Probleme de securitate in bazinul Mrii Caspice Geopolitica Mrii Caspice cuprinde urmtoarele regiuni: vestul Asiei Centrale, sudul

Rusiei,sudestul Caucazului i nordul Iranului. In trecut, ca i in prezent, Marea Caspic atrgea atenia datorit resurselor naturale de care dispune, precum i din punct de vedere al potenialului uman. Interesele marilor puteri, precum Rusia i SUA, se intalnesc in aceast zon. In Evul Mediu, presrat cu evenimente politico-militare de anvergur eurasiatic, cum au fost Cruciadele, rutele comerciale care legau Europa de China au fost dominate de puteri adverse. In cazul Drumului Mtsii, acesta a inceput s capete o importan strategic, dar i economic. Regiunea devine un element important in cadrul contactelor eurasiatice. Ocupand teritorii in Europa, nordul Africii i Asia, Imperiul Otoman deinea controlul asupra centrelor comerciale tradiionale din regiunea Mediteranei, care lega vestul de est. Informat de rui c nu i se va permite s acceseze litoralul caspic, Turcia, la randul ei, a blocat accesul Rusiei la Marea Neagr, cu ajutorul ttarilor din Crimeea i a aliailor din Caucaz. In acest caz, Turcia se baza pe sprijinul unora din statele vest-europene, in special pe Anglia, care, la randul su, era preocupat de expansiunea ruseasc in regiune. Cu toate acestea, Petru I a ocupat in 1722-1723 rmurile estice i vestice ale Mrii Caspice i i-a inlturat rivalii. Cea de-a doua tentativ a Rusiei de a ocupa rmul de vest al Mrii Caspice a avut loc la sfaritul secolului al XVIII-lea. Tentativele Rusiei sovietice de a obine controlul asupra regiunii caspice, in vederea deschiderii accesului ctre Asia Central au devenit din ce in ce mai evidente. Esenial pentru aceasta era oraul-port la Marea Caspic, Baku, care asigura, la inceputul primei confruntri mondiale, trei ptrimi din necesarul de petrol al Rusiei, respectiv 15% din necesarul de petrol la nivel mondial. Dizolvarea URSS, in 1991, urmat de apariia unor noi state in Caucazul de Sud i in Asia Central a dus la revenirea activ a Occidentului in regiune, Marea Caspic fcand obiectul unor situaii fr precendent. Astfel, a aprut problema reglementrii statutului Mrii Caspice, discutat de Rusia, Azerbaidjan, Iran, Turkmenistan i Kazahstan. Anterior dezmembrrii URSS, Marea Caspic fusese considerat lac rusesc, fapt ce i-a permis Federaiei Rus s devin unul dintre principalii pretendeni la rezolvarea acestei probleme. In prezent, Marea Caspic face obiectul unei rivaliti intre vechile i noile centre geostrategice aprute in regiune. Regiunea Caspicii este o regiune, unde sunt prezente interesele politice, militare-strategice i economice ale multor ri i nu doare a celor riverane. In afar de rezervele uriae de hidrocarburi, Marea Caspic este un coridor de transport trans-continental, care leag, pe de o parte, Asia Mic i Asia Central i Caucazul de Sud de Europa, iar pe de alt parte leag Europa de Asia de Sud-Vest i China. Odat cu descompunerea U.R.S.S.-ului in anul 1991, harta geopolitic a Eurasiei s-a schimbat mult, i, in mod corespunztor, s-a schimbat i sistemul securitii internaionale in regiune, inclusiv i cel energetic. Apariia a peste zece subieci noi in relaiile internaionale, legturile lor cu comunitatea mondial au determinat realizarea unei evaluari dup noi metode, i o abordare diferit a problemele regionale. In condiiile reducerii influenei Rusiei in regiune, SUA urmresc extinderea prezenei lor in Asia Central i bazinul caspic, motivand acest interes prin necesitatea diversificrii surselor energetice. Aprecierile specialitilor privind rezervele de petrol i gaze ale Mrii Caspice sunt diferite. Rusia i companiile internaionale caut s minimalizeze rezervele de hidrocarburi caspice. Unii consider c Marea Caspic are cele mai bogate resurse energetice, care pot concura cu rezervele de petrol ale Golfului Persic, iar alii consider c aceste date sunt exagerate i reprezint incercri ale statelor riverane de a obine beneficii economice i politice. rile riverane Mrii Caspice au demarat diverse lucrri de prospeciuni i explorare a platformei continentale, prin atragerea companiilor internaionale, dei au existat i mai exist probleme in ceea ce privete delimitarea platoului maritim al Mrii Caspice la nivel interstatal. Conform pronosticurilor privind creterea consumului de hidrocarburi, in viitorul apropiat, gradual, interesul fa de petrolul caspic se va concentra, in primul rand, din partea rilor din Asia de nordest,

sud-est i Asia de sud. Punctul de vedere al Azerbaidjanului in legtur cu problema examinat este total opus poziiei Federaiei Ruse. Esena cerinelor Azerbaidjanului const in urmtoarele: Marea Caspic trebuie s fie imprit dup principiul mrii internaionale pe sectoare naionale care cuprind grosimea apelor i suprafaa. In ceea ce privete Kazahstanul, in prezent se poate meniona c poziia acestuia in privina statutului de drept al Mrii Caspice in general se aseamn cu poziia azer. Vorbind despre poziia Iranului in chestiunea abordat, menionm solidaritatea acestuia cu Rusia: Marea Caspic trebuie s fie in folosin comun, conform principiului de condominium. In mod formal, Turkmenistanul este gata s se menin de statutul vechi al Mrii Caspice, in realitate, ins, pornete de la existena sectorului su. Transportul petrolului caspic atinge nu numai interesele statelor de pe lang Marea Caspic,ci i al statelor europene. Dinamica economic a dezvoltrii transportului resurselor energetice ale Mrii Caspice poate fi imprit in dou etape. Prima etap se poate numi etapa pregtitoare,cand statele de pe coastele Mrii Caspice stteau doar in expectativ, evaluand posibilitile lor in regiune i inc nu aveau obiective i programe stabilite. In regiunea Mrii Caspice exist o serie intreag de probleme care inc nu sunt rezolvate, printre acestea trebuie evideniate situaia ecologic i pericolul terorismului energetic. i numai rezolvarea totalitii problemelor poate s duc la asigurarea securitii energetice in regiune. Afganizarea intregii Asii Centrale reprezint un pericol potenial nu numai pentru statele din Asia Central, ci i pentru Rusia, pentru care aceasta regiune, dup prerea multor analiti rui, reprezint un loc fierbinte. In ceea ce privete evenimentele din Afganistan, poziia Turkmenistanului este determinat, inainte de toate, de interesele exportului de gaze. Explicaia oficial a Agabatului consta in faptul c, Turkmenistanul este un stat neutru i c evenimentele din Afganistan nu reprezint o ameninare pentru el. In timpul rzboiului civil, care s-a declanat in anul 1992 in Tadjikistan, zeci de mii de tadjici s-au refugiat in Afganistan, unde s-au dislocat in tabere de refugiai in provinciile de nord Badahshan, Tahar, Balh i Kunduz. Examinand situaia militar din Afganistan, chiar din anul 2003, nu este oportun s vorbim Inrutirea situaiei interne afgane devine evident in 2003, dup inceperea operaiunii anglo-americane in Irak, care, pe lang toate celelalte, a dus in Afganistan la creterea puternic a spiritului antiamerican i a spiritului radical religios. In Afganistan, ca i in Irak, americanii nu depun suficiente eforturi pentru restabilirea in aceste ri a economiilor, infrastructurii, precum i ordinii i legitimitii.Pentru rile Asiei Centrale care au condiii prielnice pentru rspandirea ideilor radicale, caurmare a neterminrii procesului de reform a economiei, a existenei unui potenial intern protestatar, care adesea are un caracter ascuns, a nivelului sczut a relaiilor de integrare, factorul afgan reprezint un potenial de ameninare pentru securitatea naional. La nivelul oricrui stat din regiune, rezolvarea problemei este ingreunat. In politica extern multisecular a Azerbaidjanului, nu ultimul loc ocup colaborarea cu statele din Asia Central. Cu toat reinerea relativ in relaiile reciproce, in timpul anilor de inceput post-sovietici, care s-au caracterizat prin instalarea statelor independente a fostelor republici unionale, in ultimul timp, aceasta colaborare s-a ridicat la un nou nivel, care deschide in faa prilor perspectivele parteneriatului strategic plin de sperane. O ptrundere considerabil a avut loc la sfaritul anilor 90 ai secolului trecut. Ea s-a remarcat prin inceperea realizrii unor mari proiecte energetice, al cror motor in Caucaz era Republica Azerbaidjan, iar in Asia Cental Kazahstan. Totodat s-a reuit realizarea unui dialog politic, ce s-a manifestat in mod deosebit in relaiile Azerbaidjanului cu Uzbekistanul i Kazahstanul. Relaiile politice dintre Baku i Takent continu s se dezvolte pe linie ascendent, dei ar trebui s recunoatem c exist inc multe resurse nefolosite pentru consolidarea parteneriatului azerbaidjano-uzbek. In ultimii ani se construiete activ axa parteneriatului strategic intre Baku i Duanbe. Tadjikistanul devine pentru Azerbaidjan un partener atrgtor in Asia Central, iar Azerbaidjanul este chiar unica ar din Caucazul de Sud cu care Tadjikistanul dezvolt relaii dinamice. Pentru Azerbaidjan, care desfoar o activitate intens pentru renaterea Marelui Drum de Mtasii,

rolul Tadjikistanului este important ca un coridor de tranzit pentru comerul cu rile din Asia de sud. Vorbind despre colaborarea Azerbaidjanului cu Kazahstanul i Tadjikistanul, trebuie menionat, totodat, c Baku a semnat chiar cu aceste state acorduri de colaborare in sfera aprrii, ceea ce deschide in faa vectorului central-asiatic al diplomaiei azerbaidjene perspective militarpolitice serioase. Relaiile Azerbaidjanului cu statele Asiei Centrale sunt inc departe de a se considera pe deplin dezvoltate, cu toate aspectele alianei strategice. Cu toate acestea, este clar c apropierea viitoare intre Azerbaidjan i rile din Asia Central este avantajoas fiecreia din ele. inand seama de faptul c marii juctori promoveaz cu fora interesele lor, in scopul instaurrii influenei in Caucaz, in bazinul Mrii Caspice i in Asia Central, pentru rile musulmane i turcice din spaiul post-sovietic este important consolidarea interaciunii multilaterale. In ceea ce privete calitatea de membru OSCE a celor cinci state central-asiatice din cadrul acestei organizaii Euro-Atlantice, a fost iniial pus sub semnul intrebrii de unele ri (i in primul rand de Rusia). Dar, aplicarea principiului egalitii de anse a tuturor fostelor republici sovietice nu a fost aceptat drept criteriu privind calitatea de membru. OSCE i misiunile din teren ale acesteia au jucat cel mai important rol in Asia Central in Tadjikistan in acoperirea urmelor lsate de rzboiul civil. Conferina privind Interaciunea i Cooperarea in Asia Central (CICA) o iniiativ kazah ce dateaz din 1992, ce urmeaz modelul OSCE in ceea ce privete msurile de cldire a increderii i de prevenire a conflictelor in Asia Central i in imprejurimi. Agenda CICA se axeaz pe securitate i pe chestiuni de stabilitate (impotriva separatismului, traficului ilicit), iar in urma evenimentelor din Afganistan, se axeaz i pe lupta impotriva terorismului. Organizaia de Cooperare Central-Asiatic, infiinat sub o denumire diferit in anul 1996, fiind format din cele patru state central-asiatice. elul principal a fost acela de a spori cooperarea economic, dar pan in prezent nu s-au inregistrat rezultate satisfctoare in acest sens. Rmane de vzut dac aderarea Rusiei va dezvolta in continuare obiectivele iniiale ale organizaiei sau nu. In completarea celor dou organizaii central-asiatice prezentate mai sus, trebuie menionat de asemenea faptul c Kazahstanul i Kirgizstanul, Kazahstanul i Uzbekistanul, Kirgizstanul i Uzbekistanul, Kirgizstanul i Tadjikistanul i Turkmenistanul i Uzbekistanul au semnat intre ele,Tratate de prietenie etern. Comunitatea Economic Eurasiatic infiinat sub o alt denumire in 1996 (uniunea vamal), redenumit Comunitatea Economic Eurasiatic in 2000, cuprinzand Belarusul, Kazahstanul, Kirgizstanul, Rusia i Tadjikistanul. Obiectivul principal il reprezint uniunea vamal la scar larg i un spaiu economic comun similare UE. Spaiului Economic Unic creat in 2003, cuprinzand patru mari puteri economice din teritoriul fostei Uniuni Sovietice i, in acest fel, incercand s sporeasc cooperarea economic in formate mai mici, decat cel extins din partea CSI care nu a inregistrat succese remarcabile in niciun domeniu pan in prezent. Prin urmare, Belarus, Kazahstan, Rusia i Ucraina vor constitui baza procesului de integrare a CSI, Kazahstanul fiind singurul membru central-asiatic din aceast organizaie, un loc pe care il merit cu prisosin, bucurandu-se de cea mai bun economie in curs de dezvoltare din fosta Uniune Sovietic. Cu excepia Turkmenistanului, rile centralasiatice au incheiat de asemenea Acorduri de Parteneriat Strategic cu Rusia. Organizaia pentru Cooperare Economic (OCE) infiinat in 1985 de Iran, Pakistan si Turcia, in vederea promovrii cooperrii economice, tehnice i culturale, la care s-a alturat i Afganistanul, Azerbaidjanul, Kazahstanul, Kirgizstanul, Tadjikistanul, Turkmenistanul i Uzbekistanul, in 1992. Prioritile actuale incurajeaz comerul regional, o baz de date pentru trafic, un sistem energetic comun, infiinarea unei bnci comerciale proprii, i a unui fond tiinific.

Cooperarea turc infiinat, in 1992, de Turcia i fiind format din fostele republici sovietice vorbitoare de limbile turcice precum Azerbaidjan, Kazahstan, Kirgizstan, Turkmenistan i Uzbekistan. Cooperarea este identificat mai mult la nivelul relaiilor bilaterale ale Turciei cu rile membre i nu atat de mult intre celelalte ri vorbitoare de limbi turcice, date fiind relaiile uneori tensionate dintre ele. Cooperarea in Zona Caspic iniiat de ctre Iran in randul statelor ce definesc graniele Mrii Caspice (Azerbaidjan, Iran, Kazahstan, Rusia, Turkmenistan) pentru a contrabalansa influena turceasc prin intermediul Cooperrii Turce i pentru a deine un rol important in delimitarea Mrii Caspice in legtura in care Iranul prea s fie in pierdere. Parteneriatul pentru Pace/PpP(Euro-Atlantic Partnership Council (EAPC)): Toate rile din regiune: Azerbaidjan, Kazahstan i Turkmenistan s-au alturat acestei organizaii in mai 1994, Kirgizstanul in iunie 1994, Uzbekistanul in iunie, i Tadjikistanul abia in februarie 2002. Evenimentele din Afganistan, alturi de atitudinea ulterioar din cadrul Coaliiei Antitero din Kirgizstan, Tadjikistan i Uzbekistan nu numai c au contribuit la o cretere in importana geostrategic a intregii regiuni, dar au sporit, de asemenea, relaiile in cadrul EAPC, aceste relaii avand i o abordare regional. Uniunea Europeana: UE a semnat Acordurile de Parteneriat i Cooperare cu toate cele cinci state asiatice. i in acest caz, evenimentele din Afganistan au determinat o abordare mai complex la nivel de regiune, dublarea bugetului TACIS pentru Asia Central, sporirea vizitelor de schimb, elaborarea documentelor referitoare exclusiv la Asia Central. Principalul obiectiv al UE este acela de a coopera cu Asia Central in lupta impotriva terorismului, drogurilor i crimei la nivel internaional, in vederea asigurrii accesului la energie, imbuntirii dialogului politic i a comerului i investiiilor, sprijinirii democraiei i a drepturilor umane i cooperrii regionale, soluionrii problemelor din domeniul apei, energiei i mediului. Cand vorbim despre Asia Central, nu putem ignora in nici un fel influena Chinei. Interesele principale ale Chinei fa de Asia Central sunt in primul rand economice - avand o nevoie acut de energie. Cea mai mare investiie fcut vreodat in sectorul petrolului din Kazahstan este a Chinei. China urmrete o anume strategie politic: in primul rand de a stopa orice semne de sprijin pentru eventualele tendine de autonomie ale muslulmanilor, ale uigurilor (turci) i, in special dup stabilirea Coaliiei Antitero in vederea supravegherii indeaproape a infiltrrii SUA in regiune. Organizaia de Cooperare de la anghai, inspirat de China, cu un coninut puternic antiterorist, incearc s adapteze aceste obiective ale Chinei legate de politica extern. Evenimentele din 11 septembrie 2001 au motivat atenia sporit acordat Asiei Centrale i problemelor ei. Incercarea de a stabiliza situaia in regiune a motivat formarea Organizaiei de Cooperare de la anghai, care a fost creat, in special, dup sistemul securitii comune de cooperare. Regiunea a ridicat in faa organizaiei de la anghai nu numai problema luptei cu cele trei fore ale rului, ci i problema rspandirii drogurilor, armamentului, criminalitii transfrontaliere, probleme de protecie a mediului inconjurtor, de dezvoltare social-economic. Structura Antiterorist Regional i-a trasat sarcinile sale de baz: culegerea i analiza informaiei oferite de statele-membre privind problemele luptei cu terorismul, separatismul i extremismul, crearea unei baze de date ale structurii antiteroriste, elaborarea propunerilor i recomandrilor privind dezvoltarea colaborrii in aceast sfer. Se desfoar lupta pentru crearea unei Liste de organizaii teroriste, separatiste i extremiste, a cror activitate este interzis pe teritoriilor statelor-membre ale Organizaiei de Cooperare de la anghai. Deosebirile naionale impiedic intocmirea definitiv a listelor unice de organizaii teroriste i extremiste. Din primele zile ale existenei sale, Structura Antiterorist Regional a inceput in mod planificat i eficient s-i exercite obligaiile sale pentru aducerea la via a principiului Rusia, China i Asia Central zon liber de teroare. Exerciiile comune au confirmat faptul c rile-membre ale Organizaiei de Cooperare de la anghai sunt gata s duc lupta cu terorismul internaional prin folosirea forei.