Sunteți pe pagina 1din 13

Calculatia costurilor pe activitati Metoda A.B.C.

CALCULATIA COSTURILOR PE ACTIVITATI (ACTIVITY BASED COSTING A.B.C. )


1. Originile si cauzele aparitiei calculatiei costurilor pe activitati 000Schimbarile care au survenit in mediul industrial si economic, modernizarea tehnologiilor de fabricare, nevoia de a obtine informatii pertinente in procesul decizional, au facut absolut necesara regandirea sistemului de calculatie a costurilor. Metodele traditionale de calcul de cost se bazeaza pe decuparea intreprinderii in centre de responsabilitate. Insa la nivelul organizatiei se face simtita interdependenta astfel ca este imposibila identificarea unui centru a caror costuri si performante nu sunt conditionate de alte centre de responsabilitate. (De exemplu costul unui produs depinde de centru de proiectare, de calitatea materiilor prime si a materialelor consumabile, de starea tehnica a echipamentelor tehnologice, de perfectionarea personalului, etc.). De asemenea metodele traditionale de calcul de cost utilizeaza metode de repartizare a cheltuielilor indirecte bazate pe atribuirea uniforma a consumului de resurse de catre obiectul in cost, in timp ce in mod real acest consum se realizeaza in mod diferit, neuniform. Aceste metode conduc la aparitia unor fenomene de subevaluare, supraevaluare sau subventionare a costurilor. Metodele traditionale mai prezinta o limita si anume faptul ca unul dintre factorii care au determinat criza sistemelor de costuri din anii 1980 a fost dezvoltarea activitatilor suport. Adica activitatea de productie este puternic influentata de activitatile din aval si amonte, activitati importante din punct de vedere al consumului de resurse si al crearii de valoare. Iar valoarea pentru client nu creeaza doar produsul ci si un complex de servicii asociate producerii. Pentru a evita aceste limite ale metodelor traditionale intreprinderile cauta sa rafineze sistemul de cost. Prin aceasta rafinare trebuie sa se asigure o apreciere mai buna a consumului neuniform de resurse.0000 Scorte Carmen Universitatea din Oradea Calculatia costurilor de proces este una din ultimele cuceriri in domeniul calculatiei costurilor. Originea ei se afla in S.U.A.. Baza ei se considera a fi lucrarea The hidden factory, elaborata si publicata de Jeffrey G. Miller si Thomas E. Vollmann. Cei doi autori au supus unui studiu critic sectoarele si locurile de costuri comune (indirecte), ajungand la concluzia ca pasul hotarator pentru controlul costurilor indirecte consta in elaboarea unui model care sa detalieze si sa structureze cauzele acestor costuri. Totusi ei nu au elaborat si prezentat un nou sistem de calculatie a costurilor. Prima incercare de realizare a unui asemenea sistem nou in calculatia costurilor a fost facuta in anul 1987 de catre Kaplan, Cooper si Johnoson. Tot in aceeasi perioada diferite cabinete de consultanta si marile intreprinderi industriale au definit versiunea actuala a metodei ABC. Drept cauze ale aparitiei costurilor de proces pot fi considerate: 1. modificari ale pozitiei strategice ale intreprinderii; 2. modificari in cererea de informatii pentru management; 3. deficientele sistemelor de calculatie a costurilor existente. 1

Calculatia costurilor pe activitati Metoda A.B.C.


1. Pozitiile strategice ale intreprinderilor s-au schimbat foarte mult. Aceasta datorita schimbarilor in mediul intreprinderii, schimbari la care au contribuit esential dezvoltarii in tehnologia calculatoarelor. Odata cu introducerea sistemelor CIM (Computer Integrate Manufacturing) au aparut modificari importante in toate domeniile si sectoarele intreprinderii. Datorita ascutirii concurentei pe piata exista tentinta reducerii costurilor, imbunatatirii calitatii produselor si dezvoltarii de produse noi si ca urmare, are loc scurtarea duratei de viata a produselor. Din asemenea motive ponderea si importanta sectoarelor costurilor comune si indirecte creste mereu fata de aceea a sectoarelor de poductie propriu-zise. Prin aceste modificari de activitati se ajunge la modificari in structura costurilor, importanta costurilor individuale directe scade in favoarea celor comune indirecte, concomitent cu cresterea ponderii costurilor fixe. 2. In cadrul deciziilor intreprinderii in prim plan se situeaza aspecte noi, cum ar fi: Pregatirea si asigurarea de informatii despre costuri referitoare la o multitudine de obiecte ale calculatiei costurilor; Reducerea marimilor loturilor de fabricatie; Determinarea unui numar optim al variantelor produselor; Determinarea costurilor pentru comenzi specifice; Controlul eficientei economice in sectoarele tot mai numeroase si mai importante ale costurilor comune indirecte. Informatiile necesare se refera la intregul lant de creare a valorii din intreprindere, inclusiv la toate sectoarele de productie si activitati auxiliare, ajutatoare indirecte. 3. Sistemele traditionale de calculatie a costurilor sunt orientate spre sectoarele efective de productie. Costurile comune indirecte se repartizeaza asupra produselor prin intermediul unor marimi de referinta, care in actualele conditii tehnologice, nu reprezinta o expresie a ocazionarii (de exemplu salariile indirecte). Decontarea costurilor indirecte are loc prin suplimentari asupra unor marimi valorice. Aceasta repartizare a costurilor indirecte neconforma cu principiul ocazionarii, poate duce la decizii strategice gresite.

Calculatia costurilor pe activitati Metoda A.B.C.

2.

Cadrul conceptual al metodei A.B.C.

000Calculatia costurilor pe activitati a fost si este privita ca o noua forma a calculatiei, ea fiind determinate de schimbarile structurale si tehnologice care au avut lor in diverse domenii de activitate. Necesitatea crearii unui nou model a fost determinate de lipsurile constatate de-a lungul vremii, ca urmare aplicarii metodelor traditionale in a oferii informatii necesare in vederea luarii unor decizii strategice. In cazul utilizarii metodelor traditionale de repartizare a cheltuielilor apar o serie de probleme din cauza modificarilor intervenite in forta de munca directa. Criticii acestor metode (Cooper, Kaplan) insista asupra opiniei potrivit careia cheltuielile atribuite produselor avand drept baza munca directa, denatureaza costurile de productie, pe masura scaderii importantei fortei de munca directe ca factor de productie. Astfel, se ajunge la subventionari reciproce intre costurile produselor, ale serviciilor, cu influente care nu sunt pertinente asupra rezultatelor. Aceste probleme sunt rezolvate in cadrul sistemelor de management a costurilor printr-o metoda noua de atribuire a cheltuielilor, denumita calculatie a costurilor pe activitati. Metoda A.B.C. este o metoda de abordare a repartizarii cheltuielilor, prin care se identifica activitatile curente, cheltuielile se clasifica pe activitati, activitatile care nu genereaza valoare se reduc sau se elimina, repartizarea cheltuielilor avand drept baza activitatea care le genereaza. Punctul de pornire il constituie protrivit metodei , nu produsele, ci activitatile. A.B.C.-ul isi propune repartizarea cheltuielilor indirecte in functie de baza de repartizare ce prezinta relatia cauza-efect, intre activitatea si produsul care consuma activitati, realizandu-se in acest fel un cost mai pertinent. In cazul metodei A.B.C. pertinenta costului depinde de numarul inductorilor de costuri si de natura acestora. Inductorul de costuri, in literature anglo-saxona inseamana cost drive, cost generator sau cost determinant, fiind o baza de repartizare ce prezinta relatia cauza-efect potrivit principiuluica orice modificare la nivelul inductorului va determina o modificare la nivelul costului. Identificarea cauzelor costului activitatilor presupune clarificarea activitatilor in functie de natura deciziilor (Cooper, Kaplan). Potrivit specificului metodei, activitatile sunt cele care au constributie esentiala la cresterea rezultatelor intreprinderii determinand cadrul durabil al acesteia in raport cu alte intreprinderi. Performanta unei intreprinderi este data de capacitatea de a crea valoare pertinenta pe piata, cu realizarea unor costuri minime. Metoda A.B.C. elimina imputurile in cascada, cautand sa pastreze relatiile dintre costuri si cauzele care le-au declansat. Insa activitatile pot fi si ele reclasificate in: Activitati de baza, principale, ce pot fi atasate produselor; Activitati secundare, care nu au legatura cu produsele, efectuate adiacent cu activitatile principale. De aceea ipoteza metodei A.B.C. este ca analiza activitatilor trebuie sa conduca in final, la identificarea relatiilor pe care le intretin (chiar si indirect) cu produsele. (Elena Iatan, Ed. Muntenia Editia a III-a)

Calculatia costurilor pe activitati Metoda A.B.C.

0000Metoda A.B.C. reprezinta una din modalitatile de rafinare a sistemului de cost si printre notiunile cele mai importante promovate de aceasta metoda sunt activitate si inductor de activitate. Notiunea de activitate a fost utilizata pentru prima data la General Electric in analiza si descrierea costurilor, desi bazele metodei A.B.C. au fost puse la Harvard Business School de catre profesorul Robin Cooper, dar au existat si cateva companii receptive la noua metoda si anume John Deere Hawlett Packard si Union Pacific. In viziunea noii metode intreprinderea nu mai este considerata un ansamblu de entitati mai mult sau mai putin specializate, ci un federator de activitati. Prin reuniunea lor se creeaza produsul pe care intreprinderea il vinde. Modelul devine: produsele consuma activitati, iar activitatile consuma resurse sau resursele sunt consumate de activitati, iar activitatile genereaza produse. Pentru a produce un cost mai pertinent A.B.C. isi propune sa repartizeze cheltuielile indirecte in functie de baza de repartizare care prezinta relatia de cauza-efect intre activitate si produsul care consuma activitatea. De fapt, conform metodei A.B.C. baza de repartizare se numeste inductor de cost (o baza de repartizare care prezinta relatia cauza-efect bazata pe principiul ca orice modificare la nivelul inductorului va cauza o modificare la nivelul costului).0000 Scorte Carmen

Calculatia costurilor pe activitati Metoda A.B.C.

3. Premisele organizarii contabilitatii calculatiei costurilor prin metoda ABC

de

gestiune

si

In vederea garantarii eficiente a modului de organizare a contabilitatii de gestiune si a calculatiei costurilor prin metoda ABC s-au avut in vedere urmatoarele premise: 1. Adoptarea metodei de calculatie a costurilor pe activitati (ABC). In alegerea metodei ABC s-au avut in vedere factorii de organizare ai contabilitatii de gestiune si calculatiei costurilor precum: marimea intreprinderii, utilizarea tehnologiei, numarul produselor, semnificatia costurilor indirecte si competitia. Implementarea metodei de calculatie a costurilor pe activitati in industria textila se realizeaza in concordanta cu anumite cerinte legate de factorii sus-amintiti si presupune: - stabilirea proceselor, a activitatilor si operatiilor conform specificului organizarii transversale a intreprinderii; - stabilirea unitatilor de masura sau a inductorilor de costuri (cost drivers) aferente obiectelor calculatiei costurilor, specifice industriei confectiilor textile; - adoptarea si imbunatatirea sistemului documentelor justificative potrivit specificului metodei ABC. In cadrul acesteia se vor include si documentele justificative ce vizeaza inregistrarea productiei, a costurilor, a abaterilor de la costurile antecalculate, respectiv analiza indicatorilor de pilotaj si a tablourilor de bord. 2. Stabilirea intervalului de timp aferent desfasurarii operatiilor economicofinanciare si determinarii costurilor. Pentru a nu denatura costurile in cadrul exercitiului se pastreaza perioada de gestiune aleasa in antecalculatie si in postcalculatie. Astfel, potrivit specificului industriei confectiilor textile, perioada de gestiune aleasa se raporteaza la luna sau la semestru, dar cu unele exceptii si anual. In cazul raportarilor periodice (lunare), conducerea si serviciile functionale ale intreprinderii trebuie sa ia in considerare unele aspecte ce vizeaza: - mijloacele tehnice si personalul alocat in vederea realizarii acestor activitati. Daca tinem cont de specificul metodei ABC, acest lucru nu constituie un impediment pentru serviciile functionale ale intreprinderii, iar resursele umane sunt bine delimitate; - determinarea cu justete a productiei si a costurilor productiei obtinute. Metoda ABC se remarca in special prin acest aspect al corectitudinii determinarii costurilor; - organizarea controlului operativ si postoperativ.Posibilitatile oferite de metoda ABC in acest sens vin sa completeze precedentele aspecte mentionate; - informarea diferitelor categorii de utilizatori ai intreprinderii. Metoda ABC ofera o cantitate imensa de informatii necesare tuturor categoriilor de utilizatori (conducere, servicii functionale, alte servicii) care se utilizeaza pentru analiza si raportare. 3. Alegerea personalului competent in vederea executarii lucrarilor specifice contabilitatii de gestiune si calculatiei costurilor. In cazul metodei ABC, fiecare serviciu functional sau departament isi are un reprezentant. Elaborarea lucrarilor de antecalculatie, ct si de postcalculatie se realizeaza la nivel de serviciu functional, iar astfel responsabilitatea privind intocmirea si asumarea raspunderii revine in speta doar

Calculatia costurilor pe activitati Metoda A.B.C.


departamentului respectiv. Toate bugetele sunt colectate apoi de compartimentul de contabilitate al intreprinderii si supuse aprobarii de conducerea institutiei respective. 4. Planificarea in timp a lucrarilor specifice contabilitatii de gestiune si calculatiei costurilor. Acest aspect este strns legat de precedentul, iar modalitatea de vizionare privind gradul de indeplinire a sarcinilor asumate pe departamente se realizeaza cu ajutorul graficelor sau al situatiilor tabelare, ele putnd imbraca forme diferite, in functie de cerintele conducerii intreprinderii. 5. Alegerea modului de prelucrare a informatiilor obtinute din contabilitatea de gestiune. Datorita faptului ca metoda ABC presupune un volum imens al introducerii si prelucrarilor de date, este necesara procesarea acestora cu ajutorul unor programe informatice performante, ce ruleaza pe platforme dotate cu calculatoare performante. Aici intervine si avantajul prelucrarii datelor in retea, fie ea de tip intranet sau internet. 4. Organizarea calculatiei costurilor prin metoda A.B.C. (Elena Iatan)

Calculatia costurilor, potrivit acestui model presupune parcurgerea mai multor etape: Etapa 1. Identificarea activitatilor si a costurilor aferente Etapa 2. Stabilirea inductorilor de cost pentru fiecare activitate Etapa 3. Construirea centrelor de regrupare Etapa 4. Calculul costului complet. Etapa 5. Calculul costului de productie al produselor fabricate. Etapa 6. Calculul costului complet al produselor vandute Calculatia costurilor pe activitati poate fi aplicata separate sau in combinatie cu alte metode. Analizata din punct de vedere al eficientei economice nu creaza nimic nou, datele de referinta fiind repartizarea cheltuielilor indirecte pe activitati si pe obiecte de calculatie. 0000 Etapa 1. Identificarea activitatilor si a costurilor aferente Activitatea reprezinta un eveniment sau tranzactie purtatoare de costuri si care se comporta ca un factor tipic in formarea costurilor dintr-o intreprindere. Activitatea mai poate fi definite ca o misiune specifica sau un ansamblu de sarcini de aceeasi natura effectuate pentru a adduce un plus de valoare la fabricarea produsului. Exemple de activitati: intretinere echipamente; comenzi de cumparare; controlul calitatii; transport; receptia materialelor; inventarierea. Numarul de activitati dintr-o intreprindere depinde de complexitatea operatiilor. Cu cat operatiile sunt mai complexe cu atat creste numarul de activitati purtatoare de costuri. 6

Calculatia costurilor pe activitati Metoda A.B.C.


Cea mai mare precizie a calculatiei se presupune a fi realizata prin stabilirea a patru niveluri generale de activitati, unde dintre aceste niveluri fiind la randul lor divizate in centre de cheltuieli specifice. Activitati la nivel de unitate care sunt realizate de fiecare data cand o unitate este produsa. Sunt acelea care apar ca un rezultat al volumului total de productie care trece printr-o intreprindere. Activitati la nivel de lot care sunt realizate de fiecare data cand un lot de bunuri sunt produse sau manevrate. Includ sarcini precum plasarea comenzilor de achizitie, echipamente, transportul la clienti si receptiile pentru materiale. Costurile generate de activitatile la nivel de lot precum achizitionarea sunt in functie de numarul de comenzi inaintate si in functie de marimea acestor comenzi. Activitati la nivel de produs care sunt cerute de realizarea fiecarui tip diferit de produs. Aceste activitati sunt realizate pentru a sustine productia fiecarui tip diferit de produs, prin urmare, activitatile la nivel de produs vor fi legate doar de anumite produse si nu de altele. Activitati la nivel de intreprindere care doar se refera la procesul general de fabricatie al unei intreprinderi. Costurile la nivel de intreprindere se refera la conducerea intreprinderii, asigurari, taxe de proprietate si facilitate pentru angajati. Etapa 2. Stabilirea inductorilor de cost pentru fiecare activitate Inductorii de cost denumiti si stimulatori de costuri reprezinta marimile de referinta pentru repartizarea costurilor indirecte. Inductorii de cost reprezinta cauza variatiei consumurilor de resurse si serveste ca instrument de masura a volumului prestatiilor furnizate. Inductorii de cost trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie usor de identificat si utilizat; sa fie cauza variatiei consumurilor de resurse; sa nu influenteze comportamentel personalului; sa fie usor accesibili. Inductorii de cost pot fi grupati in: a) inductori traditionali ore manopera; ore functionare utilaj; cost materii prime consummate; numar de produse. b) inductori noi: numar comenzi de materiale; numar planuri elaborate; numar controale; numar comenzi de fabricatie; numar puncte de sudura etc. Inductorii de activitate pot fi alesi din urmatoarele categorii: o Inductori de tranzactie care arata cat de des este prestata activitatea respectiva. Acest tip de inductor poate fi utilizat atunci cand toate iesirile au aceeasi cerere in activitatea respectiva (De ex. Onorarea comenzii unui client poate sa solicite

Calculatia costurilor pe activitati Metoda A.B.C.


acelasi efort indiferent de produsul la care se refera). Acesti inductori sunt cei mai ieftini, dar pot fi considerati si cei mai putin exacti, pentru ca presupun consumul aceleiasi cantitati de resurse de fiecare data cand se presteaza activitatea respectiva. In situatia in care aceste resurse consumate variaza considerabil de la un produs la altul se apeleaza la un alt inductor. o Inductori de durata reprezinta timpul necesar pentru a presta o activitate. Acest tip de inductor se utilizeaza atunci cand exista variatii in nivelul resurselor consumate de activitatea respectiva pentru anumite iesiri. (Ex. De inductori: numarul de ore de inspectie, timpul de pregatire a productiei). o Inductori de intensitate cauta resursele utilizate de fiecare data cand s-a prestat activitatea. Acest tip de inductor de cost este cel mai scump de implementat, insa se poate spune ca asigura informatia cea mai corecta. Se recomanda utilizarea sa doar atunci cand atat resursele, cat si activitatea prestata sunt scumpe si variaza de fiecare data cand activitatea este realizata. Etapa 3. Construirea centrelor de regrupare Toate activitatile pentru care s-au identificat aceiasi inductori de cost se regrupeaza intr-un centru de regrupare. In acest fel se usureaza calculul costului renuntand la un tratament individual al fiecarei activitati. In acest moment se poate calcula costul unitary al inductorului cunoscand: costul centrului de regrupare format din totalul costului activitatilor componente; volumul total al inductorului. Cost unitar inductor = Cost centru regrupare Volum total inductori

Etapa 4. Calculul costului complet. In aceasta etapa se calculeaza costul de productie al diverselor componente ale produselor. Costul de productie va cuprinde cheltuielile directe si o doza din cheltuielile centrelor de regrupare (indirecte). In general costul de productie se calculeaza pe trei componente: 1) cost functie de volum de productie care se refera la consumul de materii prime, manopera directa, ore functionare utilaje; 2) cost lot cauzat de organizarea productiei care se refera la cost comenzi de fabricatie, cost control calitate etc.; 3) cost piesa sau subansamble datorat existentei ca atare si care se refera la dosarul ethnic, proiectare, reproiectare, stocare de informatii etc. Etapa 5. Calculul costului de productie al produselor fabricate. Aceasta etapa reuneste elementele: costul pieselor si subansamblelor; costul altor materii prime; manopera directa; costul fucntionarii utilajelor; costul activitatilor consummate de produsele fabricate. 8

Calculatia costurilor pe activitati Metoda A.B.C.

Costul activitatii consummate se determina dupa relatia: Cost activitate Volum inductori utilizati la = Cost unitar inductor x consumata fabricarea unui produs

Etapa 6. Calculul costului complet al produselor vandute Acesta etapa presupune suplimentarea costului de productie cu o parte din costul de administratie si desfacere, parte stabilita prin intermediul inductorilor de cost specifici acestor activitati. 5. Avantajele si limitele aplicarii metodei A.B.C.

Se poate pune acum problema identificarii avantajelor si limitelor aplicarii metodei A.B.C.. Utilizand moduri de repartizare mai putin arbitrare, costul calculat prin metoda A.B.C. va fi mai pertinent, dar nu va fi exact, pentru ca scopul modelului este determinarea originilor costului, aducerea la zi a factorilor declansatori ai consumului de resurse. Informatia despre cost furnizata prin metoda A.B.C. poate fi utilizata in diverse scopuri in organizatie, acest demers fiind cunoscut sub denumirea de Activity Based Management (ABM). Cele mai importante scopuri sunt: identificarea profitabilitatii fiecarui client prin calculul distinct a doua costuri, cost produs si cost client; responsabilizarea personalului prin faptul ca aceasta metoda ajuta angajatii sa inteleaga costurile si sa identifice activitatile fara valoare care vor aduce in final imbunatatiri ale sistemului; reducerea riscului economic prin adaptabilitatea la piata cu preturi competitive. Dar ca si orice alta metoda si metoda A.B.C. are si limite. Printre principalele critici aduse metodei am putea mentiona greutatea identificarii activitatilor care produc valoare si a inductorilor de cost. Apoi metoda ramane dificil de aplicat cand unele intreprinderi au probleme cu identificarea costurilor ascunse, cand altele afirma interesul pentru indicatorii fizici, iar majoritatea utilizeaza doar indicatorii financiari. Principala retinere de la aplicarea calculatiei costurilor prin metoda A.B.C. pare a fi data de prezentarea metodei ca un panaceu, caci majoritatea oamenilor de afaceri au invatat ca in gestiune nu exista retete. Se poate concluziona faptul ca gestiunea moderna va fi dominata de tandemul A.B.C.-A.B.M.

Calculatia costurilor pe activitati Metoda A.B.C.

6. Aplicatie:

Aplicatie privind metoda A.B.C.

O societate comerciala fabrica si comercializeaza 2 produse A si B. Informatiile comunicate de contabilitatea de gestiune pentru luna ianuarie sunt urmatoarele: Elemente A B Cantitate fabricata si vanduta 500 buc 700 buc Materii prime 50 um/buc 100 um/buc Manopera directa pe bucata 100 um/buc 150 um/buc Pret vanzare unitar 230 um/buc 360 um/buc Costul unei ore de manopera directa 2,5 um/h Analiza si gruparea activitatilor de functionare pentru aceasta societate pot fi rezumate astfel: Activitatea Valoarea Inductorul Comanda materii prime 16.000 Numar comenzi Comercializare 6.000 Cifra de afaceri Lansare in fabricatie 15.000 Numar loturi Productie 40.000 Ore manopera directa Gestiunea stocurilor 8.000 Numar tipuri de materii prime Pregatirea productiei 5.000 Numar loturi Administrare generala 10.000 Cost adaugat la costul direct Informatii complementare: Inductori Numar comenzi Numar tipuri de mat prime Numar loturi Total 4 4 100 Produsul A 1 2 70 Produsul B 3 2 30

Cerinte : 1) Calculul costurilor unitare ale produselor. 2) Costul complet a produselor.

10

Calculatia costurilor pe activitati Metoda A.B.C.

Rezolvare: Situatia cheltuielilor pe centre de regrupare Centre de regrupare CR1 CR2 CR3 CR4 CR5 CR6 Cheltuieli pe activitate 16.000 6.000 15.000 5.000 40.000 8.000 10.000 Volum inductor 4 (*) 367.000 100 (**) 62.000 4 (***) 245.000 Cost unitar pe inductor 4.000 lei/cmd 0,016 lei/CA 200 lei/lot 0,645 lei/ora 2.000 lei/tip 0,04

Inductor Nr comenzi Cifra de afaceri Nr loturi Ore manopera directa Nr tip mat prime Cost adaugat

Activitatea Comanda mat prime Comercializare Lansare in fabr Pregatirea prod Productie Gestiunea stocurilor Administrare generala

(*) Volum inductor CA: Produsul A: 500 x 230 = 115.000 um Produsul B: 700 x 360 = 252.000 um Total: 115.000 + 252.000 = 367.000 um (**) Volum inductor Ore manopera directa: Produsul A: 500 x (100 / 2,5) = 20.000 ore Produsul B: 700 x (150 / 2,5) = 42.000 ore Total : 20.000 + 42.000 = 62.000 ore Manopera directa: Produsul A: 500 x 100 = 50.000 lei Produsul B: 700 x 150 = 105.000 lei Total: 50.000 + 105.000 = 155.000 lei (***) Volum inductor Cost adaugat: Cost adaugat = Costul manoperei directe + Total ch indirecte Ch pe centru de regrupare = 155.000 + 16.000 + 6.000 +15.000 +40.000 +5.000 +8000 +10.000 10.000 = 245.000

11

Calculatia costurilor pe activitati Metoda A.B.C.

Fisa costului unitar pe produs A Explicatii Mat prime Manopera directa I. Total ch directe Ch indirecte pe CR CR1 CR2 CR3 U/M Cantitat e Pret unitar Valoare 25.000 50.000 75.000 Nr comenzi CA Nr loturi 1 115.000 70 4.000 0,016 200 0,645 2.000 0,04 4.000 1.840 14.000 12.900 4.000 3.469 40.209 115.209 230,41 lei/buc

CR4 Ore manopera directa 20.000 CR5 Nr tip mat prime 2 CR6 Cost adaugat (*) 86.740 II. Total ch indirecte III. Cost complet (I + II) IV. Cost unitar (III/500)

(*) Cost adaugat = 50.000 + 4.000 + 1.840 + 14.000 + 12.900 + 4.000 = 86.7 40 Fisa costului unitar pe produs B Explicatii Mat prime Manopera directa I. Total ch directe Ch directe pe CR CR1 CR2 CR3 U/M Cantitat e Pret unitar Valoare 70.000 105.000 175.000 Nr comenzi CA Nr loturi 3 252.000 30 4.000 0,016 200 0,645 2.000 0,04 12.000 4.032 6000 27.090 4.000 6.324 59.446 234.446 334,92 lei/buc

CR4 Ore manopera directa 42.000 CR5 Nr tip mat prime 2 CR6 Cost adaugat (*) 158.122 II. Total ch indirecte III. Cost complet (I+II) IV. Cost unitar (III/700)

(*) Cost adaugat = 105.000 + 12.000 + 4.032 + 6.000+ 27.090 + 4.000 = 158.122

12

Calculatia costurilor pe activitati Metoda A.B.C.

13