechi, ncordeaz muchii abdominali, i ridic uor capul i umerii, pn cnd spatele inferior ncepe s se dezlipeasc de pe podea. Apoi revino ncet la poziia iniial. Expir aerul la ridicare i inspir-l la coborre.

88

7. Plimb-te n jurul picioarelor. ncepe n poziia pentru flotri i, folosind numai braele, descrie un cerc in jurul picioarelor (360). Dac nu ai spaiu pentru un cerc ntreg, mergi de la un cap la altul trecnd prin poziia de 90 grade i numar "arcurile de cerc efectuate".

10. Urcri/coborri pe o treapt. Folosete un scaun solid sau o bancu. Urc cu un picior, urc i celalalt picior, coboar-l pe primul pe podea, coboar-l i pe cellalt, repet micrile, inversnd piciorul care conduce. 8. Izometria cvadricepsului median. Stai cu picioarele ntinse, cu minile aezate chiar pe rotulele genunchilor. Contract cvadricepii, n special partea din interiorul pulpei. Numr pn la 5, apoi relaxeaz-te.

9. Flotri.

REZISTENA Pentru a-ti dezvolta rezistenta, trebuie sa faci jogging, sa alergi, sa mergi pe bicicleta sau sa inoti cel putin 20 minute, de trei ori pe saptamana. Un fanatic poate incerca un "Ciclu aerobic": Jogging - 5 min. Broscute - 30 sec. Alergare cu 1/2 din viteza - 2 min. Flotari - 30 sec. Sprint 100 m, jogging 100 m - 2 min. Genuflexiuni - 30 sec. Alergare cu 1/2 din viteza - 2 min. Alergare pe loc cu genunchii la piept 30 sec. Alergare cu 1/2 din viteza - 2 min. Sprint 100 m, jogging 100 m - 2 min. Jogging - 2 min.

89

genunchiul este indoit peste 20 grade. Rezultatul este ca rotula aluneca in exterior si se freaca de proeminenta exterioara a femurului, provocand roadere si durere. Soluia aplicabil la Optimist Incearca sa iesi in chingi la fel ca Laseristii. Regleaza-ti chingile intinse, pozitionate la inaltime in barca si iesi in afara cu genunchii indoiti nu mai mult de 20 grade. Cu putin exercitiu aceasta pozitie nu va fi mai obositoare decat cea clasica, si in plus, vei avea avantajul de a fi mai departat fata de apa, deci va fi mai putin probabil sa fii atins de valuri. Exercitiile speciale pentru cvadricepsii mediani (Circuitul velistului 1. si 8.) sunt foarte indicate. Nu te antrena cu greutati ! In timp ce coloana este in crestere, capetele oaselor sunt moi. Folosirea greutatilor la antrenamente poate cauza deformarea permanenta a coloanei, care conduce la dureri de spate si sensibilitate pentru intreaga viata.

STATUL N CHINGI
Intr-un raport al Dr. Frank Newton (fost consilier medical onorific al Asociatiei Engleze de Yachting) se subliniaza frecventa crescuta a aparitiei problemelor la genunchi la tinerii velisti (des intalnite si la velistii mai varstnici !). Aceste probleme se datoreaza, conform Dr. Newton, stilului periculos de a iesi in chingi. Majoritatea velistilor ies in chingi pe bord, cu genunchii indoiti si cu corpul in forma de S. Dr. Newton spune ca stilul Laser de iesit in chingi, cu genunchii indoiti nu mai mult de 20 grade este mai putin probabil sa provoace accidentari. Acest lucru se datoreaza faptului ca tragerea in lateral a principalului muschi al cvadricepsilor este echilibrata atunci cand genunchiul este drept, de tragerea muschiului median al cvadricepsilor. Acest muschi median inceteaza sa mai lucreze corect atunci cand

MNCAREA PENTRU ENERGIE, BUTURA PENTRU FITNESS

Energia este stocata in corpul tau sub forma de glicogen. Este important sa ai in corp cat mai mult glicogen posibil, atunci cand ajungi la o competitie majora. n sptmna dinaintea concursului: 1. Bea multi carbohidrati. Carbohidratii complecsi = paine, cereale, spaghetti, orez, cartofi, fasole, mazare, linte, legume radacinoase, fructe (bananele sunt minunate), biscuiti, cereale, batoane musli, prajituri, budinci, iaurturi dulci cu fructe, sucuri de fructe. Carbohidratii simpli = ciocolata, gem, marmelada, miere, glucoza si desigur, zahar (in combinatie cu bauturi si cereale la micul dejun). 2. Redu antrenamentele.

90

3. Evita mesele copioase. Bea putin si des crescand ratia de lichid. n timpul concursului Inainte de concurs, cauta un tip de baton energizant pe care-l agreeezi si cumpara-ti destule pentru a fi scutit de cumparaturi. Majoritatea batoanelor cu ciocolata contin carbohidrati simpli si ofera numai o crestere a energiei de scurta durata. Batoanele musli sunt mult mai bune. In seara din ajunul concursului, serveste o masa usoara. In dimineata concursului, serveste un mic dejun usor, cu carbohidrati si lichide din belsug. Carbohidratii complecsi sunt cei mai buni. Rezerva-ti cateva ore pentru digerarea corecta a hranei inainte de inceperea curselor. Incearca sa mananci simplu in timpul concursului. Alege alimentele cu care esti obisnuit, evita lacomia si mancarea nefacuta sau condimentata si bea bauturi racoritoare nealcolice. Butura In timpul concursului si al antrenamentului, soarbe periodic lichide. Inainte de a concura, bea 250-500 ml de apa rece; formarea urinei este redusa in timpul antrenamentelor, deci pauzele de urinare nu vor mai fi necesare. La intecerile pe canicula, vei transpira mai mult si va trebui sa bei mai mult. Evita tabletele sarate nu vei avea nevoie de ele. Nu recomand bauturile isotonice, bogate in calorii in timpul concursurilor, deoarece acestea pot creste continutul de zahar din sange, care poate mari cantitatea de urina produsa. Ramai fidel apei sau sucurilor de fructe diluate. Dup curse Bea lichid si ceva carbohidrati, de preferat complecsi, incepand cat mai devreme posibil dupa terminarea unei curse. La sfarsitul zilei de concurs, incepe sa te realimentezi imediat

cu carbohidrati complecsi pentru a acorda cat mai mult timp refacerii rezervei de glicogen. Dupa venirea la mal, procesul de nutritie va continua.

SCHIMBAREA FUSULUI ORAR

Probleme Schimbarea fusului orar poate provoca unui concurent oboseala in timpul zilei si insomnii noaptea. Daca diferenta de fus orar intre casa si locul concursului este considerabila, trebuie petrecut un timp suficient pentru acomodare, inainte de inceperea concursului. Adaptarile pot fi incepute in zilele dinaintea deplasarii, in timpul zborului si in primele cateva zile dupa sosire. Zburnd spre vest Trebuie sa-ti intarzii ceasul biologic, lucru pe care-l poti incepe in zilele dinaintea plecarii, culcandu-te si sculandu-te cat mai tarziu posibil. In timpul zborului, potriveste-ti ceasul la noua ora locala si incearca sa dormi in timpul noii nopti si sa stai treaz in timpul noii zile. La locul desfasurarii concursului, forteaza-te sa mergi la culcare la ora potrivita, iar daca te trezesti mai devreme, leneveste si ramai tacut pana la ora potrivita pentru sculare. Incearca sa iei mesele la fel ca acasa, la orele la care le servesti in mod normal, dar corespunzator orei locale. Zburnd spre est Mergand in aceasta directie, va trebui sa iti devansezi ceasul biologic. Mergi la culcare si scoala-te mai devreme, timp de cateva zile inaintea plecarii si potriveste-ti ceasul la noua ora locala, inca inainte de a te urca in avion. La locul de desfasurare al concursului, vei avea dificultati la trezire si te vei simti obosit dimineata, dar nu te vei simti obosit cand localnicii se retrag la culcare. Forteaza-te sa te scoli si sa faci cateva

91

tipuri de exercitii usoare dimineata (plimbare, jogging, sau navigatie usoara). Culca-te la ora locala, la care te culci acasa, odihnindu-te chiar daca nu poti sa adormi.

RUL DE MARE
Cum se previne acesta: 1. Ia pastile impotriva raului de mare. Testeaza diferite tipuri acasa, pana cand gasesti una care elimina senzatia de rau. Iale in dozele si la orele descrise in prospecte. In mod particular, ia-le atat in noaptea din ajun, ca si in ziua concursului. 2. Ia dulciuri cu tine si suge-le in mod regulat orz cu zahar, bomboane mentolate, glucoza. 3. Gaseste-ti o ocupatie, continua sa navigi in special daca incepi sa te simti obosit, lucru care constituie primul semnal de alarma. Nu te opri, ci incearca sa rezisti ! 4. Intre regate, ridica-te in picioare si priveste orizontul, in loc sa privesti valurile sau leganarea barcii. 5. Pastreaza-ti corpul incalzit - celor inghetati li se face rau mai repede ! Fa exercitii de incalzire pe apa. 6. Gandeste pozitiv : "Ce vreme buna pentru planaj !", "Pot face fata !", "Sa trecem la treaba!"; si nu : "Oh, urasc asta. O sa mi se faca rau in curand !". 7. Poti avea greata si totusi sa castigi curse de yachting. Multi dintre cei mai buni velisti nu se simt bine pe o mare agitata, dar ei nu lasa raul sa-i doboare. Uita de senzatia de greata si concentreaza-te la cursa ! Pastreaza-ti atentia indreptata spre ceea ce ai de facut, nu lasa mentalul sa-ti afecteze randamentul si deciziile care privesc rezolvarea eficienta a cursei.

Att timp ct eti ocupat cu ceva, rul de mare este puin probabil s constituie o problem.

PRINI I ANTRENORI

Partea a VI-a

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

13 PENTRU PRINI
O AMBIIE PREA MARE ?
Cunoastem cu totii imaginea populara a parintelui de Optimist, strigand copilului sau care vine la mal plangand: Ti-am spus sa mergi pe partea stanga a stransului !. Desigur, marea majoritate a partinilor de Optimisti nu sunt asa, dar exista cativa care dau celorlalti un renume prost. Noi toti dorim copiilor nostri numai reusite, ne emotionam cand acestia reusesc si ne precipitam cand ceva nu merge bine. Un parinte obisnuit care participa la o regata este: 1. Are ambitia ca fiul sau sa castige. 2. A investit masiv in materiale, echipamente, benzina, cazare si si-a petrecut multe sfarsituri de saptamana nefacand decat sa urmareasca circuitul concursurilor de Optimist. 3. Poate sa se gandeasca la o lista de lucruri pe care le-ar fi facut daca s-ar fi aflat in alta parte. 4. Este rece, incapabil sa vada ce se intampla pe apa, se bucura si apoi se intristeaza auzind vestile deformate de la acei partini cu telescoape foarte puternice. 5. In general, considera ca fiul sau ar putea si ar trebui sa fie mai bun. Obligaie si insucces Nici unul din punctele de mai sus nu-l vor ajuta pe copil sa navigheze mai rapid, dar i pot da acestuia sentimentele de obligatie si insucces, adaugandu-se la stresul navigatiei cu barci competitive. Tanarul velist vizat, poate fi ambitios si talentat, sau cu abilitate si motivatie medie. Acesta sau aceasta poate naviga datorita unor motive care nu coincid cu ale partinilor: 1. Independenta de pe apa. 2. Deoarece prietenii naviga si ei. 3. Gasesc distractiv sa se dea in barci. 4. Fiind indemnati de partini, dar mai degraba ar "Asculta muzica, s-ar juca la calculator, s-ar plimba sau ar juca mini Rugby". Motivele Ca partini, trebuie sa vedem de ce i ducem pe copiii nostri sa invete sa navigheze. Este o ambitie izvorata din frustrarea noastra, sau credem ca avem ceva valoros care merita sa fie transmis copiilor ? Putem urmari sa-i inspiram pe copiii nostri cu entuziasmul si placerea noastra de a naviga, dar trebuie sa-i lasam sa le descopere ei insisi. Ei se afla la o varsta la care sunt foarte receptivi si, cu siguranta, vor face ceea ce vrem noi sa faca, dar, va veni momentul cand isi vor pierde interesul pentru sport daca nu-si vor gasi propriile motivatii de a-l continua. Trebuie sa fim sensibili la atitudinea copiilor nostri fata de competitie si fata de dorintele lor, atat in navigatie, cat si in viata de zi cu zi. Foarte putini oameni sunt capabili sa castige campionate nationale si internationale sau Olimpiade. Trebuie sa le asiguram copiiilor suportul corespunzator nivelului la care acestia vor sa participe, decat sa-i acuzam mereu ca ar trebui sa mearga mai bine.

AJUTORUL PRINILOR
Fizic - Casa si masa, protectie, ajutor. Emoional - Intelegere, discernamant, comfort psihic, sprijin, dragoste parinteasca, incredere, intuitie, consecventa, realism, inspiratie. Financiar - Fonduri pentru barca, echipament, imbracaminte, deplasari, cazare si masa.

94

Logistic - Transportul la club pentru antrenament, reuniuni cu participare larga, concursuri nationale si internationale, rezolvarea cazarii si hranei necesara pe apa si pe mal. nsoitor - Verificarea, repararea, intretinerea, asistenta la lansarea pe apa si la acostare. Factor de sprijin - Tot timpul.

UN REZULTAT NEGATIV Nu ncepe sa niri ce s-a gresit, atat

timp cat ei vin la mal. Lasa-i pe ei sa porneasca discutia daca doresc; daca nu, incearca sa eviti discutarea evenimentelor pana cand acestia s-au linistit. Incearca si contribuie la refacerea copilului tau. Dupa o cursa slaba, sportivii de toate varstele au nevoie de un timp de refacere emotionala, inainte de a putea gandi limpede si analitic. Mediteaza si nu ceda impulsului de a-i reprosa ca a facut cea mai slaba cursa a vietii lui. De cat timp ai nevoie ca sa-ti revii, inainte de : 1. a te purta politicos cu cineva ? 2. a te pune in pielea copilului ? 3. a vorbi cu copilul ? 4. a-i controla limbajul trupului (ndoirea n afara a umerilor, privire fioroasa, miscari care irita ?). 5. a comenta cursa obiectiv, fara a-i transmite copilului dezamagirea ta ? Prerea copilului Copilul tau ar putea sa cunoasca mai multe despre navigatie decat ai putea tu vreodata si cu siguranta, va sti mai multe despre ce s-a intamplat pe apa. Acesta poate fi crunt dezamagit de rezultat, stiind ca vei fi dezamagit la randul tau si va fi nefericit inainte ca tu sa scoti vreo vorba. In aceste cazuri, am vazut tineri

velisti care nu vroiau sa vina la mal si sa vada reactia partinilor lor. Incearca sa nu spui nimic; da-i un ragaz si dezarmeaza-i barca. Mai tarziu, seara, dupa relaxare si cina, veti fi amandoi intr-o stare de spirit mai buna, pentru a aborda problema logic si realist. Arata-i ca orice sar intampla, il iubesti si crezi despre el ca este mare ! Trateaza-l in acelasi mod indiferent daca castiga sau pierde si incearca sa te comporti firesc, pe drumul catre casa, chiar si dupa un dezastru total. Fii sensibil la nevoile lui si incearca sa intelegi starile prin care trece. Da-i copilului posibilitatea sa se dezvolte ca o persoana independenta. Incearca sa afli ceea ce simte in realitate copilul pentru sport - il practica doar ca sati faca tie pe plac ? Lauda si subliniaza lucrurile bune pe care copilul tau le-a facut in timpul cursei. Ridica-i moralul si evita comentariul nesabuit care il poate dobori. Sa ai aspiratii realiste pentru copilul tau. Sa nu fii niciodata sarcastic. Incurajeaza-ti copiii sa participe si la alte sporturi. Nu te certa cu ceilalti partini, nu-i supara pe adversarii copilului tau. Lasa-l pe antrenor sa-si faca meseria, nu-i submina autoritatea. Prinii capabili s antreneze Fii atent sa nu limitezi capacitatea copilului de a-si folosi propriile cunostinte si judecati. Velistul trebuie incurajat sa-si dezvolte capacitatea de a se antrena singur, de a-si analiza obiectiv performantele si de a-si stabili obiectivele propriului antrenament. El trebuie sa-si decida propria tactica, dupa ce a ascultat parerile "expertilor". Partinii cunoscatori in domeniu vor trebui sa conlucreze cu antrenorul. Daca nu sunt de acord cu

95

aspectele teoretice sau practice care se invata, ar trebui sa discute subiectul respectiv in liniste, intr-un cadru restrans. Un antrenor care este si parinte, nu trebuie sa-si favorizeze propriul copil. El trebuie sa fie sigur ca este privit de propriul copil numai ca antrenor, in incinta bazei si a perimetrului de navigatie, atunci cand lucreaza. In caz contrar, isi va pierde obiectivitatea.

cum ar fi hrana, lenjeria, asistenta medicala, transportul si activitatile de pe mal. Participant la transportul si mpachetarea barcilor, la controlul si armarea barcilor inchiriate astfel incat sa se potriveasca cu fiecare velist, la modificarea barcilor in timpul masuratorilor, la reparatiile care au loc, la lansarea barcilor la apa, la programul de refacere pe mal. Acorda ajutor pe apa, in timpul antrenamentelor, asigura securitatea membrilor echipei. Ajutor al antrenorului Majoritatea partinilor vor veni desigur, ca spectatori, dar aproape sigur, copiii acestora vor aprecia prezenta lor, chiar daca nu accepta acest lucru pe fata. Intotdeauna este bine sa ai suporteri in jur, iar echipa va fi impinsa inainte de acestia. Daca apare o problema serioasa in legatura cu un copil, experienta lor unica de partini poate conta de asemenea in aranjarea lucrurilor. Un parinte poate fi rugat de antrenor sau de conducatorul delegatiei sa urmareasca avizierul pentru a vedea modificarile aparute in instructiunile de cursa, sa extraga rezultatele, anunturile de protest impotriva concurentilor, anunturile de intalniri, etc. Partinii pot fi de asemenea foarte utili, ajutand la masurarea barcilor, fiind atenti sa minimalizeze efectele acestui moment stresant pentru concurenti. Partinii trebuie in orice caz, sa tina cont de parerea antrenorului, daca acesta considera ca un sportiv ar avea mai mult de castigat daca ar fi lasat sa se descurce singur. Uneori i este greu unui parinte sa recunoasca ca in atmosfera foarte incarcata a unui concurs international, tensiunea sa este transmis si copilului su.

CAMPIONATE INTERNAIONALE
Partinii au o contributie valoroasa si necesara intr-o echipa de yachting internationala. Antrenorul desigur, isi va asuma responsabilitatea pentru problemele legate de antrenamente si concursuri, dar, acasa, sportivii vor beneficia de sprijinul unuia sau al ambilor partini, care pot indeplini urmatoarele atributii: Manager/ Conductor de delegaie Raspunde de zborurile cu avionul, cazarea si masa, comunicarea cu organizatorii, participarea la adunari, sta impreuna cu echipa si este receptiv la nevoile acesteia,

14 ANTRENORUL IDEAL
S antrenezi Optimiti, constituie o experienta plina de satisfactii, incepand cu bucuria nevinovata de a privi un grup de copii care planeaza si striga in drumul lor cu vant de pupa pe Forta 6 si terminand cu agonia si emotia pura a sprijinirii talentatilor participanti la un concurs international. Standarde diferite Sa antrenezi la standard national, implica parcurgerea in mod repetat a teoriei, pana cand aceasta este asimilata. Manevrarea barcii si exercitiile de baza trebuie repetate pana cand controlul barcii intra in reflex, iar increderea si indemanarea sunt la un nivel inalt. In special velistii de top la nivel national, vor avea cunostintele necesare pentru a accede la standardul international de top. Provocarea lor este sa-si foloseasca efectiv cunostintele dobandite. Acest lucru necesita un mod diferit de a antrena, in care incurajarea, promovarea si suportul tehnic devin mai importante, pe masura ce sportivul isi dezvolta propriile aptitudini de navigatie si auto-antrenare. Diferenta dintre standardul de top national si cel international este enorma. Velistii nu reusesc sa realizeze volumul de munca necesar. Antrenorul este Profesor/Antrenor, Prieten, Analist al performantei, Cel care motiveaza, Partizan al disciplinei, Consilier, Cel care promoveaza, Expert tehnic, Cercetator, Manager/Administrator, Agent de publicitate. Predarea Predarea cunostintelor si aptitudinilor avansate de navigatie este prima sarcina a unui antrenor de Optimist. Antrenarea Aceasta implica stabilirea exercitiilor potrivite atat de pe apa cat si de pe mal, care contribuie la dezvoltarea calitatilor navigatiei de top. Programarea Anul competitional trebuie sa fie programat astfel incat sa cuprinda competitiile majore urmarite, pentru a permite sportivilor sa atinga varful de forma la acele date. Fiecare program de antrenament anual, trebuie sa cuprinda toate aspectele navigatiei cu barca. Avand trialurile de selectie pentru lotul national in lunile Aprilie/Mai si principalele Campionate nationale si internationale in lunile Iulie/August, concursurile din emisfera nordica trebuie sa se desfasoare de la inceputul lui Ianuarie si pana in Aprilie, cu sesiuni de cizelare inainte de Campionate. Expuneri si dezbateri Perioada de concentrare a unei persoane tinere variaza de la 5 min. la varsta de 10 ani, pana la 20 min. si mai mult la varsta de 15 ani. Planifica sa-ti intrerupi expunerile cu intrebari, demonstratii, poze, sau testari pentru a pastra atentia copiiilor. Expunerile trebuie sa fie scurte si simple, dar nu copilaroase. Conceptele complexe trebuie explicate clar si simplu, cu ajutorul desenelor, barcilor in miniatura si a demonstratiilor. Materialele lungi si plicticoase, cum ar fi regulile de cursa, pot fi impartite in segmente de 10 min., cu reluarea acestora in timpul intrebarilor, atunci cand sunt analizate incidente reale. Fii pregatit sa renunti la o expunere si sa iesi pe apa, daca audienta si-a pierdut concentrarea.

97

Foloseste succesiunea: Prezint/Arat/Aplic: descrie un lucru, demonstreaza-l si apoi pune-i pe copii sa-l incerce. In primul lor an, velistii mai tineri s-ar putea sa nu retina sau sa aprecieze in totalitate importanta unei anumite informatii, dar, dupa ce revin la acel subiect peste cativa ani, aceiasi velisti devin capabili sa dea lectii ! Foloseste reluarea periodica pentru a fixa lucrurile in minte. Aceasta poate fi facuta inainte de inceperea primei expuneri a zilei, sau poate fi inclusa in discutiile din timpul zilei, sub forma de intrebari. Este foarte eficient ca sportivii de top sa comenteaze si sa se implice cat mai mult posibil in cadrul acestor discutii. Planifica-ti expunerile atunci cand sportivii sunt odihniti in primul rand, sau dupa masa de pranz. Temele complexe pot fi abordate la sfarsitul zilei, ca o optiune pentru sportivii mai maturi. Comunicarea Incearca sa faci totul astfel incat orice velist sa se simta bine in timpul antrenamentului. Nu fii sarcastic, nu fa glume proaste si nu rade de indivizii tineri sau sensibili. Nu le pune intrebari

incuietoare, care sa-i predispuna la greseli. Este mai bine sa nu incepi intrebarile cu De ce ?, fiindca acestea denota dezaprobare. Incearca sa le incepi cu : De ce ?, Cand ?, Unde? Cat de mult ? Cati? Incurajeaza-i pe sportivi sa-si spuna cum se descurca si ceea ce cred ei despre un anumit lucru, dezvoltand o tehnica de interogare eficienta. Incepe cu intrebari generale si apoi treci la intrebari mai detaliate, folosind cuvinte simple. Daca pui o intrebare, trebuie sa asculti cu atentie raspunsul, sa-l analizezi in gand si sa te folosesti de cuvintele celui care a raspuns pentru a schita urmatoarea intrebare. Acest lucru va spori gradul de intelegere al velistilor si ii va ajuta pe acestia sa formuleze raspunsuri si idei noi. Peste toate acestea, mentine-ti buna dispozitie la toate ocaziile legate de pregatire si concursuri, desfasurand activitati variate si cu multe pauze pentru gustari. Orarul zilnic al unui antrenament tipic: 09.00 - Echiparea, armarea barcii, pregatirea de iesit pe apa. 10.00 - Reluarea subiectelor practice si teoretice din ziua precedenta. 10.05 - Expunere/discutii.

98

10.25 - Reguli de cursa (o regula sau un incident). 10.35 - Instruire si stabilirea obiectivelor zilei. 10.40 - Lansarea la apa. 10.55 - Exercitii de manevrare a barcii. 11.25 - Exercitii pentru start. 13.00 - Venirea la mal. 13.30 - Expunere/discutii/reguli. 13.50 - Instruire. 13.55 - Lansarea la apa. 14.10 - Cresterea vitezei barcii (doi cate doi). 14.30 - Intrecere cu un adversar. 15.45 - Regata (lunga). 17.00 - Venirea la mal, dezechiparea, dezarmarea barcilor. 17.20 - Analiza zilei /prezentare video/servirea ceaiului. 17.40 - Optional : psihologie! 18.00 - Plecarea acasa. Instruire/Analiz Inainte de a iesi pe apa, este important sa subliniezi obiectivul lectiei si sa detaliezi activitatile care vor avea loc. La intoarcerea la mal, fiecare activitate va fi discutata, si evaluata. Fiecare velist trebuie incurajat sa spuna cum s-a descurcat. Orice incident aparut poate fi discutat si vor fi trase concluziile respective. Analiza constituie probabil cea mai importanta lectie a zilei, deoarece aici se pot ilustra cu exemplele vesele de pe apa, punctele importante ale teoriei, intr-un mod usor de inteles. La sfarsitul fiecarei lectii, este foarte important ca sportivii sa poata discuta cu tine intre patru ochi, pentru lamurirea unei probleme, sau fixarea unei notiuni.

CAUT S-I CUNOTI CT MAI BINE SPORTIVII

Petrece cat mai mult timp impreuna cu ei, la antrenamente si observa-le reactiile de pe apa si de pe mal, comportamentul, manifestarile exterioare, etc. Intotdeauna fii dispus sa discuti cu ei despre orice, la club, acasa si la telefon. Cauta sa faci cunostinta cu parintii fiecarui elev, sa afli situatia familiala si situatia la invatatura a elevilor, pentru a fi constient de influentele exterioare pe care le sufera acestia. Identifica un model individual de a face fata la stresul concursului si ajuta-l pe fiecare sa gaseasca modalitatile de a urma acest model. Identifica cum este cel mai bine sa reactionezi atunci cand lucrurile merg prost. Emotiile pot fi greu de combatut mania, frustrarea sau dezamagirea trebuie tinute sub control sau infranate, altfel performanta are de suferit. Cauta sa cunosti comportamentul social al unui velist abilitatea sa de a se integra intr-un grup si de a interactiona cu succes. Timizii singuratici trebuie ajutati sa-si gaseasca locul in cadrul grupului.

ANALIZA PERFORMANEI
Identificarea punctelor tari si slabe de ctre antrenor Folosete o observare atent. De ctre sportiv Foloseste chestionarele si graficele de atingere a obiectivelor. Antrenorul poate identifica slabiciuni nerecunoscute.

99

De ctre un alt velist Foloseste un velist amic cu primul, pentru antrenament in doi. Stabilirea obiectivelor Urmareste sportivii care-si stabilesc obiective nerealiste si care, in consecinta, nu sunt niciodata satisfacuti. Incurajeaza stabilirea unor obiective realiste. ncrederea Incurajeaza inregistrarile facute in jurnale si carnetele cu fiecare rezultat bun obtinut, increderea va creste. Unii velisti, in special fetele, considera startul ca fiind dificil, datorita copiiilor tupeisti, plini de ei. Spune-le acestora ca sunt buni, aminteste-le de succesele obtinute, fa exercitii in care ei trebuie sa ajunga in puncte stabilite de pe linie, in conditii de presiune. Fii sigur ca acestia cunosc foarte bine dedesubturile regulilor care privesc startul, ca pot striga Protest , pot arata steagul de protest si ca se pot concentra la start, toate in acelasi timp. Confera-le increderea in ei insusi ca pot naviga pe orice vreme, oricand, oriunde, ca nu au de ce sa se teama de vant si de apa. Lauda Urmareste sa-i lauzi pe toti velistii, dar fi selectiv cu laudele adresate sportivilor de top lauda-le eforturile si seriozitatea, mai mult decat rezultatele. Crede in potentialul lui/ei, dar nu te astepta mereu la o evolutie a acestora pe apa fara greseala, perfecta si matura. Cand acestia gresesc, nu-ti retrage laudele pentru nivelul bun al evolutiei lor pe apa. Nu uita ca velistii nu vor sa faca greseli.; ei le vor recunoaste si se vor simti profund dezamagiti de un rezultat slab. Am fost cu totii in aceasta situatie, in care stiam exact ceea ce aveam de facut, dar in cursa totul a mers anapoda. Este unul din minunatele lucruri despre navigatie care ne invata ca imprejurarile variaza in mod constant, iar victoria este rareori sigura. Rolul

antrenorului este mai curand de a suporta decat de a-i critica sau de a zbiera la ei !

NCURAJAREA DE A FI PROPRIUL LOR ANTRENOR

ncurajeaza sportivii: Sa gandeasca separat si obiectiv. Sa-si analizeze propriile calitati si defecte si sa-si foloseasca cunostintele pentru a-si fixa obiectivele realiste atat pentru antrenamente cat si pe termen lung. Sa-si dezvolte capacitatea de analiza continua a performantelor, astfel incat sa poata monitoriza progresul facut in indeplinirea acelor obiective. Sa-si identifice emotiile negative si sa le invinga in timpul concursului.

SPIRITUL DE ECHIP
Incearca cu embleme pe tricouri si bluze. Incearca cu un fanion sau o emblema pe barci, echipamente de navigatie, genti, masini. Foloseste o salupa destinata numai antrenorului echipei, care sa poata fi usor recunoscuta. Foloseste un strigat specific de lupta Oggie! Oggie! Oggie!. De asemenea, creaza-ti o imagine personala.

DISCIPLINA
Comporta-te exact asa cum ai vrea sa o faca velistii tai; fii corect, politicos si intelegator. Ca antrenor, trebuie sa fii atat judecator cat si calau, iar dupa o lunga zi de antrenament poti fi obosit si nu la fel de patrunzator ca de obicei. Anumite activitati, dintre care cea mai rea este cursa pe echipe, produc incidente cu incarcatura emotionala, care se petrec intre sportivii

100

obositi. Leganarea scurta a barcii poate provoca frustrare si manie, indiferent daca a fost corecta sau nu. Incalcarile minore sunt de obicei cele mai usor de trecut cu vederea. Cazurile mai serioase pot fi chemate spre rezolvare la salupa antrenorului. De obicei, un cuvant pasnic, plin de intelegere dar ferm, va pune lucrurile la punct. Daca exista o disputa intre doi membri ai unor echipe diferite, cheama-i pe ambii la salupa si rezolva-le problema. Vorbeste-le pe un ton linistit si fii in totalitate corect si impartial. Daca se dovedeste clar ca un velist nu se poate controla, propune-i sa ia o pauza la urmatorul exercitiu. Sanctiunea finala va fi sa trimiti pe cineva la mal, dar nu am fost niciodata nevoit sa fac acest lucru. Nu uita ca iesirile emotionale necontrolate se pot datora nu numai circumstantelor directe, ci si modificarilor hormonale din timpul pubertatii, timiditatii, problemelor familiale, problemelor de relatii interumane, problemelor materiale sau de la scoala. Factor de sprijin/ cercetator/ expert tehnic/ analist al performanei Il ajuti pe velist sa inteleaga instructiunile de cursa, sa se descurce la un protest, sa depaseasca necazurile. Culegi informatii privind curentii, prognozele meteo, opiniile expertilor, noile idei aparute. Raspunzi sau cauti raspunsul la orice intrebare relevanta, furnizezi sportivilor de top informatiile de care au nevoie pentru a le folosi in goana lor dupa rezultate.

unei regiuni, timp de mai multi ani. Varsta ideala a membrilor grupului: 8-12 ani. Antrenarea pe termen scurt a unei echipe, in vederea pregatirii pentru un concurs important. Antrenarea individuala a unui velist de top, remarcabil. Majoritatea Olimpicilor sunt antrenati individual, sau impart acelasi antrenor impreuna cu pana la doi alti sportivi. Acest lucru este neobisnuit la clasa Optimist, desi unii parinti incearca sa indeplineasca acest rol.

SCENARII DE ANTRENAMENT
Antrenarea pe termen lung a unui grup format din velisti de top national, din velisti competenti ai unui club sau ai

Antrenarea pe termen lung Cu grupuri de 12 velisti sau mai putini, acesta constituie cel mai multumitor si mai productiv aranjament. Este neobisnuit ca un velist sa fie in varful ierarhiei clasei Optimist mai mult de patru ani. Antrenarea pe termen lung peste aceasta perioada va fi foarte profitabila. Un antrenor bun isi va incuraja elevii sa-i asculte si pe alti experti si sa culeaga informatii de la orice sursa posibila. Acest mod de a antrena este cel mai bine facut la un club sau baza locala. Velistii ar trebui invitati sa se alature grupului aflat in pregatire atunci cand sunt capabili sa participe la o regata de nivel de club, vor sa concureze, sunt in stare sa se salveze singuri, au echipament adecvat. Un grup de antrenori de elita poate fi selectionat prin invitarea acestora pentru a antrena componentii Lotului National, care sunt dornici sa lucreze cu acei antrenori, foarte motivati sa-si imbunatateasca performantele si decisi sa se antreneze regulat, lucru care de obicei inseamna ca restrictiile geografice limiteaza participarea. Acest gen de grup ar trebui sa antreneze o perioada de cel putin sase luni.

101

Antrenarea pe termen scurt Antrenarea pe termen scurt a unei echipe care se pregateste pentru un concurs major, dureaza de obicei 2-4 sfarsituri de saptamana si o saptamana petrecuta la locatia concursului, chiar inaintea desfasurarii acestuia. Este de presupus ca iti cunosti sportivii foarte bine, dar perioadele de antrenament vor trebui folosite pentru a ajunge sa cunosti mai multe lucruri despre ei, atitudinea lor fata de concurs, pe parintii lor si perechile lor. Lucreaza cu fiecare velist, identificand dorintele lor precum si slabiciunile si punctele forte recunoscute de acestia. Elaboreaza planuri personale pentru perioada de antrenament si reevalueaza-le la mijlocul saptamanii, dupa fiecare sedinta de antrenament. Fa-ti o parere despre cum reactioneaza sportivii la stres, succese si esecuri. Fa-ti un plan de sustinere pentru fiecare velist. Pe apa, foloseste antrenamentul in doi, pentru reglaje, cresterea vitezei si a detectarii rotirilor de vant, navigatia pe borduri diferite ale traseului pentru a confirma efectele curbarilor de vant si ale brizelor marine. Lucreaza la starturi (in special la cele de la capatul din babord al liniei), la accelerare, aprecierea mijlocului liniei si dublarea balizelor. Cursele de perechi (de tip match race) dezvolta viteza barcii si calitatile de a invinge. Cursele pe echipe sunt distractive si trebuie folosite pentru relaxare, dar pot deveni deosebit de agresive si deci, trebuie strict controlate. In general, fii sigur ca orice vei organiza va da posibilitatea fiecarui individ sa-si atinga obiectivele proprii de antrenament, si nu scapa din vedere sa culegi informatii privind curentii si conditiile meteo specifice zonei unde va avea loc concursul, chiar inaintea evenimentului.

Msurarea brcilor Acesta constituie un moment apasator, chiar daca nu a fost gasit nimic in neregula. Trebuie sa fii prezent pentru a discuta cu cei care masoara despre orice neregula constatata. Asigura-te, folosind o copie actualizata a regulilor de clasa, ca interpretarea acestora este cea corecta, sau ca interpretarile alternative pot fi la fel de corecte. Un apel catre masuratorul sef trebuie avut in vedere intotdeauna. Este bine pentru cresterea moralului sa treci prin masurare cat mai devreme posibil, dar exista intotdeauna riscul de a fi implicat in controversele interpretarii unei reguli din acel an. Acestea sunt intotdeauna rezolvate inaintea inceperii concursului, dar pot nelinisti sportivii mai multe zile. Ramai calm, optimist si increzator in capacitatea ta de a trece peste problemele de masuratori, iar velistii tai vor ramane si ei calmi. Daca sunt necesare modificari atat la barci cat si la echipamentele acestora, deleaga un parinte competent, daca este posibil, care sa se ocupe de acest lucru. Trebuie sa te pastrezi deasupra acestor probleme de masuratori, mentinand echipa ocupata si sprijinind pe velistii incordati.

102

Concentreaz-te asupra concursului Parcurge instructiunile de cursa impreuna cu velistii, de indata ce acestia devin disponibili si asigura-te ca le-au inteles pe deplin. Readu in discutie punctele cele mai importante si mai neobisnuite la instruirile care vor urma. In dimineata primei curse, mentine echipa intr-o stare de concentrare si de optimism, prin activitatile de verificare si de armare a barcilor, prin instruirea/ discutiile care vor avea ca subiect previziunile legate de curent, vant, posibilitatea aparitiei rotirilor, cat si programul zilei respective. Velistilor trebuie sa li se dea informatii clare si precise inainte de a iesi pe apa. Da-le sfatul tau, dar nu le dispune tuturor membrilor echipei "sa ia startul de la capatul din babord al liniei si sa navige spre partea stanga a traseului". Nici macar previziunile antrenorilor internationali de top, nu trebuie crezute atat de mult, incat velistii sa urmareasca planul initial, indiferent ce sar intampla. Un velist de top este mai in masura sa observe ceea ce se intampla intro cursa si va trebui incurajat sa se gandeasca si sa decida singur ce are de facut, fara a se teme de reprosuri atunci cand vine la mal. Pe ap Ia salupa destinata antrenorului si iesi pe apa in zona de concurs, cu o ora inaintea inceperii primei curse, daca este posibil, remorcand echipa daca vantul este slab. Verifica vantul si curentul, atat in zona de start cat si a balizei din vant daca este posibil si transmite membrilor echipei - momentul cand trebuie sa-si faca ultimele reglaje ale barcilor. Arunca o privire la toate velele, ajuta la reglarea acestora daca este cazul, sau linisteste-i pe concurenti. Ancoreaza salupa si discuta cu ei tactici si sugestii. Retrage-te in afara zonei de concurs atunci cand ti se cere prin

instructiunile de cursa si urmareste startul daca este posibil, de langa capatul favorabil al liniei. Este aproape imposibil sa observi ce se intampla atunci cand numarul concurentilor este mare, astfel ca, in timpul curselor, incearca sa te relaxezi si sa monitorizezi vantul si curentul. Dupa cursa, cei care au mers bine, vor veni primii la salupa. Felicita-i, da-le mancarea si apa, dupa care afla ce s-a intamplat, de unde au luat startul, cum a suflat vantul si ce viteza au avut. Sfatuieste-i sa se retraga, pentru a manca, a bea si a urina. In cele din urma vor aparea si "dezastrele" zilei. Acestia vor dori sau nu sa povesteasca ce s-a petrecut. Ar trebui sa-i cunosti destul de bine, incat sa stii cum sa procedezi. Hraneste-i, regleaza-le barca daca este nevoie si ofera-le sansa sa vina la tine in salupa pentru a se odihni. Cu destul timp inainte de noul start, pune-i sa faca exercitiile de incalzire inainte de a se concentra la noul start. Mergnd la mal Dupa ultima cursa a zilei, ridica steagul, treci pe la fiecare velist, pe rand si lauda-i /incurajeaza-i dupa merit. Da-le ceva de rontait si de baut si remorcheaza-i daca vantul este slab. Nu initia sau incuraja discutiile despre cursele zilei, decat dupa cateva ore, pentru a permite sportivilor sa se impace cu rezultatele si sa-si priveasca performantele in mod obiectiv. Roaga-i pe parinti sa respecte aceasta regula; ideal ar fi ca parintii sa nu comenteze cursele cu sportivii, decat dupa sedinta de analiza a zilei. Barcile trebuie controlate si dezarmate, iar velistii trebuie sa se schimbe, sa se spele si sa serveasaca masa. Proteste Inainte de a pleca acasa, antrenorul trebuie sa serveasca o bere si sa astepte sfarsitul timpului de protest, pentru

103

a verifica daca exista proteste impotriva echipei sau modificari ale instructiunilor de cursa pentru ziua urmatoare. Protestele pot intimida un tanar sportiv care participa la primul sau mare concurs international. Ajuta-l, aducandu-i formularul de protest si regulamentul, dupa care, cu calm, discutati incidentul. Indruma-l pe velist spre cea mai eficienta modalitate de prezentare a cazului, atat pe hartie, cat si in fata comitetului de protest. Doar simpla ta prezenta in timpul asteptarii audierii, va aduce o alinare si un sprijin membrului echipei tale. Analiza zilei Tine sedinta de analiza a zilei dupa cina, la o ora stabilita inainte. Pentru fiecare cursa trebuie facuta o analiza atenta si trebuiesc notate punctele decisive. Antrenorul va trebui apoi sa vorbeasca cu fiecare sportiv in particular. Acest lucru ofera sansa acestora de a trece peste orice sentimente negative. Din fericire, perspectiva viitorului se va schimba si atitudinea fiecaruia va deveni mai optimista. Parintii cu experienta si putere de patrundere, pot participa la sedinta, dar tu trebuie sa fii constient de posibilitatea aparitiei unor posibile efecte de inhibare sau de schimbare a atitudinii, pe care acestia le pot produce asupra copiiilor. Acest lucru poate fi pus la punct in perioada de antrenament dinaintea concursului; daca ai dubii privind oricare dintre parinti, atunci ar trebui exclusi cu totii de la sedinta.

ECHIPAMENTUL ANTRENORULUI
alupa antrenorului Aceasta trebuie sa fie usor de manevrat, usor de carmuit si cu un control lin al acceleratiei. O barca gonflabila cu fundul rigid este cea mai potrivita pentru mare, desi structura de

rezistenta poate fi facuta pentru alte tipuri de barci, utilizate in alte scopuri - de exemplu tipul de Zodiac, cu fundul moale si gonflabil este bun pentru mare, elastic si usor de carat cand este dezumflat. Salupa trebuie sa fie dotata cu un sistem de ancorare care sa tina in toate conditiile - pe mare, o ancora de marime potrivita, cu cel putin 4 m de lant si o saula lunga. Salupa trebuie sa fie dotata de asemenea, cu o cutie de scule care sa contina o cheie de bujii, un set de bujii de rezerva, bolturi de rezerva asigurate cu splinturi, o saula de pornire de rezerva si o barbeta. Balize de curs Vei avea nevoie de cel putin doua balize, cu ancore si saule. Balizele gonflabile mici, cu steaguri, sunt foarte practice. Semnal sonor Cel mai ieftin si mai simplu este cu un fluier. Balene pentru vele Foloseste-le pentru sirul de semnalizari de start. Busol /girueta portabil Foloseste-le pentru detectarea rotirilor de vant. Cutie etan Foloseste-o pentru a purta unele din urmatoarele obiecte, dupa posibilitati: statie radio portabila VHF, in husa etansa, planseta cu clama si hartie, pixuri si creioane, cutit, cleste, surubelnita, cheie mica reglabila, banda adeziva din plastic, palmar pentru cusut vele, ac si a, banda adeziva pentru reparat vele si foarfeca, chei de impreunare, ge pentru vele, scota subtire din Kevlar, Regulamentul ISAF, ochelari de soare, crema de protectie pentru piele, dictafon in husa etansa, anemometru, binoclu. B pentru curentul marin Pentru a determina direcia curentului marin. Portavoce Pentru a micsora solicitarea corzilor vocale. Camer video In geanta sau cutie etansa. Pentru concursuri importante Piese de rezerva: carma si derivor, catarg, cabluri cu

104

scipeti pentru picuri, etc; mancare si bautura pentru toata trupa; un steag mare al echipei sau al tarii.

FILMAREA PE AP
Scopul De a demonstra o tehnica si o tactica bune; ca ajutor pentru reglaje; ca ajutor pentru vizualizare si repetitie mentala. Dezavantaje Poate fi plictisitoare; filmand de pe o barca mica in conditii de vant, te poti simti rau; atunci cand este folosita pentru a pune in evidenta greselile, poate provoca sportivului ingrijorare si pierderea increderii in sine. Aspecte practice Cine va filma ? Este dificil sa antrenezi si sa filmezi in acelasi timp. Din fericire, la clasa Optimist, se pare ca exista multi parinti experimentati care vor filma sub supravegherea ta. Desigur, este foarte important ca persoana care foloseste camera video sa fie familiarizat cu aceasta. Cu o barca stabila poti face filme mai bune, iar barcile mai mari sunt cele mai indicate. Nava de start este o platforma perfecta pentru poze, la start si la sosire. Cling filmul este folositor pentru a proteja camera de ploaie sau de stropii valurilor. O husa rezistenta la apa este de nepretuit. Sfaturi pentru filmare Intr-o barca mai mica, stai in picioare in punctul cel mai stabil, de obicei cam la un sfert de barca masurat din pupa, si incearca sa pastrezi orizontul in acelasi loc in cadru. Nu folosi zoom-ul la maximum. Va mari miscarea camerei. Niciodata nu indrepta camera spre soare, decat pentru a crea un efect artistic. Unghiurile de filmare trebuie sa fie ori perpendiculare pe directia miscarii, ori din fata sau din spate.

Redarea Prima oara, arata filmul fara comentarii. A doua oara, fa comentarii care sunt optimiste, constructive si fara adresa. Invita velistii sa-si comenteze propriile tactici. De fiecare data, acestia vor sti ce ar fi trebuit sa faca si nu au nevoie ca altcineva sa le arate greselile cu degetul !

MONITORIZAREA EVOLUIEI NTR-O REGAT

Atat la antrenament cat si la un concurs important, este util sa inregistrezi locurile cu fiecare ocazie posibila. Acest lucru te ajuta sa fii la curent cu evolutia fiecaruia. Este usor sa-i urmaresti pe cei care merg bine, dar pierzi contactul cu ceea ce se intampla cu ceilalti. Mai tarziu, iti va fi mai usor sa poti arata unui velist dezamagit ca, cel putin, a facut un al treilea strans magnific. O metoda buna este sa inregistrezi locurile la baliza din vant, pentru diferiti velisti care promit, de exemplu: Locurile la baliza din vnt. Jim I-ul al II-lea al III-lea strns strns strns 40 32 36

Sosire 28

Graficul de atingere a obiectivelor Un grafic de atingere a obiectivelor este de folos in sensul autoevaluarii de catre sportiv a capacitatii si increderii in sine. Este de folos ca punct de plecare pentru stabilirea obiectivelor de antrenament. Fiecare sector urmareste un anumit domeniu al navigatiei. Velistii isi evalueaza maiestria in acel domeniu, prin note de la 1-10, si hasureaza sectorul respectiv, in mod corespunzator. Poti folosi de asemenea o "Fia de Analiz a Cursei de Antrenament".

105

FIA DE ANALIZ A CURSEI DE ANTRENAMENT

Nr. cursei : Numele Timonierului: Fabricantul velei: Concursul: Nr. Velei: Croiala velei: Data: Numele barcii: Vechimea velei:

Taria vantului (stabil ? rotitor ? cu rafale ?): Marea (calma? cu valuri mici ? cu valuri mari ?): Valurile (directia ? efectele ? tehnica folosita ?): Tensiunea bordului de atac (numarul de rasuciri ale laului oblic al falcilor ghiului): Forma bordului de atac (convexa ? dreapta ? concava ?): Distanta dintre coltul de invergare al velei si catarg: Distanta dintre coltul de mura al velei si catarg: Distantele dintre bordul de atac al velei si catarg, corespunzatoare gatelor bordului de atac: Tensiunea coltului de scota/ Forma bordului de intinsura: Inclinarea catargului: Derivorul (vertical ? inclinat inainte ? inclinat inapoi ? ridicat ? cati cm ?): Cel mai bun reglaj al barcii (dreapta? inclinata sub vant ? inclinata in vant ?): Echilibrul barcii (ardenta ? moale ? neutra ?) Viteza in vant: Viteza sub vant: Probleme specifice: Comentarii:

NOTIE DESPRE CURS

Inainte de start: Primul strans: Aspecte pozitive: Sosirea: Startul: Baliza din vant: Probleme:

CRI RECOMANDAT
Comentarii:

106

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTAR
Scrieti sau telefonati la editura Fernhurst pentru a primi o brosura color sau accesati site-ul nostru
www.fernhurstbooks.co.uk

Fernhurst Books, Duke's path, High Street, Arundel, West Sussex, BN 18 9AJ, Tel. 01903 882277. Email: sales@fernhurstbooks.co.uk Recomandam in special pentru concurentii clasei Optimist, urmatoarele carti: Regulile in Practic de Brzan Willis. Explica regulile curente de navigatie. Fiecare situatie des intalnita este ilustrata printr-un desen, iar autorul explica ceea ce fiecare barca poate, trebuie sau nu trebuie sa faca. De asemenea, contine regulile curente pentru referinta. Tactica de Rodney Pattisson. Un medaliat cu aur explica cum sa contracarezi restul flotei la start si pe fiecare latura a traseului. De asemenea, include Concursuri intre doua barci si Concursuri pe echipe. Pregtire Mentala & Fizic pentru Navigaie de Alan Beggs, John Derbyshire& John Whitmore. Un antrenor olimpic si un psiholog explica cum sa te pregatesti pentru navigatie si cum sa-ti adaptezi mintea pentru competitie.

Strategia Vntului de David Houghton. Explica cum sa prezici vantul pe traseul de concurs. Da exemple de planuri de vant intalnite la mai multe locatii de concurs, si prezinta harti sumare ce pot fi laminate si luate pe apa. Secretele Navigaiei cu Vele de Mark Chisnell si Neal McDonald. Cele 180 de lucruri de care ai nevoie ca sa castigi. Forele in vel de Lawrie Smith & Andrew Preece. Explica teoria velelor, cocilor, velaturilor si foliilor (carma si derivor) pentru mintile atehnice si arata cum trebuie folosita teoria pentru a naviga mai rapid. Noduri si inndiri de Steve Judkins. Cum sa faci noduri care raman legate si sa faci innadiri pe care sa te poti baza. Fiecare dintre acestea este frumos ilustrat printr-o succesiune de desene. Maree si cureni de David Arnold. Explica cum sa prevezi efectul curentului asupra cursei, si apoi cum sa folosesti scurgerea acestuia ca sa castigi. Antrenament pentru concurs de Rick White. Exercitii care te fac campion. Cum s ctigi pe brci one-design de Dave Perry. O carte clasica cuprinzand fiecare aspect al navigatiei.

107

PENTRU FRIORUL SAU SURIOARA TA

Navigaia pentru copii de Gary si Steve Kibble. Explica cum sa navigi cu Optimistul. Aceasta este carticica oficiala pentru RYA Young Opportunity Scheme. Navigaie : Manualul nceptorului de Tim Davison & John Caig. Explica cum sa incepi sa navigi. nsoitorul Regulilor de Curs pentru Veliere de Bryan Wills. Carduri colorate care aduc dezlegarile regulilor.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40.

Crm (safran) Bara crmei Prelungitor Derivor Cutia derivorului Travers Etrav Bord Bru Flotoare Bancheta catargului Chingi cota de rand Scripetele superior al cotei de rand Coarda cotei de rand Catarg Saula de asigurare a catargului Pic Sistemul de ntindere al picului Ghiu Flcile ghiului Palan G Ochi Rodan (ochi) Bord de atac Bord de nvergare Bord de scurgere (cdere) Bord de ntinsur Col de nvergare pupa (al picului) Col de nvergare prova (al catargului) Col de mur Col de cot Saula colului de cot Cusatura marginii bordului de ntinsur Balen Fumul bordului de scurgere Fumuri Giruet Barbet

ANEXA 1 - OPTIMISTUL

ANEXA 2 - ECHILIBRUL VELELOR

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Aceast carte te nva cum s ctigi. n ea, vei afla secretele velitilor Optimiti de top..

Echipamentul de care ai nevoie Cum s-i pregteti barca Creterea vitezei brcii Manevrarea fr cusur a brcii O minte si un trup puternice Cum pot s te ajute prinii Cum te poate sprijini antrenorul

Citete "OPTIMIST RACING", iei pe ap, exerseaz si desoper viteza pur. Niciodat nu vei mai fi prins la nghesuial ! Phil Slater a fost antrenorul de Optimiti al Asociaiei Regale de Yachting si al echipei de Optimiti a Marii Britanii la numeroase campionate. El a fost Campion Naional de Firefly si Cpitan al Echipei de Yachting a Universitii din Londra.