Sunteți pe pagina 1din 9

Generatia X

Aceasta este o scrisoare nostalgica, adresata celor care fac parte din generatia NOASTRA, GENERATIA X. Nascuti la inceputul anilor 80, vedem acum in anul 2006 cum casa parintilor nostri este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand au cumparat`o ei, si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre in jur de 50 de ani. Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna, nici despre razboaie sangeroase, dar ne pricepem la istorie si la politica mai mult decat cred batranii, care bombane in spatele nostru ca noi nu stim nimic". Suntem ultima generatie care a jucat `scunsea, Castel, Ratele si Vanatorii, Tara tara vrem ostasi, Prinsea, Sticluta cu otrava, Pac Pac, Hotii si vardistii, ultimii are au strigat Un doi trei la perete stai", ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care ne-am jucat pe jocurile video (remember Mario?) si primii care am vazut desene animate color. Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Diesel era deja lider de gasca. Baietii si-au scris numarul fotbalistului preferat cu pasta de dinti pe tricouri, iar fetele siau cusut pe blugi stelute si inimioare. Noi nu am dat Capacitate, nu am dat grile la admitere si am fost ultimii Soimi ai Patriei, cu costumele alea groaznic de nepotrivite cromatic. Am invatat poezii in romaneste la gradinita, nu in engleza, si am cantat MULTI ANI TRAIASCA nu HAPPY BIRTHDAY la aniversari. Spuneam misto si fain in loc de cool. Am sorbit din ochi Beverly Hills, Melrose Place, Twin Peaks, Dallas.. si cine zice ca nu s`a uitat ori minte ori nu avea inca televizor. Ne uitam la desenele animate de la italieni si ne era ciuda ca nu avem si noi subtitrare sa intelegem de ce naiba s`a certat Mila cu Shiro. Reclamele de pe posturile straine ne innebuneau, si abia asteptam sa vina si la noi inghetata Magnum, sau pustile alea absolut superbe de apa. Intre timp, ne consolam cu Tango cu vanilie si ciocolata si clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate in cap ne provocau pneumonii. Si uite un motiv bun sa nu mergem la scoala.. Noi am ascultat si Metallica, si Ace of Base, si DJ Bobo, si Michael Jackson, si Backstreet Boys, si Take That, si inca nu auzisem de manele, singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu stia pasii, dar toti dansam. Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atat de Abba, si de Queen, cat si de noile nume gen 50 Cent si Britney Spears. Pe ei daca ii intrebi, muzica a inceput cu Backstreet Boys, care nici nu mai sunt cool acum, orikum!" Am citit Licurici, Pif si Hercule (care aveau cadou niste jucarii bestiale) si am baut Cico si sucuri de la tec fara sa ne fie teama ca au prea multe e`uri, iar la scoala beam toata clasa dintr`o sticla de suc fara teama de virusi. Noi am injurat arbitrul care ne`a furat la meciul cu Danemarca, si poate ca tot noi i`am trimis 10000 de mailuri de dulce". Noi nu ne dadeam bip`uri, ne fluieram sa iesim afara, noi nu aveam dolby surround, taceam toti ca sa auzim actiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris si jocuri de televizor, de care ne plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap, pline de praf. Abia asteptam la chefuri sa jucam Fantanita, sau Flori, fete sau baieti, sau Sticla, sau Adevar sau Provocare, sau orice ne dadea un pretext sa pupam !pe gura! pe cine iubeam". Noi suntem cei care inca au mai cerut (sau li s`a cerut)prietenia", care inca roseam la cuvantul SEX", care dadeam cu banul care sa intre in farmacie sa cumpere prezervative, pe care apoi sa le umplem cu apa si sa le aruncam in cap la colegi, care am completat mii de oracole, sperand ca iubitul sau iubita va citi acolo unde scrie "De cine iti place?" ca ne place de el/ea. Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta fara casca,genunchiere si cotiere, nu am avut scaune speciale in masini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfacut de copii, nu ne`am spalat pe maini dupa ce ne`am jucat cu toti cainii si toate pisicile din cartier, nu am baut doar apa imbuteliata, ne-am tavalit si balacit prin toate baltile si nu am tinut cont de cate lipide si glucide mancam. Noi am auzit cum s`a tras la Revolutie, noi am fost martorii a trei schimbari de bancnote si monede, noi am ras la bancuri cu Bula, noi am fost primii care au auzit`o pe Andreea Esca, noi suntem cei care mai tinem minte emisiunea Feriti`va de magarus". Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de first-timers... Daca esti de`al nostru... Felicitari!

Studiul realizat de BBDO arat c persoanele cu vrste cuprinse ntre 30 i 44 de ani sunt dependente de munc i de consum Romnii din Generaia X sunt mari admiratori ai lui Florin Piersic, ai trupei Phoenix i fani ai Madonnei. Ei se las adesea influenai de ambalajul produsului cumprat. Oamenii care formeaz Generaia X sunt cei cu o carier de succes, care se strduiesc s mbine viaa de familie cu cea profesional i s-i menin optimismul nealterat, cu o atitudine relaxat n via. Aceast categorie de persoane este preocupat de performan profesional mai mult dect generaia precedent. Fa de Generaia Y (tinerii ntre 18-29 de ani), Generaia X vrea s obin bani prin munc mult i echilibru emoional. E interesant faptul c aceast categorie este n egal msur interesat de munc, dar i de consum, comportament ntlnit n special n Romnia. Acetia sunt impacientai i idealiti n ceea ce privete atingerea scopurilor, dar se simt foarte rar rspltii pentru munca pe care o depun. Generaia X, muli i bogai n comparaie cu reprezentanii Generaiei X din alte 12 ri incluse n studiul BBDO, romnii fac cumprturi n funcie de aspectul ambalajului. "Denumit de multe ori generaia pierdut, Generaia X este acum la putere. Este targetul perfect al oricrui marketer: muli i bogai. n Romnia, aceasta are un statut aparte", explic tefan Chiriescu, Head of Planning Graffiti BBDO. Fa de persoanele din rile din vestul Europei i America de Nord, Generaia X a Romniei i-a petrecut jumtate din via n comunism. "i, cu toate acestea, generaia nu pare deloc pierdut. Din contr, acum recupereaz toat perioada neagr de privaiuni pe care a traversat-o", spune tefan Chiriescu. Studiul desfurat la nivel internaional n 18 ri pe un eantion de 5.208 persoane a identificat trei subcategorii ale Generaiei X: "Cltorii", "Sofisticaii" i "Ocrotitorii". "Cltorii" i triesc viaa la maxim, l iubesc pe Nelson Mandela, dar nu mnnc de la McDonald's. Cu toate acestea, numai 34% din ei sunt mai fericii acum dect pe vremea cnd aveau 18 ani. "Sofisticaii" i concentreaz atenia pe grupuri mai restrnse de prieteni, pe confort i pe mod. Eroii lor sunt Madonna i E.T. La rndul lor, "Ocrotitorii" i protejeaz foarte mult copiii, oferindu-le acestora o educaie competitiv. Ei i doresc ca brandurile s le completeze lumile perfecte i sunt cei mai fericii reprezentani ai Generaiei X. Generaia X i simbolurile ei Iconurile persoanelor cu vrste cuprinse ntre 30 i 44 de ani sunt cele clasice, din perioada tinereii lor. Ei asociaz cu libertatea personaje precum Charlie Chaplin, Bugs Bunny, Florin Piersic i formaia de muzic folk, Phoenix. Echivalentul stabilitii pentru generaia X sunt membrii trupei Beatles i vestitul cowboy, John Wayne. De asemenea, antieroii acestei generaii sunt Darth Vader (personajul negativ din "Rzboiul Stelelor") i Saddam Hussein. Simbolurile neconvenionale ale acestor persoane sunt Madonna, Marilyn Monroe.

Brandurile reprezentative pentru stilul de via al generaiei X sunt cele care susin interaciunea social, familia, prietenii i conectarea la informaii. Mrcile de referin pentru ei sunt Google, Nokia, Microsoft, Sony, iar cele de lux sunt Mercedes i BMW. Adidas este un brand ce relaioneaz cu stilul de via al generaiei X. Conform studiului realizat de BBDO i Proximity n asociaie cu Mercury Research, peste 30% dintre persoanele intervievate resping brandurile tradiionale romneti, cum ar fi Gambrinus, Eugenia sau Carpai, dar i fast-foodul american McDonald's.

Generaia X duce Romnia n spate


15 Iul 2008 Cosmin Popan, Ionut Dulamita, Cristian Bandea | 12 comentarii | 11514 vizualizari Rating: 12 voturi

foto(1)

Romnii de 30-44 de ani se remarc fa de colegii de generaie din alte ri prin obsesia muncii i tradiionalism.

Generaia X, cei care preiau tafeta de la baby boomers, devine cea mai puternic generaie a planetei, spun cei de la Graffiti BBDO. Agenia a ncercat s vad ce i transform n generaia alfa pe tinerii de 30-44 de ani din ntreaga lume, realiznd un studiu online pe 5.000 de respondeni din 18 ri, n care se mai regsesc, alturi de Romnia, Polonia, Frana, SUA, Austria, Canada, Coreea de Sud sau Africa de Sud. Exemplare nsetate de succes, crescute ntr-o lume n continu schimbare, printre rbufniri ale Rzboiului Rece, rate halucinante de divoruri, recesiuni i primele conexiuni de Internet, cei din generaia X se afl de-a dreptul n miezul istoriei. Printre acetia, romnii se difereniaz de ceilali prin obsesia muncii i tradiionalism. Cariera, familia drept centru personal de gravitaie i simboluri tradiionale precum Florin Piersic i Phoenix caracterizeaz generaia X din Romnia,

trecut de 30 de ani, dar care a ajuns la cel mult 45. La pasiunea pentru carier, romnii au obinut cel mai bun scor, urmai de colegii lor de generaie din SUA, Anglia, Frana i Belgia. La ambiie, tot cei din Romnia puncteaz cel mai bine i tot ei se claseaz pe primul loc i la ct de important este munca: 69% dintre romni spun c munca i definete, comparativ cu 39% dintre englezi, care sunt pe locul doi, 37% dintre francezi i 36% dintre belgieni. Romnii mai cred c succesul se msoar n bani. Doar coreenii i ntrec n aceast privin, 68% dintre asiatici fiind de aceast prere, comparativ cu 49% dintre romni. Romnii X se simt nedreptii la munc i nu cred c sunt recompensai pe merit. Membrii generaiei X au fost primii angajai ai corporaiilor intrate n Romnia dup revoluie. n vremea comunismului, tinerii tiau c se pregtesc pentru o profesie, pe care urmau s o practice ntr-un loc, pn la pensie. Corporaiile le-au fcut ns cunotin membrilor generaiei X cu dinamica, cu majorrile foarte mari de salarii, explic pentru Cotidianul Anda Pcurar, psihoterapeut i redactor Psihologia Azi. Ei au prins revoluia la o vrst la care nc puteau s-i schimbe mai uor mentalitatea i obiceiurile, la o vrst la care abia atunci ncepeau un liceu sau o facultate, iar muli dintre ei au avut posibilitatea s mearg cu burse n strintate, adaug aceasta. Sunt cei mai reprezentativi statistic, n jur de 23% din populaia rii, i dein cei mai muli bani. Generaia X este una bogat, influent i prins ntre hedonism i materialism, arat tefan Chiriescu, head of planning Graffiti BBDO. Fiecare generaie o surclaseaz pe cea anterioar. Ce o face s fie mai puternic este faptul c reprezentanii ei au ntre 30 i 44 de ani. Ei sunt cei activi, sunt cei care dein posturile-cheie din structura social. Ei sunt cei care i iau riscuri, la noi n Romnia sunt probabil i cei care sunt cei mai activi n lumea afacerilor pe cont propriu. n momentul n care ei vor mbtrni, generaia Y va fi evident cea mai puternic, spune i antropologul Alec Blescu. Pui n balan cu cei de dinaintea lor din generaia baby boomers (44-62 de ani) sau cu cei din mai frageda generaie Y (18-30 de ani), cei cu X n frunte se refugiaz n personaje-simbol precum Mo Crciun, Florin Piersic, Beatles, Phoenix, Charlie Chaplin, Mihail Gorbaciov. Brandurile care le sun bine se numesc Google, Nokia, Microsoft, Mercedes sau Greenpeace i resping tradiionalele Eugenia, Carpai, Gambrinus, dar i unele internaionale precum MTV i McDonalds. Este o generaie care i-a dorit libertatea. Nu muli au realizat-o, dar de dorit i-au dorit-o toi, spune Nicu Covaci, fondator i membru Phoenix, unul dintre modelele generaiei X din Romnia. Autorii studiului au mprit generaia X n trei categorii ideale: ocrotitorii, cltorii i sofisticaii. n primul grup, cel al ocrotitorilor, se ncadreaz cei mai muli romni din generaia X: graviteaz n jurul copiilor, pe care doresc s-i protejeze cu orice pre. Cuvintele-reflex ale ocrotitorilor sunt organic, local, reciclabil, ecologic. Sunt cei mai fericii, zic ei, i au modele de nezdruncinat n cuplul Brangelina i n Jamie Oliver. Mai boemi sunt cei prini n categoria cltorii pentru c triesc viaa la maxim, l venereaz pe Nelson Mandela i au un cui mpotriva lui Margaret Thatcher i a Papei. Nu prea stau pe-acas i au prieteni cu duiumul. Hedonitii se ngrmdesc la categoria sofisticaii: locuina frumoas, confortul, designul i moda sunt valorile cu care defileaz. Ne asigur c sunt liberi n gndire, inclusiv atunci cnd e vorba de homosexualitate i mor dup Madonna, Audrey Hepburn, ET i branduri aspiraionale. Procentul mare de tradiionaliti n generaia X din Romnia este explicat de psihoterapeutul Anda Pcurar prin faptul c au crescut, copii fiind, cu cheia de gt. n comunism, familia era o instituie obligatorie i copiii erau de asemenea obligatorii. Cei din generaia X sunt cei care au avut libertatea cnd s-i fac o familie, cnd s nceap un serviciu i cnd s aib un copil. O caracteristic a brbailor din generaia X e c sunt mult mai implicai n educarea copiilor. nainte, taii erau autoritari, explic aceasta. Alec Blescu gsete o alt cauz pentru conservatorism: Noi suntem oricum defazai. Este caracteristica oricrei

ri care se afl ntr-o poziie marginal fa de centrele globale, cum ar fi Tokyo, Paris, New York sau Londra. Noi suntem mai nclinai spre tradiie dect spre inovaie dect alte ri mai dezvoltate. Regizorul Tudor Giurgiu, declarat un cltor, crede c generaia sa a fost fundamental marcat de schimbarea brusc de regim politic, care a determinat nite schimbri n destinul nostru. De aici i succesul unor filme despre acel moment: vezi lucrurile cu detaare, cu umor, mult mai limpede i mult mai relaxat. Ulterior, am avut senzaia c jocurile erau deja fcute de alii care aveau vrsta noastr de atunci, din 90. Din aceast frustrare s-a ivit, crede Giurgiu, apetitul pentru munc: S-a nscut dorina de a face o carier, de a vrea s iei n afara rii. Oamenii din aceast generaie sunt mai predispui la munc, efort, i mai puin superficiali dect generaia de azi. La 40 de ani, Bogdan Naumovici, creative director 23 Communication Ideas, nu crede n mprirea strict pe categorii, el declarndu-se la intersecia dintre cltori i ocrotitori: Eu acum tocmai mi cumpr al doilea Harley, dar i copilul conteaz foarte mult, e pe locul nti n top, ca la orice om normal. Nu cred c sunt unii care dau doi lei pe copii i i vd de ale lor, nu cred c funcioneaz aa la omul viu. Eu mi iau al doilea Harley, dar fiul meu are i el casc i geac. E cea mai optimist generaie, potrivit rspunsurilor date att de ei, dar i de celelalte dou generaii cu care se compar, baby boomers i generaia Y. Spre deosebire de restul generaiilor, cei din categoria X au mult mai mult optimism: 85% fa de 72% n cazul generaiei Y sau 69% n cazul baby boomerilor. Cea mai puternic generaie are i probleme ns. Nu e vorba de o criz economic sau social, ci de una cultural. Conflictul mental este evident, mai ales atunci cnd ni se vinde imaginea unei vedete 90-60-90, spune tefan Chiriescu. Am fost educai de televiziune s credem c ntr-o zi vom fi cu toii milionari sau staruri rock. Dar nu suntem. nelegem, ncet, lucrul acesta. i suntem din ce n ce mai enervai, i caracterizeaz generaia unul dintre respondeni. Leneii i poligloii Sociologul Radu Mlureanu a realizat o alt tipologie privind generaia X, n cadrul Centrului de Studii i Cercetri n Domeniul Culturii. Astfel, el a etichetat drept poliglot un mic procent al acestei generaii: Este vorba despre cei care cunosc mai multe limbi strine, lucreaz n multinaionale, au venit mare, locuiesc n orae mari. Acetia sunt mai degrab consumatori de prestigiu de cultur, se duc la oper pentru c d bine. Urmtorii pe list sunt devoratorii, care colecioneaz, sunt cu ochii pe Mezzo i pe Arte, se duc la teatre alternative ciudate sau ascult Ada Milea n Green Hours. Cei mai muli, din nefericire, aproape 40%, intr n categoria leneului. Leneul are serviciu, dar citete tabloide, se uit la televizor, cam tie ce e cu lumea noastr monden, merge pe dictatura succesului, iar succesul este msurat n bani, explic Mlureanu. Exist i o latur extrem a leneilor (n jur de 20% din generaia X), cu lanuri groase la gt i avizi dup bunstare i maini, cu un prost-gust dus la extreme. Mai sunt jucuii, sub 5%, tot un fel de devoratori, dar mai deschii ctre noile tehnologii. S-ar putea s dai peste oameni de 40 de ani care joac World of Warcraft i n noaptea de Revelion. Ultimul ar fi activistul, nostalgic i critic. Este genul care, dei nu are o vrst naintat, vorbete cu pe vremea mea..., dar, pe de alt parte, este i cel care critic, se ceart cu cei care arunc pe jos mucuri de igar. Pun bileele n parcare: Vezi c n-ai parcat bine. Unii dintre ei chiar au activiti, sunt membri n corul nu tiu care, lucreaz la ONG-uri, sunt profesori etc.

Sofisticaii

i concentreaz atenia pe grupuri mai restrnse de prieteni, o locuin frumoas, design i mod; i ador propriul stil de via; eroii lor sunt Madonna, Audrey Hepburn i ET; le place s cread c sunt liberi n gndire, nu i-ar deranja s aib un copil homosexual; prefer brandurile aspiraionale i vedetele precum Cameron Diaz; caut dragostea, dar n general sunt deja destul de fericii cu ce au. Ocrotitorii

copiii lor sunt pe primul loc; sunt animai de dorina de a-i proteja copiii de orice surs de poteniale pericole; cuvintele cel mai des ntlnite n vocabularul lor sunt: organic, proaspt, local, reciclabil, ecologic, verde, susinut; i doresc ca brandurile s le completeze lumile perfecte sunt fani Jamie i Brangelina;

sunt cei mai fericii reprezentani ai generaiei X. Cltorii

prefer s triasc viaa la maxim, pentru a se distra; l iubesc pe Nelson Mandela, dar nu-i suport pe Thatcher, Papa sau McDonalds; au un cerc de prieteni larg, bucurndu-se de petreceri i de relaii la ntmplare; privesc casa ca fiind locul n care dorm; sunt fani Kate Moss i Russell Brand; sunt cel mai puin fericii

Cum arata Generatia Y


In intreaga istorie, noile tehnologii au avut cel putin ragazul unei generatii pentru a fi complet asimilate cultural. Cu cat progresul tehnologic este mai rapid, cu atat distanta culturala dintre generatii creste. Dar daca ritmul noilor tehnologii depaseste capacitatea de adaptare a unei generatii? Se pare ca tot ce stiam despre creierul nostru erau mituri. Se spunea ca ne nastem cu un numar de neuroni si ca acestia mor, unul cate unul, pe parcursul vietii. De fapt, se regenereaza. Se spunea ca tiparele gandirii se formeaza in primii trei ani de viata, dar in realitate creierul se reorganizeaza permanent in functie de stimulii pe care ii primeste. Se spunea ca tot ce tine de activitatea creierului se exprima in termeni de neuroni si sinapse, dar de fapt creierul se modeleaza chiar si la modul fizic. Este plastic. Creierul unui muzician, de exemplu, devine la modul fizic diferit de cel al unui om obisnuit (cerebelul este cu circa 5% mai mare). Pana si mitul conform caruia toti oamenii gandesc in acelasi fel se darama in fata evidentei ca experiente si culturi diferite dezvolta procese cognitive diferite. Pe de alta parte, s-a descoperit ca o limba straina este stocata intr-o alta zona a creierului decat limba nativa, ceea ce sugereaza ca stimulii primiti la varste fragede au un rol special. Pana acum, o provocare majora pentru mintea noastra o reprezenta deprinderea scrisului si cititului, care implica o reorganizare majora a intregului creier, obtinuta printr-un antrenament asiduu menit sa ne reprogrameze o deprindere nativa (comunicarea orala) astfel incat sa poata cuprinde una artificiala. Liniaritatea textului se propaga si ne modeleaza procesele cognitive intr-un mod care favorizeaza secventa, succesiunea pasilor, ordinea liniara. Se poate si altfel? E suficient sa ne privim copiii, care asculta muzica in

casti, schimba mesaje cu cativa prieteni deodata, surfeaza pe web si in timpul acesta isi fac lectiile. Estimari statistice din 2001 ne spun ca pana la majorat, copiii americani petrec peste 10.000 de ore cu jocuri video, trimit si primesc peste 200.000 de mesaje instant sau e-mail, stau mai mult de 20.000 de ore in fata televizorului (cel mai adesea pe posturi cu un ritm vizual ametitor) si vad o jumatate de milion de reclame. Insa foarte putini dedica 5.000 de ore lecturii. Un astfel de antrenament favorizeaza accesul direct in fata secventei, paralelismul in fata succesiunii, atentia distribuita aparent aleator in fata concentrarii, imaginea in fata textului. Avem in fata prima generatie de nativi ai erei digitale. In termenii unui articol publicat de Mark Prensky in 2001 (Digital Natives, Digital Immigrants), toti cei care am crescut in cultura tiparului si a televiziunii clasice suntem doar imigranti aici si nu ne ramane decat sa ne adaptam. Oricat de bine o vom face, mereu ne vom pastra acel accent strain. Pe unii ii vor trada obiceiuri vechi (telefonul cu care unii verifica receptionarea unui e-mail), pe altii preocuparea obsesiva pentru tehnologie. Pentru nativi, tehnologia digitala face parte din natura. Au crescut cu ea, iar aceasta le-a modelat un mod de a gandi si de a procesa informatia fundamental diferit de al nostru. Prensky presupune ca insasi natura fizica a creierului s-a schimbat. Problema este ca sistemul educational actual nu a fost conceput pentru aceasta generatie, iar educatorii nu mai vorbesc aceeasi limba cu cei educati. Profesorii reclama cuanta extrem de redusa de atentie a elevilor, ignorand ca aceiasi elevi sunt capabili sa se concentreze 10 ore intr-un joc video. Adevarul este ca liniaritatea si succesiunea pasilor le este straina, iar ritmurile lente ale scolii ii plictisesc. Pentru ei e firesc sa faca mai multe lucruri deodata, iar hipertextul este calea directa spre informatia punctuala, spre recompensa imediata. Google in locul bibliotecii. In ciuda lipsei de sistem, printr-un proces pe care noi nu-l putem intelege, informatia disparata ajunge totusi sa se structureze si sa devina cunoastere. In experimentele lui Prensky, viteza, renuntarea la prezentarea sistematica si inglobarea informatiei in jocuri de genul first person shooter au dat rezultate spectaculoase. Intr-un articol recent, Bob Cringely ataca aceeasi tema din alt unghi. In viziunea sa, o tehnologie noua are nevoie de 30 de ani (o generatie) pentru a fi complet asimilata cultural, iar inexorabila lege a progresului exponential enuntata de Moore ne-a adus in punctul in care viteza schimbarii pune sub asalt un intreg sistem institutional, cu scoala in linia frontului. Se apropie vremea cand va aparea prima generatie de parinti care n-au cunoscut viata fara computere personale si telefoane mobile. Aici va fi punctul de cotitura. Inevitabil, cei crescuti printre computere, telefoane mobile si internet vor ajunge sa domine birourile, sa-si impuna cultura si metodele care le sunt familiare si, in cele din urma, sa schimbe lumea in care traim. Sunt numiti de obicei Generatia Y. Mai sunt desemnati ca nativi digitali, Net Generation sau Millennials. Indiferent cum le spunem, ii recunoastem: sunt cei nascuti in epoca computerelor, a telefoanelor mobile, a jocurilor video si a internetului, iar aceste noi tehnologii le-au modelat gandirea si comportamentul intr-un mod cu totul special. Ne-am obisnuit sa-i consideram copii si sa ne asteptam ca, odata cu varsta, sa ne adopte sistemul de valori si stilul de viata. Insa cativa autori in frunte cu Don Tapscott - autorul unor carti precum Wikinomics si The Digital Economy - ne avertizeaza ca nu asa se va intampla. Dimpotriva, ei vor fi cei care vor modela societatea si economia dupa chipul si asemanarea lor. Iar cum nativii digitali se apropie de maturitate si incep sa intre in campul muncii, un conflict cultural in acest spatiu se contureaza deja. Poate ca la noi aceste aspecte nu par inca de actualitate. Este adevarat ca istoria noastra demografica nu se suprapune cu cea americana si cea vest-europeana, unde dupa al Doilea Razboi Mondial se disting trei faze destul de clar conturate. In primul rand este vorba de ceea ce se cheama baby boom, corespunzatoare perioadei de dupa razboi, cand progresul economic rapid si sentimentul de siguranta a determinat o crestere masiva a populatiei. Perioada a culminat cu anii 1957-1960, cand familiile americane ajunsesera la o medie de 3,7 copii. Dupa o perioada de scadere a natalitatii (corespunzand asa-numitei Generatii X - oarecum in contratimp cu decreteii de la noi) a urmat un nou boom demografic numit baby boom echo, cu un varf la nivelul anului 1990. Acestuia ii corespunde ceea ce numim Generatia Y si este limpede ca aceasta generatie nu este doar diferita cultural, ci si foarte numeroasa, ceea ce explica previziunea lui Tapscott ca ea isi va impune destul de repede stilul in societate, incepand cu locul de munca.

Don Tapscott a publicat de curand un ghid - destul de controversat - pentru managerii care se vor confrunta cu acesti nativi digitali in companiile lor. In opinia sa, intreaga cultura organizationala va trebui sa se schimbe pentru a valorifica potentialul acestei generatii, pentru care colaborarea in retele de socializare, in bloguri sau wiki-uri este modul natural de a lucra. Toate acestea implica mai multa libertate de miscare (Nu-i superviza este prima regula), care conduce cel mai adesea la un spor de inovatie - asa cum experimentele facute de companii precum Best Buy si Deloitte au demonstrat deja. Nici training-ul nu va mai fi de actualitate, pentru ca mediile colaborative stabilesc practic o echivalenta intre a munci si a invata. Mai degraba angajatii trebuie incurajati sa posteze in bloguri tot ce tine de activitatea lor, astfel incat fiecare sa beneficieze de expertiza celorlalti. Insa cea mai radicala schimbare priveste inlocuirea tot mai frecventa a posturii de angajat cu cea de colaborator, cu implicatii profunde in tot ce inseamna efortul de mentinere a fortei de munca. Cat despre recrutare, ea va fi inlocuita cu relatii stabilite prin retele de socializare cu potentiali angajati, inca de la varste mici. In plus, tot mai mult crowdsourcing, atat in interiorul cat si in exteriorul companiei. Pare o imagine utopica, insa trebuie sa tinem seama ca aceasta noua generatie a crescut mai ales intr-un mediu dez-institutionalizat, in care colaborarea in proiecte precum Wikipedia sau in retele precum Facebook a avut mereu un caracter informal, iar regulile au fost auto-impuse. Consecinta fireasca a patrunderii acestei generatii in birouri va fi ca si tehnologiile se vor schimba, iar unele unelte care astazi ni se par indispensabile vor disparea. Don Tapscott are in vedere in primul rand batranul e-mail, care pentru adolescentii de azi nu mai are alta utilitate decat de a trimite un mesaj politicos matusii. Chiar si siturile web vor inregistra un declin, in conditiile in care tanara generatie apreciaza web-ul mai degraba ca un mijloc de comunicare decat ca un furnizor de continut. Telefonia fixa este oricum detronata de cea mobila, dar noile dispozitive mobile conectate in permanenta la internet si la aplicatii web sofisticate vor reprezenta o amenintare serioasa chiar si pentru computerele personale. Poate ca lucrurile nu se vor desfasura chiar asa si poate nu atat de repede. Insa schimbari majore vor avea loc si e suficient sa ne amintim cum generatia Baby-Boom a schimbat lumea, pentru a anticipa ca Net Generation va produce mutatii de aceeasi anvergura.