Sunteți pe pagina 1din 2

Baletul

Baletul este un gen muzical coregrafic care are la baza un libret dar care concentreaza expresiv in dans:pantomime si muzica. Costumul de balet: balerina: corset strins fara mineci sau cu mineci scurte pentru a alungi silueta, fusta scurta in forma de corola de crin rasturnata, care impreuna cu corsetul se numeste tutu, ciorapi lungi colanti si poante cu panglici, intarite in virf. balerinul: maiou strimt si alb, pantaloni colanti si pantofi demi-poante, peste care se pun accesoriile specifice fiecarui rol. Poate cea mai suava forma a dansului - baletul, a aparut la curtea franceza inca din secolul XV, atunci cand s-a dorit ca scrima sa fie transpusa intr-o forma artistica. Spectacolele de balet care mai intai se desfasurau doar la curtile regale, aveau ca baza muzica clasica, miscarile nefiind atat de elaborate. Cu timpul insa, baletul a ajuns sa se dezvolte, sa imprumute sau sa inventeze noi si noi miscari. Baletul neoclasic, cel contemporan sau baletul post structural sunt doar cateva dintre noile subgenuri. Balet romantic este definit n primul rnd de ctre o er n balet , n care ideile romantismului n art i literatur a influenat crearea de balet. Er a avut loc n timpul devreme pentru a nousprezecea mijlocul secolului n primul rnd la Thtre de l'Acadmie Royale Musique de a Operei din Paris Balet i Teatrul Her Majesty's din Londra . Er este de obicei considerat a fi nceput cu debutul la Paris din 1827 balerina Marie Taglioni n Le balet Sicilien, i-a atins apogeul cu premiera de divertisment Pas de Quatre organizate de maestru de balet Jules Perrot n Londra n 1845. Balet romantic a avut nici un scop imediat, ci mai degrab un declin lent. Arthur Saint-Lon 's 1870 balet Coppelia este considerat a fi ultima lucrare de balet romantic. Multe din lucrrile de balet romantic axat pe conflictul dintre om i natur, societate i supranatural, n timp ce altele axat pe aducerea lumi exotice de departe terenurilor i caracter naional n baletele a perioadei. Era cedat la declinul de dansator de sex masculin, n timp ce balerin a luat centru etap. n plus, dezvoltarea de pointework, dei nc ntr-o etap destul de baz, afectat profund percepia oamenilor de balerina. Multe dintre litografiile perioadei de show-ul practic plutitoare, gata doar pe vrful unui deget de la picior. Aceast idee de imponderabilitate a fost capitalizat cu privire la piese de balet, cum ar fi La Sylphide i Giselle i saltul celebrul aparent a ncercat de Carlotta Grisi n La Peri. Alte caracteristici care disting balet romantic au fost la identitatea separat a scenarist sau autorul de coregraf i prezena a scris muzica special ca spre deosebire de o parodie tipic de balet de 18 i la nceputul sfritul secolului al nousprezecelea. Invenia de iluminare cu gaz a permis schimbri graduale i mbuntite misterioase de balet multe cu clinchet sale mai moale. Iluzia a devenit mai diversificat, cu fire i ui capcan a fi utilizate pe scar larg. Secolul XIX a insemnat si pentru balet epoca romantismului Temele clasice antice au fost inlocuite cu subiecte din basme, sau subiecte orginale. Acum s-au scris marile opere ale baletului, Giselle, Lacul Lebedelor, Spargatorul de Nuci. Inovatia de seama a acestui secol ramane introducerea dansului pe varfurile degetelor ( en pointe). Ceea ce astazi ni se pare o marca absoluta a baletului, miscarile pe varfurile degetelor, a fost o tehnica introdusa la trei secole de la aparitia baletului.

Tot secolul XIX a insemnat ascensiunea scolii de balet rusesti, sub indrumarea coreografului Marius Petipa, considerat parintele baletului clasic. Acesta a reusit sa combine influentele italienesti si cele franceze cu baletul rus. Sub conducerea lui au aparut opere ca Spargatorul de nuci, Lacul Lebedelor. Baletul este considerat sinteza atotcuprinztoare a evoluiei seculare a dansului european si extraeuropean. i descifram nceputurile n imaginile animate ale misterelor medievale, n tablourile pastoralelor Renasterii, mbinate, treptat, cu tradiiile vietii sociale de curte sau orsenesti, prin secolele XIV - XVI. Daca dansul, n aceste prime secole de istorie a baletului, este strns legat de apariia formelor muzicii instrumentale, de-abia prin cultura franceza a secolelor XVI - XVII ncepe sa se afirme n spectacol. Este acea evoluie a baletului de curte, apoi a operei balet, a divertismentului pe care lumea de la sfritul Renasterii le cultiva cu fervoare. Denumirile acelui timp sunt diferite, indicnd n majoritatea cazurilor forme intermediare de teatru cu muzica, text declamat, cnt si pantomima. Baletul este un gen de dans artistic figurativ, spectacol teatral executat de una sau mai multe persoane. Un corp, un ansamblu de balet compus din balerini i balerine, ce execut dansuri i micri mimice, dup o compoziie muzical.
Este un gen teatral care implica o proportie specifica intre dans, pantomima si muzica. Compozitie coregrafica: sinteza mijloacelor expresive ale corpului uman: miscare, gesturi, pozitii/posturi, mimica, atitudine, organizate intr-un dans scenic stilizat, a carui dinamica si al carui ritm sunt sugerate de muzica. Originile cele mai indepartate ale baletului se regasesc in dansurile ritualice si ceremoniale antice, insa abia prin Renastere incepe sa se cristalizeze ca gen propriu. Atunci baletul se prezenta ca un dans improvizat sub forma de pantomima insotita de muzica, pe un subiect dat, de regula mitologic. In acea epoca apare si prima incercare de stabilire a principiilor coregrafice prin eforturile lui Domenico de Ferrara. Prima compozitie coregrafica aproape de genul baletului a fost Le Ballet comique de la reine din 1582, in timpul lui Ludovic al XIII-lea, cu o tema inspirata din Odiseea: fabula Circe, pe o coregrafie de Balthazar Beaujoyeux, bazata pe un stil geometric. Primul pas spre formula moderna a baletului a fost realizat de J.G. Noverre (autor al Lettres sur la danse, 1760), prin eliberarea de cantec si cuvinte si prin urmarirea cu precadere a expresivitatii de sine statatoare a dansului. Istoria baletului cuprinde cel putin trei etape importante: -epoca preliminariilor, a experimentelor -epoca clasica, a baletului alb, corespunzatoare secolelor al XVIII-lea si al XIX-lea si romantismului muzical. -epoca moderna, care include perioada expresionista si Baletele Ruse. In epoca clasica se stabileste o terminologie, costumul "standard" si normele specifice baletului. Datorita participarii criticilor si coregrafilor francezi, terminologia se va pastra in limba franceza :attitude, grande elevation, assembles, sissonne, arabesque, danseur,-euse etoile, s.a.