Sunteți pe pagina 1din 34

Argument

Ca i poluarea aerului, noxele acustice afecteaz profund colectivitile umane. Fiina uman este adaptat la un anumit interval de zgomot i vibraii, a crui depire ntr-un sens sau altul este o surs de indispoziie, jen sau chiar dereglri.S-a admis c pragul de intensitate maxim pentru om este de 80 dB, peste care sunetul devine nociv.n mod practic, se consider c limita de suportabilitate a zgomotului la om este de 65 decibeli. n centrele populate, sursele de zgomot sunt numeroase. Cele mai importante pot fi, totui, considerate urmtoarele: transportul urban, zborul avioanelor, circulaia liber pe strzi, antierele de construcii, circulaia trenurilor, echipamentele cu manipulani i pietoni. n funcie de zona n care locuiete sau lucreaz, o persoan va suferi influen negativ a unora sau altora din sursele enumerate mai sus.Viaa casnic este ea nsi o surs de zgomote, datorit proastei izolri acustice a caselor moderne, datorit dezvoltrii aparatelor electrocasnice (un aspirator produce 5 dB, un frigider 20 dB etc) n ultimii ani, n marile centre urbane, un numr tot mai mare de persoane sunt afectate de zgomotul ambiant. n concluzie, efectele polurii sonore sunt multiple i nu trebuiesc neglijate, acestea afectnd sntatea fizic i mental omului.

Capitolul i GENERALITI Poluarea fonic (sonor) reprezint o component important a polurii mediului nconjurtor i prin caracterul nociv i prin prezena sa n toate compartimentele vieii moderne, poluarea sonor constituie o problem major pentru toate rile dezvoltate economic sau n curs de dezvoltare. Poluarea fonic reprezint agresiunea continu, determinat de diferite zgomote produse de maini, utilaje, aparatur industrial sau casnic, n incinta contruciilor sau n afara acestora, zgomote favorizate de modul de amplasare i izolare constructiv a acestora. n Romnia exist o tendin, care de altfel se manifest i pe plan mondial, de cretere a nivelului de zgomot i de producere a vibraiilor, ale cror surse apar odat cu dezvoltarea impetuoas a tuturor ramurilor economiei i transportului. Unul din factorii perturbatori ai mediului, care influeneaz ambiana n care se desfoar activitatea i viaa omului este zgomotul asociat i identificat, n general, cu poluarea fonic (acustic sau sonor). n Europa, peste 80 de milioane de oameni triesc n zone n care zgomotul depete 65 dB cauznd n majoritatea cazurilor surzenia. Toate statele membre al CE au clasificri similare n ceea ce privete sursele de poluare fonic, datorate activitilor umane: trafic rutier, feroviar, aerian, industrie, activitile de construcii, activitatie recreative, echipamentul de ntreinere (grdinrit) . a. Raportul WHO (World Health Organization) 2000 Criteriul de sntate ambientalZgomotul comunitar arat c zgomotul poate avea reacii adverse producnd tulburri de somn, efecte cardiovoasculare, perturbaii psihice, interferate cu surzenie. n condiiile civilizaiei contemporane, omul este supus unei agresiuni practic contiunue, determinat de diferite zgomote produse de maini, utilaje, utilaje, aparate casnica sau industriale, de nsi activitatea oamenilor (mult mai concentraii ca numr pe unitatea de suprafa dect n trecut) zgomote favorizate de modul de amplasare a surselor i de modul de construcie a cldirilor i locuinelor. Efectul acestei agresiuni se manifest n principal prin stress, eventual prin diminuarea sau chiar perderea capacitii auditive. Toate acestea reprezint n fond o degradare a amediului natural i ca atare pot fi denumite poluare sonor (fonic).

n cazul strzilor, contribuia cea mai mare la poluarea sonor o au autovehiculele, echipate cu motoare de ardere intern care constituite surse de zgomot, de la admisia aerului, combustie, funcionarea sistemului de rcire, evacuare gazelor arse (nivelul de zgomot cel mai ridicat). Zgomotul produs are trii diferite n funcie de regimul de rulare (pornire, mers n gol, mers cu vitez n treapta I, II< demaraj rapid de pe loc). S-a stabilit ca cele mai zgomotoase maini sunt cele cu rcire cu aer i dotate cu motoare foarte puternice; cea mai mic variaie a nivelului de zgomot se constat la rularea cu viteza constanta de 50 Km/h i cea mai mare, la demarajul rapid de pe loc. Pentru reducerea nivelului de zgomot, In diferite ri s-au introdus niveluri limit, a cror depire implic retragerea permisului de nmatriculare al mainii. Zgomotul i vibraiile industriale Sunetul reprezint o vibraie a particulelor unui mediu capabil s produc o senzaie auditiv. Sunetul se propag sub form de unde elastice numai n substane (aer, lichide i solide) i nu se propag n vid. n aer, viteza de propagare este de 340 m/s . Ca orice unde elastice, sunetele se caracterizeaz prin frecven, definit ca numr de oscilaii complete dintr-o unitate de timp. Se msoar n Hertz, 1 Hz fiind o perioad/s (perioad fiind timpul, n secunde, n care are loc o oscilaie complet). Urechea uman percepe sunetele cu frecvene de la 16 Hz (sunetele joase) la 20 000 Hz (sunetele nalte). Sunetele sub 16 Hz se denumesc infrasunete sau trepidaii, iar cele peste 20000 Hz ultrasunete. Sensibilitatea maxim a urechii umane este pentru domeniul 2000 5000 Hz. Sunetele se pot caracteriza i prin presiunea acustic, msurat n Pa (Pascal, 1 Pa = 1 N/m2). Belul este o unitate de msur logaritmic a raportului dintre dou intensiti sonore sau electromagnetice(belul este un omagiu adus in 1925 lui Graham Bell, pionerul telefonului). Pentru sunete intense se lucreaz cu valori foarte mari i de aceea s-a adoptat o alt unitate, decibel (dB). Cnd dB se refer la auz, se folosete notaia dB(A). Este o unitate de msur relativ, avnd ca baz logaritmul raportului ntre intensitatea zgomotului dat i intensitatea de referin, stabilit convenional ca fiind presiunea vibraiilor sonore de 0,0002 dyne/cm i care a fost considerat ca limita inferioar a sunetelor audibile de ctre om. innd seama de scara logaritmic, nseamn c sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 dB reprezint depirea de 10, 100, 1000 ori a pragului inferior al intensitii acustice a sunetului. Pentru diferite rapoarte I/Io se obine:

I/Io= 1, rezult LI = 0 dB I/Io= 10, rezult LI = 10 dB I/Io= 100, rezult LI = 20 dB I/Io= 1000, rezult LI = 30 dB I/Io= 1012, rezult LI = 120 dB; unde L= 10 lg I/I0. Pentru intensitatea auditiv a sunetelor se mai utilizeaz ca unitate de msur fonul (egal cu tria unui sunet a crui intensitate auditiv este cu 1,26 ori mai mare dect pragul auditiv inferior) Aparatele cu care se msoar intensitatea sunetului n foni se numesc fonometre. Omul percepe sunete cu o frecven ntre 16 i 20 000 vibraii pe secund i cu o intensitate ntre 0 si 120 dB. Zgomotul se definete ca fiind o suprapunere dezordonat a sunetelor de frecvene i intensiti diferite care produc o senzaie dezagreabil i agresiv. Apare ca o consecin a activitii industriale a omului, a activitii de transport n urma creia unde mecanice, reprezentate de trepidaii, sunete, infrasunete i vibraii ultrasonore au o aciune duntoare asupra sntii omului. Exist un mod diferit de definire a zgomotului: fizicienii definesc zgomotul ca o suprapunere dezordonat cu frecvene i intensiti diferite, iar fiziologii consider zgomotul, orice sunet suprtor care produce o senzaie dezagreabil. Parametrii principali considerai n analiza aciunii zgomotului sunt: intensitatea; frecvena; modul de aciune; durata aciunii zgomotului; durata activitii n mediul zgomotos. Propagarea sunetelor este influenat de: sursa de zgomot atmosfera distana obstacolele ntlnite.

Intensitatea sonor = energia purtat de sunet i se msoar n decibeli. Intensitatea sonor a unei oapte este de aproximativ 15 dB, murmurul produs de o clas de elevi este de 50

dB, zgomotul unei strzi aglomerate este de aproximativ 90 dB. Sunetele de peste 90 dB pot fi deja insuportabile. Un zgomot de o intensitate de 140 dB produs de ex de un avion cu reacie n timpul decolrii este aproape dureros i poate afecta timpanul. Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului neurovegetativ, care se poate produce la intensiti de circa 60 dB. Practic, se consider c limita de suportabilitate la zgomot pentru om este de 65 decibeli. n tabel se prezint intensitile sonore, n ordine crescnd, pentru unele activiti uzuale Tabel. Intensitatea sunetelor unor activiti uzuale Prag auditiv Sunetele naturii Bibliotec Conversaie Zgomot ntr-un birou Aspirator Zgomotul trenului Autocamion Ciocan pneumatic Motociclet n demaraj Orchestr de jazz modern Motorul pornit al avionlui cu reacie Avion cu reacie, la decolare Pragul dureros 0 dB 10 dB 20 dB 40 dB 5060 dB 70 dB 80 dB 90 dB 100 dB 110 dB 112 dB 120 dB 130 dB >140 dB

Legat de durata zgomotului, s-a demonstrat c ntr-un mediu n care intensitatea este de 120 dB, omul poate fi activ doar 2 minute Marea majoritate a activitilor omeneti este generatoare de zgomote. Poluarea sonor poate fi generat de surse naturale i surse artificiale. Sursele naturale de zgomot sunt erupiile vulcanice, cutremurele, alunecrile de teren, vuetul unei cascade etc. Sursele artificiale de zgomot pot fi surse generatoare de zgomot n mediul ambiant: zgomotul utilajelor industriale i agricole, sunetul sirenelor, soneriile, claxoanele, zgomotul produs de traficul auto sau aerian.

Sursele artificiale de zgomot mai pot fi clasificate n dou mari categorii: zgomotele produse de transport (rutiere, feroviare, aeriene); zgomotele de vecintate (stabilimente industriale, antiere, activiti domestice i de petrecere a timpului liber etc.). Vibraiile sunt micrile alternative ale unui sistem material fa de poziia de echilibru. Fenomenele cu efectele lor asociate sunt importante deoarece vibraiile pot fi duntoare pentru om sau pentru elementele de rezisten ale structurilor, dar pot avea i un efect benefic, util (baterea unor piloi, forri etc.). Dintre sursele de vibraii cu efecte defavorabile asupra structurilor de rezisten ale construciilor i mainilor se detaeaz: micarea de rotaie a unor maini cu mase neechilibrate; utilajele supuse unor sarcini variabile de scurt durat (ocuri); sarcinile mobile (poduri rulante, convoaie de vehicule pe poduri etc.); aciunea aciunea micrilor seismice, vntului; exploziile etc.

Zgomotul poate aprea fie la micarea de translaie, fie la micarea de rotaie a dou corpuri, intensitatea sunetului rezultat fiind dat de coeficientul de frecare i de reaciunile normale dintre corpurile n contact. Astfel, cu ct suprafeele corpurilor sunt mai rugoase, cu asperiti pronunate cu att intensitatea zgomotului produs este mai mare. n urma frecrii, corpul vibreaz pe frecvenele sale proprii care vor determina spectrul zgomotului generat, acesta fiind influenat i de amortizarea intern a vibraiilor corpurilor n trecere. Ex. : rularea roilor pe ine, prelucrarea pieselor la raboteze, rotirea axelor n lagre genereaz zgomot prin frecare. Tipurile de zgomote: Zgomotul aerian- este produs ntr-o ncpere, care se propag prin mediul aerian al ncperii respective pn la elementele de construcie despritoare (perei, planee), prin intermediul crora este radiat n ncperile adiacente. Zgomotul aerodinamic, denumit i zgomot de siren este generat de scurgerea unui fluid ntre suprafee rigide, fixe (de exemplu, refularea aerului printr-o gur de ventilator), precum i scurgerea fluidelor datorit micrii relative a suprafeelor (de exemplu, rotirea unei elice, a rotorului unei maini) care atrage dup sine variaii de presiune, forma spectrului zgomotului depinde de o serie de factori printre care dimensiunile i forma conductei de scurgere a fluidului,

viteza curentului, de debit, vscozitate etc. n cazul zgomotului de jet, analizele spectrale au pus n eviden i existena unui spectru infrasonor i ultrasonor. n cazul zgomotului magnetic, care este specific mainilor electrice, acesta se datoreaz forelor periodice care se exercit n interspaiul dintre stator i rotor. Componentele tangeniale ale forelor magnetice dau natere momentului (cuplului) total care produce lucrul util al motorului, iar componentele radiale nu contribuie la efectuarea unui lucru mecanic util, ci acionnd asupra elementelor mainii electrice, le pun n vibraie, genernd zgomot. Deci, de mrimea componentelor radiale ale forelor magnetice depinde i intensitatea zgomotului generat. Astfel, zgomotul se datoreaz formrii de turbioane n focar, desprinderii turbioanelor de pe marginea arztorului i vibraiilor aerului n focar. n spectrul unui asemenea zgomot predomin componentele de joas frecven 60 - 260 Hz, aceasta datorndu-se i apariiei fenomenului de rezonan ntre vibraiile proprii ale focarului i vibraiile generate de arztor. Zgomotul alb- sunet complex, al crui spectru, n funcie de frecvena, este continu, avnd valoare medie a energiei acustice raportat la un her. Zgomotul aleatoriu - al crui nivel variaz ntmpltor n timp. Zgomotul colorant- sunet complex al crui spectru, n funcie de frecven, este ccontinu, avnd valoarea medie a energiei acustice care variaz cu frecvena. Zgomotul de fond- care exista ntr-un punct dat, n absena semnalelor acustice auditive. Zgomotul de impact- cel care ia natere sub forma de sunet structurat, produs prin lovirea unui element de construcie i care este radiat n incapere sub form de zgomot aerian. Se definete i un zgomot de impact standardizat, produs cu ajutorul ciocanului de impact. Zgomotul de instalaii - este recepionat n interiorul unei uniti n care se desfasoara o activitate i datorat funcionrii unor instalaii dintr-o unitate. Zgomotul staionar - este caracterizat printr-un nivel constant n timp.

CAPITOLUL II
EFECTELE POLUARII FONICE

Zgomotul are asupra organismului uman o serie de efecte patologice. Numeroase observaii clinice i-au determinat pe specialiti s afirme c exist o boal a zgomotului. Zgomotul influeneaz negativ sntatea omului, afectnd n primul rnd sistemele nervos i auditiv . Oscilaiile acustice care iau natere n timpul funcionrii mainilor i agregatelor pot constitui factori nocivi pentru organismul uman. Perceperea lor de ctre organismul uman, prin organul auditiv, oscilaiile acustice se clasific n: - infrasunete, cu frecvena sub 16 Hz; - sunete, cu frecvena cuprins intre 16 i 16.000 Hz; - ultrasunete, cu frecvena peste 16.000 Hz. n mediul industrial, infrasunetele, sunetele i ultrasunetele se suprapun att n ceea ce privete componena spectrului oscilaiilor generate de maini i utilaje, ct i n privina aciunii lor asupra organismului lucrtorului. Infrasunetele Infrasunetele aparin prii inaudibile a spectrului sonor avnd frecvenele inferioare valorii de 20 Hz. Infrasunetele sunt prezente n numeroase locuri de munc. Oscilaiile acustice ntlnite n mediul industrial au, de obicei, frecvene foarte variate. Infrasunetele pot aprea: - la automobilele cu vitez mare (frecvena infrasunetelor este de 16 Hz), la elicopotere (11,5 Hz), - la apropierea furtunii (6 Hz); - prin interaciunea oceanului planetar cu masele de aer (0,1 10 Hz); - explozii; - cutremure; - n timpul zborului avioanelor supersonice cnd infrasunetele astfel emise. Percepia infrasunetelor:-Sugarii manifest nainte de furtun insomnie, convulsii, lips de poft de mncare, respiraie agitat i o cretere a temperaturii;

Psrile i animalele semnaleaz prin comportarea lor agitat apariia furtunilor sau a cutremurelor.

Efecte nedorite ale infrasunetelor: cele de 7 Hz traumatizeaz puternic sistemele nervos i circulator, iar la alte frecvene pot distruge i alveolele pulmonare. la aduli, infrasunetele produc ameeal, vom, un fals efect de euforie, sau chiar efecte cumulate, aa cum se ntmpl unor persoane n timpul mersului cu vitez mare cu autoturisme sau autobuze. Ultrasunetele Reprezint vibraii ale unui mediu elastic a crei frecven o depete pe cea a sunetului (frecvena ultrasunetelor este cuprins ntre 20 000 Hz i 2 x 109 Hz), neputnd fi perceput de urechea omului. Ultrasunetele se deosebesc de sunete prin faptul c, avnd o frecven ridicat (peste 16.000 Hz), nu provoac senzaii auditive. n industrie, ultrasunetele apar fie n compoziia spectrului unor zgomote puternice, fie sunt generate de instalaii special destinate acestui scop. Producere i percepie: Sunt produse n natur, n industrie sau de aparatur electrocasnic. Ele pot fi receptate i produse de unele animale (lilieci, delfini) i produc ecouri cnd se lovesc de un obstacol. Animalele recepioneaz ultrasunetele, liliecii orientndu-se n timpul nopii dup z ultrasunetele emise de ei. Efectele ultrasunetelor. i n acest caz avem efecte nedorite (la om, ultrasunetele distrug globulele roii din snge, apar migrene, grea sau chiar pierderea echilibrului), dar i benefice (ultrasunetele distrug bacteriile, viruii ca, de exemplu, bacilul tuberculozei, virusul gripei, al tifosului) etc. Ultrasunetele i gsesc aplicaii n: diagnosticarea medical; sterilizarea unor obiecte medicale (ace, seringi etc.); defectoscopii pentru investigarea metalelor i betoanelor, pentru identificarea golurilor, fisurilor interne, sulfurilor .a.; localizarea submarinelor i/sau vaselor euate pe fundul mrilor; trasarea hrilor oceanice; cercetri i studii chimice (uzura polimerilor etc.).

Aciunea biologic a ultrasunetelor variaz n funcie de caracteristicile acestora frecven, intensitate, durat de timp - i de natura elementelor celulare sau a esuturilor expuse. Cele mai periculoase sunt ultrasunetele de intensitate mare i frecven joas care se amortizeaz puin n aer i se rspndesc n toat ncperea de lucru. Ultrasunetele de intensitate mic i frecven ridicat sunt amortizate n mare msur n aer i, n mod practic nu au o aciune nociv asupra organismului uman. esuturile cele mai vulnerabile sunt cele neomogene, precum i elementele constitutive ale celulelor. Aciunea biologic a ultrasunetelor se concretizeaz n efecte mecanice, termice i chimice. Efectul mecanic se manifest prin deplasri violente i dezordonate ale moleculelor la nivelul protoplasmei celulare, care au drept consecin dilatarea celulelor, degenerarea nucleelor celulare i alterarea cromozomilor. Efectul termic al ultrasunetelor se manifest printr-o cretere general a temperaturii organismului. El este caracteristic pentru ultrasunete i este cu att mai mare cu ct ultrasunetele au o frecven mai ridicat i cu ct organele expuse au o structur mai compact. Efectul chimic al ultrasunetelor se caracterizeaz prin declanarea unor reacii de oxidare i degradarea macromoleculelor care conduc la denaturarea proteinelor. Aciunea ultrasunetelor poate s fie general, interesnd ntregul organism, sau local, afectnd numai anumite organe sau sisteme. n literatur, se descrie aciunea ultrasunetelor asupra organului auditiv, sistemului nervos, endocrin, muscular, sngelui, epidermei etc. La nivelul plasmei sanguine, expunerea la ultrasunete provoac scderea numrului de leucocite. n fine ultrasunetele de intensitate i frecven foarte mare au o aciune general asupra organismelor vii, putnd conduce la moarte. Frecvena critic este socotit a fi cea de 22 - 25,5 kHz la intensiti de 160 - 165 dB. Zgomotul acioneaz asupra ntregului organism, deoarece senzaia auditiv la sistemul nervos central, prin intermediul cruia influeneaz alte organe. Efectele resimite de om sunt: reducerea ateniei, a capacitii de munc, deci, crete riscul producerii accidentelor; instalarea oboselii auditive, care poate disprea odat cu dispariia zgomotului; traumatisme ca urmare a expunerii la zgomote intense un scurt timp. Aceste traume pot fi ameeli, dureri, lezarea aparatului auditiv i chiar ruperea timpanului; scderi n greutate, nervozitate, tahicardie, tulburri ale somnului,

efecte asupra funciei vizuale (deficien n recunoaterea culorilor, n special a culorii roii); surditate la perceperea sunetelor de nalt frecven.

Efectele datorate zgomotelor depind de natura persoanei, de complexitatea, natura i intensitatea zgomotelor (Ex. zgomote de intensitate foarte mare pot provoca deteriorri ale cldirilor, aparatelor, instrumentelor). Nivelele de zgomot s-au limitat n toate rile, prin standarde, pe tipuri de activiti. n Romnia, sunt nc valabile STAS 10009 88 pentru zgomote din trafic, STAS 6161.3 82 pentru zgomotele exterioare cldirilor etc Tabel: Limitele admise pentru nivelul de zgomot din exteriorul cldirilor, conform STAS 6161.3 82 Nr . crt . 1. Locuine Zona Limita de zgomot, dB 50 N r. cr t. 5. Centru orenesc 6. Recreere odihn i Stradal: - cu 2. 45 trafic intens - cu mediu - cu trafic redus 3. Dotri protejate Centru cartier de 45 7. Aeroporturi, gri portuare 8. Incinte industriale 85 65 trafic 85 75 65 60 Zona Limita de

zgomot, dB

4.

55

Tabel Situaia mbolnvirilor profesionale n Romania 1992-2003 Anii de observaie Total cazuri Boli profesionale de

determinate zgomot 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 1506 1562 1875 2031 2015 2060 1828 1802 1576 2200 1723 56 50 56 159 337 395 211 386 696 892 292

CAPITOLUL III
MSURAREA I ECHIPAMENTE PENTRU MSURAREA ZGOMOTULUI Msurarea caracteristicilor fizice ale zgomotului generat de diferite maini i agregate are mai multe obiective: Verificarea faptului c zgomotul generat de surs este conform normelor; Compararea zgomotului emis de maini cu aceleai caracteristici; Compararea zgomotului emis de maini diferite; Determinarea zgomotului perceput de la o oarecare distan.

Msurarea zgomotului se efectueaz conform unor prescripii care stabilesc metodele i aparatele de msur utilizate, datele acustice, condiiile de montare i funcionare a utilajului supus ncercrii. Efectuarea corect a msurtorilor impune condiii iniiale privind: cmpul acustic n care se fac msurtorile; plasarea microfonului fa de sursa acustic; alegerea criteriilor de apreciere a zgomotului.

Importan deosebit mai prezint: 1. Locul msurrii care se stabilete n funcie de scopul msurtorii (ncadrarea n norme, stabilirea soluiilor tehnice pentru combaterea polurii sonore) i de natura cmpului acustic. Mrimi i relaii de calcul. Aprecierea nivelului zgomotului emis de o main se face cu: a. Nivelul ponderat A al presiunii acustice LA b. Nivelul mediu al presiunii acustice L (valoarea medie a nivelelor presiunii acustice msurate n n puncte) c. Indicele de directivitate a zgomotului ntr-un punct: ID= Li-L +3, unde: Li este nivelul presiunii acustice n punctul i L = nivelul mediu al presiunii acustice. 2. Stabilirea suprafeelor i punctelor de msurare. De regul se stabilesc suprafee ipotetice (contururi) de msur (emisferice sau paralelipipedice), msurarea efectundu-se n cmp acustic liber (deasupra unui plan reflectant), difuz (ncpere puternic reverberant) sau semidifuz (ncpere semireverberant).

3. Amplasarea punctelor de msurare i modul concret de msurare sunt diferite pentru utilaje diferite: compresoare, ventilatoare, motoare etc. Ex. Pentru motoarele Diesel se msoar: Nivelul zgomotului global generat de motor i toate instalaiile sale auxiliare; Nivelul zgomotului generat de motor n condiiile fonoizolrii complete a acestuia fa de alte surse de zgomot ca eaparea gazelor i aspirarea aerului; Nivelul zgomotului emis de eaparea gazelor i aspiraie a aerului. n procesul de msurare o influen particular o pot avea: tipul aparatului experiena operatorului (la nivelul frecvenei de 400 Hz reflexiile datorate corpului pot introduce erori de 6 db, cnd corpul operatorului se afl la o distan de sub 1 m de obiectul de msurat) condiiile meteorologice (vntul, umiditatea, temperatura, presiunea ambiant, vibraii, cmpuri magnetice etc. ), Dup msurare se fac corecii, n funcie de condiiile de msurare: datorate zgomotului de fond, Lf; datorate efectelor acustice ale ncperii (reflexii, reverberane, rezonane) datorate adunrii nivelelor de zgomot (a 2 sau mai multe utilaje);

Masurtorile de zgomot se efectueaz conform STAS 7150 i STAS 7301. Aparatura implicat este prezentat n continuare.

SONOMETRUL Sonometrul este cel mai simplu aparat portabil pentru msurarea zgomotului. Aparatul msoar efectiv nivelul de presiune acustic exprimat n dB. Sonometrul este un aparat care rspunde semnalului sonor aproximativ n acelai mod ca urechea uman i care permite determinri de nivel de zgomot obiective i reproductibile.

1 3

A B C

>

>

>

10

11

6 2

Fig.. Schema de principiu a unui sonometru tip 2203 (Brel i Kjaer): 1 microfoane; 2 surs stabil de alimentare; 3 atenuator; 4 preamplificator; 5 circuitele de ponderare A, B i C; 6 tensiune de referin; 7 amplificatoare; 8 aparat de citire; 9 butoane transparente; 10 buton negru; 11 conectarea filtrului exterior Semnalul sonor este convertit ntr-un semnal electric identic prin intermediul unui microfon de nalt calitate. Cele mai bune microfoane din punct de vedere al preciziei sunt cele de tip condensator. ANALIZORUL DE FRECVEN Analizorul este un aparat care permite msurarea spectrului zgomotului, adic a distribuiei presiunii acustice n funcie de frecven. n principiu, analizorul de frecven este constituit dintr-un amplificator de intrare, o serie de reele corectoare, o seciune de amplificare selectiv i un amplificator de ieire. Analizorul de frecven tip 2107 (BREL i KJAER) este un amplificator selectiv continuu n domeniul de frecven 20 Hz 20 KHz mprit n 6 domenii. Filtrul este constant proporional cu lrgimea benzii care este reglabil de la 6 la 20%. Are ncorporate circuite de ponderare A, B i C care pot fi nserate n serie cu filtrul permind analiza de frecven a semnalelor de trie sonor egal. Spectrogramele se pot nregistra automat pe hrtie etalonat n frecvene, cnd analizorul este conectat cu nregistratorul rapid de nivel tip 305. Scala instrumentului este etalonat n dB, V i % pentru operarea coeficientului de adsorbie la materialele fonoabsorbante.

Foarte utile n efectuarea analizelor spectrale ale zgomotului s-au dovedit a fi analizoarele instantanee de 1/3 octav. Analizorul instantaneu de frecven tip 3347 este un sistem complex pentru analiza de frecven rapid i exact a zgomotului i vibraiilor, precum i a altor fenomene din spectrul audibil. Poate analiza n acelai moment pe un ecran i sub form de citire digital. Reprezentarea spectrului este rennoit dup fiecare 20 ms. Nivelul fiecrui canal poate fi citit pe ecran direct n dB. Conine 30 filtre de 1/3 octav avnd frecvenele centrale de la 25 Hz la 20 KHz. Modelul standard este executat pentru 38 canale. Unul dintre canale este utilizat pentru nivelul de trie A, B, C sau D iar altul pentru nivelul global. Linia superioar a ecranului poate fi operat de a indica de la 150 la 50 dB. Pot fi alese game de reprezentare 10, 25 i 50 dB, precum i o gam liniar. Gradarea scalei se obine electronic i permite o citire fr distorsiuni de paralax i se schimb automat n funcie de scara aleas.

NREGISTRATORUL DE NIVEL Acest aparat este conceput n vederea nregistrrii exacte a nivelurilor semnalelor n diferite game de frecvene, ct i a semnalelor de curent continuu. Tipul cel mai des utilizat la noi n ar este 2305 (BREL i KJAER); care nregistreaz semnalele n gama de frecvene 2 Hz 200 KHz. Nivelurile de zgomot pot fi nregistrate n funcie de timp, folosind hrtie liniat, sau n funcie de frecven (analiz spectral), mpreun cu analizorul de frecven 2107, folosind hrtie etalonat n frecvene. Ca tip perfecionat este nregistratorul rapid de nivel pe hrtie etalonat tipul 2306. Semnalele se pot nregistra n intervalul de frecven de la 1,6 la 20 KHz. Aparatele moderne actuale au 8 viteze ale hrtiei i 4 viteze de scriere i permite nregistrarea automat sau semiautomat a spectrogramelor de zgomot.

GENERATORUL DE ZGOMOT Generatorul este o surs de semnale electrice care pot fi convertite n zgomot acustic cu ajutorul unui difuzor. Asemenea generatoare, sunt utile la msurarea transmisiei zgomotelor prin structuri n verificarea caracteristicilor microfoanelor i n operaiile de etalonare.

Generatorul de zgomot tip 1024 BREL i KJAER utilizat mai des n Romnia produce trei feluri de semnale: sinusoidale, zgomot alb i band ngust de frecven i zgomot alb de band larg de frecven. Banda de frecven este cuprins ntre 20 Hz i 20 KHz.

DOZIMETRUL Normele naionale i internaionale definesc limita de nocivitate a zgomotului fcnd referire la conceptul de doz de energie acustic, sau doz de zgomot, care este nivelul echivalent continuu, raportat la un interval de timp (de obicei 8 ore sau o sptmn). La locurile de munc din cadrul rafinriilor de petrol i combinatelor petrochimice, la care nivelul de zgomot rmne aproximativ constant de-a lungul unei zile de munc, nivelul echivalent continuu este dat de indicaiile sonometrului. n multe cazuri ns, nivelul de zgomot variaz n timpul unei zile de munc n limitele destul de largi fcnd dificil i uneori imposibil msurarea nivelului de zgomot echivalent continuu. n asemenea situaii, deosebit de utile, s-au dovedit dozimetrele portabile (de buzunar) tip 4424 (firma BREL i KJAER), care nregistreaz automat doza de energia acustic recepionat de purttor, ntr-un anumit interval de timp. Nivelului echivalent continuu admis de 90 dB (A) i corespunde doza de zgomot de 100%.

10

11

12 13

Fig.Schema bloc a dozimetrului portabil tip 4424 (Brel i Kjaer)

1 microfon; 2 circuit de ponderare A; 3 amplificator; 4 detector; 5 detector de nivel nalt; 6 lamp; 7 convertor DC/log; 8 evaluarea amplitudinii; 9 convertizor Lg/Lin; 10 convertizor DC/Frec V; 11 dispozitiv de msurare (contor); 12 afiaj; 13 detector de nivel sczut. Dozimetrele tip 4424 permit i msurarea dozei de energie acustic recepionat de personalul care, prin natura serviciului, este obligat s se deplaseze la mai multe locuri de munc cu nivel de zgomot variabil. Simpla purtare de ctre un muncitor a acestor dozimetre , n timpul echivalent unui ciclu complet de lucru, permite determinarea dozei de energie acustic recepionat i compararea sa cu limita admis de 90 dB(A). Dozimetrul tip 4424 este dotat cu un microfon special care poate fi montat fie direct pe aparat fie pe casca de protecie a muncitorului. Valorile citite pe afiajul aparatului sunt n procente. Transformarea n dB(A) se face cu nomograme, care sunt n funcie de poziia comutatorului i de durata de msurare.

MAGNETOFONUL Magnetofoanele sunt utilizate pentru nregistrarea i analiza spectral a diferitelor zgomote. Magnetofonul 7001 (BREL i KJAER) este un aparat de laborator bicanal. Cele dou canale de msur utilizeaz modulaia n frecven FM, n timp ce la al treilea canal suplimentar, folosit pentru marcaj i identificare se utilizeaz metoda obinuit de nregistrare. Un adaptor cu bucl nchis permite analiza detaliat a prilor speciale dintr-o nregistrare i datorit celor 4 viteze diferite se obibe o multiplicare a frecvenelor. Datorit celor dou canale de msur identice, este posibil nregistrarea, stocarea i analiza a dou fenomene concomitente. Pentru nregistrri de zgomot pe teren, se poate utiliza magnetofonul portabil (ex. 7003 BREL i KJAER), alimentat de la baterie. Aparatele prezentate mai sus se pot conecta n funcie de mrimile ce trebuie msurate.

CAPITOLUL IV
POLUAREA FONIC N ORAUL BUCURETI

Habitatul modern se caracterizeaza prin deteriorarea continua a mediului sonor urban. Rezultatele actiunii de monitorizare a poluarii sonore urbane, desfasurate de catre Institutul de Sanatate Publica Bucuresti, in colaborare cu compartimentele de specialitate din teritoriu, au evidentiat o dinamica continuu ascendenta a nivelurilor expunerii de la valori medii de 50 de dB(L) la inceputul anilor 80 la aproximativ 70 de dB(L) in 1999. Mai grav, este faptul ca o dinamica ascendenta inregistreaza valorile din toate punctele monitorizate, semnaland generalizarea fenomenului poluarii sonore care cuprinde orasul in totalitatea sa. Astfel, nivelurile medii anuale ale zgomotului diurn la limita locuintelor situate pe arterele cu trafic intens, bulevardele marilor orase, depasesc frecvent 70 dB(L), maximele inregistrandu-se constant in municipiul Bucuresti. Climatul sonor al zonelor rezidentiale obisnuite, din cartiere, in care locuiesc majoritatea populatiei urbane, in conditiile actualei zonari tinde si el spre niveluri cuprinse intre 60 si 70 dB(L), semnaland pericolul aparitiei efectelor expunerii la zgomot excesiv. Indicatorii psihofiziologici calculati, indicele de deranj si TNI (trafic noise index) marcheaza si acestia o evolutie paralela, de la valori de zgomot moderat, in urma cu un deceniu, la foarte zgomotos si chiar traumatizant pentru ultimii ani, confirmand posibilitatea initierii proceselor patologice pentru populatia expusa. Perceptia riscurilor, consemnata de studiile epidemiologice, confirma rezultatele masuratorilor climatului sonor si il situeaza alaturi de poluarea atmosferica, lipsa dotarilor edilitare si managementul inadecvat al deseurilor pe unul din primele locuri privind ingrijorarea comunitatii in privinta riscurilor de mediu de viata. Principalele surse de deranj identificate sunt traficul, comportamentul inadecvat al vecinilor, obiectivele comerciale si cele industriale. In privinta gradului de deranj, cel sever predomina in cazul zonelor limitrofe arterelor de trafic intens, iar cel moderat este specific zonei rezidentiale. Volumul populatiei expuse, estimat cu ajutorul unui studiu epidemiologic efectuat la nivelul intregii tari, este de 45% din totalul rezidentilor din apartamentele tip bloc care au acuzat niveluri de deranj moderat si sever datorate poluarii sonore, semnaland necesitatea interventiei pentru reducerea nivelurilor expunerii.

Solicitarea continua a sistemului nervos de catre un stimul lipsit de informatie utila, cum se intampla in cazul unui climat sonor zgomotos, duce la manifestari nespecifice de tipul diminuarii atentiei, instalarii unei stari de oboseala, cefalee, ameteli, tulburari de somn, irascibilitate, proportionale cu nivelurile si durata expunerii. In anumite conditii, dependente atat de receptor cat si de caracteristicile stimulului, persistenta expunerii duce la depasirea capacitatii functionale de adaptare a organismului depasind sfera psihica si antrenand modificari afective si comportamentale dar si raspunsuri generale adaptative care pot duce la initierea de procese patologice de tipul: tulburarilor nevrotice, hipertensiunii arteriale, infarctului acut de miocard, tulburarilor de secretie si motilitate digestiva, confirmate de studiile epidemiologice de specialitate. Rezultatele ultimului studiu epidemiologic efectuat cu ajutorul specialistilor din Inspectoratele de Sanatate Publica, finalizat in 2000, semnaleaza in general manifestari superioare ale simptomelor nespecifice din zonele de trafic intens, pentru grupa de varsta de 1564 de ani, pentru tulburarile de somn (maxim 49%), cefalee (maxim 56%), ameteli (maxim 25%), pe un fond ridicat prezent si pentru zona rezidentiala, care inregistreaza niveluri de zgomot superioare celor de confort destul de frecvent. In privinta frecventei afectiunilor potential asociate expunerii excesive la zgomot cea mai mare prevalenta o inregistreaza hipertensiunea arteriala (maxim 16%). Caracteristicile descrise ale expunerii, perceptia riscurilor, volumul populatiei expuse, frecventa ridicata a efectelor sunt criterii care sustin necesitatea interventiei conjugate, atat din partea autoritatilor locale cat si a specialistilor din sanatatea publica si promovarea sanatatii pentru reducerea nivelurilor de zgomot, dar si constientizarea efectelor si modificarea comportamentelor individuale care influenteaza negativ nivelul poluarii sonore urbane. In Bucuresti, in special in zona centrala, avem depasiri frecvente ale normelor maxime admise de zgomot si vibratii, datorita traficului rutier (cu accent deosebit pe ultima perioada - "a marilor reconstructii de carosabil"). Cat despre inexistenta atat de necesarelor perdele de arbori, aceasta nu face decat sa permita zgomotelor de tot felul sa se plimbe nestingherite pe distante de kilometri. De asemenea avem o frecventa depasire a normelor de zgomot si vibratii admise la transportul cu metroul si ni se mai sparg timpanele si in timpul desfasurarii spectacolelor concert in centrul orasului (zone locuibile). In conditiile civilizatiei contemporane,omul traieste intr-o continua ambianta

sonora.Pretutindeni el este insotit neincetat de un cortegiu de sunete si zgomote de cele mai diferite intensitati avand efecte mai mult sau mai putin agresive asupra confortului si chiar asupra sanatatii sale. Este ciudat ca cercetarea sistematica a poluarii fonice este relativ recenta. Cand se fac masuratori, este important de luat in seama ca efectul asupra urechii umane nu depinde doar de intensitatea sunetului, ci si de frecventa sa, unele zgomote de frecventa inalta suna mai tare decat frecventele mai joase la acelasi nivel de dB. Scara utilizata de obicei este scara ingreuiata A, exprimata dB(A), aceasta scara nu poate fi tratata aritmetic, dublarea nivelului de zgomot nu dubleaza nivelul de dB(A). Nivelele maxime general acceptabile de zgomot pentru diferite tipuri de medii de lucru si reactiile estimate ale orasului la nivele inalte de zgomot masurate in dB(A) sunt: -Ateliere si cladiri de constructii unde comunicarea este necesara: 70dB -Birouri si camere de control, precum si alte locuri unde este necesara comunicarea faciala: 60dB -Birouri generale: 50dB -Birouri private si camere mici de conferinta: 45dB -Birouri si camere de conferinta unde este necesar un standard inalt: 35Db Reactia estimata a orasului la zgomot este: Pentru : 0 dB Nu s-a observat vreo reactie Pentru : 5 dB Plangeri sporadice Pentru : 10 dB Plangeri frecvente Pentru : 15 dB Amenintari de reactie a comunitatii Pentru : 20 dB Actiune viguroasa a comunitatii

Alti factori care transforma sunetul intr-un agent de poluare sunt persistenta zgomotului (daca este constant, intermitent sau ocazional), promptitudinea lui (daca creste treptat sau apare exploziv) si perioada de zi in care apare. Surse de poluare Sursele de poluare sonora sunt foarte numeroase si diferite.Acestea sunt: a)circulatia sau transporturile b)industria c)constructiile si montajele d)comertul

e)copiii in terenurile de joaca(tipetele lor inregistrand 70-80d.B. f)terenurile sportive si stadioanele(zgomotele provenite din acestea fiind de peste 100d.B. g)animalele(cainii,pisicile,pasarile)pot tulbura linistea mai ales noaptea. Latratul unui caine inregistreaza intensitati sonore de 70-80d.B. Ponderea majora a surselor de poluarea fonica, pe langa cele fixe de origine industriala, o detin in cazul marilor aglomerari urbane, deci si in cazul Bucurestiului, in proportie de pana la 70% sursele mobile, respectiv circulatia rutiera. Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra oamenilor care locuiesc sau muncesc in vecinatatea arterelor de trafic intens. Studii recente au aratat ca riscul bolilor de inima si circulatorii este semnificativ crescut de un nivel de zgomot din trafic de 65-70 dB sau mai mult, aceasta datorita cresterii pulsului si a presiunii sanguine. Zgomotul din traficul rutier in zonele urbane, unde vitezele sunt in general sub 60km/h, provine in principal de la motoare si de la instalatiile de evacuare a gazelor, iar in zonele rutiere unde vitezele de rulare sunt peste 60km/h provine de la interactiunea cauciucurilor cu carosabilul. Transportul in comun constituie, de asemenea, o sursa importanta de zgomot.Prezenta mijloacelor de transprt in comun de suprafata accentueaza poluarea fonica, in special pe erterele importante unde se concentreaza mai multe linii, adaugandu-se circulatiei auto obisnuite. Zgomotul produs de caile ferate, desi foarte suparator, nu afecteaza intreaga populatie a orasului.In primul rand, arterele de circulatie feroviara sunt mai putin numeroase si concentrate in anumite zone, iar in al doilea rand, zgomotul se propaga in axul caii ferate. Zgomotul generat de centre industriale Zonele industriale sunt raspandite in intregul oras, cu o concentrare de- a lungul cailor ferate care traverseaza orasul.Poluarea fonica indusa de industrie este diferita dupa tipul de protectie si gradul de izolare fonica al fiecarei unitati.In Bucuresti, cartierele de locuinte aflate in imediata apropiere a zonelor industriale sunt numeroase, ca de exemplu Giulesti, Bucurestii Noi, Grivitei, Militari, Ferentari, Titan, Muncii, Colentina-Obor, Aviatiei, Pajura. Zgomotul generat de surse punctuale Principalele surse de zgomot dispersate la nivelul orasului sunt locurile de joaca pentru

copii,cresele, gradinitele, scolile.Poluarea fonica produsa de acestea afecteaza vecinatatea imediata in cursul zilei(in special dimineata), la fel ca spatiile plantate dintre blocuri sau cartierele de locuinte. Marile stadioane si instalatiile sportive sunt de asemenea producatoare de zgomot.In cazul marilor stadioane, expunerea la zgomot este periodica, dar foarte agresiva.Zonele de locuinte din apropiere sunt afectate puternic, in special stadioanele Giulesti, Dinamo, Progresul. O importanta sursa de zgomot, periodica, este constituita de spectacolele in aer liber, mitinguri, manifestatii de toate tipurile.Punctele alese cu predilectie pentru astfel de manifestari sunt : Piata Contitutiei, Piata Universitatii, Piata Palatului-Piata Revolutiei, Piata Victoriei. In concluzie, in mediul urban actioneaza concomitent mai multe categorii de zgomote: zgometele domestice, idustriale, zgomotele produse de activitatea de constructie, de mijloacele de transport.Cea mai importanta sursa de zgomot o constituie insa circulatia autovehiculelor, estimata a fi cauza a aproximativ 80% din poluarea fonica. Pentru dezvoltarea viitoare a municipiului Bucuresti sunt necesare o serie de masuri pentru scaderea nivelelor de zgomot produse de sursele fixe si/sau de cele difuze. Referitor la sursele fixe : sistematizarea si construirea de ansambluri noi de locuinte care sa aiba protectia acustica corespunzatoare (la distante mari fata de unitatile industriale si cu prevederea unor ecrane naturale sau artificiale pentru atenuarea zgomotului) ; remedierea unor situatii existente prin realizarea unor actiuni la surse (de tipul retehnilogizarii industriilor sau prin marirea capacitatii de izolare acustica a fatadelor cladirilor) ; in cazul statiilor de hidrofor sau punctelor termice existente se pot lua masuri de reducere a nivelului de zgomot exterior cledirilor de locuit din preajma, iar pentru cele care se vor proiecta, trebuie luate masuri privind distantele dintre acestea si cladirile de locuit(minim 25m, precum si dotarea lor cu utilaje corespunzatoare din punct de vedere acustic) ; pentru parcajele existente, amplasate aproape de cladirile de locuit(cazul celor din centrul capitalei) se recomanda masuri de ordin administrativ(de exemplu restrictionarea utilizarii acestora intre orele 23-6) ; pentru viitor consideram ca trebuie analizate posibilitatile crearii unor parcaje colective subterane sau situate in cladiri independente,

multietajate, special amenajate ; pentru complexele comerciale existente se impun masuri de sporire a gradului de protectie acustica prin inchideri partiale sau totale a zonelor zgomotoase(in mod special in cazul pietelor) precum si masuri administrative privind programul operatiilor de aprovizionare ; in cazul statiilor PECO este necesara realizarea unor ecrane naturale delimitatoare, din vegetatie cu inaltime medie si joasa, sporirea exigentelor privind controlul tehnic al categoriilor de autovehicule care alimenteaza(de exemplu vehiculele mari echipate cu motoare Diesel sa fie alimentate numai la statii situate in zonele periferice ale orasului sau izolate fata de cladirile de locuit). Referitor la sursele mobile : refacerea patului rutier si a imbracamintii asfaltice pe arterele cu trafic intens ; redistribuirea traficului, in zona centrala mai ales, si redtrictii privind accesul unor mijloace de trafic greu pentru aprovizionarea sau deservirea unitatilor de pe aceste artere ; daca reducerea nivelelor de zgomot nu este suficienta se impun masuri suplimentare si la cladirile adiacente(izolatii fonice ale fatadelor-de exemplu, prin tiplarea ferestrelor, prevederea unor spatii verzi langa intre cladirile de locuit si artera de trafic etc) . Efectele poluarii Efectele polurii sonore sunt : - infrasunetele ce pot aprea la automobile cu vitez mare, elicoptere, la apropierea furtunii i n timpul zborului avioanelor supersonice ; - ultrasunetele ce sunt produse n natur, n industrie, sau de aparatur electrocasnic. La om ultrasunetele distrug globulele roii din snge, apar migrene, grea sau chiar pierderea echilibrului ; - zgomotul ce acioneaz asupra ntregului organism, deoarece senzaia auditiv ajunge la sistemul nervos central, prin intermediul cruia influeneaz alte organe.

Efectele resimite de om (reducerea ateniei, a capacitii de munc) cresc riscul producerii de accidente, traumatisme ca : ameeli, dureri, lezarea aparatului auditiv i chiar ruperea timpanului, scderi n greutate, nervozitate, tahicardie, tulburri ale somnului, surditate. Zgomotele de intensitate mare pot provoca deteriorarea cldirilor, aparatelor i instrumentelor. Expunerea excesiva la zgomot intens si pe perioade lungi de timp determina surditatea. 1)Oboseala auditiva este caracterizata printr-o scadere temporara a pragului perceptiei auditive;ea se accentueaza in cazul maririi intensitatiim,frecventei si timpului de expunere a zgomot.Astfel un zgomot cu intensitate de peste 92d.B. si cu ofrecventa cuprinsa intre 500800Hz produce dupa 60 de minute de expunere o scadere temporara a auditiei. 2)Traumatismul sonor produs brusc de zgomotul puternic chiar pentru un timp foarte scurt poate cauza ruptura timpanului.Astfel de situatii se intampla in cazul unor explozii,impuscaturi,eruptii intense de gaze din recimpiente sub presiune.Dupa vindecarea leziunii poate persista surditatea pentru sunete cu frecvente de peste 9000Hz. 3)Surditatea profesionala se datoreaza efectuarii anumitor activitati expuse in mod deosebit la zgomot.Surditatea datorata zgomotelor se caracterizeaza printr-o pierdere definitiva si ireversibila a auditiei. Frecventele nalte ale zgomotelor sunt mai periculoase dect cele joase. Surditatea intervine la persoanele care se afla n imediata apropiere a sursei puternice de zgomot. Zgomotele stradale cele mai acute sunt produse de camioane, autobuze, de miile de autoturisme, motociclete, metrou, cai ferate. -Un singur camion cu remorca genereaza un zgomot de 90 decibeli, - o coloana de camioane mai mult de 100 decibeli; -un avion cu reactie, genereaza la decolare un zgomot de 115-120 decibeli. n cartierul de locuinte pragul zgomotului nu trebuie sa depaseasca 50 decibeli. El nu este respectat niciodata. Intermitenta zgomotului de intensitate diferita, deranjeaza linistea locuitorilor. Acest aspect este ntlnit si noaptea. Zgomotele peste 65 decibeli implica modificari psihice manifestate mai ales prin oboseala si slabirea atentiei. La peste 90 decibeli oboselii, lipsei de atantie li se adauga : leziuni ale organului auditiv extern (leziuni ale timpanului), creste tensiunea arteriala intracraniana, diminueaza reflexele,

determina tulburari ale sistemului cardiovascular cu instalarea hipertensiunii cronice, tulburari fiziologice ale aparatului digestiv de cele mai multe ori cu aparitia ulcerului, tulburari ale glandelor endocrine, se accelereaza pulsul si ritmul respiratiei etc.

Avioanele aduc mari prejudicii sonore faunei si florei regiunilor pe care le survoleaza, datorita undelor de soc, fenomenului de reflexie si de difractie produs de denivelarile terenului. Avioanele supersonice produc detunatura balistica si bangul sonic care loveste solul cu un covor de zgomote extrem de chinuitoare pentru populatie. Efectele suprapresiunii sonice sunt extrem de daunatoare pentru cladiri si pentru persoanele din zona maturata de bang ce atinge largimi de 80-100 km2. Manifestarile fiziologice negative ale organismului uman sunt cele mentionate anterior . Astazi se cauta solutii pentru a evita producerea si transmiterea zgomotelor. Masinile sau motoarele ce vor fi construite este de dorit sa produca un zgomot minim. Blocurile care se vor construi trebuie sa posede un strat fonoabsorbant antiimpact. Ideal ar fi introducerea unor perdele izolante de arbori n jurul surselor industriale de zgomot si n jurul cartierelor de locuit. Solutii impotriva poluarii fonice Locuitorii Bucurestiului precum si cei din celelalte orase mari se plang, in fiecare zi, ca zgomotul pe care trebuie sa-l suporte pe strada sau chiar in casa a atins niveluri prea mari. Traficul auto e principalul vinovat, dar si activitatile de pe platformele industriale sau cele de constructie cresc nivelul zgomotului de fond. Problema a ajuns, in sfarsit, in atentia autoritatilor. Conform directivelor europene, acestea au de gand sa evalueze si apoi sa impuna masuri pentru a reduce efectele provocate de zgomot. "In functie de sursele pe care le identificam, vor fi propuse anumite masuri. In unele zone, circulatia automobilelor ar putea fi oprita sau se vor impune anumite limite de viteza. Un agent economic va trebui, de asemenea, sa ia masuri de antifonare. In strainatate exista ecranele fonoabsorbante care se monteaza pe autostrazi, acolo unde acestea trec prin zonele urbane. In marile orase, plantarea de copaci pe strazi are ca efect atenuarea zgomotului de fond", ne-a declarat Magdalena Gheorghe, director adjunct la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. Conform unei hotarari adoptate de Guvern, vor fi intocmite harti de zgomot pentru orasele cu peste 100.000 de locuitori, de-a lungul cailor ferate si drumurilor principale, precum si

in aeroporturi. De asemenea, se are in vedere "afisarea" decibelilor, prin amplasarea in centrul oraselor a unor indicatoare, asemeni celor care indica nivelul poluarii aerului. Masurile stabilite se vor aplica poluarii fonice la care este expusa populatia in zonele central-urbane, din zonele rezidentiale si din spatiile deschise, din parcuri si gradinile publice. Normele vor fi mai stricte in apropierea unitatilor de invatamant, a spitalelor si a altor cladiri si zone sensibile la zgomot. Limitele de zgomot admise prin legile deja existente sunt de 65 de decibeli in zonele industriale si de 35 de decibeli ziua si 25 decibeli noaptea in zonele locuite. Pentru ca aceste masuri de atenuare a poluarii fonice sa fie puse in practica, autoritatile locale vor trebui sa aloce de la buget fondurile necesare realizarii hartilor de zgomot. Incepand cu anul 2006 se vor realiza harti pentru orasele cu peste 250.000 de locuitori, iar din 2011 pentru toate zonele locuite din Romania. De asemenea, institutiile care au in administrare sosele, cai ferate si aeroporturi vor elabora, la randul lor, harti de zgomot. Planul National de Actiune pentru Reducerea Nivelurilor de Zgomot va trebui sa fie aprobat pana la 30 decembrie 2008. Hotararea de Guvern stabileste si unele exceptii in ceea ce priveste poluarea fonica. Astfel, pentru zgomotul rezultat din activitatile casnice, cel de la locul de munca sau din interiorul mijloacelor de transport nu sunt luate, prin lege, masuri de atenuare. Harti acustice Din primavara anului 2007, pretul unui apartament, al unei case sau al unui teren ar putea creste sau descreste si in functie de nivelul de zgomot din zona. Indicatorii de zgomot vor fi cuprinsi in hartile acustice pe care Directiva europeana 49/2002 ne obliga sa le intocmim in perioada urmatoare. Totodata, la stabilirea unor noi zone rezidentiale se va tine cont si de nivelul de zgomot al vecinatatilor, iar traficul va fi redirectionat astfel incat poluarea fonica sa nu mai fie atat de intensa. La ora actuala nivelul poluarii fonice este reglementat printr-un act normativ vechi de opt ani. Nivelul maxim admis de zgomot, de 50 decibeli, este depasit semnificativ in marile intersectii si aglomerari urbane. Pentru a respecta cerintele UE, Romania trebuie sa monitorizeze nivelul de zgomot din marile aglomerari urbane, caile ferate cu un trafic mai mare de 60 de mii de treceri de trenuri pe an si drumurile nationale cu un trafic mai mare de sase milioane de treceri de autovehicule pe an

Intr-o prima faza hartile acustice, sau harti de zgomot, cum li se mai spune, vor fi realizate pentru drumurile si caile ferate din sud-estul Romaniei. De asemenea noua orase vor sti cu precizie cata poluare fonica inregistreaza. Este vorba de Bucuresti, Iasi, Cluj-Napoca, Timisoara, Constanta, Craiova, Galati, Brasov si Ploiesti. Termenul-limita pentru ca aceste harti acustice sa ajunga pe masa Comisiei Europene este aprilie 2007. Pentru a realiza aceste harti vom folosi metode interimare de calcul. Adica cele recomandate de UE. Pentru calea ferata ne vom ghida dupa metodele folosite, de exemplu, in Olanda, pentru drumuri de cele din Franta iar pentru orase vom folosi standardul european", ne-a explicat Victor Minchevici, consilier in Ministerul Mediului. Conform unei hotarari aprobate de guvern anul acesta(HG 321/2005), care transpune directiva europeana in legislatia romaneasca, ghidurile privind metodele de calul a indicatorilor de zgomot vor trebui elaborate pana in ianuarie 2006.Vor exista niste programe specializate de calculator care pe baza datelor introduse, a masuratorilor facute vor genera aceste harti, spune Minchevici. MMGA trebuie insa sa stabileasca pana cel tarziu in aprilie 2006 care sunt indicatorii limita de zgomot admisi (Lden si Lnight). In acest moment acesti indicatori in aglomerarile urbane sunt stabiliti printr-un ordin vechi, din 1997, al Ministerului Sanatatii, iar limita maxima admisa de zgomot in orase este de 50 de decibeli. Conform Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Bucuresti in zonele cu trafic intens, cum ar fi zonele Centrale piata Unirii, Universitate sau piata Victoriei, sunt valori de 70 de decibeli, uneori si peste. De intocmirea hartilor se vor ocupa Primariile, Compania Nationala de Cai Ferate si Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale, costurile nefiind cunoscute inca.Fiecare institutie nominalizata trebuie sa-si faca estimarea in privinta costurilor si sa aloce bani de la bugetul propriu. Noi ii ajutam doar cu training-ul personalului pentru a sti cum sa foloseasca soft-ul", mai spune Victor Minchevici. Conform acestuia, in Ungaria costurile realizarii acestor harti se apropie de 6 milioane euro, in Slovacia de 2,5 milioane euro, iar in Germania de aproape 130 milioane euro. (A.I.)

Avantajele hartilor acustice

1. Dezvoltarea de noi zone rezidentiale. 2. Pentru zonele deja existente, stabilirea cat mai corecta a pretului terenurilor, caselor, locuintelor. 3. Amplasarea zonelor de recreere se poate realiza pe baza acestor harti. 4. Traficul poate fi redirectionat astfel incat poluarea fonica sa fie diminuata; se poate estima amplasarea local a zonelor verzi si a panourilor fonoabsorbante. Bucurestiul este primul oras din Romania care are o harta acustica, iar masuratorile specialistilor au aratat ca valoarea medie a zgomotului produs in oras este aproape dubla fata de limita la care ar trebui sa fie expusa urechea umana. Expertii municipali au masurat, timp de un an, nivelul poluarii fonice a capitalei si au ajuns la concluzia ca Bucurestiul zumzaie la 70 de decibeli, cu mult peste limita admisa. Nivelul admis de decibeli, ziua, in exterior, este de 50, iar noaptea, de 40. In casa, ziua, nivelul admis de decibeli este de 35, iar noaptea de 25. Cele mai zgomotoase zone sunt Bulevardul Magheru si cartierul Ghencea. Cea mai linistita zona a orasului este cartierul Drumul Taberei, pe strada Pascani, unde au fost inregistrate valori de 53 decibeli. -in cartierul Militari, zona Valea Cascadelor-Preciziei, s-au inregistrat intre 67-75 de decibeli. -pe Magheru, in zona Teatrului Nottara, expertii au masurat intre 73-80 decibeli. -in cartierul Berceni sunt intregistrati intre 65-75 decibeli -pe bulevardul Ghencea, valorile sunt cuprinse intre 71-81decibeli -in zona Dristor-Camil Ressu, valorile ajung la 64-74 decibeli -in zona Niculae Titulescu-Calea Grivitei , 66-76decibeli -in zona Mircea Voda- Matei Basarab,65-75decibeli -in zona Ferdinand-Mihai Bravu,68-78 decibeli -in zona Mihai Eminescu-Viitorului,67-77decibeli -pe bulevardul Regina Elisabeta(in fata Primariei Generale) sunt 65-75 decibeli -pe soseaua Oltenitei(la Sura Mare), 65-75decibeli.

Limite admise pentru nivelul de zgomot din exteriorul cladirilor

Numar 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Zona Locuinte Recreere si odihna Dotari protejate Centru de cartier Centru orasenesc Stradal cu trafic intens Stradal cu trafic mediu Stradal cu trafic redus Aeroport, gari portuare Incinte industriale Laboratoare de cercetare

Limita de zgomot Decibeli 50 45 45 55 60 85 75 65 85 65 60

Nivele de zgomot la cateva vehicule Vehicule Motociclete Vehicule grele Autoturisme Biciclete Nivel decibeli 75-92 75-88 46-86 60 de zgomot,

BIBLIOGRAFIE:
http://greenattack.bikeattack.ro/ http://www.euractiv.ro/content/section%7CreadStory Protecia i ingineria mediului-Vladimir Rojanschi,ed.Economic Poluarea sonor i civilizaia contemporan,ed.Tehnic-Costin.A,Darabon.Al. Ecotehnologii - Profesor univ. dr. Sanda Visan, Prof. univ. dr. Anca Angelescu

Grup Scolar Agricol Fierbinti-Targ/Ialomita

PROIECT DE ATESTARE A COMPETENELOR PROFESIONALE SPECIALIZARE:TEHNICIAN ECOLOG N PROTECIA CALITII MEDIULUI PROFIL:RESURSE NATURALE I PROTECIA MEDIULUI

PROF.COORDONATOR:BANU MIHAELA ELEV:IONESCU IOAN ANDREI CLASA: a xiii a b fr

SESIUNEA MAI - IUNIE 2011

SURSE DE POLUARE FONIC

CUPRINS
Argument Capitolul i GENERALITI Zgomotul i vibraiile industriale Tipurile de zgomote CAPITOLUL II EFECTELE POLUARII FONICE Infrasunetele Ultrasunetele CAPITOLUL III MSURAREA I ECHIPAMENTE PENTRU MSURAREA ZGOMOTULUI SONOMETRUL ANALIZORUL DE FRECVEN NREGISTRATORUL DE NIVEL GENERATORUL DE ZGOMOT DOZIMETRUL MAGNETOFONUL CAPITOLUL IV POLUAREA FONIC N ORAUL BUCURETI Surse de poluare Efectele poluarii Solutii impotriva poluarii fonice Harti acustice Avantajele hartilor acustice BIBLIOGRAFIE