Codul lui Hammurabi

Dac cineva acuz pe altcineva, fr s poat aduce vreo dovad, acuzatorul va fi omort. Dac cineva acuz pe altcineva, i poate dovedi vina acestuia, el va fi rspltit cu bani. Dac un judector ia o decizie ntr-un caz, iar apoi se dovedete c a greit, va fi pus s plteasc de dousprezece ori ct a impus el acuzatului, i nu i se va permite s mai judece. Dac cineva fur pe fiul altcuiva, va fi omort. Dac cineva gsete un sclav evadat i l returneaz proprietarului, acesta va trebui s plteasc doi ekeli. Dac un ho este descoperit n timp ce fur, va fi omort. Dac cineva nu are suficient grij de un baraj, i barajul cedeaz, el va fi vndut, iar banii obinui vor nlocui recolta pierdut n timpul inundrii culturilor. Dac cineva inund culturile unui vecin, i va plti pierderea. Dac cineva i las grdina n seama unui grdinar, iar acesta i face treaba bine timp de patru ani, n al cincilea an proprietarul e obligat s ia parte la grdinrit. Dac grdinarul nu i-a fcut treaba bine, iar plantele sufer, el va plti pierderea n funcie de producia vecinului. Dac cineva are o datorie, i nu poate plti, el se poate vinde pe sine, pe soia sa, pe fiul su i pe fiica sa s munceasc; dup trei ani ei vor fi eliberai. Dac un om dator i pltete datoria cu un sclav, iar sclavul este suficient de bun, nu pot exista obiecii. Dac cineva se cstorete cu o femeie, dar nu are niciun fel de relaii cu aceasta, nu se consider cstorie. Dac o soie are relaii cu un alt brbat, amndoi vor fi legai i aruncai n ap, dar soia poate fi iertat de soul ei i druit regelui ca sclav. Dac un brbat folosete violena asupra soiei altui brbat pentru a se culca cu ea, el va fi omort, iar femeia considerat fr vin. Dac un brbat este capturat n rzboi, iar femeia prsete casa, dei este mncare suficient, ea va fi aruncat n ap. Dac un brbat este capturat n rzboi, i nu exist mncare, femeia este fr vin dac prsete casa. Dac un so prsete casa, soia pleac n alt cas, iar soul se rentoarce, soia nu este obligat s se rentoarc.

Dac un brbat vrea s se despart de o femeie care a dat natere copiilor si, o parte din pmnt i din bani trebuie cedat ei de so. Cnd copiii cresc, ea se poate recstori. Dac un brbat vrea s se despart de o femeie cu care nu a avut copii, i va da napoi zestrea i banii pe care i-a adus din casa tatlui ei. Dac un brbat adopt un fiu, iar acesta crete n casa prinilor adoptivi, prinii naturali nu pot cere ntoarcerea acestuia. Dac cineva lovete pe altcineva de rang mai nalt, va fi biciuit n public de aizeci de ori. Dac cineva lovete pe altcineva de acelai rang, va plti o mina de aur. Dac un sclav lovete un om liber, i vor fi tiate urechile. Dac un brbat lovete o femeie nsrcinat, iar aceasta pierde sarcina, el i va plti zece ekeli. Dac un constructor construiete o cas, i o construiete bine, proprietarul va plti doi ekeli pentru fiecare suprafa a casei. Dac, ns, nu reuete, i casa se prbuete, ucigndu-l pe proprietar, constructorul va fi omort. Dac fiul proprietarului va fi omort, fiul constructorului va fi ucis.

Etica filosofica Etica filosofica presupune, in general, ca scop al vietii omului fericirea pe care o obtine aici pe pamant, iar firea decazuta a omului se reface numai prin mijloace umane; dupa Morala crestina, scopul vietii omului este tot fericirea, desavarsirea, sfintenia, dobandirea mantuirii in sensul adevarat al cuvantului, care incepe aici pe pamant, este un proces indelungat si se continua in viata de dincolo, iar firea decazuta a omului se restaureaza numai cu ajutorul harului divin. Etica filosofica pune cel mai mare accent pe ratiunea umana ca fundament al moralitatii, fiind astfel intelectualista Atat morala crestina, cat si etica filosofica (sub aspect teoretic) gasesc un punct comun si in cultivarea valorilor morale, grupa aparte de valori care se infatiseaza in primul rand ca valori ale persoanei. Lucrurile nu sunt purtatoare de valori, deoarece nu sunt responsabile. Prin aceste valori se ierarhizeaza atitudinile, intentiile, faptele persoanei. Etica filosofica pretind savarsirea binelui si evitarea raului. Orice lege morala pretinde din partea omului savarsirea binelui. Ca binele ca valoare morala fundamentala este esenta vietii morale toate sistemele de morala sunt de acord, insa ceea ce le deosebeste unele de altele in acest domeniu este felul in care fiecare dintre aceste sisteme inteleg si definesc fiinta binelui. etica filosofica intreprind cultivarea adevarului. In legatura cu aceasta Sfantul Iustin Martirul, observa: "Celor ce sunt piosi cu adevarat, si filosofi, ratiunea le dicteaza sa cinsteasca si sa iubeasca numai adevarul si sa renunte a urma parerile celor vechi, in cazul ca acestea ar fi gresite. Si tot ratiunea cea inteleapta dicteaza iubitorului de adevar, nu numai sa nu urmeze pe cei care savarsesc sau invata vreo nedreptate, ci ca in tot chipul si mai presus de insusi sufletul sau, sa prefere a savarsi si a spune numai cele drepte, chiar daca l-ar ameninta moartea".

Etica cretin . Etica cretin este o varietate specific de heteronomie, care este teonomie. Acel "altul" a crui lege hotrte n ultim instan ce este drept i ce nu este drept este Dumnezeu. Teonomie nseamn pur i simplu condus de Dumnezeu sau guvernat de Dumnezeu. Exist dou afirmaii fundamentale ale eticii cretine: Dumnezeu exist i El are o lege. Observm de asemenea c legea lui Dumnezeu nu provine de undeva din exterior, ci legea lui Dumnezeu provine din nsui caracterul Su. Fiina Sa este absolut, i legea Sa reflect caracterul Su. Deoarece caracterul Su este neschimbtor (imuabil) i venic, exist cteva aspecte ale legii Sale care se transmit de-a lungul generaiilor i care transcend conveniile culturale. Din aceast cauz, de-a lungul istoriei bisericii, teologii, dei au recunoscut c au existat interdicii temporare pe care Dumnezeu le-a impus din cnd n cnd unor societi date, au afirmat c exist un set de principii fundamentale care decurg din nsui caracterul neschimbtor i etern al lui Dumnezeu. Acest set de norme l numim legea etern a lui Dumnezeu. Relativismul moral este o direcie moral care poate duce la un conflict cu legea etern a lui Dumnezeu. Cnd un cretin pretinde a fi cretin dar spune c nu exist repere morale absolute acea persoan sfideaz n mod direct legea lui Dumnezeu. neleg c oamenii fr opinie pot face greeli serioase precum aceea de a se lsa sedui de jargonul obinuit al unei culturi care le spune mereu i mereu c nu exist repere morale absolute. Totui un cretin nu poate crede cu adevrat aceasta, pentru c nu poi fi cretin i n acelai timp s adopi autonomia. A fi cretin nseamn a te supune autoritii lui Dumnezeu i dreptului Su inalienabil de a ne conduce.