Sunteți pe pagina 1din 6

Euroregiunea Carpatica Descrierea regiunii Euroregiunea carpatica a fost creata la 14 februarie 1993 dupa multi ani de intense relatii

transfrontaliere. Euroregiunea cuprinde zonele de frontier a cinci ri i are o populaie de peste 16 milioane locuitori i o suprafa de 161 000 km2. Cele cinci tari Ungaria, Polonia, Romania, Slovacia si Ukraina se intilnesc in Europa Cenrala, intr-o zona rurala montana, asezata de-a lungul lantului Muntilor Carpati si in bazinul raului Tisa.

Ungaria: Jasz Nagykun Szolnok

Polonia: voievodatele Rzeszow si Tarnow Slovacia: oraele Kosice si Presov

Ucraina: provinciaIvano Frankivsk, Tsernivcii Liov.

Romnia: judetele Maramures si Satu Mare

Judeul Satu Mare este situat n nord-vestul Romniei, n zona transfrontalier cu Ungaria i Ucraina. Face parte din Regiunea de Nord Vest i de asemenea din Euroregiunea Carpatic. Puncte de trecere a frontierei . Maramure este un jude n regiunea Transilvania din Romnia. Din punct de vedere al culturii tradiionale, actualul jude este alctuit din patru zone (etno-folcorice) distincte: ara Chioarului, ara Lpuului, ara Maramureului (jumtatea de nord-est a

Maramureului Istoric) i ara Codrului (partea de sud-vest), la care se adaug Zona Metropolitan Baia Mare. Muntii Carpati, care dau si numele Euroregiunii, inconjoara Bazinul Carpatic intr-o curba cu o lungime de peste 1500 km lungime: din Slovacia Vestica (trecatoarea Devenyi) pana in Sud-Estul Romaniei (Portile de Fier, pe Dunarea de Jos). Zonele care formeaza Euroregiunea Carpatica apartin preponderent Carpatilor Nord-Estici,dar in vest Euroregiunea se intinde pana la Muntii Tatra Mare, in Carpatii Nord-Vestici, iar in sud-est include parti considerabile din Carpatii Estici, precum Muntii Harghita si Muntii Ciucului. Suprafata Euroregiunii cuprinde, de asemenea, insemnate zone interioare ale Bazinului Carpatic, cum ar fi Marea Campie Nord-Estica, arcul nordic al Campiei Transilvaniei si parte din Muntii Bihorului. Zonele muntoase apartinand Euroregiunii Carpatice sunt reprezentate de munti impresionanti, incepand cu Muntii Tatra Mare, in vest (cu cel mai inalt varf, Gerlahfalvi 2655 m), legati de Beskizii Estici prin Muntii Locsei, Csergo si Beskizii Sadecki. Trecatoare Duklai este situata in partea centrala, cu o inaltime de 502 m, si constituie una din cele mai importante rute de trecere a Euroregiunii. Partea nordica Beskizilor Estici, situata in Polonia, poarta numele de Muntii Bieszcczady. Seile Uzsoki (889 m) si Vereckei (839 m) sunt situate intre Beskizii Estici si intinsii Munti Maramures. Carpatii Estici incep de la saua Borsa, in pasul Prislop (1413 m) si sunt reprezentati de masive impresionante, precum: Muntii Rodnei (cel mai inalt varf: Pietrosul Rodnei - 2303 m), Muntii Bargaului, Muntii Caliman, Muntii Bistritei, Muntii Giurgeu, Muntii Ciucului si Muntii Harghita. De asemenea, lantul de munti principal se dezvolta la sud printr-o structura muntoasa spectaculoasa. Tot acest frumos peisaj este in asteptarea prosperitatii pe care o poate aduce turismul. Natura aproape neatinsa, peisajele extraordinare, abundenta zapezilor in anotimpul rece, amabilitatea si ospitalitatea oamenilor (pastrand si promovand o cultura locala

specifica si traditionala), sunt in asteptarea turistilor. Dezvoltatea aceastei adevarate industrii a pacii" poate oferi oportunitati extraordinare Euroregiunii. Regiunile cele mai importante aflate in afara coroanei carpatice sunt zona de sud a Campiei Sandomierz, marginea vestica a Podisului Podoliei, sprijinindu-se pe Muntii Maramuresului si Dealurile Sucevei in Moldova si Bazinul Raului Jijia, langa Botosani. Astfel, in principal Euroregiunea Carpatica este constituita din zone mari ale Carpatilor Nord-Estici, dar se extinde si la zonele deluroase din nord si sud, incluzand si parti nordestice ale Marii Campii. Diversitate morfologica a regiunii este depasita doar de diversitatea sa geopolitica. In Europa, divizata in sine de granite politice, doar zona micilor state ale Beneluxului are densitate agranitelor pe metru patrat decat aceasta Euroregiune. Scopul Euroregiunii Carpatica este de a organiza i coordona activiti, de a promova cooperarea ntre aciuni economice, tiinifice, ecologice, culturale, sportive i educaionale, de a uura contactele cu organismele, organizaiile i instituiile internaionale. Aceast activitate este n concordan cu principiile Conveniei europene asupra cooperrii transfrontaliere ntre comunitile teritoriale i autoriti, nr. 106, a Consiliului Europei (Madrid 1981). Rolul de baz al Euroregiunii este de a facilita contactele i de a facilita stabilirea cooperrii ntre ceteni, instituii, autoriti locale i regionale. n forma sa practic, aceast activitate depinde de nevoile concrete. Un alt rol important al Euroregiunii este acela de a pregti i inspira pregtirea documentelor necesare pentru dezvoltarea regiunilor din aceast parte a Europei. Aceast strategie este foarte important pentru membrii regiunii. Aspectul economico-social. Regiunea poate fi caracterizata ca subdezvoltata din punct de vedere economic, ca rezultat al localizarii periferice si a relatiilor istorice interstatale si interetnice complexe. Cu toate ca regiunea este definita de a larga diversitate lingvistica, religioasa, comunitatile etnice impartasesc la fel de multe similitudini ca si diferente. O istorie si o geografie

comuna, asemanari in dezvoltarea economica si aspiratii comune pentru o economie prospera si pentru integrare europeana, creeaza un sens al comunitatii si dorinta de a coopera intre ele. In dezvolatrea potentialului economic al Euroregiunii Carpatice , un rol foarte important este colaborarea si cooperarea in ceia ce priveste comertul. In acest scop a fost infiintata , in anul 1993 la initiativa Camerei de Comert si Industrie Borsdod Abauj Zemplen (Ucraina), Asociatia Camerilor de Comert si Industrie din Euroregiunea Carpatica. Scopul Asociatiei il reprezinta colaborarea si cooperarea intre Camerele de Comert si Industrie din Euroregiunea Carpatica in vederea stimularii si intensificarii legaturilor comerciale dintre regiunile membre ale Euroregiunii prin :

Schimb reciproc de informatii de afaceri Participarea la expozitii organizate in Euroregiune Furnizarea de informatii legislative, financiare catre membrii Camerilor care desfasoara activitati in cadrul Euroregiunii

Efectuarea de lobby in vederea eliminarii barierelor din calea dezvoltarii relatiilor economice internationale.

CF-FDEC si-a inceput activitatea cand IEWS - Institutul Est-Vest New York (cunoscut inainte sub numele de Institutul pentru Studii Est-Vest), a convocat, in anul 1992, o intalnire a reprezentantilor administratiilor locale si regionale, axata pe promovarea si largirea metodelor de cooperare transfrontaliera in regiunea Muntilor Carpati si in bazinul raului Tisa. Participantii la intalnire au scos in evidenta lipsa reprezentantilor locali capabili sa utilizeze resursele locale, care sa raspunda provocarilor unice ale acestei regiuni multietnice si subdezvoltate. In 1993, cu sprijinul IEWS, reprezentantii celor cinci tari implicate s-au intalnit in Ungaria si au semnat o proclamatie, creind astfel Consiliul Euroregiunii Carpatice, mecanism destinat cooperarii guvernamentale. Aceasta a fost prima asemenea grupare in Europa Centrala si de Est. Ca structura, Consiliul Euroregiunii Carpatice a inceput sa promoveze cooperarea interguvernamentala si a devenit clar ca a existat o nevoie reala de un corp de coordonare

care sa promoveze colaborarea intre cetateni cu ajutorul sectorului nonguvernamental. In cautarea de noi alternative, reprezentantii locali implicati si-au indreptat atentia spre modelul de fundatie comunitara din USA. Ei au considerat ca acest model poate fi adaptat pentru o fundatie regionala multietnica. Dupa alocarea unei finantari strategice catre IEWS pentru implementarea proiectului si realizand ca exista bazele pentru crearea unei organizatii filantropice indigene in regiune, Fundatia Charles Stewart Mott din Statele Unite ale Americii, a alocat un fond de peste 4 milioane de dolari, pe o perioada de cinci ani, pentru infiintarea Fundatiei CF - FDEC. Cele de mai succes proiecte de dezvoltare regionala Pe parcursul anului 2009 au avut loc mai multe reuniuni n cadrul Euroregiunii ce au vizat adaptarea formelor de cooperare la noile mecanisme existente, precum i identificarea de noi modaliti de sprijinire a ONG-urilor din regiune de ctre Fondul de Dezvoltare a Euroregiunii Carpatica (FDEC). Reuniunile au vizat totodat implicarea mai activ a tinerilor n aciunile promovare i implementare a proiectelor regionale transfrontaliere. n martie 2008 Euroregiunea Carpatic a mplinit 15 de ani de existen, ocazie cu care toi partenerii Euroregiunii au organizat mai multe evenimente pentru a marca evenimentul: simpozioane, conferine, seminarii, trguri i expoziii. Euroregiunea Carpatica a fost beneficiar unei finanri, mpreun cu Euroregiunea Main-Rin (NL/B/D), pentru un proiect de dezvoltare a cooperrii transfrontaliere ce s-a desfurat pe parcursul anului 1998 i a avut ca rezultat elaborarea unei Strategii de dezvoltare a relaiilor transfrontaliere n Euroregiunea Carpatica. Pe baza acestei Strategii, n anul 2000 a fost continuat proiectul de cooperare cu Euroregiunea Main-Rin, dezvoltndu-se o serie de proiecte bi i trilaterale ntre regiunile membre. n acelai an a fost implementat un alt proiect comun EC i EMR pe teme de turism, n urma cruia o delegaie romn a participat la un schimb de experien n Olanda i Belgia. Euroregiunea Carpatica, n special Comisia de lucru a Cooperrii Economice i Dezvoltrii Regionale, a jucat un rol important n coordonarea unui sistem de informaii n

ceea ce privete legile comerciale ntre regiuni, precum i la nfiinarea Carpathian Euroregion Barter Center.

Bibliografie: http://www.tradecarp.com http://ro.wikipedia.org http://www.carpathianfoundation.org http://old.mae.ro http://www.scribd.com