Sunteți pe pagina 1din 13

100 de alimente care protejeaza principalele organe Scris de Vladimir Vineri, 17 Decembrie 2010 23:11 Nutriionitii germani au aflat

rspunsul la ntrebarea: care sunt cele mai bune alimente pentru organismul uman. Cei mai renumii nutriioniti germani au stabilit care sunt cele mai sntoase 100 de alimente care i protejeaz principalele organe. Lista acestora a fost publicat recent n ziarul Bild din Germania i a fcut deja furori n ntreaga lume. n cazul legumelor i fructelor se recomand ca acestea s fie consumate proaspete sau congelate, iar plantele medicinale indicate de medicii germani trebuie administrate sub form de infuzii, comprese sau tincturi. V prezentm n premier n Romnia lista acestor 100 de alimente sntoase. Pentru piele i pr 1.Pepenele. Are foarte puine calorii i e un fruct excelent pentru meninerea fermitii pielii. 2. Iaurtul degresat. Are o concentraie ridicat de vitamina A, iar bacteriile sale mbuntesc aspectul pielii. 3. Grul. Are calciu, acizi grai, dioxid de siliciu - provizii de sntate pentru piele, pr i unghii. 4. Orzul. Conine substane bioactive, nfrumuseeaz i revitalizeaz. 5. Cimbrul. Cur organismul i red strlucirea pielii. 6. Hreanul. Regenereaz prul, pielea i unghiile, mulumit substanelor active coninute. 7. Mutarul. Regleaz fluxul sangvin la nivelul pielii. Pentru Rinichi 8. Sfecla roie. Stimuleaz arderile celulare. 9. Viinele. Conin potasiu, substan pe care rinichii "se lupt" s o elimine din snge, cnd e n exces. 10. Castravetele. Are mult ap i stimuleaz activitatea rinichilor. 11. elina. Protejeaz rinichii de virui. 12. Varza roie. Aminoacizii i proteinele sale acioneaz ca un filtru pentru rinichi. 13. Gulia. Vitamina C protejeaz celulele renale, iar fierul i fosforul energizeaz. 14. Ridichea neagr.

Are proprieti de antibiotice naturale. 15. Varza murat. Detoxific ntregul organism. 16. Hrica. n medicina complementar, e folosit ca produs dietetic n cazul bolilor de rinichi i n diabet. E eficient dac suferii de hipertensiune arterial. 17. Ptrunjelul. Deine combinaia ideal de minerale pentru a cura rinichii. Pentru Oase 18. Migdalele. Conin magneziu, care ajut oasele s rmn sntoase. 19. Spanacul. Aduce n organism necesarul de calciu pentru rezistena oaselor i funcionarea muchilor. 20. Meiul. Deosebit de bun pentru copii, crora le ntrete dinii, oasele i le stimuleaz creterea. 21. Secara. Benefic pentru dini, oase i muchi. E o surs ideal de B-vitamine, potasiu, magneziu, mangan, fier i zinc. 22. Brnza. Este o surs de calciu, contribuind la ntrirea oaselor. Pentru intestine i stomac 23. Tinctura de fenicul. Protejeaz mucoasele intestinale. 24. Pstrnacul. Stimuleaz digestia. 25. Mango. Are vitamina A i antioxidani ce apr mucoasa intestinal. 26. Arpacaul. Aduce n organism necesarul de fibre, magneziu i fosfor pentru o digestie sntoas. 27. Mrarul. Amelioreaz indigestia. 28. Soia. Are proprieti anticancerigene. 29. Nucile. Conin o form purificat de Omega 3, care ajut la reducerea riscului de cancer al intestinelor. Pentru ficat 30. Anghinarea. Are proteine regenerative, iar acidul folic i antioxidanii si previn bolile hepatice. 31. Sucul de ridiche.

Stimuleaz secreia bilei. 32. Conopida. Contribuie la protejarea i mbuntirea activitii ficatului. 33. Drojdia de bere. E o important surs de vitamina B, detoxific ficatul. 34. Nsturelul (Nasturtium Officinale). E folosit la producerea mutarului i a uleiurilor bune pentru metabolismul bilei i al ficatului. 35. Ppdia. Reduce colesterolul i ajut la buna funcionare a ficatului. 36. Laptele. Apr ficatul de diferite afeciuni frecvente. 37. Menta. Uleiurile sale eseniale stimuleaz secreia biliar i ajut la calmarea crampelor. 38. Carnea de iepure. Degreseaz ficatul. 39. Carnea de vit i de mnzat. Conine vitamina B, fier i proteine de bun calitate. Pentru creier 40. Lintea. Conine proteine, glucide i lecitina de care au nevoie celulele creierului. 41. Quinoa. Bogat n fier, ntrete memoria i ncetinete procesul de mbtrnire. 42. Carnea de pasre de curte. Are grsimi i uleiuri care ofer energie celulelor nervoase. 43. Fasolea. Crete puterea de concentrare. 44. Oul. E o surs grozav de proteine, iar glbenuul conine colin, care ajut la dezvoltarea memoriei. 45. Avocado. E un fruct care combate stresul, nervozitatea i insomnia. 46. Bananele. Conin substane benefice pentru creier. Glucoza, vitaminele i mineralele fructelor l energizeaz. 47. Caisele. Un amestec ideal de minerale ce stimuleaz neuronii. 48. Stafidele. Au mult zahr (75%), resurs energetic pentru creier. 49. Perele. Ajut circulaia sangvin, iar zahrul i substanele asemntoare hormonilor intensific puterea "de lucru" a creierului. 50. Mazrea. E bogat n proteine bune pentru memorie i concentrare. 51. Salata verde

. Substanele opiacee calmeaz sistemul nervos. Pentru ochi 52. Castanul slbatic. Substanele sale active calmeaz iritaiile i senzaia de usturime. 53. Arnica. Uleiurile eseniale calmeaz inflamaiile oculare. 54. Mesteacnul alb. Vitamina C, potasiul i calciul coninute ntresc imunitatea ochilor. 55. Limba de miel. Are o mulime de taninuri i saponine ce reduc inflamarea vaselor conjunctivale. 56. Rostopasca. Este eficient mpotriva viruilor, n special pentru ochii uscai. 57. Gutuia. Cu pectin i calciu, e bun pentru alergii i febra fnului. 58. Iarba de silur (Euphrasia Officinalis). Calmeaz ochii n cazul persoanele tensionate, care stau mult n faa calculatorului. 59. Grsimea de gin. mpreun cu iarba de silur, face minuni dac e aplicat ca unguent pe ochi. 60. Strugurii. Aceste fructe ajut cu precdere ochiul n timpul vederii nocturne. 61. Ptlagina. Taninurile sale trateaz infeciile oculare. 62. Cpunele. Ajut ochiul n timpul vederii nocturne. 63. Centaurium minus. Tinctura acestei plante vindec afeciunile oculare. 64. Ananasul. Conine numeroase enzime ce relaxeaz ochii celor care stau mult la calculator. 65. Rozmarin. Purific ochii i protejeaz vasele de snge oculare. Pentru inim 66. Varza. Are mult potasiu i fier, necesare inimii i circulaiei sangvine. 67. Broccoli. Previne ateroscleroza i atacurile de cord, prin coninutul de calciu, fier i caroten. 68. Ridichea. Apr mpotriva atacurilor de inim. 69. Portocalele. Conin vitamina C, care scade valoarea colesterolului din snge, n plus, are i puine calorii. 70. Morcovul.

Acidul folic i bioflavonoidele rdcinoasei protejeaz inima. 71. Petele. Acizii grai Omega 3 apr sistemul vascular de inflamaii i de calcifieri. 72. Ceapa. Scade presiunea sngelui, mbuntete activitatea inimii i circulaia. 73. Usturoiul. Alicina coninut previne accidentele vasculare cerebrale. 74. Usturoiul slbatic. Substanele sale cur sngele de toxine. 75. Sparanghelul. Asparagina cur cordul i vasele mari de snge. 76. Cicoarea. Scade tensiunea arterial i colesterolul, cur sngele cu ajutorul unor minerale specifice. 77. Uleiul de msline. Energizeaz cordul i reduce colesterolul. 78. Somonul. Acest pete e o surs bun de acizi grai Omega 3, care reuesc s scad din nivelul trigliceridelor din snge. 79. Dovleacul. Are efect benefic n cazul hipertensiunii arteriale i n bolile de inim. 80. Cartofii. Protejeaz contra accidentelor cerebro- vasculare, oferind o cantitate mare de vitamina C pentru sistemul vascular. 81. Paprika. Protejeaz inima i vasele de snge. 82. Roiile. Diuretice eficiente, normalizeaz tensiunea arterial. 83. Mslinele. Reduc colesterolul nociv i tensiunea arterial. 84. Merele. Conin 300 de substane eseniale pentru protecia ntregului sistem vascular. 85. Fasolea neagr. O can din acest aliment furnizeaz ntre 120 i 320 miligrame de magneziu, mineral ce previne apariia tulburrilor de ritm cardiac. 86. Coaczele. Cu cea mai mare concentraie de minerale i de vitamine C, B, D i E, sunt bune pentru circulaia sngelui. 87. Zmeura. Acioneaz ca o aspirin natural, ntrind sistemul imunitar. 88. Murele. Sunt considerate de specialitii germani fructe cardioactive, ajutnd la funcionarea optim a cordului. 89. Socul. mbuntete circulaia sngelui. 90. Piersicile. Au multe vitamine care protejeaz inima. 91. Cireele. mprospteaz resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor i siliciu.

92. Rubarba. Fortific inima i scade tensiunea arterial. 93. Grepfrutul. Are o enzim special, care previne obstruciile vasculare i tromboza. 94. Ciuperca Shitake. Reduce colesterolul. 95. Prunele. Previn tromboza. 96. Curmalele. Sunt bogate n fier, calciu i potasiu. Reduc tensiunea arterial, protejeaz mpotriva aterosclerozei. 97. Afinele. Pigmentul lor albastru ajut la elasticitatea vaselor sangvine. 98. Ovzul. Are acizi grai, benefici n bolile cardiovasculare. 99. Porumbul. Are vitamina D i vitamina K. 100. Ardeiul iute. Previne creterea zahrului din snge, care poate duce la formarea colesterolului pe vasele inimii. ULEIUL DE MASLINE - leac pentru urmatoarele afectiuni Scris de Vladimir Mari, 21 Decembrie 2010 21:47 De sute de ani, uleiul de masline este recunoscut ca leac pentru multe boli si remediu pentru multe suferinte. MediculIoan Nedelcu, specialist n boli dermatologice la Spitalul Elias din Bucureti v nva ce ntrebuinri putei da uleiului de msline extravirgin. Astfel, specialistul v pune la dispoziie 20 de reete ce v pot ajuta n ameliorarea unor afeciuni, precum i remedii utile n cosmetic. 1. Paradontoza Prin masarea periodic a gingiilor cu ulei de msline s-a observat c este mult diminuat pericolul parodontozei. Folosii ulei de msline de trei ori pe zi. 2. Ulcerul duodenal Se bate un albu de ou prospt cu o linguri de zahar pudr i o lingur de ulei de msline pn se face crem. n fiecare diminea se consum acest amestec pe stomacul gol timp de 10 zile. 3. Gastrita O lingurita de ulei de msline extravirgin luat nainte de fiecare mas protejeaz stomacul mpotriva ulcerului i gastritei. 4. Constipaia Dac se consum o lingur sau dou de ulei de msline dimineaa, n combinaie cu zeam de lamie sau cafea se previne constipaia. 5. Balonri i arsuri la stomac Folosii 250ml de ulei de masline presat la rece, 1 kg de miere de albine i 4 lami trecute prin maina de tocat carne. Se amesteca totul i se ine n borcane la frigider. Se iau 3 linguri pe zi, cu 30 minute naintea meselor. Cura cu salata de ptrunjel este de asemenea eficient. Se mnnc zilnic, timp de dou sptmni o legatur de patrunjel tiat mrunt, la care se adaug puin ulei de msline i puin lmie. Este i un detoxifiant

excelent alorganismului 6. Eliminarea pietrelor de la vezica biliar Reeta 1: Folosii 200 grame de ulei de msline, un glbenu de ou, zeama de la o lmie, 40 ml. coniac natural de bun calitate, 1 linguri de zahar, miere natural. Se amestec i se bea cu nghiituri rare. Stai apoi culcat pe partea dreapta, cu picioarele la piept. Urmarii-v scaunul i vei observa c ai eliminat pietricele. Reeta2 : Folosii 250 ml ulei de msline. Cantitatea se bate puternic cu zeama de la trei lmi pn ce uleiul devine lptos. Bei acest amestec dou zile la rnd. 7. Eliminarea pietrelorde la bil Se rnesc semine uscate de pepene rou. Timp de 10 zile, dimineaa pe nemncate se ia o linguri din pulberea obinut mpreun cu o lingur de ulei de msline presat la rece i se st culcat pe partea dreapt 20 minute. Tratamentul dureaz 3 luni, cte 10 zile pe lun. 8. Probleme hepatice sau biliare Se pot lua 1-2 linguri de ulei dimineaa nainte de mas sau 1-2 linguri de ulei naintea fiecrei mese. Este recomandat ca dup nghiirea uleiului s se stea culcat o jumatate de or pe partea dreapt. Daca medicul constat ca pietrele sunt destul de mici pentru a putea fi eliminate fr s se blocheze, se amestec o jumtate de ceaca de ulei de msline cu o jumtate de ceaca cu suc de lmie sau grapefruit i se bea seara nainte de culcare. Dimineata se bea ceva fierbinte i apoi e posibil ca pietrele s fie eliminate. Alteori se poate posti dou zile nainte, bnd suc de mere din dou n dou ore, iar n cea de a doua sear se bea amestecul de ulei i suc de lmi. Astfel se va cura vezica, se vor dizolva sau elimina pietrele mici. 9. Artroza Se toarn ulei de msline peste frunze tinere de nuc i se las timp de 3-4 ore, dup care se aplic frunzele n 3-4 straturi pe locul bolnav. Masajul cu ulei de msline i suc de lmie este i el eficient. nclzii pe foc un amestec de ulei de masline i suc de lmie, apoi masai-v cu el articulaiile dureroase. Aplicai un bandaj i lsai-l i peste noapte. 10. Reumatismul Se fierb 10 minute: o ceap mare tiat fin, 4 linguri de ulei de msline, 150 ml ap i 40 grame untur nesrat. Se bea foarte cald mai multe seri la rnd. Dup dou ore, la culcare, se bea un decoct de cruin (o linguri la can, fiert 3 minute). Tratamentul se face o dat pe an, timp de 7 zile. Se pun opt linguri de piper negru mcinat ntr-un litru de rachiu tare i se las la macerat 5-7 zile. Se filtreaz i se maseaz cu aceast soluie zonele dureroase de 2-3 ori/zi. 11. Ciocuri pe coloan Alifia de snziene: 20 grame de plant uscat, bine mrunit se pun la macerat timp de 12 ore n 30 mililitri spirt sanitar, ntr-un borcan nchis ermetic. Se adaug 200 ml ulei de msline i se ine n bain marie" timp de 3 ore, agitnd vasul din cnd n cnd. Se las n repaus trei zile, dup care se filtreaz. Dup filtrare, se pune ntr-un vas pe foc i se adaug 50 grame cear de albine, amestecndu-se continuu pn se topete. Dup rcire, se pstreaz la rece. Se fac fricionri de-a lungul coloanei vertebrale n fiecare sear. 12. Arsuri Uleiul de msline s-a dovedit eficient pentru calmarea arsurilor. Se combin cu albu de ou i se aplic pe

locul afectat. 13. Ten deshidratat n cazul tenului obosit i uscat, uleiul de msline se folosete sub form de comprese cldue pe pomei, pe frunte sau tmple. Dup cteva minute, compresele se nltur i se cltete faa cu ap cldu. Sunt suficiente cteva asemenea proceduri pentru ca tenul s i recapete strlucirea. Uleiul nmoaie pielea, hidrateaz, regenereaz i ajut la ndeprtarea impuritilor. 14. Creme antirid Pentru tenul ridat i uscat este recomandat o masc dintr-un ou crud btut bine, o lingur cu miere i o lingur cu ulei de msline. n acest amestec se poate adauga i puin suc de fructe sau legume lmie, pepene, morcovi, castravei. Masca se aplic pe fa pentru 15-20 de minute, apoi se spal cu ap cldu. Se repet de trei ori pe sptmn. Efect de ntinerire a tenului i de netezire a ridurilor are i masca din ulei de msline amestecat cu tre, care se aplic n acelai mod. 15. Tonifierea tenului Se amestec o lingur cu ulei de msline i suc de castravete. Se adaug argil pn se obine o past care se aplic pe fa n strat subire timp de 20-30 de minute, apoi se spal cu ap cldu. Daca tenul este foarte uscat, doza de ulei poate fi mrit. Pentru hidratare, uleiul de msline se poate combina cu argil i glbenu de ou. Pentru ca mtile s i fac efectul, trebuie repetate o dat la dou zile. 16. Pete maronii Amestecai bine o lingur de mlai cu un sfert de linguri de pudr din coaja de portocal (se poate realiza din cojile uscate de la o portocal, mcinate fin ntr-o rni de cafea), o lingur de lapte btut i o linguri de ulei de msline. Aplicai pasta obinut pe fa i pe decolteu, lsnd-o s acioneze pn cnd ncepe s se usuce. Masai uor pielea cu degetele, pn cnd devine strlucitoare. Cltii faa mai nti cu ap cald, apoi cu ap ct mai rece. Vei ndeprta astfel petele maronii, iar pielea va deveni neted i catifelat. 17. Masca pentru ten gras Amestecai bine o linguri de mlai cu cteva picturi de zeam de lmie verde, jumtate de linguri de lapte i jumtate de linguri de ulei de msline. Aplicai pasta obinut pe piele, lsnd-o s acioneze o jumtate de or. Cltii din abunden cu ap cldu. 18. Contra acneei Comprese cu ulei de msline: ncercai amestecul urmator: ulei de masline virgin, plus 100 de picturi de ulei aromat de lavand (ulei esenial, nu industrial). Se amestec bine i se aplic pe couri sub form de comprese sau se fricioneaz uor. Primele efecte apar dup cteva zile. 19. Mini i unghii Pentru a va ntri unghiile, nmuiai-le timp de 10 minute n ulei de msline cldut, o dat pe sptmn. Ele vor deveni mai puin casante. Aceasta practic are meritul de a reduce cuticulele. Dac avei minile uscate, roii sau crpate, nclzii puin ulei de msline ntr-un bol la cuptorul cu microunde (atentie, uleiul de msline nu trebuie sa fiarba!). nmuiai-v minile timp de 15 pn la 20 de minute, o data la dou zile i pielea se va calma. Pentru a avea mini cu pielea fin, masai-le cu ulei de

msline amestecat cu o linguri de zahr. 20. ngrijirea prului Uleiul de msline confer strlucire prului uscat i deteriorat. Pentru acest tip de pr este indicat o masc hidratant pregatit dintr-un glbenu de ou i o lingur cu ulei de msline. Prul se maseaz cu acest amestec cu 20 de minute nainte de baie. Uleiul de msline trebuie folosit ns n cantitai mai mici, pentru ca n exces poate provoca o uoar ngrare a prului. Contra cderii prului se fac frecii ale pielii capului cu ulei seara, timp de 10 zile Adevarat sau fals despre PROTEINE, GLUCIDE, LIPIDE Scris de Vladimir Mari, 21 Decembrie 2010 21:34 Lista asta ar trebui pusa-n rama, la bucatarie, asa, ca sa o ai la indemina ori de cite ori ai dubii cand o prietena iti spune ultima moda in diete sau etichetele alimetelor te vrajesc cu efectele lor miraculoase. Doctorul Mihaela Bilic iti spune clar ce trebuie sa crezi si sa nu crezi din tot ce auzi despre hrana care-ti aduce sanatate si trup de invidiat. ADEVARAT SAU FALS DESPRE PROTEINE Carnea fiarta nu ingrasa? ADEVARAT. Prin fierbere, carnea devine usor de digerat, insa trebuie pusa la fiert in apa clocotita pentru ca porii sa se inchida imediat si toate substantele nutritive sa ramina in carne, nu in apa de fiert. Oul fiert tare este indigest? ADEVARAT. Albumina din albus este o proteina ce se digera doar daca este fiarta, in schimb, galbenusul devine indigest daca este tare. Ideal, oul se maninca fiert moale sau cleios. Carnea de pui este mai sanatoasa decit cea de porc? DEPINDE. Daca urmarim continutul in grasime trebuie evitata carnea de porc in cazul persoanelor cu colesterol si trigliceride crescute. In ceea ce priveste persoanele anemice este bine de stiut ca fierul exista doar in carnea rosie. In cazul puilor se pune si problema de citi hormoni a fost nevoie ca sa ajunga in timp record la greutatea unei gaini. Parerea mea: carnea rosie, categoric. Mai bine peste decit carne de porc, vita sau pui? ADEVARAT. Pestele contine proteine ca si celelalte tipuri de carne, dar este bogat in grasimi nesaturate ( cele sanatoase) si minerale si este mult mai usor digerabil fata de acestea. Pestele si fructele de mare sint mai putin calorice si de aceea este obligatoriu sa mincam peste ( de preferinta proaspat ) de minim 3 ori/saptamina. Insa nimeni nu va fi certat daca in fiecare zi va consuma peste. Va mai amintiti sloganul nici o masa fara peste, ei bine nu era un slogan comunist. In spanac gasim mai mult fier decit in carne? FALS. Chiar daca continutul de fier in spanac si alte legume cu frunze verzi este foarte crescut, acesta nu poate fi absorbit in intestinul uman. Principala sursa de fier a omului este carnea, cit mai rosie si mai cruda, alaturi de organe precum ficatul si splina, depozite de fier atit la om, cit si la animale. Fierul din carne se absoarbe si mai bine in prezenta vitaminei C, deci o friptura in singe alaturi de o salata verde e reteta

perfecta impotriva anemiei.

Carnea nu contine fibre? ADEVARAT. Din metabolismul carnii nu rezulta nici un fel de reziduuri solide si, ca urmare, bolul alimentar trebuie completat cu legume proaspete si produse cereale, altfel exista riscul ca un regim bogat in carne sa fie urmat de constipatie. Carnea e responsabila de guta? ADEVARAT. Toate alimentele bogate in purina (carne rosie, vinat, carne de animal tinar vitel, miel, dar si ciocolata, au ca rezultat depunerea acidului uric la nivelul articulatiilor mici si aparitia atacului de guta. Regimul proteic duce la slabire rapida? ADEVARAT. Se pot pierde in 2 saptamini 5-7 kg prin consumul exclusiv de proteine, pentru ca excesul de proteina se transforma foarte greu in grasime. Exista insa riscul de pierdere a masei musculare deoarece organismul este obligat sa-si arda proteinele constitutionale pentru a obtine putina glucoza, ca sursa de energie si pentru buna functionare a sistemului nervos. Cei care vor muschi trebuie sa manince carne? ADEVARAT. In conditiile unui efort fizic intens sau daca este urmarita cresterea masei musculare prin sport este indicat sa fie consumate in principal proteine de calitate superioara (carne, lapte, oua) ca materie prima pentru sinteza de aminoacizi. Aportul proteic trebuie sa fie cu 30% mai mare. Similar, la femeile gravide sau care alapteaza este nevoie de o crestere a ratei proteice cu 20-30% pentru a asigura dezvoltarea adecvata a embrionului si a fatului. Regimul vegetarian este mai sanatos? FALS. Legumele si cerealele nu contin toti aminoacizii esentiali, prin urmare, unele proteine ce au la baza acesti aminoacizi nu pot fi sintetizate. Regimul vegetarian duce si la o carenta de vitamine, mai ales cele din grupul B si vitaminele liposolubile A, D care se gasesc doar in produsele animale, ca sa nu mai vorbim de fier si zinc. Este recomandat, ca solutie de mijloc, regimul lacto-vegetarian pentru a putea asigura organismului toate principiile alimentare de baza.

ADEVARAT SAU FALS DESPRE GLUCIDE Este adevarat ca piinea ingrasa? FALS. Nu piinea ingrasa, ci produsele care sint asociate cu ea. O felie de piine are 80 calorii, iar 1 felie de cascaval are 180 calorii. Bineinteles ca 1 piine intreaga ingrasa, dar 1-2 felii la masa sint obligatorii. Piinea prajita e mai putin calorica? FALS. O felie de piine prajita are exact acelasi numar de calorii ca una proaspata deoarece prin prajire se pierde numai apa, deci este mai usoara ca greutate.

Piinea proaspata umfla burta? ADEVARAT. In procesul tehnologic de pregatire al piinii, se foloseste drojdia de bere a carei perioada completa de fermentatie este de 12 ore. De aceea este recomandat sa fie consumata piine veche de 1 zi. Grahamul sau piinea cu tarite nu ingrasa? FALS. Piinea neagra sau intermediara contine mai multe tarite (fibre) care ajuta digestia, insa continutul caloric este usor inferior piinii albe (230 calorii/100g fata de 280 calorii/100 g). Piinea neagra (1 felie = 35g) este mai grea decit piinea alba (1 felie = 25 g) si in final se ajunge la echilibru, adica 1 felie piine alba 25 g = 1 felie, piine neagra 35g = 80 calorii. Nu trebuie sa asociem carnea cu piinea sau cartofii? FALS. Alimentatia corecta si sanatoasa prevede ca fiecare masa sa contina toate principiile alimentare, deci este normal ca proteinele din carne sa fie asociate cu glucidele lente din garnitura pentru a se absorbi adecvat. Disocierea dintre proteine si carbohidrati se face pe perioade scurte, de maxim 2 saptamini si are ca scop slabirea rapida (dar incorecta) dictata de probleme stricte de sanatate. Mierea este naturala, deci nu ingrasa? FALS. Mierea este naturala si sanatoasa, dar contine fructoza si acelasi numar de calorii ca si zaharul (4 calorii / gram). Deoarece zaharul este cristalizat si ocupa volum mai mare se ajunge la ecuatia paradoxala : 1 lingurita zahar = 13 calorii, 1 lingurita miere = 22 calorii. Mierea mai are si proprietatea de a stimula pofta de mincare, prin urmare este recomandata copiilor si persoanelor subnutrite sau care si-au pierdut apetitul. In cazul in care vreti sa folositi miere la indulcit, un virf de lingurita este suficient, pentru ca puterea de indulcire este de 4 ori mai mare decit a zaharului. Zaharul brun este mai sanatos decit cel alb? ADEVARAT. Zaharul brun este extras din trestia de zahar si este mai putin prelucrat si rafinat decit zaharul clasic obtinut din sfecla de zahar. Ca numar de calorii insa este identic. Ciocolata pentru diabetici nu ingrasa? FALS. In diabet, pacientii prezinta un deficit de insulina si deci nu au voie sa consume zahar. Dulciurile pentru diabetici sint facute cu fructoza pentru ca ea este mai noninsulinogena (nu determina descarcare in singe de insulina). Prin urmare, obiectivul acestor produse este de a nu contine zahar rapid si nu calorii mai putine. Ciocolata pentru diabetici poate avea uneori mai multe calorii decit cea normala. Laptele cald baut seara te ajuta sa adormi? ADEVARAT. Senzatia de foame si glicemia scazuta din singe au ca efect o stare de anxietate, irascibilitate, nervozitate, slabiciune musculara. Glucidele lente din lapte reusesc sa rezolve aceasta situatie, cu un aport caloric minim (100 calorii/cana), iar starea de bine ce urmeaza ne permite sa adormim. O dieta fara dulciuri duce la depresie? ADEVARAT. Serotonina este o substanta care se secreta la nivelul creierului si da starea de bine. Mesele bogate in carbohidrati cresc nivelul serotoninei, dar acelasi efect il putem avea si cu 1 portie de orez sau paste, nu este obligatorie felia de tort pentru a fi binedispusi. Si cealalta extrema este valabila, dietele

proteice pe linga faptul ca duc la depresie, pofta de dulciuri creste extrem de mult si exista pericolul ca intrun moment de slabiciune sa inghitim 2 ciocolate intregi. ADEVARAT SAU FALS DESPRE LIPIDIE Exista colesterol bun si colesterol rau? ADEVARAT. In sange exista LDL-colesterol asociat cu riscul crescut de boli cardiovasculare si se reflecta de obicei in valoarea colesterolemiei. Este un colesterol rau a carui valoare nu trebuie sa depaseasca 260 mg/ml si care reflecta de obicei cantitatea de trigliceride (grasimi) pe care le mincam. Fractiunea buna a colesterolului este HDL- colesterol cu rol de protectie cardiovasculara si cu valoare ideala de peste 50 mg/ml in singe. Oul trebuie evitat pentru ca este bogat in colesterol? FALS. Oul este un aliment complet ce contine proteine de inalta calitate (proteine etalon), numeroase vitamine (A, D, E, B) si fier alaturi de principala lui calitate - este colecistokinetic, adica duce la contractia vezicii biliare cu ..eliberarea de saruri biliare esentiale in digestie. Colesterolul din ou nu duce la cresterea colesterolului din singe, deci nu exista contraindicatie absoluta de a consuma oua in dislipidemii. Anumite uleiuri nu au colesterol? ADEVARAT. Colesterolul exista doar in produsele animale, ca urmare, nici unul din uleiurile vegetale nu contine colesterol. Sloganul fara colesterol afisat de anumite etichete este pur publicitar, uleiurile nu contin colesterol, dar cantitatea de calorii este la fel de mare cu a grasimilor animale (unt, slanina). Uleiul de masline este mai sanatos? ADEVARAT. Uleiul de masline contine acizi grasi nesaturati cu rol protector pentru inima, in timp ce uleiul de floarea soarelui este bogat in vitamina E. O alta mare calitate a uleiului de masline este stabilitatea termica, adica posibilitatea de a fi incalzit la temperaturi foarte mari fara a-si modifica structura. Este corect prin urmare ca prajelile sa fie facute in ulei de masline, uleiul de floarea soarelui se descompune in produsi toxici acetilcolina. Margarina este mai sanatoasa decit untul? FALS. Margarina este un produs inferior (si, evident, mai ieftin) obtinut prin solidificarea fortata a uleiurilor vegetale care sint transformate din starea lor naturala lichida in stare solida cu ajutorul hidrogenizarii. In jurul acestui proces pot aparea accidente din care rezulta acizi grasi in forma trans care sint cancerigeni. Este de preferat sa consumam un unt de calitate superioara, bogat in vitamina A, D si E in cantitate mai mica decit sa apelam la margarina. Si nu uitati: caloriile sint aceleasi! Uleiul de peste este sanatos? ADEVARAT. Grasimea din peste este o grasime speciala ce contine acizi grasi nesaturati cu rol protector cardiovascular. Din pacate, la noi in tara nu se consuma suficient peste si de aceea este recomandat ca pestele si fructele de mare sa existe de cel putin 3-4 ori in meniul nostru saptaminal. De preferat pestele proaspat (nu conservele) si salbatic (nu de crescatorie), iar uleiul de peste trebuie folosit in cazuri de stricta necesitate, altfel poate duce la supraponderabilitate sau obezitate la adulti. Alunele si nucile hranesc creierul? ADEVARAT. 10 nuci sau alune consumate zilnic hranesc celula nervoasa si ne ajuta sa fim mai destepti Exista alimente care cresc colesterolul? FOARTE ADEVARAT. Acestea sunt zaharul rafinat, deci toate dulciurile, grasimile animale (slanina, unt, smintina), margarina, CAFEAUA si FUMATUL. Produsele care scad colesterolul sint: fructele, legumele, cerealele, soia, grasimea din peste, laptele si produsele lactate degresate, uleiul de porumb, masline,

CEAPA, USTUROIUL SI ARDEIUL IUTE. Branza nu ingrasa? FALS. Brinza este cel mai mare pericol pentru silueta, ea contine pina la 80% grasime. O felie de cascaval este echivalenta cu 3 felii de paine, asa ca nu va amagiti mancand telemea cu rosii, nu o sa slabiti prea tare.