Sunteți pe pagina 1din 12

1.

Tratamentul cu beta blocante este contraindicat in IMA in urmatoarele situatii (1496) A: Hipertrofie stanga anterosuperioara B: Antecedente de BPOC C: PR > 0.24 D: PR<0.21 E: pulsul > 60 2. Cel mai util drog pentru cresterea frecventei cardiace in bradicardia sinusala dupa IMA : () A: Izoproterenol B: Atropina C: metoprolol D: nifedipina E: dobutamina 3. Riscul evenimentelor cardiace e cel mai mare la pacientii care prezinta pe ECG de repaus: (247) A: Inversarea undei T B: Unda T inalta si ascutita C: Subdenivelare de segment ST D: Supradenivelare de segment ST E: Alungirea segmentului PR 4. Care este cea mai eficienta clasa de medicamente in tratamentul anginei Prinzmetal? (262) A: Blocantele beta1 adrenergice B: Blocantele alfa adrenergice C: Blocantele beta adrenergice neselective D: Blocantele canalelor de calciu E: Blocantele canalelor de potasiu 5. Care este cel mai frecvent mecanism fiziopatologic in AI/NSTEMI? (266) A: Obstructia completa a lumenului arterial B: Vasospasmul coronarian C: Obstructia incompleta a lumenului arterial D: Sindromul de furt coronarian E: Anevrismul de artera coronara 6. Diferentierea dintre AI si NSTEMI se face cu ajutorul: (266) A: ECG de repaus B: EGC de efort C: markeri cardiaci D: caracterele durerii anginoase E: Ecocardiografie 7. Parametri folositi in scorul de risc TIMI sunt, cu exceptia: (269) A: prezenta a mai mult de 3 factori de risc cardiovasculari B: modificari ale segmentului ST pe ECG de la prezentare C: utilizarea aspirinei in ultimele 7 zile D: mai mult de 3 episoade anginoase in ultimele 24 de ore E: niveluri crescute ale biomarkerilor cardiaci 8. Ce conditie nu intra in diagnosticul diferential al NSTEMI ? (pagina 270, tabel) A: sdr Tako-tsubo B: discopatia cervicala C: boli cerebrovasculare D: sdr Takayasu E: anemia 9. Urmatoarele caracteristici apartin anginei Prizmetal, cu exceptia: () A: Pacienti sunt tineri B: Se asociaza cu fumatul C: Nu raspunde la Nitroglicerina D: Raspunde la Nitroglicerina E: Se poate asocia cu fenomene vasospastice generalizate (Sdr Raynaud, migrena) 10. In tratamentul anginei pectorale stabile intra urmatoarele, cu exceptia () A: B Blocante cardioselective B: B Blocante neselective (propranolol-folosit rar)

C: Antiagregante D: Hipolipemiante E: Diuretice 11. In tratamentul anginei pectorale stabile intra urmatoarele medicamente cu exceptia: () A: Simvastatina B: Furosemid C: Clopidogrel D: Ezetimib E: Blocante de Calciu 12. Etiologia AP este in >90 % din cazuri (G. 241) () A: ateroscleroza coronariana B: spasmul coronarian C: HVS D: stenoza aortica valvulara E: hipertensiunea pulmonara primitiva 13. durerea anginoasa este expresia () A: HTA B: necesarului scazut de O2 C: ischemiei cardiace D: aportului crescut de O2 14. In patogeneza ischemiei silentioase sunt implicate urmatoarele mecanisme, cu exceptia: () A: afectarea functiei ventriculare stangi B: pragul scazut de aparitie a durerii C: un stimul ischemic mai putin intens D: afectarea cailor aferente senzoriale E: moduficari in productia si eliberarea de endorfine 15. Referitor la terapia antiplachetara in NSTEMI sunt adevarate urmatoarele cu exceptia: (Ginghina, pag 271,272,273) A: Doza de intretinere Aspirina: 75-100 mg pe termen lung B: Aspirina e recomandata tuturor pacientilor cu SCA fara supradenivelare ST intr-o doza initiala de 160-325 mg C: mecanism antiagregant: inhibitia adenozin difosfatului D: inhibitia Gp IIIb-IIa: Tirofiban, eptifibatida, abciximab E: Pacientilor cu contraindicatii la Aspirina trebuie sa li se administreze Clopidogrel 16. Terapia anticoagulanta la pacientii cu stemi cuprinde cu exceptia: (pag 301 Ginghina) A: HNF B: Enoxaparina C: Fondaparinux D: Bivalirudina E: Tirofiban 17. Criteriile anatomice care indica riscul de esec procedural dupa reperfuzia prin PCI din stemi sunt cu exceptia: (pag 304 Ginghina) A: boala multivasculara B: ocluzia cronica C: Ic, soc cardiogen D: afectarea trunchiului comun E: interventii la nivelul by-passurilor venoase 18. Diagnosticul ECG din stemi cuprinde cu exceptia: (pag 291 Ginghina) A: unde t hiperacute pot preceda aparitia supradenivelarii de ST B: supradenivelare St >1mm in 2 sau mai multe derivatii concordante C: subdenivelare in oglinda in derivatiile controlaterale in prezenta HVS si BRS D: in V2-V3 supradenivelarea ST> 2mm barbati, >1,5mm femei E: Im in teritoriul inferobazal: supradenivelare > 1mm V7-V9 19. Investigatii paraclinice de prima etapa sunt, cu exceptia: (243, 245) A: Ecocardiografie transtoracica B: Ecocardiografia de efort C: Electrocardiograma de efort D: Profil lipidic complet E: Determinarea valorilor proteinei C reactive

20. Durerea anginoasa din angina stabila are sediul, cel mai frecvent: () A: In umarul stang B: In bratul stang C: Retrosternal D: Ambele brate E: Torace posterior 21. Angina pectorala stabila se defineste, cu exceptia (241) A: sindrom clinic caracterizat prin durere toracica anterioara, cel mai frecvent retrostenala B: sindrom clinic caracterizat prin durere toracica anterioara, cel mai frecvent substernala C: iradiaza in mandibula, umeri sau brate D: are caracter ca apasare sau constrictie E: apare in conditii de stress 22. Angina pectorala stabila atipica (241) A: indeplineste toate cele patru caractere B: prezinta mai putin de trei din cele patru caractere C: prezinta maxim unul din cele 4 caractere D: prezinta toate cele 4 caractere plus supradenivelare ST mai mare de 4 mm E: prezinta doar durerea retrosternala 23. angina pectorala are o durata de () A: 10 min B: 30 de min C: 20 de min D: 1 h E: 40 de min 24. testul ecg de efort in AP stabila () A: este prima alegere in stratificarea riscului B: are o sensibilitate si specificitata de 100% C: se poate realiza chiar daca pacientul prezinta BRS, sdr de preexcitatie si ritm ventricular stimula D: se opreste medicamentatia cu 24 de ore inaitea testului E: oprirea testului se face dupa 3 minute 25. oprirea testului ecg de efort se face in urmatoarele conditii, cu exceptia () A: aparitia simptomelor ce sugereaza ichemie durere toracica, dispnee B: subdenivelare de segment ST mai mare de 4 mm C: supradenivelare de ST mai mare de 1 mm D: aritmii severe E: cresterea sustinuta a tensiunii arteriale cu 10 mmHG 26. PET in AP stabila () A: este foarte rar indicata B: este standardul de aur in evaluarea viabilitatii miocardului C: este frecvent utilizata avand in vedere costul D: nu este niciodata utilizata E: nu poate furniza date despre viabilitatea cordului 27. factorii de risc pentru sangerare sunt, cu exceptia (275) A: sexul feminin B: varsta inaintata C: istoric de sangerare si de insuficienta renala D: utilizarea inhibitorilor Gp IIb/IIIa E: sexul masculin 28. Factorii de risc pentru sangerarea determinata de tratamentul anticoagulant sunt, cu exceptia (275) A: sexul feminin B: varsta inaintata C: istoric de sangerare si de insuficienta renala D: utilizarea inhibitorilor Gp IIb/IIIa E: sexul masculin 29. Urmatoarele afirmatii privind angina instabila sunt adevarate cu EXCEPTIA: () A: conditiile care pot exacerb angina sunt:spasmul coronarian,stenoza aotica valvulara, hipertrofia ventriculara stanga B: durerea din angina stabila apare la efoturi de aceeasi intensitate, fiind o durere tipica

C: factorii care influenteaza aportul de oxigen sunt:diametrul si tonusul arterelor coronare, prezenta circulatiei colaterale,frecventa cardiaca D: stratiile lipidice ce contin celule spumoase cu acumulare excesiva de lipide extracelulare apartin stadiilor precoce al leziunii aterosclerotice E: prevalenta anginei pectorale stabile creste cu varsta la ambele sexe Vezi raspuns 30. Ca tratamentul farmacologic de rutina in faza acuta a STEMI se folosesc, cu exceptia(pg 311): () A: nitrati B: beta-blocante C: calciu-blocante D: IECA E: blocantii receptorului de angiotensina 31. Care dintre urmatoarele leziuni se intalnesc in stadiul precoce de evolutie a placii aterosclerotice: (241) A: celule spumoase B: leziuni pre-aterom C: placi gelatiniforme D: acumulare moderata de lipide extracelulare E: placi complicate 32. Leziunile aterosclerotice au o evolutie accelerata in cazul indivizilor cu: (241) A: hipercolesterolemie B: by-pass aorto-coronarian cu graft venos C: tratament cu blocante ale canalelor de calciu D: transplant de cord E: nivel crescut de HDL 33. Molsidomina: (252) A: Actioneaza prin eliberarea de oxid nitric B: Este un blocant al canalelor de calciu C: Produce venodilatatie D: Dozele zilnice sunt de 2-8mg de 2-4 ori pe zi E: Determina toleranta comparabila cu a nitratilor 34. Pacientii cu ischemie silentioasa pot apartine uneia dintre urmatoarele categorii clinice: (259) A: pacienti cu istoric de boala coronariana ischemica si cu elemente de infarct miocardic asimptomatic in antecedente B: pacienti fara istoric de boala coronariana in antecedente, dar cu istoric de infarct miocardic asimptomatic C: pacienti cu infact miocardic simptomatic si ischemie silentioasa postinfarct D: pacienti cu ischemie simptomatica si asimptomatica, fara infarct miocardic E: pacienti cu ischemie simptomatica si asimptomatica, cu infarct in antecedente 35.Care dintre afirmatii sunt adevarate in legatura cu utilizarea blocantelor canalelor de calciu in tratamentul anginei Prinzmetal? (262) A: Pot cauza vasospasm si sunt containdicate ca terapie unica B: Dihidropiridinele sunt singurii agenti cu eficienta dovedita C: Previn aritmiile la supravietuitorii unui stop cardiac datorat vasospasmului coronarian D: Se administraza doar in combinatie cu beta-blocantele E: Actioneaza atat la pacientii cu coronare normale, ca si la cei cu leziuni coronariene semnificative 36. Care dintre urmatoarele afirmatii despre pacientii cu AI/NSTEMI comarativ cu pacientii cu STEMI sunt false ? (265) A: Au o prevalenta mai mare a factorilor de risc cardiovascular B: Au o probabilitate mai mica de a avea in antecedente infarct miocardic C: Au o probabilitate mai mare de a avea proceduri de revascularizare in antecedente D: Au o prevalenta mai scazuta a diabetului zaharat E: Sunt mai in varsta 37. Caracteristici ale durerii din angina instabila sunt: (266) A: Durata prelungita (>20min) B: Remitere rapida la nitroglicerina C: Remitere dupa perioade lungi de repaus D: Posibila asociere cu simptome atipice de tip greata, sincopa, dispnee E: Aparitie la eforturi extreme 38. Care dintre afirmatii sunt adevarate in legatura cu modificarile ECG din cadrul AI/NSTEMI? (266-267) A: Toti pacientii cu dureri toracice au modificari ECG sugestive de ischemie

B: Supradenivelarea segmentului ST in aVR sugereaza afectarea de trunchi coranar stang sau leziuni tricoronariene C: Negativarea undelor T e cea mai specifica modificare ischemica D: Pacientii cu subdenivelare de segment ST au risc crescut de a dezvolta evenimente cardiovasculare ulterioare 39. Criterii de includere a pacientilor cu angina instabila in categoria de risc inalt sunt: (267) A: Insuficienta cardiaca congestiva B: Varsta > 70 ani C: Modificari difuze de segment ST pe ECG D: Modificari ale undei T pe ECG E: Angina ce apare la eforturi mai mici decat anterior 40. Clasei IIB din clasificarea Braunwald a anginei instabile ii corespund: (267) A: Angina cu debut recent, severa sau cu evolutie rapida B: Angina la efort mai mic decat anterior C: Angina aparuta in primele 2 saptamani dupa un infarct miocardic documentat D: Angina de repaus in ultimele 2 luni, dar nu in ultimele 48 de ore E: Angina instabila primara 41. Urmatoriii agenti terapeutici au clasa de recomandare I in tratamentul pacientilor cu sindroame coronariene acute fara supradenivelare de ST: (272) A: Prasugrel (60 mg doza de incarcare) B: Clopidogrel (600 mg doza de incarcare) C: Aspirina D: Eptifibatida E: Abciximab 42.Angina pectorala se caracterizeaza prin: (241) A: durere toracica anterioara B: apare la efort, stres emotional sau postprandial C: iradiaza rar in epigastru D: caracter de apasare sau constrictie E: iradiaza rar la nivelul mandibulei, umerilor sau bratelor 43. In etiologia anginei pectorale stabile sunt incluse: (241) A: tireotoxicoza B: hipotensiunea arteriala C: stenoza mitrala stransa D: insuficienta tricuspidiana E: stenoza aortica valvulara 44. Situatii care pot determina reducerea aportului de oxigen la nivel miocardic sunt: (242) A: efortul fizic B: ateroscleroza coronariana C: fibroza D: embolia E: arterita 45. Diagnosticul diferential al durerii toracice din angina stabila se face cu: (242) A: durere pleurala B: stenoza mitrala C: refluxul gastro-esofagian D: cardiomiopatia dilatativa E: ulcerul gastric 46. Investigatii de prima etapa in angina stabila sunt: (243) A: tomografia computerizata multislice B: teste de toleranta la glucoza C: radiografia toracica D: ECG de efort E: Ecocardiografia de efort 47. Despre NT-BNP sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (243) A: predictor pentru mortalitatea pe termen lung B: predictor dependent de fractia de ejectie VS C: predictor independent de fractia de ejectie VS D: predictor dependent de factorii de risc conventionali

E: este inclus in investigatiile de prima treapta in angina stabila 48. ECG - ul de repaus in angina stabila arata: (243) A: subdenivelare de ST de peste 2 mm in cel putin doua derivatii contigue B: supradenivelare tranzitorie de segment C: unde T ascutite, simetrice D: subdenivelare de ST de peste 1 mm in cel putin dou derivatii contigue E: traseul normal exclude prezenta BCI 49. Angina microvasculara: () A: apare mai frecvent la barbati B: are raport barbati : femei = 1:1 C: EKG de efort arata afectare cardiaca la 90% din pacienti D: Din tratamentul neconventional fac parte si antidepresivele triciclice E: EKG poate fi normal 50. Blocantele de calciu sunt contraindicate in urmatoarele afectiuni: () A: IMA B: Angina instabila C: Angina Stabila D: Hipertensiune arteriala E: Insuficienta cardiaca congestive 51.Durerea toracica din AP indeplineste urmatoarele caracteristici (G. 241) () A: localizare B: factori de ameliorare C: relatie cu efort D: intensitate E: caracter 52. Substratul anatomopatologic e reprezentat de leziunea aterosclerotica in diverse stadii evolutive (G. 241) () A: leziunii intermediare sau placi de aterom B: leziuni pre-aterom sau aspect de placi gelatiforme C: stadii avansate cu striatii lipidice ce contin celule spumoase D: placi complicate E: leziuni evoluate sau placi de aterom 53. Aportul de Oxigen este influentat () A: diametrul si tonusul arterelor coronare B: circulatia colaterala C: presiunea de perfuzie D: hipertrofia ventriculara E: frecventa cardiaca 54. Diagnosticul diferential al dureri toracice din AP se face cu (G 242) () A: angina instanbila B: prolaps de valva mitrala C: stenoza aortica valvulara D: disectia de aorta E: insuficienta tricuspidiana 55. Investigatii de prima treapta in AP (G 243-244) () A: ECG B: ECG de efort C: tomografia cu emisie de pozitroni D: ecografia transtoracica de repaus E: radiografia toracica 56. Testul ECG de efort nu are valoare in prezenta () A: BRS B: sindrom de preexcitatie C: ritm ventricular stimulat D: TPSV E: fibrilatie atriala 57. Oprirea testului ECG de efort se face cand ((G pg244)) A: apare durerea toracica

B: apar dispnee, claudicatie intermitenta, fatigabilitate C: Subdenivelare de segment ST< 2 mm, indicatie relativa D: subdenivelare de segment ST>= 4 mm, indicatie absoluta E: cresterea sustinuta a TA cu 10 mmHg 58. De-a lungul timpului s-au folosit diversi algoritmi de stratificare a riscului dintre care cei mai importanti sunt, cu exceptia: () A: scorul TIMI B: scorul GRACE C: scorul DUKE D: scorul PURSUIT E: scorul APGAR 59. Factorii de risc pentru aparitia socului cardiogen la pacientii cu STEMI sunt: (313) A: sexul masculin B: varsta inaintata C: greutate mica D: infarct miocardic cu localizare anterioara E: diabetul zaharat 60. Cauze de soc cardiogen in IMA sunt: (313) A: infarct intins de ventricul stang B: ruptura de sept interventricular C: tamponada cardiaca D: ruptura de perete liber E: infarct intins de ventricul drept 61.Tratamentul medical in NSTEMI cuprinde: (Ginghina, pag 271) A: blocanti ai receptorilor de angiotensina (BRA) B: BCC C: terapie antiplachetara: Aspirina, Tienopiridine D: nitrati, betablocante E: HNF, HGGM, inhibitori directi ai trombinei, inhibitori ai factorului Xa 62.Contraindicatiile absolute ale terapiei fibrinolitice din STEMI: (Ginghina, pag 306) A: terapie anticoagulanta orala B: coagulopatii cunoscute C: disectie de aorta D: neoplasm E: sarcina 63. Tratamentul IC usoare-clasa Killip II din Stemi: (ginghina, pag 313) A: IECA/ BRA in absenta hta, hipovolemiei sau IR B: nitrati daca nu e prezenta hipotensiunea C: diuretice de ansa: Furosemie 20-40 mg iv D: O2 E: revascularizare precoce 64. Tratamentul IC severe - clasa Killip III din Stemi: (Ginghina, pag 314) A: O2, suport ventilator in functie de gazele sangvine B: Agenti inotropi: dipiridamol C: Furosemid D: Nitrati daca nu e prezenta hta E: revascularizare precoce: angioplastie cu stent sau chirurgicala 65. Complicatiile mecanice ale Stemi: (Ginghina, pag 314) A: implica ruptura tesutului infarctat B: la nivelul septului ventricular C: la nivelul muschilor papilari D: la nivelul atriilor E: la peretelui liber ventricular 66. Cauze hematologice de IMA: (Ginghina, pag 287) A: hipotensiunea arteriala B: trombocitoza C: CID

D: purpura trombocitopenica E: Tromb in cordul stang 67. Dg dif cu pericardita acuta a pacientilor cu Stemi se face pe baza: (pag 291 Ginghina) A: are o intensitate f mare, sfasietoare B: iradiaza in umarul stang si la nivelul marginii muschiului trapez C: se atenueaza in pozitie aplecat in fata D: se poate asocia cu hemoptizii, tuse E: durere toracica anterioara ce se accentueaza in inspir, tuse 68. Troponinele cresc in: (pag 294, Ginghina) A: boala valvulara aortica B: Insuficienta renala C: tulburari de ritm D: intoxicatii cu etanol E: boli neurologice acute 69. Succesul fibrinolizei in stemi se caracterizeaza prin: (pag 310 Ginghina) A: rezolutia segm ST> 50% la 60-90 min B: aritmii tipice de reperfuzie C: persistenta instabilitatii hemodinamice, electrice D: disparitia durerii toracice E: modificarea acuta a starii de constienta 70. Hemoragia intracraniana din stemi: (pag 307 Ginghina) A: este o complicatie a PCI B: se trateaza cu Crioprecipitat, plasma proaspata congelata, protamina, masa trombocitara C: apare la cei cu atcd de AVC D: FR: sex masculin, TA> 160 mmhg, G<65kg barbati, <80kg femei E: complicatie a fibrinolizei 71. Angioplastia coronariana primara e contraindicata pacientilor cu Stemi cu: (pag 302, 303, 304 Ginghina) A: istoric de durere toracica <12 h B: BRS nou C: Supradenivelare ST persistent D: Pcm> 2h E: pacienti stabili fara semne de ischemie la peste 24 h de la debutul stemi 72. Tratementul antiagregant la pacientii cu Stemi la care se efectueaza fibrinoliza cuprinde: (pag 310 Ginghina) A: Aspirina B: Ticagrelor C: Prasugrel D: Clopidogrel E: Inhibitori de Gp IIa-IIIb: Abciximab 73. Tratamentul anticoagulant la pacientii cu Stemi la care se efectueaza PCI cuprinde: (pag 310 Ginghina) A: Enoxaparina B: Fondaparinux C: HNF D: Streptokinaza, Alteplaza, reteplaza, tenecteplaza E: Bivalirudina 74. Prevalenta anginei stabile (241) A: creste cu vasrta doar la femei B: creste cu varsta doar la barbati C: creste cu varsta la ambele sexe D: la femei creste de la 0,1-1% la 10-15 % E: la barbati creste de la 2-5% la 25% 75. Alte conditii ce pot exacerba angina pectorala stabila (241) A: spasmul coronarian B: hipotiroidia C: tireotoxicoza D: stenoza aortica si insuficienta aortica E: hipertrofia ventriculara 76. Alte cauze ce pot exacerba angina pectorala ()

A: anemia B: tulburarile de ritm si de conducere C: hipertrofia ventriculara stanga D: durerea precordiala E: cardiomiopatia hipertrofica 77. Aportul de oxigen este influentat de () A: diametrul si tonusul arterelor coronare B: stressul parietal C: tensiunea arteriala sistolica D: masa musculara cardiaca E: prezenta circulatiei colaterale 78. aportul de oxigenu nu este influentat de (241) A: masa miocardului B: presiunea de perfuzie C: frecventa cardiaca ce determina durata diastolei D: stresul parietal E: tensiunea arteriala sistolica 79. alte cauze mai putin frecvente ce pot duce la ischemie cardiaca (242) A: embolia si fibroza B: disectia sau arterita C: reflexul cardioesofagian D: ingestia de alimente E: febra 80. o crestere a necesarului de oxigen apare si in () A: febra B: hipertensiune arteriala C: hipertrofie ventriculaa D: tulburari de ritm cu frecventa crescuta E: hipotensiune 81. sunt adevarate urmatoarele () A: caracterul durerii in angina pectorala este de constrictie B: durerea din angina stabila iradiaza in abdomen si membru inferior C: cel mai frecvent localizata retrosternal D: este agravata de stres emotii frig E: este calmata de repaus 82. diagnosticul diferential al anginei pectorale stabile se face cu (242) A: pancreatita acuta B: ulcer gastric perforat C: angina pectorala instabila D: disectia de aorta E: pericardita 83. diagnosticul diferential al anginei pectorale stabile sepoate face cu () A: stenoza aortica valvulara B: cardiomiopatia hipertrofica C: prolapsul de valva mitrala D: afectiune extracardiace esofagiene E: lumbago acut 84. in timpul sau dupa episodul angonis pacientul poate prezenta () A: tahicardie B: bradicardie C: hipertensiune arteriala sau scaderea tensiunii arteriale D: galop protodiastolic E: insuficienta mitrala 85. investigatii de prima treapta in AP () A: ecg de reapus B: ecg de efort C: angiografie coronariana

D: scintigrama de perfuzie E: radiografia toracica 86.sunt adevarata urmatoarele afirmatii legate de AP () A: tutor pacientilor li se va face un profil lipid B: markerii de ischemie miocardica sunt investigatii de treapta a doua C: markerii de inflamatie, homocisteina pot exprima riscul cardiovascular pe terme n mediu si lung D: este i mportanta evaluarea functiei tiroidiene E: markerii de ischemie cardiaca sunt un element important in diagnosticul sindroamelor coronariene acute 87. electrocardiograma de repaus evidentiaza, in AP stabila () A: subdenivelare de ST mai mare de 3 mm in doua derivatii contigue B: subdenivelare ST mai mare de 1 mm in doua derivatii contigue C: medificari de unda T D: supradenivelare tranzitorie de segment E: supredenivelare permaneneta de segment 88. ECG de efort se indica in AP stabila celor care (244) A: sunt evaluati initial B: nu prezinta modificari semnificative pe ecg-ul de reapaus C: cei cu boala coronariana stabila ce acuza scaderea pregului de efort sau aparitita simptomelor D: cei care au BRS pe ecg de repaus E: este de electie la cei cu sdr de preexcitatie ventriculara 89. Fractia de ejectie a VS < 35 % () A: se asociaza cu o mortalitate de 10 % B: este cel mai importamt predictor al supravietuirii pe termen lung C: este cel mai importamt predictor al supravietuirii pe termen scurt D: se asociaza cu o mortalitate de 3% pe an E: nu are rol in prognostic 90. Testele de efort farmacologice in AP stabila (245) A: se pot face cu substante coronarodilatatoare-adenozina sau dipiridamolul B: se poate face cu substante simpaticomimetice - dobutamina C: scintigrama poate evidentia zone de hipofixare reversibila D: scintigrama nu este indicata in acest caz E: au sensibilitate foarte redusa 91. Scintigrama de perfuzie cu test de efort in AP () A: utilizeaza ca trasori thaliu si technetiu B: thaliu fixeaza preferential zonele necrotice ale miocardului C: technetiu fixeaza preferential zonele bine irigate ale cordului D: SPECT este superioara scintigrafiei de perfuzie miocardica in localizarea si cunatificarea ischemiei E: SPECT nu poate fi utilizata la pacientii cu AP 92elemente de prognostic negativ aduse de testul ecg de efort in angina stabila () A: subdenivelarea de ST mai mare de 1 mm B: recuperare lenta a subdenivelarii ST in primele 5 min dupa testul de efort C: realizarea a mai putin de 4 METS D: respunsul anormal al TA si un scor Duke mai mic de -11 E: raspuns anormal al TA si un scor Duke mai mare de 5 93. Ecocardiografia de stress in AP stabila () A: nu are o valoare predictiva foarte buna B: are o valoare predictiva foarte buna C: identifica pacientii cu risc crescut D: identifica pacientii cu risc mic E: nu indentifica pacientii cu risc 94. Fondaparinux-ul (274) A: derivat pentazaharidic al heparinei B: inhiba neselectiv factorul Xa in cascada coagularii C: se elimina la nivel biliar D: se poate folosi ca terapie anticoagulanta la pacientii selectati pentru terapie conservativa E: se asociaza cu tromboze de cateter

95. Incidenta la 2 ani a infarctului miocardic acut non-fatal si a decesului cardiovascular (pag 241, ghinghina): () A: este mai mare la femei decat la barbati B: este aproape identica la femei si barbati in intervalul de varsta 65-74 ani C: este mai mare la barbatii de varsta 45-54 ani D: a fost estimata de studiul Framingham E: incidenta decesului cardiovascular este mai mare decat cea a infarctului miocardic acut non-fatal 96. Aportul de oxigen la nivel miocardic este influentat de: (ghinghina 241) () A: diametrul si tonusul arterelor coronare B: frecventa cardiaca care determina durata sistolei C: durata diastolei D: prezenta circulatiei colaterale 97. Oprirea testului de efort se va face (ghinghina 244) () A: la atingerea frecventei cardiace maximale sau submaximale B: din motive de siguranta atunci cand apare subdenivelare de segment ST>1 mm(indicatie relativa) C: din motive de siguranta cand apare supradenivelare de segment ST peste 2 mm D: la scaderea sustinuta a TA peste 10 mmHg E: la aparitia dispneei 98. Testul ECG de efort in evaluarea anginei pectorale stabile este (ghinghina 243) () A: mai sensibil si mai specific decat testul ECG de repaus B: nu are valoare diagnostica in prezenta BRD C: se poate efectua inainte de evaluarea ECG-ului de repaus D: medicatia beta-blocanta se opreste cu 12 ore inainte efectuarii testului E: testul nu are valoare in prezenta sindromului de preexcitatie 99. Elemente de diagnostic pentru durerea anginoasa din angina stabila sunt: (Ginghina, 242, coloana 1 la mijloc) A: localizarea frecventa la nivelul toracelui posterior B: caracterul de apasare profunda sau constrictie pe o suprafata mare, de intensitate diferita, de la usoara pana la durere intensa; C: factori declansatori: preprandial, repaus, caldura D: durata sub 20 de minute E: ameliorarea in mers 100. In prezent, cei mai utilizati markeri serici pentru identificarea necrozei miocardice sunt: () A: toponina cardiaca T B: CK-MM C: CK-MB D: Raportul CK-MB si CK E: Troponina cardiaca I 101. Blocantele canalelor de calciu: (251) A: sunt vasodilatatoare cu mecanisme diferite de actiune B: Nifedipina cu durata scurta de actiune poate agrava ischemia prin fenomenul de furt coronarian C: nu se pot asocia cu Nitratii D: Verapamilul si Diltiazemul sunt prima optiune terapeutica in Angina Prinzmetal E: reprezentantii acestei clase folositi in tratamentul anginei stabile sunt: Diltiazem, Verapamil, Amlodipina 102. Ateroscleroza se caracterizeaza prin urmatoarele: (265) A: este o boala cronica, multifocala B: este o boala imunoinflamatorie, fibroproliferativa C: afecteaza arterele de marime mica D: are o evolutie continua, liniara E: este o boala cu faze alternative de stabilitate si instabilitate 103. Fiziopatologia SCA consta intr-o interactiune complexa intre: (265) A: ruptura placii de aterom B: activare plachetara si formare a trombului C: disfunctie endoteliala D: vasospasm E: stabilizarea placii de aterom 104Contraindicatiile terapiei cu Beta blocante sunt repezentate de: (276) A: hipotensiune

B: tahicardia de fond C: blocul atrio- ventricular avansat D: bronhopspasmul activ E: socul cardiogen 105. In tratamentul pe termen lung a AI/NSTEMI sunt urmarite atingerea urmatoarelor tinte: (281) A: IMC<25 kg/mp B: TA < 140/90 mmHg la diabetici si <130/80 mmHg la diabetici, sau cu boala renala cronica C: HbA < 8 la pacientii cu diabet zaharat cunoscut D: LDLc< 100mg/dl E: circumferinta abdominala <102 cm la barbati si < 88 cm la femei 106. Clasificarea clinica a diferitelor forma de infarct miocardic cuprinde: (286) A: tipul 1: IM spontan asociat cu ischemia datorata unui eveniment coronarian primar B: tipul 2: IM secundar ischemiei fie datorita unui necesar de oxigen crescut fie aportului inadecvat C: tipul 3: moarte subita cardiaca D: tip 4a: IM asociat cu tromboza intrastent E: tip 5: IM asociat by-pass-ului aortocoronarian 107. Diagnosticul diferential al tabloului clinic la pacientii cu STEMI se face in primul rand cu urmatoarele patologii: (291) A: pericardita acuta B: disectia de aorta C: embolia pulmonara D: pneumotoraxul spontan E: pneumonia virala 108. Durerea anginoasa este expresia ischemiei miocardice si : (Ginghina,Pag. 242 ) A: Apare datorita dezechilibrului intre aportul si necesarul de oxigen la nivel miocardic; B: Cel mai frecvent este localizata retrosternal C: Durata este de obicei peste 20 de minute D: Caracterul este de apasare profunda sau constrictie de obicei pe o suprafata mare E: Frigul nu poate fi considerat ca un factor declansator al anginei pectorale. 109. care influenteaza necesarul de oxigen la nivel miocardic sunt (Ginghina,Pag. 242) A: Frecventa cardiaca B: Masa miocardului C: Tonusul simpatic crescut care determina scaderea consumului de oxigen D: Tensiunea arteriala sistolica (postsarcina) E: Stresul parietal