2.

Aliaje de lipit
Materialele de adaos Iolosite pentru mbinri lipite se numesc aliaje de lipit. Ele trebuie s
ndeplineasc urmtoarele conditii tehnice generale:
a) Temperatura lor de topire s Iie ntotdeauna mai joas dect cea a materialului de baz
b) Intervalul lor de topire s Iie ct mai mic, ntruct n caz contrar componentele cu temperatur mic
de topire au tendinta de a se separa de cele mai greu Iuzibile, Iapt care ngreuneaz desIsurarea
normal a procesului de lipire.
c) Spre deosebire de materialele de adaos Iolosite la sudare, aliajele de lipit nu trebuie s aib
compozitia chimic identic cu cea a materialului de baz si nici mcar asemntoare.
d) Este Ioarte important ca aliajele de lipit s posede proprietti bune de lipire, cum sunt capacitatea de
umectare, Iluiditatea si capilaritatea.
e) Elementele componente ale aliajului de lipit si ale materialului de baz trebuie s Iie reciproc
solubile si s diIuzeze ntre ele, Ir a da nastere la Iaze intermediare Iragile.
I) n stare topit aliajul de lipit trebuie s aib tensiunea superIicial mic si vscozitatea redus
g) Elementele componente ale aliajului de lipit trebuie s aib, n contact cu materialul de baz,
diIerente de potential ct mai mici, pentru ca mbinarea lipit s Iie ct mai rezistent la coroziune.
h) Aliajul de lipit trebuie s aib proprietti mecanice ct mai bune, mai ales rezistent la tractiune,
rezistent la IorIecare, alungire si rezistent la ncovoiere prin soc.
i) Din punct de vedere operativ, aliajul de lipit trebuie s aib Iorm si dimensiuni corespunztoare.
lasificarea aliajelor de lipit
Sortimentul aliajelor de lipit este deosebit de mare si se gseste n continu crestere datorit
variettii mari a procedeelor de lipire aplicate n domenii de utilizare din ce n ce mai numeroase.

2.1 Aliaje pentru lipire moale
Alaijele pentru lipire moale se caracterizeaz prin temperatur joas de topire si prin rezistent
mecanic mic. De aceea, se utilizeaz numai pentru pentru piese slab solicitate si care nu se nclzesc
puternic n Iunctionare.
Cele mai importante dintre aliajele pentru lipire moale sunt aliajele cu staniu (Sn) si plumb (Pb).
Dintre elementele componente rolul hotrtor i revine staniului, Iiind cel care conIer aliajului
o bun capacitate de umectare si o comportare Iavorabil la lipire. Plumbur pur nu posed capacitti
bune de umectare, de ntindere si de capilaritate, dar adugndu-i chiar si cantitti mici de staniu
comportarea sa la lipire s mbuntteste considerabil.

Propriettile cele mai importante ale aliajelor de staniu si plumb rezult din diagrama de
echilibru Sn-Pb reprezentat n Iig. 2.1. Pe aceast diagram se observ c staniul pur are punctul de
topire la 232C, iar plumbul pur la 326C.


Fig. 3.1 Diagrama de echilibru a aliajelor Sn-Pb

Aliajul Sn-Pb cu 62 Sn si 38 Pb Iormeaz un eutectic cu punctul de topire la 183. n
stnga si n dreapta eutecticului exist aliaje de lipit cu diIerite intervale de topire, n care topirea nu se
produce brusc ci treptat ntre temperatura solidus si lichidus. De exemplu, aliajul cu 20 Sn si 80 Pb
are un interval de topire de aproape 100C, iar cel cu 90 Sn si 10 Pb un interval de topire de circa
50C.
Aliajele Sn-Pb cu interval mare de topire sunt indicate n special pentru lucrri de tinichigerie,
iar cele cu interval mic de topire pentru lucrri Iine electrotehnice.
O parte din aliajele staniului cu plumbul contin adaosuri de antimoniu si se numesc aliaje
staniu-plumb-antimoniu (Sn-Pb-Sb). Acest adaos de antimoniu, de max 2,8 mreste rezistenta
mecanic si duritatea lipiturii si contribuie la mentinerea propriettilor mecanice bune la temperaturi
nalte.

Tabel 2.1 Aliaje pentru lipire moale
ompozi(ia, Temperatura,
Utilizare Pb Sn Sb Ag Zn Solidus Lichidus
95 5 - - - 300 313 Lipirea la temperaturi
moderate
90
80
70
10
20
30
-
-
-
-
-
-
-
-
-
268
183
183
300
280
255
Lucrri de lipire unde sunt
necesare intervale mai
mari de solidiIicare.
60
50
40
50
-
-
-
-
-
-
183
183
235
214
Domeniu larg de utilizare,
table subtiri, conexiuni
electrice
40 60 - - - 183 193 Aliaj eutectic, lipituri Iine
30 70 - - - 183 193 Lipirea zincului
79
68,4
58
20
30
40
1
1,6
2
-
-
-
-
-
-
184
184
185
270
250
231
Lucrri de tinichigerie. Nu
se recomand pentru
aluminiu si zinc (compusi
Iragili cu Sb)
5 95 - - - 234 240 Conexiuni electrice
- 95 - 5 - 222 245 Cutii de conserve
-
-
-
91
70
30
-
-
-
-
-
-
9
30
70
200
200
200
199
312
376
Lipirea aluminiului. Prin
adaos de 1-2 Al creste
rezistenta la coroziune
97,5
97,5
-
1
-
-
2,5
1,5
-
-
304
309
304
309
Lipirea aluminiului. Sn
mreste rezistenta la
umezeal. Peste 1,75 Sn
este neIavorabil, segreg
Sn-Ag.
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
d 82,5
d 40
d 10
Al 5
17,5
60
90
95
265
265
265
383
265
336
400
383
Lipirea aluminiului.
Rezistent mare la
coroziune
26,5
32
44,5
26
25
-
-
-
14
25
B 50
B 52,5
B 55,5
-
-
d 10
-
-
d 14
-
13,3
15,5
-
Bi 50
Bi 50
70
95
124
70
92
70
95
124
75
96
Aliaje usor Iuzibile,
pentru lipituri Iine
nesolicitate mecanic sau
termic

La aliaje destinate utilizrilor n electrotehnic nu se adaug, ci dimpotriv se limiteaz la
maxim 0,12, ntruct reduce conductibilitatea electric a mbinrii si Iragilizeaz lipitura.

Impurittile existente n aliajele de lipit nu trebuie s depseasc anumite limite deoarece pot
avea diIerite inIluente neIavorabile. De exemplu Zincul (Zn) nrutteste capacitatea de umectare si de
ntindere ncepnd cu un continut de 0,001 si de aceea este limitat la maxim 0,002. Acelasi eIect l
are aluminiul (Al). Arsenul (As), la un continut de 0,03, reduce puternic Iluiditatea aliajului topit si
de aceea este limitat la maxim 0,02, sau chiar la maxim 0,01.
Principalele aliaje Sn-Pb si Sn-Pb-Sb Iolosite la lipire moale si domeniile lor de utilizare sunt
cuprinse n tabelul 2.1. n aIar de aliajele Sn-Pb si Sn-Pb-Sb, la lipirea moale se mai utilizeaz o serie
de alte aliaje de lipit care sunt cuprinse de asemenea n tabelul 2.1. Acestea sunt diIerite aliaje de staniu,
de plumb, de zinc, de cadmiu, de bor, la care uneori se adaug si mici cantitti de argint.
Aliajul Sn-Ag cu 95 Sn si 5 Ag, primul aliaj din tabel n care nu exist plumb, se Ioloseste
n special n industria alimentar, la Iabricatia cutiilor de conserve, dat Iiind c plumbul are o inIluent
duntoare asupra snttii. Eutecticul acestui aliaj se Iormeaz la un continut de 3,5 Ag si are
temperatura de topire 222C.
Aliajele Sn-Zn reprezint o important categorie de aliaje pentru lipirea moale a aluminiului si
aliajelor de aluminiu. Propriettile acestor aliaje rezult din diagrama de echilibru din Iig. 2.2.
Eutecticul acestor aliaje se Iormeaz la un continut de 8 Zn si are temperatura de topire la
200C. Prezenta zincului este Iavorabil la lipirea aluminiului deoarece zincul este solubil n aluminiu
chiar si la temperaturi normale. Prin adugarea n aliajul de lipit a 1-2 Al se mreste rezistenta la
coroziune a lipiturilor.

Fig.2.2 Diagrama de echilibru a aliajelor Sn-Pb

Aliajele Pb-Ag constituie o alt grup important de aliaje de lipit, care prezint interes ca aliaje
nlocuitoare ale celor pe baz de staniu si ca aliaje utilizabile pentru lipirea aluminiului. Ele se disting
printr-o bun rezistent mecanic la temperaturi ridicate si n mediu umed. Aceste aliaje se utilizeaz de
exemplu la mbinrile lipite ale rotoarelor de motoare cu turatie mare, care se nclzesc n Iunctionare si
sunt puternic solicitate din cauza Iortelor centriIuge.
Aliajele Cd-Zn din tabelul 2.1 reprezint o alt categorie de aliaje pentru lipire moale destinate
n special lipirii aluminiului n cazurile mbinrilor cu o bun rezistent la coroziune. Eutecticul lor se
aIl la 265C, iar pe msura cresterii continutului de zinc temperatura de topire (lichidus) ajunge pn
la 400C. Prin nlocuirea cadmiului cu aluminiu se poate obtine un nou aliaj de lipire, cu un eutectic la
temperatura de 383C.
Ultima categorie de aliaje de lipit din tabelul 2.1 reprezint aliaje usor Iuzibile destinate pieselor
ce trebuie lipite la temperaturi mai mici de 150C. Acestea sunt toate aliajele eutectice pentru a reduce
temperatura de lucru la valori ct mai mici.


Fig. 2.3 Relatia dintre durata de lipire D si consumul de cositor C
n Iunctie de Ielul aliajului de lipit

La nlocuirea aliajelor Sn-Pb si Sn-Pb-Sb cu alte tipuri de aliaje trebuie avute n vedere mai
multe criterii de rentabilitate: viteza de lipire, consumul de material de adaos, rezistenta la coroziune,
propriettile mecanice ale lipiturilor, precum si caracteristicile de comportare la lipire ale diIeritelor
aliaje de lipit. n Iigura 2.3 este dat un exemplu de relatie dintre durata de lipire D, n minute si
consumul de staniu C, n cazul utilizrii aliajelor de lipit Sn-Pb cu 20, 30 si 40 Sn, iar n tabelul 2.2
sunt prezentate caracteristicile de comportare la lipire a principalelor aliaje de lipire moale n cazul
lipirii otelului moale (Fe) si a cuprului (Cu).

Tabel 2.2 Propriettile aliajelor pentru lipire moale

Compozitia,

Temperatura
de lucru, C

Material
de baz

Capacitatea
de umectare

Capacitatea
de ntindere

Capilaritate
vertical
mm

Rezistenta
la tractiune
daN/mm
2

Pb

Sn

Sb

Ag

Zn
95 5 - - - 370 Fe
Cu
II
II
520
290
60
50
3,0
79 20 1 - - 320 Fe
Cu
I
I
600
420
95
130
3,6
68,4 30 1,6 - - 300 Fe
Cu
I
I
630
480
140
145
3,8
58 40 2 - - 290 Fe
Cu
I
I
650
500
140
145
4
50 50 - - - 260 Fe
Cu
I
I
610
490
145
145
4,6
40 60 - - - 240 Fe
Cu
I
I
600
480
145
105
6,2
10 90 - - - 270 Fe
Cu
II
II
420
290
120
100
4,9
97,5 - - 2,5 - 350 Fe
Cu
I
I
440
350
130
140
-

Majoritatea aliajelor pentru lipire moale se livreaz sub Iorm de bare sau srme laminate si se
utilizeaz cu Iluxuri sub Iorm de pulberi, lichide sau paste. Exceptie Iac aliajele livrate sub Iorm de
srm tubular care contin Iluxul nglobat n interior si care nu necesit aplicarea separat a altor
Iluxuri. nglobarea Iluxului se Iace pe mai multe canale paralele la axa srmei tubulare n care se
introduc diIerite categorii de Iluxuri decapante. Numrul canalelor si dimensiunile lor permit diverse
combinatii de aliaje de lipit si Iluxuri, pentru cele mai diIerite domenii de utilizare, avnd avantajul
unei manipulri comode si autodozarea Iluxului.

Srmele tubulare umplute cu Ilux se execut din aliaje de Sn-Pb cu 40...70 Sn si dintr-un Ilux
pe baz de coloIoniu cu eventuale adaosuri de substante activante. Diametrele acestor srme sunt
deobicei de 1 mm, 1,5 mm, sau 2 mm, iar proportia de Ilux reprezint 2,5...4,5 din greutatea srmei.
O conditie important ce se impune acestui tip de aliaje de lipit este ca vaporii Iluxului si resturile de
Ilux ce se produc la lipire s nu Iie corosive si s nu inIluenteze rezistenta de izolatie a materialelor
dielectrice din apropierea mbinrilor lipite.


2.2 Aliaje de lipit pentru lipire tare
Lipiturile tari, numite si brazuri sunt lipiri cu aliaje greu Iuzibile (punct de topire
njur de 850C l 123 K,). Ele se Iolosesc unde intervin eIorturi mai mari si permit obtinerea unei
mbinri rezistente la piesele pe care, din diIerite motive, nu le putem suda.
Aliajele de lipit, destinate acestor lipituri tari, sunt diIerite n privinta compozitiei chimice si
sunt determinate de natura materialelor ce se lipesc (aliaj Al-Zn, pentru lipirea aluminiului si a aliajelor
sale, aliaje Cu-Zn si Ag-Cu-Zn pentru aliaje Ieroase etc.). Fluxurile au la baz, n general, boraxul care
reduce oxizii metalici la cldur si dau nastere unei mase sticloase. Acestea se ndeprteaz apoi, prin
ciocnire sau pilire.
Dac boraxul nu este uscat, apa de pe el d nastere la cldur, la bsici care-1 umIl si care
ndeprteaz brazura. Ca prevedere, boraxul se pstreaz uscat, sau se nclzeste nainte de utilizare.

Aliajele de aluminiu
Aluminiul Iormeaz cu siliciul un aliaj eutectic la un continut 11,7 Si, avnd temperatura de
topire de 577C. Prin adugarea de alte elemente temperatura eutecticului poate Ii cobort la 520C,
ca de exemplu n cazul unui adaos de 4 cupru.
Principalele tipuri de aliaje de acest Iel sunt redate n tabelul 2.4. Ele se Iolosesc la lipirea
aluminiului si aliajele sale. Aliajul al treilea din tabel se aplic si la lipirea otelurilor.

Tabelul 2.4 Aliaje de aluminiu cu siliciu
ompozi(ia, Temperatura,
Al Si Alte elemente Solidus Lichidus
95 - - 575 630
92,5 7,5 - 575 615
86 10 4 Cu 520 584
88 12 - 575 580