Sunteți pe pagina 1din 31

UNIVERSITATEA AL. I.

CUZA - IAI FACULTATEA DE ECONOMIE I ADMINISTRAREA AFACERILOR

Danemarca

Studenti: ~2006~

Cuprins
Cuprins.................................................................................................................................................2 I. Aderarea Danemarcei la Uniunea European...................................................................................4 I.1 1972 Danemarca se alatur CE dupa un referendum..................................................................4 I.2 1992 1993 Referendumurile pentru pentru Tratatul de la Maastricht......................................5 II. Alte actiuni ale Danemarcei in istoria Uniunii Europene............................................................7 III. Despre Economie...........................................................................................................................8 III. 1 Politici economice...................................................................................................................9 III.2 Principalele aspecte din dezvoltarea economica din 1960.......................................................9 IV. Cateva date generale despre economia Danemarcei....................................................................14 V. Antreprenoriat si competente esentiale.........................................................................................16 V.1 Dezvoltarea produselor de software........................................................................................16 V.2 Fotonice...................................................................................................................................16 V.3 Comunicatiile mobile si wireless ............................................................................................17 VI. Competente .................................................................................................................................17 VI.1 Danemarca albastra................................................................................................................18 VI.2 Vant........................................................................................................................................18 VI.3 Aparate auditive.....................................................................................................................19 VI.4 Electronice..............................................................................................................................20 VI.5 Blanuri....................................................................................................................................20 VI.6 Apa.........................................................................................................................................21 VI.7 Tehnologii de incalzire/racire................................................................................................21 VI.8 Produsele lactate.....................................................................................................................22 VI.10 Turism de afaceri (comercial)..............................................................................................23 VI.11 Otel inoxidabil......................................................................................................................23 VI.12 Industria medicala................................................................................................................24 VI. 13 Textile.................................................................................................................................25 VI.14 Industria din largul coastelor................................................................................................25 VI.15 Industria productiei de mobila.............................................................................................26 VI.16 Transport .............................................................................................................................26 VI.17 Bio informatia......................................................................................................................27 VI.18 Tehnologia de senzori .........................................................................................................27 VI.19 Produse organice..................................................................................................................28 VI.20 Invatarea si joculLearning and play ....................................................................................28 2

VII. Maersk companie daneza de transporturi................................................................................29 VIII. Bibliografie................................................................................................................................31

I. Aderarea Danemarcei la Uniunea European


Cand Europa avea deja o identitate proprie si avea un curs deja stabilit va adera si Danemarca. Aici vom prezenta evenimente premergatoare procesului de aderare si actiuni realizate in cadrul Uniunii Europene. In 1945 Danemarca devine o membra a Natiunilor Unite si rupand o traditie indelungata de neutralitate, adera la NATO in 1949. in 1960 ,Danemarca devine parte a Asociatiei Europene de Liber Schimb , parasita in 1972 pentru a se alatura Comunitatii Europene. Danemarca a oferit independenta Islandei in 1944, si autonomie Insulelor Feroe in 1948 si Groenlandei in 1979. in 1982 a venit la putere coalitia de centru dreapta, primul guvern conservativ din 1894. 1972 Danemarca se altura CE dupa un referendum 1992 Intr-un referendum Danemarca voteaza NU pentru Tratatul de la Maastricht. (ce dorea o UE mai federalizata).acest vot negativ a cutremurat CE. 1993 Un nou referendum asupra Tratatului de la Maastricht permitand Danemarcei sa nu accepte unele puncte precum moneda comuna, cetatenia, politica de aparare si politie a fost organizat si Danemarca a votat Da .

I.1 1972 Danemarca se alatur CE dupa un referendum


Vazuta dinafara, politica fata de UE a Danemarcei poate parea contradictorie, cu combinatiile sale de elemnte active si pasive si cu impletirea unei politici prudente cu una externa adeseori activista in alte arii de activitate, precum securitatea si sprijinul dezvoltarii. Opinia publica daneza asupra UE a fost in ultimul deceniu in apropierea mediei, cu toate ca fusese considerata mai negativa. Traditia daneza de a tine un referendum asupra noilor tratate privind renuntarea suveranitatii, arata ca opinia publica afecteaza politica europena a Danemarcei, mai direct decat in celelalte tari membre UE. Fundalul acestei situatii este articolul 20 din Constitutia din 1953 ,privind renuntarea la suveranitate in fata organizatiilor internationale: Folketingul poate adopta cu o majoritate de 5/6, dar daca majoritatea in favoarea a ceva este mai mica, trebuie ratificat printr-un referendum. La referendumul din 1972 asupra calitatatii de membra CE , a Danemarcei, 63,3 % au votat pentru si 36,7% impotriva aderarii in cea mia clara forma de exprimare a opiniei din istoria UE. La referendumul din 1986 asupra Actului Unic European- care in realitate devenise un nou referendum asupra calitatii de membru- 56,2% au votat pentru.

I.2 1992 1993 Referendumurile pentru pentru Tratatul de la Maastricht


Odata cu alegerile electorale din 1988, s-a ajuns la un acord intern asupra Tratatului NordAtlantic si asupra problemelor de securitate iar rolul Danemarcei in Uniunea Europeana a devenit o problema politica cheie. Danemarca este rezultatul a doua referendum-uri (2 iunie 1992, 18 mai 1993) pentru Tratatul de al Maasticht,asupra Uniunii Europene, cu patru puncte neacceptate:apararea comuna, moneda comuna, cetatenia europeana si anumite aspecte de cooperare legislativa, inclusiv legea de intrare in vigoare. In Danemarca tratatul Uniunii Europene a fost respins intr-un referendum sustinut in iunie 1992. Folketing-ul, parlamentul danez a prezentat in decembrie, Consiliului European din Edinburg, un document, Danemarca in Europa, ce insuma vederile de impotrivire ale danezilor asupra evolutiei Tratatului de la Maasticht si printre acestea institutia de cetatenie a uniunii. Consiliul Europena , pentru a usura sarcina danezilor de a accepta tratatul, a reafirmat oficial ca cetatenia europeana nu inlocuieste cetatenia nationala,si respectul UE pentru identitatea nationala a tarilor membre. Delegatia daneza a aprobat o declaratie unilaterala ce cuprindea o mare parte a elementelor fazei sale de euroscepticism in privinta cetateniei europene: () cetatenia uniunii este un concept politic si legal ce difera complet de conceptia de cetatenia in sensul in care este descris in Constitutia Regatului Danemarcei si in sistemul legislativ danez() Nici o dispozitie a tratatului nu implica, nici nu prevede un angajament ce tinde sa creeze o cetatenia a uniunii echivalenta cu o cetatenie a unei natiuni-stat.() Cetatenia uniunii nu garanteaza delok vreunui rezident al altui stat membru , dreptul de a obtine cetatenie daneza sau orice alt drept, datorie, privilegiu sau avantaj ce vine din Constitutia si legile daneze. Viitorul ceteteniei europene va depinde de evolutia opiniei publice a statelor membre intre aceste 2 vederi opuse. Deci problemele privind calitatea de membru au disparut din agenda politica si dezbaterilor au fost inlocuite de esenta si implicatiile acestei calitati, in primul rand dpdv al asa numitului proces de unificare. Aceasta problema a fost exprimata dramatic in iunie 1992, cand o majoritated e 50,7% au respins Tratatul de la Maastricht. Guvernul si Folketingul au reactionat adoptand un Compromis National cerand eliminarea unor puncte din tratat pentru Danemarca si a cerut cresterea deschiderii si democratiei Uniunii. Cererile au fost discutate pe larg in Consiliul European convocat la Edinburg in dec 1992 si ulterior ratificate printr-un referendum in mai 1993 cu o majoritate de 56,7%.

Cele patru puncte respinse in intelegerea de la Edinburg arata ca Danemarca poate ramane inafara dezvoltarii UE in 4 domenii specifice. In schimb Danemarca este obligata sa nu obstructioneze cooperarea cu ceilalti membri in aceste domenii. Aceasta alegere este voluntara, deci Danemarca o poate schimba oricand. Totusi la nivel national guvernul si Folketingul sunt obligate prin lege sa organizeze un referendum mai intai. Prima optiune este in legatura cu a 3-a faza de evolutie a UEM, adica introducerea monedei unice. Aceasta inseamna ca Danemarca si-a pastrat moneda nationala, coroana, si praticipa pana la o limita fixata in cadrul BCE. Totusi printr-un acord special coroana este permanent legata de euro si astfel Danemarca este inca sub incidenta fazei 2 a UEM, de exemplu in privinta criteriilor convergentei (convertirii ?). Cea de a doua optiune este legata de participarea Danemarcei la dezvoltarea pliticii de aparare a UE. Pana in 1998 aceasta optiune de a ramane inafara securitatii comunitare a insemnat de fapt ca Danemarca a ramas inafara UE de vest. Totusi rapida dezvoltare a adus noi probleme pentru Danemarca. Aceasta participa la politicile europene relevante dar nu poate lua parte la procesul de decizie si actiune, cu privire la domeniul apararii si deci nu a alocat trupe efortului fortelor unite stabilit de UE. Pe acest fundal guvernul danez a renuntat la presedentie in acele domenii ce priveau in principal problemele de securitate, in timpul presedentiei UE detinute in a 2-a jumatate a nului 2002. A 3-a optiune este legata de de justitie si afaceril einterne. Tratatul de la Amsterdam a transferat parti semnificative din aceasta cooperare (controlul granitelor, aszil , imigratie si drept civl) din coloana 3 in coloana 1. Protocolul privind statutul Danemarcei atasat acestui tratat include si prevederi menite a mentine cooperare justitiei si afacerilor interne in relatie cu domeniile transferate. Atunci, Danemarca nu participa in cadrul justitiei si afacerilor externe pentru domeniile din coloana 1. deci, Danemarca nu particpa la adoptarea actelor in aceste domenii, si nu este legata de ele. O exceptie este faptul ca Danemarca continua sa participe in domeniul vizelor, domeniu existent deja in coloana 1 dinaintea Tratatului de la Amsterdam. Protocolul pentru statutul Danemarcei include deasemenea reguli speciale determinate de integrarea spatiului Schengen odata cu Tratatul de la Amsterdam. Scopul lor este de a realiza o continuare a cooperarii Danemarcei in Schengen macar bazat pe relatii interguevernamentale, chiar daca parti alae acestei cooperari sunt deja cuprinse in coloana 1. cooperarea politiei si cea legislativa in cazurile de criminalitate continua sa aiba loc pe o baza interguvernamentala in coloana 3 si deci nu este acoperita de optiunea de neparticipare. A4-a optiune de neparticipare este legata de cetatenia uniunii (Europeana). Dupa adoptarea T.A., ce specifica ca cetatenia comunitara suplimenteaza nu inlocuieste cetatenia nationala, aceasta optiune nu mai are nici o semnificatie practica. 6

II. Alte actiuni ale Danemarcei in istoria Uniunii Europene


Danemarca nu a participat la crearea institutiilor Europene ce au dus la Tratatul de la Roma asupra C.E.E. in 1957-1959. totusi acest stat a luat parte la negocierile privind Asociatia Europeana de Liber Schimb ce a foat stabilita in 1960. Exporturile danemarcei au fost aproape egal divizate intre cele 2 regiuni, si atunci cand Marea Britanie sia- depus candidatura la CEE in 1961, danemarca i-a urmat exemplul dar a renuntat cand Cererea britanica a fost respinsa. Dupa inca o incercare ratata in 1967, negocierile tindeau catre o Uniune Economica Nordica. Aceasta ide a fost mai apoi abandonata cand tarile au fost invitate din nou sa-si aplice candidatura pantru aderare in CE in 1969. . Incepand cu 1973 politica externa si economia Danemarcei s-au internationalizat treptat. Ajutorul extern a crescut treptat pana de curand , atat pe plan bilateral cat si prin intermediul UN, iar Danemarca continua sa participe cu trupe de mentinere a pacii, de exemplu cele trimise in Bosnia, Kosovo si Eritrea/Etiopia in 2001. Contrar suportului international pentru tarile membre NATO s-a resimtit, pentru cativa ani, un puternic dezacord in privinta implementarii strategiei aliantei. Majoritatea sustinea in 1977-1978 idea unei zone nordice non-nucleare. Decizia de drum dublu a NATO din 1979 insemna ca noul sistem de rachete sa fie localizat in Europa, daca Nato si Tratatul de la Varsovia nu cadeau de acord asupra limitarii acestui tip de armament. Rezultatul acestei decizii au fost primite cu scepticism de publicul danez si a cauzat o controversa ce a atins apogeul intre anii 1982 si 1988. In ceea ce a devenit politica notelor de subsol, o asa numita majoritate alternativa, sustinuta de o puternica miscare populara pentru pace, a obligat guvernul in mod repetat sa se opuna in continuare deciziilor NATO. In timpul ultimei jumatatio a anilor 80, golul a fost largit. Acest lucru s-a datorat partial faptului ca social-liberalii, care au fost majoriatea in cazul notelor de subsol,au fost cooptati in guvernare in 1988, si partial caderii regimurilor comuniste in Europa de Est si Centrala. Relatia cu CE, din 1993 devenita UE, a fost un mar al discordiei din 1972. impotriva unei majoritati solide in Folketing, sustinatori ai continuarii calitatii de membru si o integrare mai profunda, publicul a fost impartit in 2 jumatati aproximativ egale in timpul a toate cele 5 referendum-uri organizate pe acest subiect. In 1998 T.A. a fost acceptat prin referendum dar unul tinut in 2000, o majoritate a votat impotriva participarii Danemarcei la a 3-a faza a UEM prin adoptarea monedei europene unice, euro.

Din 1 iulie la 31 decembrie 2002 , Danemarca a detinut presedentia UE. S-a stabilit o agenda foarte extinsa a Presedentiei UE, dominata de expansiunea catre estul Danemarcei si s-a facut un efort special pt a se realiza aceasta expansiune inaintea sfarsitului anului. Dupa intense negocieri in dec 2002, primul ministru danez, Anders Fogh Rasmussen a fost capabil sa anunte ca tarile UE si statele candidate au ajuns la un acord asupra acceptarii a 10 noi state membre.

III. Despre Economie


Economia daneza este mica si deschisa, puternic dependenta fata de comertul cu alte tari si fara posibilitati de a influenta conditiile comerciale internationale sau factorii economici centrali, de exemplu ratele dobanzilor. Valoarea atat a importurilor cat si a exporturilor constituie 1/3 din PIB. Aproximativ 2/3 din comertul exterior se realizeaza cu alte tari din UE. Germania este in mod clar cel ,ai important partener de afaceri, dar Suedia si Marea Briatnie sunt de asemenea semnificative. Inafara de UE, Danemarca are relatii comerciale in special cu Norvegia,SUA si Japonia. Avand in vedere importanta majora a comertului exterior in economia tarii, Danemarca este foarte interesata de liberul schimb de bunuri si servicii cu alte tari. Consecutiva, Danemarca a aderat la organizatii colaborative precum UE, OECD si GATT (cunoscuta ca WTO din 1995) si in cadrul acestora s-a luptat pentru indepartarea obstacolelor din calea liberului schimb. Dupa Al doilea Razboi Mondial, structura exporturilor a suferit o mare schimbare. Exporturile industriale sunt mai ridicate decat cele agricole si joaca un rol crescand in cadrul exporturilor de produse daneze. Exporturile de produse agricole fusesera dominante, totusi la mijlocul anilor 90, exporturile de bunuri industriale au ajuns sa constituie 75% din exportul total, pe cand procentul de bunuri agricole exportate a ajuns la 12%. Mai mult de 26% din bunurile industriale constituie masini si instrumente, pe acnd produsele chimice sau produsele agricole prelucrate industrial, inclusiv conservele de carne, insumau 12% respectiv 4%. Dupa o crestere considerabila in anii 70 si 80, exportul de servicii a stagnat in anii 90, si in 1999 a insemnat aproximativ 22% din totalul exporturilor. Importurile industriale de materie prima si semi-fabricate, inclusiv energie, si de masini si alte echipamente capitale au insemnat 70% din totalul importurilor. In anii 80 productia daneza de petrol a crescut, si asta a determinat o scadere a importurilor de energie. Restul constituia aproape 30% din importuri, alcatuit din bunuri de larg consum, inclusiv automobile. Danemarca are si un procent considerabil constituit de importul serviciilor.

III. 1 Politici economice


Danemarca incearca pe cat de mult posibil sa regularizeze activitatea economica si inflatia prin politica fiscala. Politicile monetare au si ele o influenta crescuta fiind indreptate catre sustinerea politicii ratelor de schimb, obiectul careia este de a asigura o rata de schimb stabila pentru coroana daneza. Dupa Al Doilea Razboi Mondial, Danemarca a participat la mai multe programe internationale de cooperare pentru ratele de schimb : intelegerea de la Bretton Woods de al inceputul sau in 1948 pana la destramare in 1971 ; apoi la intelegerile europene asupra ratei de schimb : din 1972 pana in 1979 sarpele monetar si apoi Sistemul Monetar European, care a fost dezvoltat intr-o Uniune Economica si Monetara in 1999. Totusi, Danemarca a ales sa ramana inafara UEM, dar participa in ERM2 cu o pariate centrala de 7,46 DKK (coroane daneze) la 1 euro si o banda de fluctuatie de +/-2,25%. Nivelul ratei dobanzilor in Danemarca este strans legata de schimbarile ratelor dobanzilor al nivel interantional. De la inceputul anilor 60 pana in 1990 o rata a dobanzilor mai ridicata in Danemarca a fost necesara pentru a asigura o intrate de capital suficient de mare pentru a finanta deficitul contului curent al balantei de plati. Liberalizarea miscarilor de capital in anii 80, a insemnat totusi ca nivelul ratelor daneze sa reflecte credibilitatea ratei coroanei. In principiu, ratele dobanzilor obligatiunilor sunt, ca si cele din Germania, fixate cu o prema pentru procentul dorit in rata de schimb fata de euro. Asteptarile in domeniul ratelor de schimb vor fi determinate de schimbarile istorice ale ratelor de schimb si de conditii precum trendul inflatiei, dezvoltarea bugetara si balanta de plati. Un climat economic favorabil in Danemarca in comparatie cu zona euro va reduce riscul scaderii valorii coroanei si deci, toate celelalte fiind egale, a dus la ingustarea diferentelor dintre ratele de schimb ale Danemarcei si cele ale zonei euro.

III.2 Principalele aspecte din dezvoltarea economica din 1960


De-a lungul anilor 60 si pana la prima criza a petrolului in 1973, Danemarca, ca si restul Europei, a trecut printr-o perioada de crestere economica in timpul careia cresterea medie a PIBului a fost de 4,5%. Aceasta rata de crestere mare a insemnat o crestere acererii de munca, care printre altele a fost intampinata de o participare crescuta a femeilor. In timpul acestei perioade aproape nu exista somaj. Acest aspect a afectat dezvoltarea salariilor, care aratau cresteri semnificative in anii 60. In anii 70, cand s-au inregistrat mari cresteri ale preturilor la nivel international, rata salarizarilor a crescut proportional.

Criza petroliera din 1973 a dus la o recesiune semnifiactiva pe plan international care a avut si o influenta negativa asupra productiei si angajarilor in Danemarca, si din nou s-a incercat contracararea acestor efecte printr-o schimbare in politica fiscala atat din partea guvernului liberal in 1974 cat si a noului guverni social democrat in 1975. Politica financiara a fost putin intarita si restransa putin , in timp ce s-a favorizat cererea pentru import prin masuri precum economisirea energiei in sectorul locuintelor si cresterea ponderii serviciilor publice, care au adus o crestere puternica in rata angajarilor, dar si o deteriorare corespunzatoare in finantele publice. A doua criza a petrolului a inceput in 1979, cateva consecinte fiind cresterea inflatiei si a ratelor dobanzilor. Deficitul balantei de plati a crescut mai mult ca si rata somajului, ceea ce a adus o schimbare in politica de schimb monetar. Cosecutiv, coroana a fost devalorizata de 2 ori in toamna anului 1979 in cadrul sedintelor SEM, dar cu toate acestea, activitatea economica a scazut si in 1980, si in 1981. Perioada dintre 1973 si 1982, cunoscuta ca perioada stagflatiei a fost caracterizata pritr-o crestere economica scazuta, in jurul a 2% pe an si de o rata a inflatiei relativ ridicata de peste 13% pe an ,in medie. Cand dobanzile au crescut peste 20% la inceputul anilor 80, datoria nationala a crescut drastic. In contextul unui slab progres economic, guvernul social democrat a demisionat in septembrie 1982 si a fost urmat de o coalitie condusa de conservatori, cunoscut drept guvernulul trifoiului cu patru foi . Acest guvern a initiat o politica a veniturilor etansa care includea suspendarea indexarii platilor si a veniturilor, de exemplu compensatiile automate pentru castiguri si salarii odata cu cresterea preturilor. Legislatia a fost introdusa in 1986 abolind in sfarsit aceaste indexari. Mai mult chiar si politicile cheltuielilor publice s-a etansat, si sa introdus o politica puternica in privinta ratelor de schimb, conform careia coroana daneza era legata de ECU si de marca germana. Masurile economice si politice impreuna cu liberalizarea miscarilor de capital intre Danemarca si strainatate a condus la o scadere puternica a ratelor dobanzilor daneze, care deci s-au apropiat de cele din Germania jumatatii anilor 80. Aceste rate scazute au dus la o crestere a preturilor proprietatilor, a crescut cheltuielile private si marile investitii pana in 1986. Din 1983 pana in 1983 cresterea economica anuala a fost in jurul a 3,5%, iar somajul a scazut sub 8% in 1987, pe locul 2 in Europa. Dezvoltarea economica favorabila a insemnat pe mai departe ca pentru prima oara dupa 1975, deficitul bugetar national a fost transformat intr-un surplus in 1986 si 1987. Aceasta crestere nu a dat nastere unor noi presiuni inflationiste. Din contra, rata cresterii in preturile de consum a scazut de la peste 12% la inceputul anilor 80, sub 3% in 1990. Aceasta imbunatatire este datorata politicii salarizarii si stabilitatii monetare a perioadei, dar si scaderii inflatiei in afara granitei. Intr-o economie atat de deschisa ca cea a Danemarcei aproape 1/3 din totalul inflatie poate fi pusa pe seama schimbarilor preturilor de la importuri. 10

Marea crestere a activitatilor de productie si deteriorarea competitivitatii pe de alta parte a dus la inregistrarea unor deficite mari la balanta de plati si o crestere a datoriei externe, care in 1986 ajunsese la 260 de miliarde de coroane, ceea ce insemna aproape 40% din PIB. Contrar contextului economic si pentru salvarea economiei, guvernul a implementat unele taxe directe sau indirecte (poreclite tratamentul cartofului), inclusiv o taxa pentru creditele de consum, si o reforma a taxe lor pentru a se sprijini economisirea. In acelasi timp s-a incercat prin taxa indirecta incurajarea competitivitatii. Incercarea a fost un succes. Cresterea consumului privat si a investitiilor s-a redus si chiar a cazut pentru cativa ani, ceea ce a dus la o scadere semnificativa a importurilor. Avand in vedere ca in acelasi timp se inregistra o crestere a exporturilor, s-a inregistrat o asemenea imbunatatira a balantei de plati incat in 1990 balanta arata un surplus pentru prima oara in aproape 30 de ani. Cu aceasta, Danemarca a fost capabila sa-si reduca datoria externa, care ajunsese deja la 320 de miliarde de coroane. Pachetul de taxe indirecte si reforma taxelor, totusi , nu a rezolvat problema balantei interne. Preturile proprietatilor private au cazut, iar somajul crescuse semnificativ. Perioada de recesie s-a inrautatit dupa o incetinire internationala la inceputul anilor 90, care a diminuat potentialul de export al Danemarcei pe principalele piete, Marea Britanie si Suedia. Totusi acest aspect a fost compensat in anii 1990-1991 cu un boom al exporturilor catre o Germanie reunita, desi pietele germane fusesera lovite si ele de stagnare in 1993-1994. Cresterea economica din perioada 1987- 1993 a fost in medie sub 1% anual. O investigatie a dus critici guvernului in privinta cazurilor unor refugiati, ceea ce a dus la demisia guvernului non-socialist in ianuarie 1993. acesta a fost inlocuit de o coalitie condusa de social-democrati care au incercat sa stimuleze productia si reducerea somajului printr-o politica fiscala relaxata, partial printr-o reforma a taxelor si prin abolirea diverselor masuri precum tratamentul cartofului care fusese stabilit pentru reducerea consumului. De asemenea guvernul a reusit sa legifereze cateva masuri in politicile de angajare, inclusiv marirea sprijinului pentru concediul parental. In urmatorii ani cresterea economica a continuat, intarita de o scadere la nivel mondial a ratelor dobanzilor. Somajul a scazut iar balanta de plati a indicat iarasi un deficit. Pentru a contracara o supraincalzire a economiei guvernul s-a simtit obligat sa promoveze economisirile personale si a intarit politica economica. Pachetul Whitsun a fost propus in 1998 cu sprijinul aripii de stanga a Folketingul-ui. Pachetul Witjsun includea si o reducere a valorii taxabile a creditelor de al 46% la 32% in 2001, a crescut contrubutiile la fondurile de pensii, taxe mai mari pentru proprietati si mai multe taxe verzi . Etansarea politicilor economice combinata cu cresterea ratelor dobanzilor a dus la un declin dorit in 1999. cresterea medie a PIB-ului a scazut la

11

aproximativ 2,5% dupa ce a indicat o crestere anuala de 3% in 1997-1998, dar in 2000 PIB-ul a crescut iarasi la 3,6%. Balanta platilor era iarasi in zona de surplus si in 1999 si in 2000. Totusi, deoarece pietele fortei de munca reactionau slab la schimbari, somajul continua sa scada pana in 1999 pana la 5% la sfarsitul acelui an. La sfarsitul anului 2001 rata somajului s-a redus la 4,5%. Revigorata de preturile petrolului, inflatia a crewscut in 1999 atingand cel ami mare nivel a anilor 90 cu o medie anuala de 2,5%. Inflaria a continuat sa creasca in 2000 atingand 2,9%, dar pana in 2001 inflatia a scazut la o medie anuala de 2,4%. Economia daneza este esential puternica. Incepand cu mijlocul anilor 90, ratele de crestere economica au fost in jurul mediei de 3%, cea mai mare rata a somajului ,oficiala, ramane la 5,8% iar finantele publice au inregistrat surplusuri. Cu exceptia unui an -1998- Danemarca,inca din 1989, a avut surplusuri la balanta platilor, in 2002 reprezentand 2,9% din PIB. Fostul guvern de coalitie condus de Socio-liberali (Poul Nyrup Rasmussen fiind liderul acestora), a micsorat taxele pentru veniturile marginale dar in acelasi timp a suspendta deducerea taxelor, a crescut atxele pentru mediu, si a introdus o serie de onorarii pentru utilizatori, crescand astfel veniturile totale. Sub planul de reforma a taxelor acceptat de guvern si de Partidul Popular Danez in 31 martie, 2003, contribuabilii au primit o scutire de taxe pentru 2004, desi la o rata scazuta fata de ceea ce propusese initial. O taxa pe valoare adaugata de 25% este aplicata vanzarilor de bunuri si servicii generale(inclusiv alimente). Taxa pe venit in Danemarca se situeaza in intervalul de 9%-44% pentru familiile cu venituri foarte mici si mici si 44%-62% progresiv catre familiile din clasa de mijloc. 850 mii de danezi (31% dintre totalul celor angajati si 44% din totalul angajatilor full-time) platesc o taxa pe venitul marginal de 62%. Numarul danezilor ce platesc o taxa pe venitul marginal de 62% in 2006 este asteptat sa fie de 925 de mii de persoane. Aceasta economie de piata moderna are la baza o agricultura mecanizata, industrii acualizate,la scara mica si corporatii,masuri sociale guvernamentale extensive, standarde de viata ridicate, si o mare dependenta fata de comertul international. Danemarca este un exportator de produse alimentare in principal. Guvernul de coalitie de centru-stanga se concentreaza asupra reducerii somajului si transformarea deficitului bugetar intr-un surplus, precum si continuarea politicilor fostului guvern in privinta mentinerii inflatiei la un nivel scazut si realizarea unui surplus in contul curent national. Coalitia doreste de asemenea o stabilitate monetara.coalitia a micsorat taxele pe venitul marginal in timp ce a mentinut celelalte taxe pe castiguri, a incurajat competitivitatea industriala pritr-o reforma a pietei muncii si a taxelor, a crescut fondurile pentru cercetare si dezvoltare si a imbunatatit serviciile sociale pentru cei nevoiasi in timp ce s-au redus birocratia si intarzierile. Danemarca a ales sa nu se alature celorlalti 12 membri ai UE care au adoptat euro la 1 ianuarie 1999. 12

Danemarca a mentinut o politica monetara stabila de al inceputul anilor 80, mai intai cu coroana legata de marca germana iar din 1 ianuarie 1999, legata de euro. Danemarca satisface si chiar intrece conditiile de convergenta pentru a participa la faza a 3-a (o emoneda europeana unicaeuro) si a UME. Desi in urma referendumului cu privire al UME, organizat in 28 septembrie 2000 a avut ca rezultat un nu hotarat si Danemarca nu a adoptat inca euro, cei care doresc acum o aderare in UME a crescut la 60%. Danezii sunt in general mandri de reteaua lor de asigurari sociale, care face c afiecare danez sa primeasca ingrijirile medicale de baza si nu trebuie sa se teama de saracia reala. Totusi, in prezent numarul danezilor ce sunt apti de munca si traiesc pe baza platilor sociale ale statului se ridica la 800 000 de persoane (aproximativ 23% din populatia apta de munca). Desi acest numar a fost redus in ultimii ani, povara platilor sociale au afectat alte parti ale sistemului. Sectorul sanatatii sia a sigurarilor pentru pensionari si minori au fost afectate in special, in timp ce taxele au ramas la un nivel dureros. Mai mult de un sfert din forta de munca este angajat in sectorul public. Aici au avut contributii si politica Groenlandei si a Insulelor Faroe. In ultimii doi ani (2004,2005) economia daneza a fost surprinzator de puternica- surplusul la bugetul national este astepta a fi de 33,5 miliarde coroane daneze pentru 2005 si 39 de miliarde coroane daneze in 2006. Guvernul Danemarcei foloseste cea mai mare parte a acestui surplus pentru a reduce datoria nationala (datoria nationala totala = datoria interna + datoria externa, care era de 493,6 miliarde coroane daneze in 2004).

13

IV. Cateva date generale despre economia Danemarcei


Rata anuala de crestere economica: 2.1%. Venitul pe cap de locuitor: $37,883. Agricultura si pescarie (2.4% din PIB la valoarea bruta adaugata): preparate-carne, lapte, cereale, seminte, piei, blanuri, peste si crustacee. Industria(21.0% din PIB la valoarea bruta adaugata): tipuriechipament industrial si pentru constructii, procesare a alimentelor, electronice, chimice, farmaceutice, mobila, textile, mori de vant, si nave. Resursele nationale : Marea Norduluipetrol si gaz, peste. Groenlandapeste si crevete, potential pentru hidrocarburi si minerale, inclusiv zinc, grafit, molibden, uraniu, aur, platina. Insulele Faroe --peste, potential pentru hidrocarburi. Comert (2003): Exporturi--66.2 miliarde dolari: bunuri finite -81% (dintre care 35% utilaje si instrumente); produse agricole -10% (unde 41% reprezinta produsele din porc),combustibili -2%, peste si produse din peste -3%,altele - 4%. Importuri--56.4 miliarde dolari: materii prime si semi-fabricate - 43%, bunuri de larg consum - 29%, echipament - 14%, echipament de transport - 7%, combustibili - 5%, altele - 2%. Parteneri (procentul total de schimburi comerciale)--Germania 21%, Suedia 13%, Marea Britanie 8%, SUA. 5%, Norvegia 5%, Japonia 2%, tarile est-europene 5%. PIB: Anu l 200 2 200 3 200 4 200 5 200 6 PIB in miliarde de USD 166.876 170.798 178.477 187.721 195.581 % rata de crestere 0.5 0.7 2.4 2.2 2.1

Paritatea puterii de cumparare - 178.477 miliarde USD ( estimata pentru 2004) PIB rata de crestere reala: 2.4% (2003.) 14

PIB pe cap de locuitor: paritatea puterii de cumparare - 30,600 USD (2004) PIB structura pe sectoare: agricultura: 2% industrie: 22.1% servicii: 75.9% (2003.) Populatie sub nivelul saraciei: necunoscut Rata inflatiei (preturile de consum): 2.1% (2003) Forta de munca: 2.863 milioane persoane (2003 ) Forta de munca pe sectoare : servicii 79%, industrie 17%, agricultura 4% (2002.) Rata somajului: 6.1% (2003) Buget: venituri: 118.5 miliardeUSD cheltuieli: 116 miliarde USD, incluzand cheltuielile capitale de 500 milioane USD (2003) Industrii: procesare alimentelor,utilaje si instrumente, textile si imbracaminte, productia de chimice,electronice,constructii, mobila, si alte produse din lemn, constructia de nave, mori de vant. Rata de crestere a productiei industriale: 0.3% (2003.) Productia de electricitate: 35,470 GWh (2001) Electricitate productie p esurse: Combustibil fosil: 82.7% hidro: 0.1% altele: 17.3% (2001) nuclear: 0% Electricitate -consum: 32,410 GWh (2001) Electricitate - exporturi: 8,775 GWh (2001) Electricitate - importuri: 8,199 GWh (2001) Produse agricole: cereale, cartofi, napi, sfecla de zahar, carne de vita, produse lactate, peste. Exporturi: 49.5 miliarde USD Exporturi de comoditati: utilaje si instrumente, carne si praduse din carne, combustibili, produse lactate, nave, peste, chimice, mori de vant. Exporturi - parteneri: Germania 18.7%, Suedia 12.6%, Marea Britanie 8.5%, SUA 6.2%, Norvegia 5.7%, Franta 5.1%, Olanda 4.7% (2003) Importuri: 54.47 miliarde USD. (2003) Importuri- comoditati: utilaje si echipament, petrol, chimice, cereale, si alte alimente, textile, hartie. 15

Importuri - parteneri: Germania 23.1%, Suedia 13%,Marea Britanie 7%, Olanda 6.9%, Franta 4.9%, Norvegia 4.5%, Italia 4.1% (2003) Datoria - externa: 21.7 miliarde USD (2000) Moneda: 1 coroana daneza (DKK) = 100 re Ratele de schimb: Coroana daneza fata de dolarul american - 6.5877 (2003), 7.8947 (2002), 8.3228 (2001), 8.0831 (2000), 6.9762 (1999) Anul fiscal:anul calendaristic Porturi maritime: Aalborg, Aarhus .

V. Antreprenoriat si competente esentiale


Intreprinzatorii danezi au devenit cunoscuti la nivel mondial pentru initiativele lor inovative in afaceri,avand in vedere interesul pentru dezvoltarea domeniilor de softwar, sau in comunicatiile wireless sau mobile. In ultimii ani,un nou si entuziast val de intreprinzatori a cuprins Danemarca, si astfel au devenit cunoscuti pe plan mondial pentru spiritul de initiativa si inovatie. Noile afaceri legate de internet (precum comunicatiile mobile si cel pentru divertisment) si reusitele tehnologice (in domeniul designului de chip-uri) sunt realizarile cu care se poate mandri traditia daneza in domeniul inovatiei si a dezvoltarii afacerilor.

V.1 Dezvoltarea produselor de software


Pozitia puternica a Danemarcei in dezvoltarea software-ului este legata de traditia de durata in domeniul studiului si cercetarii in acest domeniu din cadrul institutiilor daneze.C++, TurboPascal si Visual Prolog sunt exemple de limbaje de programare dezvoltate de danezi. Cercetatorii danezi au avut si contributii cheie in functionalitatea noului limbaj de programare ML. Exemple importante de companii de software care sunt localizate in Copenhag sau in acea zona sunt Simcorp, Maconomy, Digiquand si Danware. De asemenea mari producatori de software din lume, precum IBM, Oracle si Motorola au investit in expertiza daneza stabilind sedii de cercetare in Danemarca.

V.2 Fotonice
Seriozitatea academica, investitiile publice si un sector privat dinamic au produs o aglomerare puternica pentru industria fotonica in Copenhaga. Diversitatea este principala calitate a acestei aglomerari, care are companii ce opereaza aproape in intreaga industrie a fotonicelor, de la componente optice la sisteme complete. Copengaha este privita ca centrul cu cea mai mare rata de educatie din lume in domeniul fibrei optice pe langa Southampton, Glasgow si California. 16

Existenta expertizei locale solide este unul din motivele pentru care Danemarca este liderul in domeniul know-how ului optic. Universitatea Tehnica din Danemarca (DTU) localizata in Copengaha este una din universitatile daneze care alimenteaza aceasta industrie cu angajati cheie. Centrul de Microelectronice (MIC) si Centrul pentru Optice, Comunicatii si Materiale (COM), ambele facand parte din UTD (DTU), sunt cele mai inalte surse de informare si competente in ace4st domeniu. Ambele centre lucreaza in stransa colaborare cu firmele private pentru a dezvolta mai departe tehnologiile optice. Printre companiile ce beneficiaza de inginerii talentati din Copenhaga in domeniul fibrei optice, componentelor optice, semiconductorilor si tehnologiilor de comunicare se numara:: Tellabs, RTX, Nokia, Ericsson, Thrane & Thrane, GN Resound, GN NetTest, Ibsen Photonics, OFS Fitel Denmark, Dantec Dynamics si Scientific Atlanta.

V.3 Comunicatiile mobile si wireless


In toate domeniile tehnologiilor wireless, dxecetarile de baza au loc in zona Aresund. Acest sector de dezvoltare rezulta din interactiune a dintre consumatori si competitori intr-un domeniu ce are sursa principala in Copenhaga. Copenhaga este la nivelul superior al tehnologiilor precum GSM, GPRS,EDGE, CDMA, 3G (W-CDMA/UMTS) DECT, Local Loop si Bluetooth. Un exemplu de talente inalte in Danemarca in domeniul wireless este progfresul remarcabil inregistrat in tehnologiile Bluetooth. Prezenta pregnanta a companiilor de comunicatii wireless precum Nokia, IBM, Ericsson, Siemens, Telia, Orange, Alcatel si TDC creeaza un mediu de afaceri international in Copenhaga. Afacerile daneze se afla printre lideri in variate industrii sau domenii Danemarca este cunoscuta ca fiind printre tarile lidere cand este vorba de o gama foarte diversa de produse si servicii, inclusiv alimente, mobila si imbracaminte, design si desing interioare, transporturi maritime, mori de vant, farmaceutice, echipament pentru cracire sau incalzire automata, instrumente de masurare sensibile, precum si in domeniul IT si comunicatiilor. Danemartac are un mediu de prima clasa in cercetare si dezvoltare cu relatii excelente intre sectorul public si cel privat. Multe companii straine beneficiaza de acest aspect stabilindu-si sediile de cercetare si dezvoltare in Danemarca sau utilizand competentele de cercetare ale companiilor daneze.

VI. Competente
Comertul si industria daneza se bazeaza pe cateva varfuri de lance In comertul si industria daneza un grup de companii au castigat recunoastere internationala avand anumite competente si puncte forte. Acestea reprezinta asa numitii nori de competente. 17

Acesti nori de competente sunt corporatiile varfuri de lance ale Danemarcei, de exemplu acele companii care au o mare crestere valorica a productiei si a angajarilor si care se desfasoara cu succes pe pietele externe. De exemplu, producatorii de carne de porc exporta produse in valoare de 20 miliarde de coroane anual, ceea ce face din Danemarca cel mai mare exportator din lume de carne de porc. Norii de competente sunt ancorati la nivel national sau regional. Industria maritima sau a morilor de vant este un exemplu de nor de competente national. Industriile de IT si cele de telefonie mobila din Iutlanda de Nord sunt exemple de nori de competente regionali. Aproximativ 1 din 5 angajati in sectorul privat din Danemarca lucreaza in una din zonle cu varf de lance. Cateva varfuri de lance nationale demonstreaza competitivitatea daneza Comertul si industria daneza sunt bazate pe cateva varfuri de lance care pot fi impartite pe plan national si regional dar si ca fiind nori de competente prezenti sau potentiali. Pot fi identificate 11 zone de afaceri cu profit crescut in Danemarca. Prin extindere aceste zone demonstreaza competitivitatea daneza.

VI.1 Danemarca albastra


Una dintre cele mai bine cunoscute companii ale Danemarcei compania lider mondial in transporturile maritime, Maersk este compania cheie in conceptul de Danemarca albastra Zona maritima, numita si Danemarca albastra prezinta un punct forte de traditie daneza, datorita faptului ca Danemarca are multe porturi si o traditie indelungata in comertul international maritim. Printre punctele forte particulare ale industriei maritime merita a fi mentionata reteaua eficienta ce exista intre industri si autoritatea publica precum si reteaua puternica ce exista intre toate zonele de industrie maritima, cercetare si dezvoltare. companiile de transport maritim sunt un factor decisiv pentru ariile de competitivitate. Companiile acestea realizeaza al 2-lea domeniu ca marime in structura exporturilor anuale daneze, si aduc anual castiguri nete de 13 miliarde de coroane la buget. Danemarca albastra este compusa din companii de transport maritim, santiere navale, producatori de echipamente, porturi, si companii de servicii. Include companii mari precum: AP Mller (Maersk), DFDS A/S, Scandlines A/G, Dampskibsselskabet Torm A/S, Dampskibsselskabet Norden A/S, J. Lauritzen A/S, Mols-Linien A/S, Royal Artic Line A/S, Uni tanker Aps, Alcatel Submarie Networks Marine A/S and Odense Steel Shipyard Ltd.

VI.2 Vant
Danemarca este liderul mondial in constructia morilor de vant Danemarca este liderul mondial in constructia si utilizarea morilor de vant, 3 din 10 lideri mondiali in acest domeniu sunt danezi. Masurat in kilowatt-i, Danemarca este responsabila pentru 18

aproape 50% din productia de electricitate pe plan mondial, cu morile de vant. Productia de energie a morilor de vant daneze este caracterizata de o gama larga de competente, de la producere,transport si asmbalre, precum si oferta de servicii de consultanta. In mod traditional, industria morilor de vant a fost controlata pe o piata cu un grad ridicat de stabilire a pretului la nivel politic. Cererile politice nationale si internationale pentru utilizarea energiilor alternative precum si in privinta stabilirii filialelor morilor de vant a avut un efect puternic asupra cererii de mori de vant. O piata in crestere bazata pe crerea de energie verde a insemnat o crestere continua in industria morilor de vant. O consecinta a dezvoltarii tehnologice si a pietelor in crestere, pretul morilor de vant a scazut cu peste 80% din 1980. Energia eoliana este acum capabila sa concureze cu alte noi capacitati. Cercetarea si dezvoltarea in acest domeniu are loc in prezent printr-o stransa colaborare intre sectorul public si cel privat cu Centrul de Cercetare Ris, Universitatea Tehnica a Danemarcei si Universitatea din Aalborg ca centre institutionale de cunoastere, suplimentate de sectorul de electricitate si marile companii de consultanta inginereasca precum Rambll, COWI Consult si Carl Bro Group. Norul de competenta a industrie morilor de vant se poate divide in 3 mari categorii: "Constructori de mori de vant si elici sunt reprezentati de cei trei constructori de mori de vant danezi NEG Micon A/S, Vestas Wind Systems si Bonus Energy A/S, iar constructorul de elici and LM Glasfiber A/S. "Marii furnizori danezi de comnponente, categorie compusa din producatori de atlie mijlocie de componente din otel, echipament electronic, sau producatori de software pentru morile de avnt. Printre acestia se numara AVN Hydraulik A/S, MITA, KK-electronics A/S si Niebuhr Gear Manufactory Cativa sub-contractanti mici, pentru diferite componente. Ringkbing County gazduieste o aglomerare de intreprinderi din industria metalurgica si a tehologiilor de constructii legate de industria morilor de vant.

VI.3 Aparate auditive


Trei companii daneze sunt responsabile pentru 40% din piata mondiala a aparatelor auditive Trei mari producatori danezi de aparate auditive detin un segment de 40% din piata mondiala. Industria aparatelop auditive include si mici sub-contractori. companiile au reusit sa coopereze, de exemplu pentru proiectele de dezvoltare de baza, si apoi au concurat pentru exploatarea cea mai eficienta a rezultatelor. Cei mai importanti concurenti sunt localizati in Germania, Elvatia ,SUA si Japonia. 19

cele trei mari companii de producere a aparatelor auditive Oticon, GN ReSound si Widex sunt localizate in zona Copenhagei.

VI.4 Electronice
Aceasta afacere este bazata pe tehnologia electronicelor, fiind o industrie in dezvoltare. Aceasta are implementari in variate industrii si include unele dintre cele mai mari corporatii ale Danemarcei. Electronicele energetice alcatuiesc o tehologie cheie ce realizeaza controlul si conversia electricitatii si prin realizarea acestor procese sunt facute mai eficiente. Tehnologia este folosita intr-un spectru larg de domenii industriale, inclusiv controlul motoarelor,sursele de energie si sistemele UPS. Electronicele energetice joaca un rol central in economisirea energiei, utilizarea rationala si securizata a energiei, noile surse de energie si energia de rezerva. Cererea pentru aceste componente este in crestere. Acest fapt se datoreaza partial dezvoltarii tehnologice generale in care controlul si conversia electricitatii este necesara , si partial datorita cresterii ncererii pentru o eficienta mai inalta. Cererea vine in principal dintr-o gama larga de domenii de afaceri, de la sisteme bazate pe siguranta furnizarilor la centralele electrice pana la tele-comunicatii si consumatorii de electronice. Cei mai importanti concurenti pe acest domeniu se gasesc in Europa,SUA si Japonia. Domeniul industriei electronicelor energetice reuneste cateva companii daneze precum Grundfos, Danfoss, APC, Terma Elektronik si Bang & Olufsen, dar si cateva institutii de cercetare. Cu medii de cercetare la Univarsitatea din Aalborg (AAU) si al Universitatea Tehnica a Danemarcei (DTU) ca puncte comune de referinta, corporatiile lucreaza pe ramuri pentru a dezvolta si aplica tehnologia.

VI.5 Blanuri
Danemarca produce 40% din blanurile de nurca din lume Industria blanurilor din Danemarca este orientata pe plan international. Danemarca produce 40% din cantitatea de balanuri de nurca din lume, si exporturile daneze sunt puternice pe domeniul pieilor. Blana este al treilea produs animal in cadrul agriculturii daneze Daneamrac a investit reusrse numeroase in construirea unor intreprinderi comune, pentru omogenizarea productiei., ceea ce reprezinta un parametru important al calitatii. Cunostintele despre productie, mixturile de nutret sunt comunicate tuturor producatorilor, iar informatiile despre furnizori, compozitia nutretului si pedigree-ul animalelor sunt incluse intr-un cod de bare ce 20

insoteste fiecare piele. impartirea cunostintelor interne in cadrul grupului este o strategie stabilita in mod deliberat. Principalul membru din organizatie este Centrul de Blanuri din Copenghaga si Asociatia Crescatorilor Danezi pentru industria blanurilor care apartin aceleasi organizatii. Organizatia este detinuta de aproximativ 2200 de crescatori danezi si are grija de transmiterea cunostintelor catre fermieri. Printre altele, asociatiile de crescatori au propriile centre de cercetare cu 4 ferme de testare. Industria blanurilor are cei mai mari competitori localizati in Helsinki, Finlanda.

VI.6 Apa
Danemarca este printre tarile ce au investit enorm in mediul acvatic Marile investitii publice in imbunatatirea mediului acvatic a dat companiilor daneze un avans tehnologic in acest domeniu. Competentele companiilor daneze includ si construirea de pompe,valve, dezvoltarea de sofware de control, regularizare si supraveghere, precum si consultanta inginereasca in legatura cu contractele. Companiile furnizoare de produse sau de servicii legate de mediul acvatic sunt motivate de initiative specifice precum proiectul Green City, care a stabilit o mai larga retea de companii de mediu si parteneri. Un alt exemplu sunt Servicile acvatica daneze, care lucreaza cu exporturile sistemice, precum si posibilitatea de a utiliza expertiza publica. cererea internationala este in crestere. In 1988 exporturile daneze au ajuns la 2,1 miliarde coroane daneze. Produsele exportate erau legate de forarile solului maritim, surse principale de energie, managementul apei, managementul apei ,menajere, managementul deseurilor si sistemele de drenaj, precum si servicii de consultanta, in principal legate de resursele de apa. Institutiile specializate afiliate cuprind si DHI Apa si Mediu, National Environment Research Institute, Geological Survey of Denmark and Greenland (GEUS), Universitatea Tehnica a Danemarcei (DTU), Universitatea Aalborg, Universitatea din Copenhaga, Universitatea Regala Veterinara si Agricola precum si unii cercetatori de sector. Cele mai mari companii producatoare in domeniu sunt AVK International, Grundfos, HV-Turbo, Krger si Per Aarsleff. Krger se afla de asemenea printre cei mai mari furnizori de servicii de consultanta alaturi de Carl Bro, COWI Consult, Rambll, si DHI Apa si Mediu.

VI.7 Tehnologii de incalzire/racire


Industria daneza a sistemelor de incalzire si racire are peste 100 de ani, iar Danemarca a fost printre lideri timp de 60 de ani Danemarca are exporturi specializate pe anumite produse legarte de tehnologia de racire/incalzire si tevi. Printre acestea sunt si echipamente de racire si congelare si alte utilaje pentru schimbarea temperaturii, robineti, valve si echipamente similare, precum si tevi si furtune din 21

plastic. Danemarca este casa celui mai mare producator din lume de sisteme de refrigerare York Refrigeration, si companii precum Vestfrost, Caravell, Frigor, Elcold, Derbyand Gram Commercial produc aproximativ 1.5 millioane de frigidere si congelatoare in fiecare an. Liderul in productia mondiala de sensori pentru sistemele de Kamstrup, are si el sediul in Danemarca. Aproape 15,000 de persoane sunt angajate in industria daneza de echipamente de racire.. aceasta ramura a industriei coopereaza cu Universitatea Tehnica A Danemarcei si cu Institutul Tehnic Danez, spre exemplu in dezvoltarea noilor tipuri de sisteme de refrigerare fara utilizarea gazelor CFC ce dauneaza mediului. dezvoltarea ariei de productie a tevilor pre-izolate este strans legata de imbunatatirea retelei de incalzire daneze. Mare parte din productia de tevi pre-izolate este determinata de decizii politice, de exemplu pentru reducerea pierderilor de caldura si interzicerea utilizarii unor gaze daunatoare mediului. se estimeaza ca 3 companii daneze, Lgstr Pipes, Starpipe, si ABB Energy and Industry au un segment de 60-70% din piata mondiala a tevilor pre-izolate. Cel ami important concurent este localizat in SUA.

VI.8 Produsele lactate


Danemarca este un participant considerabil in industria alimentara internationala cu un segment de piata de peste 4% din totalul pietei OECD Intrarea lejera pe piata a noilor producatori de produse agricole explica partial productia aproximativ mare a Danemarcei in domeniul alimentar. Noii producatori au acces la o educatie de calitate la scolile agricole, vanzari la fabricile de procesare, consultanta si acces la cele mai noi rezultate ale cercetarilor in domeniu, materii prime si semi-fabricate din sectorul agricol, precum si produse din sectorul agro-industrial danez. Aceasta coeziune in norul de competente al producerii lactatelor a plasta in mod istoric Danemarca intr-o pozitie de varf in ceea ce priveste siguranta alimntara, calitatea, si imbunatatirile soiurilor. Aceast fat face ca fermierii danezi sa lucreze in conditii extrem de competitive. Cercetarea in tehnologia procesarii lactatelor se desfasoara la Universitatea Regala Veterinara si Agricola (KVL) Departmentul de Lactate si Stiinte Alimentare. Cercetarea in productia animala este condusa de Deparatamentul deStiinte Animale & Sanatate Animala si de Departamentul de Genetica si Crestere a Animalelordin cadrul aceleiasi Universitati ,precum si de Departamentul de Nutritie si Fiziologie din cadrul Institutului Danez de Stiinte Agricole. cel ami important participant in domeniu este gigantul danezo-suedez producator de lactate, Arla Foods care controleaza aproape jumatate din fabricile de productie daneza de lactate si cam 90% 22

din furnizorii de lapte. Alte companii in domeniu sunt Tholstrup Chease, cateva fabrici organice mici precum Naturmlk si Thise Mejeri precum si producatori de brand cum ar fi Cocio Chocolatemilk.

VI.9 Telecomunicatii
Danemarca este un participant proeminent in mai multe domenii de IT si telecomunicatii Domeniul comunicatiilor wireless este un nor de competente format din 48 de companii din Iutlanda de Nord, din care toate lucreaza cu dezvoltarea si producerea de echipament pentru radio comunicatii, in special pentru telefoane mobile si comunicatii. Parcul de cercetare Noviruns este biroul general al Norcom, asociatia companiilor de telecomunicatii din Iutlanda de Nord. Mai mult chiar, au loc colaborarile extinse dintre Universitatea din Aalborg si companiile de telecomunicatii. Institutul Sistemelor Electronice si Departamentul de Stiinte Computerizate iau parte in mod special la aceste colaborari. Printre cele mai mari companii in domeniu se numara Flextronics, Sonofon, ECI, Siemens, RTX, Maxon, ETI, Simrad Shipmate si Texas Instruments.

VI.10 Turism de afaceri (comercial)


Dupa productie si agricultura, turismul este cea mai mare industrie a Danemarcei Industria turistica in Copenhaga este compusa in principal din optiunile de acomodare, atractiile, transportul si marketingul. Companiile din sectorul turistic au un profit anual de 1 miliard de coroane daneze. Copenhaga are o pozitie puternica pe aceasta piata si in 1997 a fost al 8-lea oras din lume la numarul de intalniri internationale, conferinte si expozitii. Cei mai importanti concurenti in domeniu ,pentru Copenhaga sunt Paris, Londra ,Geneva si Amsterdam. Acest nor cuprinde companii precum BellaCenter,Hotelurile Radisson SAS, Eksperimentarium si Tivoli.

VI.11 Otel inoxidabil


Iutlanda de Sud are o traditie indelungata in productia de otel inoxidabil Productia otelului inoxidabil, ca nor de competenta, este concentrata, in principal, in Iutlanda de Sud. Aici se produc echipamente pentru industria lactatelorsi alte masini de procesare ale alimentelor din otel inoxidabil. In ramura sunt 129 intreprinderi in principal mici si mijlocii pe diferite specializari in domeniul prelucrarii otelului inoxidabil si in domenii derivate. 24 dintre acestea realizeaza 23

produse finite, restul sunt sub-contractori. Companiile din zona au o cifra de afaceri anuala de 5,5 miliarde de coroane daneze,din care 2,5 miliarde revin din exporturi catre tarile europene sau SUA. Companiile sunt legate printr-un sistem tehnologic comun si pe realtii sociale. Printre centrele si institutiile educationale relevante pentru aceasta industrie se numara Scoala Tehnica Kolding, Institutul Biotehnic Kolding, Scoala de Inginerie Maritima Fredericia, si Scoala de Design din Kolding. Ramura este intensiv inginereasca si are legaturi si cu institutiile educationale in domeniul materialelor si a procesarii tehnologice precum Centrul de Cercetare RIS si Universitatea Tehnica a Danemarcei. Ramura este caracterizata de o indelungata traditie de cooperare regionala, dar cuprinde deasemenea 3 companii internationale GEA, APV Baher si Alfa Laval, care controleaza un total de aproximativ 80% din piata mondiala a echipamentelor pentru procesarea lactatelor.

VI.12 Industria medicala


Mediul de cercetare biotehnologica a Danemarcei, pe plan international, din regiunea resund este de asemenea cunoscut ca "Medicon Valley" Industria medicala din zona metropolitana, adesea numita Medicon Valley, este probabil cel mai puternic nor de competente regional de care dispune Danemarca. Este deasemenea si piatra de hotar comerciala a colaborarii Danezo-suedeze in regiunea resund. zona insumeaza aproximativ 35000 de angajati, dintre care 25000 sunt angajati in Danemarca intr-o varietate de companii de top internationale, noua universitati (Universitate Lund, Universitatea Tehnica a Danemarcei, Universitatea Regala Veterinara si Agricola, Universitatea Suedeze de Stiinte Agricole/Alnarp, Universitatea Daneza de Stiinte Farmaceutice,Universitatea Roskilde, Malm Hgskola, Hgskolan Kristianstad) cu cercetare si educatie in stiintele sanitare si biotehnologie precum si in 26 de spitale. In final regiunea resund are o pozitie puternica pe piata europeana. Ramura medicala necesita un studiu intensiv si un grad inalt de educare.Acest domeniu cuprinde cateva domenii din cadrul ingrijirilor medicale, inclusiv intreaga industrie farmaceutica si industria echipamentului medical produs pentru sectorul sanatatii. In acest domeniu de activitate,companiile obtin profituri anuale de aproximativ 34 miliarde de coroane daneze, de unde 16 miliarde sunt de la export. Se observa astfel ca aproape jumatate din profituri se realizeza in urma relatiilor economice externe cu Europa si alte tari. inovatia este o competenta importanta printre companiile din domeniu si are loc in stransa colaborare intre spitale, industria farmaceutica si universitati. O alta calitate importanta este producerea si cercetarea in domeniul producselor biotehnologice, deasemenea caracterizata de o 24

colaborare puternica intre sectorul public si cel privat. In final ,exista comapnii de servicii ce realizeza contracte pentru companiile farmaceutice. Industria mediacala cuprinde mai mult de 5000 de companii si institutii de cercetare (116 companii biotech, 70 companii farmaceutice, 130 companii medicotech si aproximativ 15 Organizatii de Cercetare Clinica si cam 260 de altfel de companii, printre care companii de servicii si investitori) in domeniul biomedical cam 200 de companii, unde se conduc cercetari si imbunatatiri. Exemp0le de companii ar fi NeuroSearch, BASF, Novo Nordisk, Radiometer, Coloplast, Lundbeck si Biogen.

VI. 13 Textile
Textilele si imbracamintea reprezinta parti importante in exporturile Danemarcei Cuvintele cheie pentru industria textilelor si a imbracamintei sunt design, calitate si flexibilitate. Formele de prelucrare intensiva ale industriei se regasesc in tarile cu salarii scazute. De aceea companiile s-au axat pe mentinerea stransa a legaturilor cu piata si astfel cu schimbarile din moda. Strategia comapniilor consista in dezvoltarea unor procedee de productie calitative, produse inovative precum si prin cautarea unor piete cu preturi ridicate. In timpul anilor 90, investitiile in design si cercetari de piata au devenit mai importante pentru companii decat investitiile de capital. Profitul anual al companiilor de textile este de 7 miliarde de coroane daneze. cateva dintre marile companii producatoare de imbracaminte daneze sunt localizate in Iutlanda Centrala, de exemplu Brandtex, Bestseller, Bonaparte, Pagh Mrup, Lindon si JBS. Deoarece industria este afectata de cresterile importurilor, productia externa si comert, exista o tendinta de extindere goegrafica a acestor companii,deoarece expertiza tehnica in textile conteaza mai putin decat talentul designerilor si afaceristilor. singurul centru educational in domeniul materialelor este Centrul Institutului tehnologic pentru Imbrcaminte si textile, localizat in Herning, care este si locatia sediului principal al asociatiei angajatorilor, Federatia Daneza pentru Imbrcaminte si Textile.

VI.14 Industria din largul coastelor


Cresterea industriei din larg este estimata pentru urmatorii cativa ani Distanta scurta pana la instalatiile de foraj a petrolului din largul Marii Nordului a avut o influenta semnificativa asupra industriei ce reuneste 50 -75 de companii, in principal furnizori de servicii si consultanta tehnica pentru companiile petroliere. Profitul anual a l acestor companii este de aproximativ 5 miliarde de coroane daneze. Nu exista legaturl de colaborare semnificative intre industria aceasta si universitati sau alte medii de educatie 25

publica. Totusi, programele inginerice joaca un rol important in oferirea de angajati acestei industrii. Industria petrolului a fost caracterizata de o mare crestere economica in anii 1992-1996, si acelasi lucru s-a inregistrat si la nivelul companiilor sub-contractoare. In ultimii cativa ani ramura a suferit o perioada de recesie. Furnizorii de servicii (de exemplu ABB Alstom, M&T, si Semco) au incercat sa-si extinda activitatea in alte industrii,partial pentru a compensa reducerea activitatii in industia petrolului si partial pentru a minimiza dependenta de cativa mari clienti. Drept consecinta, portofoliul de activitati si de clienti a crescut, si noi cresteri in activitatea industriei din larg cat si a celei de pe tarm sunt estimate a aparea in urmatorii cativa ani. Industria este centrata in jurul companiei dominante, Maersk Oil and Gas. In anii recenti, Statoil siau extins activitatile in North Sealand, ceea ce a afectat activitatile din larg si de pe tarm ale serviciilor de furnizare ale companiei Esbjerg.

VI.15 Industria productiei de mobila


Design-ul este o calitate centrala in industria de mobila daneza Industrai daneza de mobila formeaza o parte importanta a schimburilor de la export iar Danemarca este puternic specializata in exportul mobile din material lemnos. Numarul de angajati in acest domeniu este stagnant, dar mai mic decat in alte industrii de prelucrare daneze. Cea mai importanta parte a companiilor in domeniul acesta sunt loclaizate in Iutlanda de Vest, cuprinzand producatori mici si mijlocii de mobila din lemn si alte produse derivate. ramura cuprinde in jurul a 100 de intreprinderi producatoare de mobila si firme producatoare de deriavte din lemn, iar profitul lor anual este de aproximativ 4 miliarde de coroane daneze, dintre care 3 miliarde vin din exporturi. Principala institutie educationala in domeniu este Institutul Tehnic Skive. Un procent de aproximativ 15% din profitul Danemarcei in domeniul mobilei este localizat in aceasta zona. O mare partea exporturilor de mobila daneza este vanduta grupului suedez IKEA. U nele dintre cele mai mari companii in domeniu sunt Magnus Olesen A/S, Bodilsen, Aage stergaard si Astralis A/S.

VI.16 Transport
Aproape a cincea parte din exporturile Danemarcei vine din zona transportului Industria transportului este una din cele mai productive ramuri de afaceri, intrecuta doar de industria medicala. ramura cuprinde companii specializate in transportul de persoane si bunuri, servicii derivate,precum si firme de productie, reparatii si de comercializare a materialelor pentru transport. 26

Aria de afaceri este caracterizata aici de o pozitie puternica pe plan international in domeniul constructiilor navale, transporturi maritime globale si transport international de containere. Companiile de transport sunt concentrate in jurul Copenhagei si cateva mari orse porturi din vestul Danemarcei, inclusiv rhus. In rest industria transportului este caracterizata de specificitatile regionale si de intinderea geografica. industrai transporturilor este organizata pe cateva organizatii de comert si asociatii incluzand Asociatia Daneza de Transport si Logistica (DTL), Transport International Danmark (ITD), asociatia Proprietarilor Danezi de Nave si Asociatia Daneza a Deplasare a Marfurilor. Industria si organizatiile sunt axate pe cresterea inovativa si modernizare. In ultimii ani, companiile ,organizatiile si institutiile educationale au condus proiecte de dezvoltare care au atras atentia pe plan international. Cel mai recent exemplu ar fi colaborarea acestei ramuri industriale cu institutiile educationale si scolile comerciale pentru stabilirea unei platforme strategice pentru modernizarea procesului educational si de competente, Academia Daneza de Transport.

VI.17 Bio informatia


Cresterea globale estimata in dezvoltarea farmaceuticelor in ultima decada reprezinta un potential de crestere in bio informatie Multa informatie este obtinuta prin cercetarea genomului uman, un proiect ce va fi incheiat intr-o perioada relativ scurta. Aceste noi cunostinte vor face loc diagnosticelor si metodelor de tratare ce sunt mult mai individualizate decat cele din prezent. Pentru a naviga prin marile cantitati de informatie, sunt necesare metodele avansate de analiza ce sunt iinca in procese de dezvoltare si creare. Cateva companii daneze si grupuri de cercetare Cererea va veni din partea companiilor farmaceutice, companiilor biotehnologice si a furnizorilor de ingrediente pentru productia de alimente in particular. Acestea sunt toate dependente de informatia sistematica, analiza si intelegerea informtiei genetice din organismele vii. Mediile existente de cercetare si dezvoltare cuprind Microelectronics Centre (MIC) si Center for Biological Sequence Analysis (CBS) la Universitatea Tehnica a Danemarcei. Center for Proteome Analysis la Universitatea Danemarcei de Sud , precum si deperatmentele de biotehnologie de la Universitatile din Aarhus si Copenhaga.

VI.18 Tehnologia de senzori


In acest moment rata de crestere anuala in tehnologia senzoriala este de aproximativ 10% Norul de competenta pentru aceasta industrie cuprinde companii ce produc si dezvolta senzori avansati. Acestia sunt folositi de exemplu in productia industriala, in industria alimentara, in biomedicina, in industria optica si in domeniul tehnologiei de mediuunde Danemarca dispune de o industrie si o cercetare semnificativa. Senzorii avansati pot fi folositi in produse ssau in procese de 27

productie pentru cresterea automatizarii, in managementul produselor si controlul calitatii. Produsele variaza de al sensori traditionali simpli on/off la senzori bazati pe o combinare a noilor descoperiri biotehnologice si tehonologia informationala. Organizatia retea Sensor Technology Center A/S,este fundamentala pentru dezvoltarea acestei tehnologii. S-a stabilit de catre 5 institute GTS (institute autorizate de servicii tehnologice) Institutul Biotehnologic, DELTA, DHI Water and Environment, FORCE si Institutul Tehnologic. Institutiile educationale sunt Centrul de Cercetare Ris, Universitatea Tehnica a Danemarcei, Universitatea Regala Veterinara si Agricola, Universitatea din Copenhaga, Universitatea Aalborg, Universitatea Danemarcei deSud si Universitatea rhus. Companiile centrale sunt Foss A/S, Radiometer Medical A/S, Brel & Kjr, Danfoss, Grundfos, HF Jensen Sensor Technology, NOVO si PBI Dansensor. In continuare putem observa existenta unor companii bazate pe cercetare si educare ce lucreazain tehnologia senzoriala.

VI.19 Produse organice


Danemarca detine un loc de lider cand vine vorba de productia si consumul de alimente organice Exportul de alimente organice din Danemarca este totusi redus in prezent, dar se fac eforturi pentru a scoate aceste produse alimentare organice pe pietele externe. Piata alimntelor organice a inregistrat o crestere constanta anuala de 25-30%. Alimentele organice detin acum aproximativ 4% din totalul industriei alimentare in Danemarca. Cel mai popular produs este laptele organic cu un segment de piata de mai mult de 20%. Cateva institutii daneze si arii de cercetare se concentreaza pe productia organica . Universitatea Regala Veterinara si Agricola contribuie la ceasta si incearca sa sustina obiectivele agriculturii organice in privinta sistemelor inchise, bolilor, controlul bolilor si a daunatorilor, consumul scazut de energie si surse de energie alternative, protectie a mediului si calitatea alimentelor. Oimportanta organizatie in domeniu este Consiliul Ecologic (Ecological Council),care ofera informatia si documentatia si aduce in discutie problemele de mediu de la productia alimentara la chimice, trafic si energie. Aceasta ramura cuprinde companii precum Nutana A/S, Ren Saft Aps, Urtekram A/S, Svans Food A/S si Unikost A/S.

VI.20 Invatarea si joculLearning and play


Una dintre cele mai bine cunoscute companii din Danemarca, LEGO, are o pozitie centrala in ramura de competente pentru procesul de invatare si joaca al copiilor 28

In ultimii ani, este asteptata in piata globala o crestere in calitatea produselor pentru copii, in scopul invatarii sau jocului. Efectele posibile ale sinergiei dintre producatorii de astfel de jucarii/produse, implicate in dezvoltarea si cercetarea in domeniu,si institutii precum gradinitele, cresele si scolile, au insemnat potentialul esential pentru dezvoltarea acestei ramuri. Aria de lucru cuprinde deasemenea si cercetarea teoretica asupra copilului precum si scoli si crese concentrate pe jocul si invatarea copiilor. Companiile din ramura numara printre ele cativa mari producatori precum LEGO Company, Gyldendal Publishers, Danish Broadcasting Cooperation, The Egmont Group, precum si mici producatori de jucarii, tiparituri, noi electronice, filme, televiziune si parcuri de distractie.

VII. Maersk companie daneza de transporturi


Maersk Sealand este una dintre cele mai mari companii de transporturi maritime din lume, realizand comenzi in intreaga lume.

Cu o flota de peste 500 nav cu containere, si mai mult de 1,400,000 containere, acesata comapanie asigura acoperire globala si de incredere pentru clientii sai. Navele din transportul fluvial,camioanele si trenurile retelei permit oferirea unui concept unic de servicii door-to-door. Maersk Sealand este o diviziune a A.P. Moller - Maersk Group. Sediile corporatiei: Esplanaden 50 1098 Copenhagen K Danemarca Telefon: +45 3363 3363 Fax: +45 3363 4108 Email: Contact (cenwwwsvcbus@maersk.com) Maersk Sealand's CVR number: 24 24 69 57 Cifre si informatii Nave Transport automatizat: peste 500 vase Capacitatea vaselor operative: peste 1,300,000 TEU (Twenty-foot Equivalent Unit) 29

Mile parcurse in 2004: aproximativ 35,000,000 Convocari in porturi in 2004: aproximativ 32,000 Vase de capacitate G-type: 7,000 TEU Vase de capacitate S-type: 6,600 TEU Vase de capacitate K-type: 6,000 TEU Capaciate pentru transporturi frigorifice S si K-type: 700 prize Containere Containere operative: peste 1,400,000 unitati Organizatie Angajati: peste 35,000 Numarul de reprezentante: aproximativ 325 birouri Localizate in: peste 125 tari Filozofia companiei

Cand fondatorul ,dl. A.P. Mller a scris "nu ne va lovi nici o pierdere, care ar putea fi eviatata prin atentia continua, a prezentat pe scurt liniile esentiale ale filozofiei de afaceri ale Maersk Sealand. Traiul alaturi de mare si respectul fata de natura s-au impregant in cultura firmei si se pliaza pe cautare continua a calitatii serviciilor. Acest concept are un sens profund si largit pentru Maersk Sealand. "Atentia continua" implica o dedicare puternica pentru promovarea sigurantei si sanatatii angajatilor comapaniei, a celorlalti implicati in industria vizata si a lumii din jur. Personal Sunt angajati peste 20,000 persoane, a caror educatie si instructie sunt puncte imperativ importante, astfel compania implementeaza si dezvolta propriile sisteme de instructie si educare. Se considera ca fiecare persoana, in felul sau, contribuie la mentinerea si dezvoltarea pozitiei acestei companii.

30

VIII. Bibliografie
1. www.denmark.dk/ 2. http://www.maersksealand.com/ 3. http://www.lego.com

31