Sunteți pe pagina 1din 5

Anesteziologie Curs 1 14.10.

11

Examinarea bolnavului
- la nivelul cavitatii orale se pot dezvolta boli specifice sau pot aparea manifestari locale ale altor boli generale (leziuni specifice in caz de leucemie, infectii specifice: TBC, actinomicoza, LED); - anumite boli ale cavitatii orale pot da manifestari generale: boala de focar (infectii odontoparodontale, infectii orodentare); Pt a identifica si diagnostica o boala trebuie cunoscute etapele pt examinarea bolnavului: I. Interogatoriul - trebuie consemnate datele personale in foaia de observatie/fisa de cabinet; este important: 1. Locul de munca care poate predispune spre o anumita patologie (ex: industria chimicaintoxicatii generale cu diverse metale, patologii la nivelul mucoasei orale cu manifestari orale);
2. Regiunea geografica in care domiciliaza pacientul pt ca in anumite regiuni exista patologii specifice: Exemplu: in zonele cu iradiere mare cum sunt zonele de extractie a uraniului malformatii ale fetei, boli sangvine, cancere; in zonele unde activitatea solara este mai mare actinita solara (=un raspuns al tegumentelor la razele solare) - este importanta pt ca este o leziune cu potential foarte mare de malignizare, populatia mai expusa fiind cea din mediul rural; 3. Folosirea toxicelor: alcool, tutun; ne intereseaza de cand si in ce cantitate se

consuma pt ca incidenta cancerului in sfera orala este mult mai crescuta la nivelul populatiei care consuma bauturi spirtoase concentrate si la fumatorii inraiti decat la ceilalti (nu neaparat cancer labial ci si cancer faringian);
4. Motivele pt care se prezinta bolnavul la medic:

durere tumefactii urmate/nu de durere - sunt mai putini aceia care se prezinta pt tratamente incipiente stomatologice;
5. Antecedente personale istoricul bolilor pe care le-a avut/le are in eventualitatea: asocierii leziunilor locale cu o boala generala corelarii tratamentului medicamentos general pe care urmeaza sa-l prescriem in

functie de boli generale asociate unor contraindicatii de tehnica stomatologica a unor bolnavi aflati intr-o anumita terapie medicamentoasa pt o anumita boala generala asociata (orice interventie sangeranda inclusiv o banala injectie este contraindicata la cei cu tratament anticoagulant (cardiaci), inclusiv un detartraj subgingival pt ca nu vor face hemostaza si ajung internati); daca in cursul sarcinii au avut boli virale/convulsivante/anumite tratamente medicamentoase in primele 3-4 saptamani se poate face corelarea acestor factori cu declansarea anumitor malformatii;
6. Antecedente heredocolaterale ne dau relatii importante in caz de boli tumorale precum si in anumite anomalii dentofaciale si malformatii congenitale ale fetei; 1

7. Istoricul bolii actuale se realizeaza prin chestionarea bolnavului in ceea ce priveste simptomatologia subiectiva pe care o prezinta si l-a adus la noi; 1. Durerea ne intereseaza: momentul aparitiei durerii daca durerea este continua sau discontinua daca durerea se calmeaza/accentueaza la un factor fizic/chimic daca o poate localiza la o anumita zona de declansare a durerii daca durerea este localizata intr-un punct sau este difuza daca durerea are un caracter de intensitate mai mica sau are un caracter de descarcare nervoasa pe un anumit traiect nervos daca durerea apare in crize dureroase urmate de acalmie daca este asociata cu diverse fenomene vegetative (hipersalivatie, lacrimare, roseata a tegumentelor faciale) sau este insotita de dureri masticatorii, disfagie, impotenta masticatorie, imposibilitatea/limitarea deschiderii gurii daca a urmat vreun tratament local cu sau fara rezultate pozitive daca durerea cedeaza la anumite medicamente prescrise 2. O deformare/tumefactie a regiunii faciale poate sa fie data atat de leziuni inflamatorii infectioase cat si de procese tumorale sau malformative (congenitale); Deformare - ne conduce spre o afectiune tumorala niciodata inflamatorie infectioasa; Tumefactie - ne conduce spre diagnosticarea unei afectiuni inflamatorii sau infectioase; Este important precizarea: cum a survenit aceasta deformare/tumefactie in timp cand si daca a fost continua in cresterea in volum sau a avut si perioade de remisie completa/partiala daca a urmat vreun tratament medicamentos cu rezultat pozitiv sau fara rezultat cum arata tegumentele acoperitoare ale deformatiei 3. O tulburare functionala prezenta: durere la masticatie, la deglutitie, imposibilitatea de a inghiti, ascensiuni termice, tulburari de sensibilitate nervoasa; - este important ca pt orice simptom descris sa vedem timpul scurs si tratamentul urmat cu raspuns pozitiv/negativ;

II. Examen obiectiv loco-regional: 1. Examinare exoorala (exofaciala) 2. Examinare endoorala obiectiv si subiectiv
Regiunile extremitatii cefalice - de la linia mediana de sus in jos: regiunea frontalaregiunea nazala regiunea labiala sup si infregiunea mentonieraregiunea submentonierearegiunea hioidianaregiunea subhioidiana regiunea traheala; - paramedian de sus in jos: regiunea supraorbitara (regiunea sprancenoasa) regiunea orbitara (cuprinde regiunea palpebrala sup si inf) regiunea suborbitara regiunea geniana regiunea submandibulara regiunea jugulo-carotidiana; - lateral de linia paramediana: regiunea temporala regiunea zigomaticaregiunea maseterina; - mai lateral: regiunea parotidiana mai lateral regiunea auricularamai lateral regiunea retroauriculara; - in portiunea infraposterioara a regiunii parotidiene avem regiunea mastoidiana si mai lateral regiunea sternocleidomastoidiana si posterior de sternocleidomastoidian regiunea post-sternocleidomastoidiana;
2

1. Examen exofacial trebuie sa inceapa cu inspectie si apoi palpare: Inspectie urmarim: o Pastrarea simetriei faciale (determinata de o tumefactie/deformare) o Tegumentele acoperitoare zonei deformate pot fi: Cu respectarea integritatii acestora sau nu De coloratie normala (indemne): cand nu avem coloratie normala poate sa fie

intens rosietica avem cel putin o zona inflamata tegumentar sau poate fi o leziune ce acopera o tumora; toate aceste leziuni trebuie descrise in regiunile prezentate mai sus;
Palpare urmarim: o continuitatea/discontinuitatea reliefelor osoase ale fetei se face bimanual prin

palparea oaselor frontale, a marginilor orbitare, a scheletului nazal, a scheletului oaselor zigomatice si maxilare, a mandibulei o punctele de emergenta trigeminale (supraorbitare, infraorbitare, mentoniere) se face bilateral pt a stabili un diagnostic intr-un sindrom algic facial; o ATM - se face bilateral: cu indexul introdus in conductul auditiv extern si policele in regiunea pretragiana; va trebui observat daca: palparea este dureroasa sau nu simtim deformari de marime ale unei articulatii de o parte sau cealalta miscarile condililor mandibulari sunt simetrice cand bolnavul face miscari de deschidere/inchidere a cavitatii orale daca se percep frecaturi sau cracmente in articulatie Date ce ne conduc spre diagnosticarea clinica a unei afectiuni traumatice, inflamatorii, infectioase sau malformative a ATM; o Examenul sistemului nervos - consta in examinarea: motorie a nervilor faciali prin examinarea celor 3 ramuri: Facial superior/temporofacial - teritoriu motor de inervare: regiunea frontala; unde nu apar pliuri de incretire in regiunea frontala pareza Facial mijlociu - inconstant anatomic ca ramura separata dar anastomozeaza de regula cu facialul superior; bolnavul este pus sa inchida ochii tare: cand prezinta o afectiune a nervului facial fanta palpebrala se deschide in loc sa fie inchisa; Facial inferior/cervicofacialul bolnavul este pus sa fluiere: cand are pareza regiunea comisurii bucale este ptozata; senzitiva a trigemenului prin intepare usoara cu o sonda bilateral: frontal - pt teritoriul de anestezie a nervului oftalmic infraorbitar - pt nervul maxilar superior in zona mentoniera - pt ramuri terminale ale nervului mandibular inferior Daca bolnavul cu ochii inchisi nu percepe aceeasi senzatie dureroasa supraorbitar, infraorbitar, mentonier are o afectiune care nu se manifesta prin deformare: cancer de maxilar (mezostructura, suprastructura a maxilarului) - merge cu anestezie a nervului infraorbitar cancer de corp mandibular (osteomielita de corp mandibular) - merge cu anestezie pe nervul alveolar inferior simptomul Vincent; o Grupele ganglionare: grupul parodian mai ales cel pretragian grupele ggl geniene: superior, mijlociu, inferior lantul ggl submandibular lantul ggl submentonier lantul ggl laterocervical
3

- ne intereseaza prezenta ggl, consistenta lor, mobilitatea lor si daca sunt durerosi la palpare; - un ggl inflamat este dureros la palpare la inceput e mobil apoi in context inflamator isi pierde din mobilitate si tegumentele acoperitoare sunt rosietice; - un ggl tumoral/secundar (metastatic) este dur, ferm, aproape intotdeauna nedureros; in functie de stadializare poate fi fixat in tesuturile subjacente in prima faza infiltrand si tesutul adiacent; Examinarea ggl lantului submandibular - capul trebuie flectat de partea palpata si cu cele 4 degete ale mainii drepte/stangi se imping toate tesuturile inspre limba, spre fata interna a corpului mandibular pana la nivelul marginii inferioare dupa care luam din presiunea exercitata; daca sunt si mai multi la nr ggl fug de sub mana; ggl apar numai prin praful inspirat, vorbire, masticatie;
2. Examenul endooral incepe cu deschiderea cavitatii orale ocazie cu care vom constata: daca amplitudinea de deschidere a gurii este normala daca exista o limitare antalgica/cauza necunoscuta/trismus relativ/sever (1-2mm) cinematica deschiderii care poate sa fie :

o perfect pe linia mediosagitala fara deplasarea liniei interincisive o laterodeviata de o parte sau alta in functie de o anumita patologie articulara (intro fractura de ram ascendent/apofiza condiliana mandibula va fi deviata de partea afectata pt ca este mai scurta de partea respectiva la fel ca si in artrita/artroza de tip artritic pt ca scade presiunea intraarticulara si se miscoreaza durerea);
Inspectia mucoaselor labiale superioara+inferioara, geniene, gingivale, faringiene,

limbii, examenul planseului bucal, fundului de sac vestibular si al limbii (motilitatea limbii in caz de cancer este afectata);
Palparea buzei superioare+inferioare, comisurii bucale, obrajilor, limbii, planseului

bucal (ne intereseaza: consistenta, leziuni ulcerative sau proliferative, coloratia); Examenul canalelor de excretie Wharton si Stenon - prezenta lor - deschiderea sfincterelor la exprimarea glandelor parotide/submandibulare - prezenta salivei in cantitate normala/nu - existenta unei secretii purulente sau normala cu grunj fibros care da parotidite

III. Examen general pe aparate si sisteme;


IV. Explorari complementare/de laborator tintite pe anumite afectiuni timp de sangerare, coagulare, tablou sanguin, examene radiologice conventionale sau imagistice (CT, IRM, ecografie);

V. Stabilirea unui diagnostic diagnostic pozitiv, diferential, de prognostic, evolutiv; VI. Tratament medicamentos general, local;

Anesteziologie
4

Curs 2 28.10.11