MITROPOLITUL VARLAAM

Nascut in anul.1585, n partile Vrancei, decedat n aug../dec. 1657, la manastirea Secu. Probabil a nvatat carte n "schitul lui Zosin" pe valea Secului, calugarit la Secu, sub numele Varlaam (probabil din botez era Vasile): egumen al manastirii si arhimandrit; n 1628 trimis ntro misiune la Moscova. n 1632 ales mitropolit al Moldovei (hirotonit 23 Sept. 1632), pastorind na n apr. 1653, cnd s-a retras la Secu; Preocupat ndeosebi de probleme carturaresti: n 1640 a nfiintat o tiparnita la Iasi, mpreuna cu mesteri tipografi - de Petru Movila al Kieului, n care a tiparit mai multe carti de nvatatura n romneste, tot n timpul vietii sale, n 1642 au avut loc lucrarile sinodului de la Iasi, la care a participat si mitropolitul Varlaam , prin 1644 - 1645 a convocat el nsusi un sinod al tuturor ierarhilor din "ara Romneasca si Moldova. care a aprobat raspunsul mportiva Catihismului calvinesc, scris de el; tot el a sustinut ctitoriile lui Vasile Lupu - printre care si biserica "Sf. Trei lerarhi" din Iasi (1639) - n care au fost asezate moastele Cuvioasei Paraschiva (1641).Un rol important la avut tipografia mitropolitului Varlaam, care este a patra din Tara Romaneasca, dupa cea de la manastirea Dealu, infiintata de Radu cel Mare (1495-1508), intre 1508-1512, unde a lucrat ca mester tipograf ieromonahul Macarie; de la Targoviste cea intemeiata de Radu Paisie (1535-1545), intre 1544-1558, condusa de Dimitrie Liubavici, in care s-a format ca tipograf diaconul Coresi; si cea a lui Matei Basarab (1632-1654), avand ca mester tipograf pe ieromonahul Meletie, care a functionat cu unele intruperi intre 1632-1652. Totodata, tipografia mitropolitului Varlaam este a doua tipografie din Bucuresti, dupa cea a ieromonahului Lavrentie, de la manastirea Plumbuita, dintre 1573-1582. Cea mai nsemnata din lucrarile tiparite de mitropolitul Varlaam este: - "Carte romneasca de nvatatura la dumenecele de preste an", si la praznicele mparatesti si la Svntii mari (Cazania). Iasi, 1641-1643. - 506 foi, cu un "Cuvnt mpreuna catra toata sementia romneasca" al lui Vasile Lupu si - "Cuvnt catra cetitoriu" scris de Varlaam; cuprindea 54 de cazanii la duminici si 21 la sarbatorile mparatesti si ale sfintilor,o parte din ele sunt traduse sau prelucrate dupa cartea Comoara a mitropolitului grec Damaschin Studitul (1577), - Altele sunt Iuate din manuscrise romnesti care au circulat pna atunci, mai ales n Transilvania.

Alte Iucrari:

Sapte Taine a Bisericii, Iasi, 1644. 340 p., prelucrata dupa opera retotului grec Toma Teofan Eleavulkos (sec.XVI)

Cartea carea se chiama: "Raspunsul mpotriva Catehismului calvinesc" , tiparita probablil la Iasi (dupa unii la Dealu) n 1645, cu 32 de foi, n care combatea un Catehism calvinesc tiparit la Alba Iulia, n 1645; Ct a fost egumen la Secu, a tradus Iucrarea Scara sau - Leastata Sfntului loan Scararu sau Sinaitul (1649), dupa editia comentata a episcopului Maxim Margunios (Venetia, 1590), dar a ramas n manuscris.

MITROPOLITUL ANTIM IVIREANUL

Cel mai de seama ierarh al arii Romnesti, deopotriva pastor si nvatator, a fost si ramne Mitropolitul Antim Ivireanul . Desi n-a fost romn de neam, prin harul cuvintelor si al vietii lui, Mitropolitul Antim a fost iubit si pretuit de poporul nostru , care a vazut n el un adevarat "om al lui Dumnezeu ". Pentru viata sa nalt duhovniceasca oglindita si activitatea sa culturala, a fost ales episcop al Rmnicului la 16 martie 1705, ntemeind si aici o tipografie , unde n 3 ani, scoate la lumina 9 carti ntre care 3 n romneste si 3 n editie bilingva slavo-romna. Scrie "Tomul bucuriei",(1706) contra catolicilor si Liturghierul cu Molitvelnicul (1706), primele editii romnesti din Muntenia. Potrivit recomandarii testamentare a mitropolitului Teodosie ( 27 ian. 1708) care pastorise credinciosii din ara Romneasca timp de 40 de ani, la 22 februarie 1708, episcopul Antim este nscaunat mitropolit, de fata fiind si patriarhii Alexandriei si Ierusalimului. Tipareste la Trgoviste , ntr-o noua tipografie, 18 carti (11 n romneste), introducnd n cult limba poporului si desavrsind ceea ce se ncepuse sub Matei Basarab ( tipicul) si serban Cantacuzino ( textele biblice ). Erau deja tiparite n romneste, deci, Psaltirea (1710), Octoihul (1712), Liturghierul (1713), Catavasierul , Ceaslovul (1715). Ramn totusi netraduse Mineiele, Triodul si Penticostarul. n 1715 muta tipografia n Bucuresti, n noua manastire, ctitoria sa, cu hramul "Tuturor sfintilor". n total, Sfntul Antim a tiparit 63 de carti, 39 cu mna sa, 21 n romneste, 4 fiind scrise de el nsusi. Multe carti sunt ilustrate cu miniaturi gravate chiar de mna lui, de o maiestrie si frumusete deosebita. ntre cartile de folos sufletesc puse la ndemna credinciosilor se numara si " Didahiile" ( predicile) sale, precum si " nvataturile crestinesti" (1700). De asemenea, preocupat de grija romnilor din Transilvania, Sfntul Antim, n 1699, trimite un ucenic la Alba Iulia sa tipareasca unele lucrari si carti de cult ortodoxe. Chiar dupa dureroasa dezbinare din 1701, Mitropolitul Antim trimite scrisori de mbarbatare catre romnii din scheii Brasovului, ndemnndu-i sa ramna statornici n dreapta credinta, hirotonindu-le preoti si diaconi. nflacarat patriot si luptator mpotriva asupririi turcesti, ca si voievodul si sustinatorul sau Constantin Brncoveanu, Mitropolitul Antim este arestat, n primavara anului 1716; fortat sa-si de-a demisia si refuznd-o, Mitropolitul Antim este caterisit, pe nedrept, de Patriarhia ecumenica, urmnd sa fie nchis pe viata n Manastirea Sfnta Ecaterina din muntele Sinai. Pe drum, nsa, ostasii turci l-au omort, aruncndu-i trupul n apele rului Tungisa, lnga Adrianopol. Abia dupa 250 de ani (1966), Patriarhia ecumenica a anulat nedreapta sentinta de caterisire data asupra marelui Ierarh si Mucenic Antim.

MITROPOLITUL DOSOFTEI
Alaturi de marile personalitati romanesti care au ilustrat viata noastra culturala din sec. al XVII-lea se asaza si figura mitropolitului Moldovei, Dosoftei. Acest Dosofteiu mitropolitul scrie Ion Neculce nu era om prost de felul lui; era neam de mazil, prea invatat; multe limbi stia: elineste, latineste, slovineste si alte. Adinc din carti stia; si deplin calugar, si cucernic, si blind, ca un miel; in tara noastra pre aceste vremi nu se afla om ca acesta.Datele noi care s-au gasit in ultimul timp au permis a se stabili ca eruditul mitropolit al Moldovei se tragea dintr-o familie de negustori din Lvov, Papara, de origine macedo-romana. Mitropolitul Dosoftei a lasat o urma adinca in viata religioasa a Moldovei, dindu-i acestei vieti un impuls nou. Prin reinfiintarea tipografiei, prin tiparirea de carti noi, in special de ritual bisericesc, Dosoftei este continuatorul direct al operei culturale din epoca lui Vasile Lupu. Principala opera a mitropolitului Dosoftei si prima lui scriere care a vazut lumina tiparului este Psaltirea in viersuri, care apare in anul 1673, intr-un orasel polonez, Uniev. A tradus aceasta carte din slavoneste. Aceasta traducere a vazut lumina tiparului in anul 1680. In Molitvelnicul lui (1681) si in Parimiile aparute in anul 1683, Dosoftei tipareste o lunga Cronologie a tarii Moldovei, scrisa in versuri silabice, compusa din 136 rinduri. Are si niste versuri dedicate patriarhului Moscovei, Ioachim. Importanta Psaltirii in versuri a mitropolitului Dosoftei pentru literatura noastra veche este foarte mare. La sfirsitul Psaltirii, Dosoftei tipareste si versurile lui Miron Costin privitoare la originea neamului romanesc. Tot la tipografia din Uniev, mitropolitul Dosoftei publica in anul 1673 un Acatist talmacit de pre limba slavoneasca pre limba romaneasca prin iubirea de munca si rivna Preasfintitului chir Domnului parinte Dositei, mitropolitul Sucevei. Probabil ca este o retiparire a unei parti, Acatistul Maicii Domnului; din Precinstitele Acatiste a lui Petru Movila, aparuta la tipografia din manastirea Pecersca in anul 1629.In 1679 tipareste o Liturghie, tradusa de el din limba greceasca, cu numeroase note scrise in limba greaca. Si Psaltirea slavo-romana, pe care o tipareste la Iasi in anul 1680, este tiparita la tipografia sa.O insemnatate mare pentru literatura noastra veche are monumentala opera cunoscuta sub titlul Viata si petreacerea svintilor sau Proloagele. Intreaga scriere a lui Dosoftei cuprinde patru volume mari, tiparite intre anii 16821686. Opera lui Dosoftei in mare parte este o compilatie a lui proprie, alcatuita sau tradusa dupa mai multe izvoare, cum spune el, de pre greceste si de pre sirbeste. In anul 1683, mitropolitul scoate o a doua editie a Liturghiei lui, completata cu rugaciuni noi. In acelasi an, el tipareste o noua lucrare, intitulata Parimiile preste an. Este o colectie de slujbe si rugaciuni, care se intrebuinteaza in biserica la serviciile divine ce se oficiaza seara.