Sunteți pe pagina 1din 15

PROCESUL TEHNOLOGIC DE COFECTIONARE AL PRODUSULUI:FUSTA CU APLAC NR. 1 2 3 NR. 4 5 6 7 8 NR. 9 10 11 NR. 12 13 14 15 NR.

16 17 18 19 20
PRELUCRAREA DETALIILOR ,PRELUCRAREA FETEI Denumirea fazei tehnologice Echipament tehnologic Tipul Operatiei Surfilarea M.Ts cu 3 fire M Coaserea penselor M.S.C. M Descalcarea penselor M.F.C. m Prelucrarea spatelui Denumirea fazei tehnologice Echipament tehnologic Tipul Operatiei Surfilarea M.Ts cu 3 fire M Coaserea penselor M.S.C. M Descalcarea penselor M.F.C. m Coaserea spatelui pe linie de M.S.C. M simetrie Montare fermoar M.S.C. M Montarea aplacului Denumirea fazei tehnologice Echipament tehnologic Tipul Operatiei Termolipire in sectie Presa M Surfilarea aplacului M.L. M Calcarea M.F.C. m Asamblarea detaliilor Denumirea fazei tehnologice Echipament tehnologic Tipul Operatiei Coaserea celor 2 detalii pe M.S.C. M linia laterala Descalcarea M.F.C. m Coaserea aplacului M.S.C. M Coaserea tivului M.S.C. M Finisarea produsului Denumirea fazei tehnologice Echipament tehnologic Tipul Operatiei Coaserea nasturilor M.C.N. M Butoniera M.B. M Curatarea de ate si scame M.L. m C.T.C. M.L. m Calcare finala M.F.C m

CONSTRUCTIA SABLOANELOR Sabloanele sunt tipare la care se adauga rezerve de cusaturi si ti vuri. CLASIFICARE: 1.sabloanele principale se realizeaza pentru repere care se croiesc din materiale de baza Sabloanele principale pot fi de lucru originale Sabloanele de lucru sunt cele care utilizeaza la croire pentru conturarea formei detaliului. Sabloanele de lucru se pastreaza la serviciul tehnic si se folosesc pentru controlul periodic al sabloanelor de lucru. 2.Sabloane derivate sunt sabloanele care se realizeaza fie pentru repere ce se croiesc din materiale de baza (ex guler ,bizet)fie pentru repere care se croiesc din captuseala sau intaritura. Sabloanele ajutatoare sunt cele care se utilizeaza in procesul de confectionare pentru pozitionarea anumitor detalii(ex buzunar,clapa,refileti) Indicatiice se trec pe sabloane : |modelul produsului(un nr) tipodimensiunea (marimea si talia) materialul cu indicarea aspectului(linii,carouri,dungi) directia nominala semne pt.tivuri ,pense,cute denumirea detaliului de cate ori se incadreaza pe material

ALEGEREA MATERIE PRIME In industria confectiilor textile pentru producerea obiectelor textile vestimentare se utilizeaza: a)materiale de baza b)materiale auxiliare a)Materialul de baza este materialul textil care constituie fata prodului si care nu poate lipsi din competenta acestuia.Materialele de baza sunt: -tesaturi,tricoturi,piei,blanuri,textile netesute,etc Tesaturile sunt materiale de baza obtinute prin tesere,adica prin incrucisareaa doua sisteme de fire:fire de urzeala si fire de batatura. Clasificarea tesaturilor: 1.Dupa destinatie: -tesaturi pentru lenjerie -tesaturi pentru imbracaminte subtire -tesaturi pentru costume usoare -tesaturi pentru costume si pardesiuri -tesaturi pentru paltoane si jachete -tesaturi pentru imbracaminte si protectie 2.Dupa tipul de fire: -tesaturi din fire de bumbac sau tip bumbac sunt tesaturi subtiri pentru lenjerie,imbracaminte subtire. -tesaturi din in si canepa pot fi numai din fire de in sau in amestec cu fire de bumbac sau numai din fire de canepa si sunt tesaturi mai groase folosite pentru lenjerie ,tapiterie,decorari interioare. -tesaturi din fire de lana sau tip lana sunt tesaturi destinate pentru imbracamintea subtire,groasa si semigroasa, in functie de finetea firelor. -tesaturi din fire sintetice-sunt cu destinatii diferite in functie de finetea firelor. b)Materiale auxiliare: In afara de materialul de baza care constitue fata produsului confectionat ,in sectorul de confectii se mai folosesc si materiale auxiliare:

-captuseli care pot fi tesaturi din bumbac,canepa,matase,vascoza sau obtinute din fire sintetice -intarituri care pot fi din bumbac ,canepa,materiale netesute si au rol de a da produsului un aspect frumos si rezistenta mai mare unor detalii -accesorii-ata de cusut ,nasturii,fermoare,insertia,catarame etc Materialele auxiliare sunt materiale care in functie de produs sunt necesare sau pot lipsi din competenta acestuia.

CUPRINSUL PROIECTULUI
ARGUMENTAREA PROIECTULUI
CAP 1.DESCRIEREA PRODUSULUI SI ALEGEREA MATERIEI PRIME CAP2.TIPARE DE BAZA ,TIPARE MODIFICATE,SABLOANE,INCADRARE a)constructia tiparului de baza b)transformarea tiparului de baza c)realizarea sabloanelor de lucru d)incadrarea sabloanelor si calculul consumului de material CAP3.INTOCMIREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE CONFECTIONARE a)fisa tehnica a cusaturilor b)proces tehnologic de confectionare a produsului fusta cu aplac

CAP4.BIBLIOGRAFIE

ANEXE

a)CONSTRUCTIA TIPARULUI DE BAZA b)CONSTRUCTIA SABLOANELOR c)INCADRAREA SABLOANELOR SI CALCULUL CONSUM3.INTOCMIREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE CONFECTIONARE A PRODUSULUI a)FISA TEHNICA A CUSATURILOR

b)PROCES TEHNOLOGIC DE CONFECTIONARE A PRODUSULUI 4.BIBLIOGRAFIE

ANEXE

PROIECTAREA SI CONFECTIONAREA VARIANTELOR TEHNOLOGICE DE REALIZARE A TIVULUI DUBLU

( TREI VARIANTE)

SABLONAREA MATERIALELOR
Sablonarea este operatia de conturare a sabloanelor pe suprafata materialului de croit. Aceasta operatie cuprinde lucrari de asezare a sabloanelor si apoi trasarea croitului pe material. Pentru executarea operatiei de sabloane se folosesc diferite procedee cum ar fi:sablonarea prin conturare cu creta sau creion ,sablonare cu trafarete si sablonare (incadrare ) cu calculator. Idiferent de procedeul folosit ,la efectuarea acestei operatii trebuie tinut seama de urmatoarele conditii tehnice: _Asezarea sablonarea pe material se va face prin respectarea firului de urzeala ,din material cu firul indicat pe sablon. _Asezarea sabloanelor pe material se va face conform indicatiilor marcate pe sabloane. _respectarea flausului si a desenului din material la toate piesele componente _asezarea si combinatia sabloanelor pe material se va face avandu-se in vedere ca suprafata materialului sa fie folosita cat mai rational. SABLONAREA PRIN CONTURARE se face prin amplasarea sabloanelor pe material si apoi trasarea conturului acestora cu creta sau cu un creion special .Sabloanele se pot aplica pe materialul dublu sau pe materialul desfacut ,acesta fiind in functie de tehnologia prevazuta la stabilirea consumului specific.Materialul sablonat pe desfacut este utilizat mai rational decat cel pe dublu prin faptul ca marginea desfacuta are mai multe posibilitati de incadrare a sabloanelor.Aceasta metoda de sablonat este larg aplicata la croitul industrial imbracamintei din interprinderile de confectii. Dupa numarul completelor de sabloane folosite pentru un span ,sablonarile pot fi simple sau combinate. Sablonarile simple: cuprind completul de sabloane pentru un singur produs si pot fi aplicate atat pe materialul dublat cat si pe materialul desfacut.

Sabloanele combinate:cuprind doua sau mai multe complete de sabloane.Pot fi formate prin desenarea de doua sau mai multe ori a unui complet de sabloane ,sau desenarea mai multor complete pe acelasi span.

CALCULUL CONSUMULUI SPECIFIC DE MATERIAL

li = 150 cm Li = L mas 5 =24 5 = 120 cm Cs (m) = Li li (m) pentru 2 produse Cs(m) = Cs 2 Cs (m)= Li = Cs (m) = Cs 2 pentru 1 produs

pentru 2 produse pentru un produs

l i = 150 cm L i =120 cm Cs = 150 120 = 18.000cm =1,8 m pentru 2 produse 1,8 Cs = 0,9 cm 2 Cs = 120 cm = 1,2 m Cs 1,2 m = 0,6m 2

MEMORIU JUSTIFICATIV Este cunoscut faptul c aproximativ 40% din calitatea necorespunztoare a produsului finit este rezultatul activitilor de proiectare, a calitii documentaiei tehnice, baza conceptual a produsului i instrumentul activ de comunicare ntre componentele de proiectare i de fabricaie. Problema calitii produselor de mbrcminte este o component intrinsec a procesului realizrii sale, se dimensioneaz ncepnd cu cercetarea i creaia sa i se asigur prin proiectare constructivtehnologic, realizndu-se n procesul tehnologic de confecionare i finisare. Creat la nceput pentru aprarea corpului de aciunea nefavorabil a mediului climatic nconjurtor, sub influena diferitelor condiii istorice, social-economice, naionale, a evoluiei idealurilor estetice, mbrcmintea a suferit multiple transformri, atingnd o mare varietate de tipuri i forme i a devenit un obiect al artelor aplicate. Dac n epoca primitiv omul se mulumea cu o mbrcminte sumar obinut din piei de la animalele sacrificate sau din scoara sau frunzele copacilor, n zilele noastre diversitatea formelor i modelelor este mare pe toate treptele sociale n funcie de locul ocupat de om n societate i de posibilitile materiale ale acestuia. Prin mbrcminte in sens larg se nelege un complex de obiecte care se mbrac pe corp (lenjerie, bluze, sacouri, cciuli, mnui, ciorapi, etc.). n sens restrns prin mbrcminte se nelege totalitatea produselor realizate de industria de confecii. Prin specificul su, suferind prin purtare o uzur mai rapid dect celelalte obiecte de art decorativ, mbrcmintea se schimb cel mai frecvent i oglindete cel mai bine evoluia civilizaiei materiale, a conceptelor i idealurilor estetice. mbrcmintea reflect fidel originalitatea culturii naionale a diferitelor popoare, simul lor estetic, tradiia, nivelul de trai i particularitile mediului natural. Ca linie i mod, mbrcmintea a fost dictat de clasele sociale nstrite care impuneau restricii i n vestimentaia oamenilor de rnd. Calitatea produselor de mbrcminte devine tot mai mult factorul hotrtor, n dorina cumprtorilor de achiziionare a acestora, un mijloc important de concuren, un indicator esenial de apreciere a ntregii activiti desfurate la un moment dat de productorul de confecii. n activitatera de pregtire tehnic a produciei, proiectarea

constructiv este o etap ce nglobeaz un complex de lucrri necesare realizrii noilor modele de mbrcminte. Construcia mbrcmintei este o component nsemnat a proiectrii constructive i conine dou laturi- una creativ, orientat spre rezolvarea constructiv a modelului i finalizat cu obinerea tiparelor acestuia i o latur tehnic, n care se obin elementele documentaiei tehnice necesare introducerii n fabricaie a noului model. Creterea eficienei n activitatea de pregtire tehnic a fabricaiei necesit abordarea tiinific a procesului de proiectare n care se implic intuiia, experiena, gustul estetic a creatorului. Lucrarea, prin coninutul i modul de structurare, ofer o soluie teoretic i tehnico-aplicativ privind elaborarea documentaiei necesare n proiectarea unui produs de mbrcminte din estur, pornind de la proiectarea modelului, continund cu alegerea materiei prime i a materialelor auxiliare, permind o orientare a viitorului confecioner asupra modului de interpretare a documentaiei ce nsoete procesul de creaie a produsului. Lucrarea reflect clar fazele de realizare a unui produs de mbrcminte i cerinele ce trebuie respectate n procesul de proiectare a acestuia.

Descrierea produsului 1.1. Analiza produsului Fustele sunt produse de mbrcminte destinate n exclusivitate femeilor, sunt utilizate n toate anotimpurile iar n funcie de materialul din care se confecioneaz pot fi: -Subiri -Groase Fusta este un articol de mbrcminte nelipsit din garderoba unei femei. Prin diversitatea culorilor i a materialelor din care pot fi confecionate i prin faptul c se pot schimba de cte ori este necesar, fustele aduc permanent o not nou i prospeime n vestimentaie. Fusta reprezint o categorie de baz, de produs cu sprijin pe talie. Produs de sine, element al unui ansamblu (un taior, vest) sau elemente componente a unei rochii secionat pe linia taliei. Fusta poate prezenta deferite forme: -fusta cu aplac; -fusta clasic; -fusta dreapt; -fusta n ase clini. Fusta este un articol de mbrcminte care are sprijin n talie,acoper partea inferioar a corpului de la talie n jos i este un obiect de mbrcminte specific persoanelor de sex feminin. Diversele modele de fuste se obin prin variaia lungimii i a lrgimii, precum i prin accesoriile utilizate. Se deosebesc fuste mini (au lungime pn mai sus de genunchi), midi ( care acoper i gamba), maxi ( care acoper i glezna). Modelul ales este fust pentru adolescente cu urmtoarele caracteristici constructive: - faa alctuit din dou pri, cu fermoar n talie, cu li pe mijloc la terminaie, cu dou buzunare i cu talia lsat, fr cordon, prevzut cu dou pense n talie; - spatele fr custur pe mijloc, alctuit dintr-o bucat, are dou pense n talie pentru ajustare pe corp. La custurile laterale, pe mijlocul feei i la buzunare, fusta are tighele pentru ornamentare. Acest model simplu i tineresc poate fi purtat n orice anotimp, este elegant i, n funcie de material, poate fi i un model sport.