CUPRINS

1. 2.

MOTIVAIA ALEGERII TEMEI I OBIECTIVE .............................................................................. 2 POLUAREA FONIC ......................................................................................................................... 3 2.1. Definitie ............................................................................................................................................. 3 2.2. Efectele polurii sonore ................................................................................................................... 3 2.3. Reducerea poluarii fonice................................................................................................................ 4

3. 4. 5. 6. 7.

POLUAREA FONIC LA NIVELUL ORAULUI BUCURETI..................................................... 4 POLUAREA FONIC LA NIVELUL ORAULUI IAI .................................................................. 6 ANALIZ COMPARATIV ASUPRA CELOR 2 ORAE PRIVIND POLUAREA FONIC ....... 6 CONCLUZII ......................................................................................................................................... 7 BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................... 8

1.

MOTIVAIA ALEGERII TEMEI I OBIECTIVE

Am ales aceast tem deoarece mi s-a prut interesant deoarece poluarea fonic a ajuns un subiect destul de discutat n zilele noastre i destul de nociv att pentru oameni ct i pentru animale. Nu tiam foarte multe lucruri despre poluarea fonic dar acesta a fost un prilej n care am reusit sa ma documentez in legatura cu anumite lucruri. Alegerea celor dou orae pentru realizarea analizei comparative nu pot spune c a fost dificil. Am ales Bucuretiul pentru c este oraul unde locuiesc n momentul de fa i poate i pentru c se tie c este cel mai poluat ora din Romnia din toate punctele de vedere, iar Iaul este oraul pe care de mult vreau s-l vizitez. Obiectivele pe care doresc s le obin prin prezentarea acestui referat sunt acelea de a face lumea mai atent i mult mai interesat de fenomenul polurii sonore care ne afecteaz sntatea pe zi ce trece mai mult. Majoritatea oraelor mari din Romnia nu respect normele de poluare fonica i majoritatea oamenilor nu tiu c sntatea le este pus n pericol. Pe parcursul ntregului referat, am prezentat ce nseamn de fapt poluarea fonic, efectele acesteia i cteva msuri de reducere a acesteia. De asemenea, am prezentat cteva date geografice att pentru Bucureti, ct i pentru Iai, principalele surse de zgomot, precum i zonele cele mai poluate din fiecare ora. n final, am prezentat concluziile legate de analiza efectuat asupra celor dou orae, privind poluarea fonic. Poluarea fonic este o problema destul de grav cu care se confrunt Romnia. Oraele mari din ara noastr nu respect normele de poluare fonic acceptate de Organizaia Mondial a Sntii i Uniunea European. Peste 60% din populaia urban este afectat de zgomot, din cauza traficului rutier inten.

2. POLUAREA FONIC

2.1. Definitie Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete de nivele deranjante, stresante sau daunatoare. Cu toate ca sunetele infricosatoare si puternice sunt o parte din natura, numai in anii recenti, datorita urbanizarii, a devenit lumea zgomotoasa in mod cronic. Mare parte din poluarea fonica provine de la masinarii, automobile, camionane si avioane. Echipamentele de constructie, masinile agricole si amalgamul de masinarii din interiorul fabricilor pot fi periculos de zgomotoase. Alte obiecte cum ar fi aparatele de taiat iarba, arme de foc si unele jucarii pot fi deasemenea zgomotoase. Chiar si muzica, daca este ascultata la un volum foarte mare, in special in casti, poate fi la fel de daunatoare ca si zgomotul produs de o drujba. 2.2. Efectele polurii sonore a) Infrasunetele pot aparea: - la automobilele cu vitez mare, elicoptere, la apropierea furtunii - prin interaciunea oceanului planetar cu masele de aer. Infrasunetele sunt foarte greu absorbite, deci se atenueaz puin cu distana. Astfel se explic transmiterea infrasunetelor emise de avioanele supersonice la mii de kilometrii distan. b) Ultrasunetele au frecvene de 20 kHz - 1 milion kHz. Sunt produse n natur, n industrie, sau de aparatura electrocasnic. Animalele recepioneaz ultrasunetele, iar liliecii utilizeaz ultrasunetele emise de ei pentru orientarea n timpul nopii. La om, ultrasunetele distrug globulele roii din snge, apar migrene, grea, sau chiar pierderea echilibrului. Ultrasunetele distrug bacteriile, viruii , ca de exemplu: bacilul tuberculozei, virusul gripei, al tifosului .a. Ultra- i infrasunetele se adaug sunetelor audibile, zgomotelor, mrind efectele nedorite. c) Zgomotul acioneaz asupra ntregului organism, deoarece senzaia auditiv ajunge la sistemul nervos central, prin intermediul cruia influeneaz alte organe. Zgomote de intensitate foarte mare pot provoca deteriorri ale cldirilor, aparatelor, instrumentelor. Nivelele de zgomot s-au limitat n toate rile, prin standarde. In Romnia sunt
3

valabile STAS 10009 - 82 pentru zgomotele din trafic, STAS 6161 - 82 pentru zgomotele exterioare cldirilor.

2.3. Reducerea poluarii fonice Pentru reducerea zgomotelor se utilizeaz procedee, sau tehnici specifice sursei de zgomot. De exemplu, in industrie apar zgomote de diferite intensiti i frecvene, cu aciune continu, sau intermitent. Dintre procedeele utilizate pentru reducerea zgomotelor se pot meniona: utilizarea unor ecrane fonoizolante, interpuse ntre sursa de zgomot i personalul uman; protecia individual cu antifoane; mbuntirea caracteristicilor tehnice ale utilajelor ce polueaz intens fonic; utilizarea carcaselor la maini i utilaje n timpul funcionrii; alegerea corect a fundaiei utilajelor, neomind criteriul reducerii zgomotelor; folosirea, acolo unde este posibil, a suspensiilor elastice (resorturi metalice, cauciuc, fibre de sticl, psl, mase plastice, plut, azbest); schimbri n structura i arhitectura halelor; utilizarea de materiale fonoizolante pentru pereii camerelor; rotaia personalului.

3. POLUAREA FONIC LA NIVELUL ORAULUI BUCURETI Bucureti este capitala Romniei i, n acelai timp, cel mai mare ora, centru industrial i comercial al rii. Populaia de 1.944.367 de locuitori face ca Bucuretiul s fie al aselea ora ca populaie din Uniunea European. n fapt, ns, Bucuretiul adun zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialitii prognozeaz c, n urmtorii cinci ani, totalul va depi patru milioane. La acestea se adaug faptul c localitile din preajma oraului, care vor face parte din viitoarea Zon Metropolitan, nsumeaz populaie de aproximativ 430.000 de locuitori.

Bucuretiul se afl n sud-estul rii, ntre Ploieti la nord i Giurgiu la sud. Oraul se afl n Cmpia Vlsiei, care face parte din Cmpia Romn. La est se afl Brganul, n partea de vest Cmpia Gvanu Burdea, iar la sud este delimitat de Cmpia Burnazului. [5] Potrivit unui studiu realizat de o companie specializat, Bucuretiul se afl pe primul loc, cu 85% dintre locuitorii si afectai de poluare fonic. Sntatea bucuretenilor este pus n pericol nu numai de toxinele pe care le inhaleaz zilnic, ci i de zgomotele ori chiar imaginile la care sunt "martori". Persoanele care locuiesc in blocurile cu iesire la bulevarde si in apartamentele de la etajele inferioare sunt cele mai expuse la tot ce tine de poluarea fonica. Volumul populaiei expuse, estimat cu ajutorul unui studiu epidemiologic efectuat la nivelul ntregii ri, este de 45% din totalul rezidenilor din apartamentele tip bloc care au acuzat niveluri de deranj moderat i sever datorate polurii sonore, semnalnd necesitatea interveniei pentru reducerea nivelurilor expunerii. [2] In Bucuresti, in special in zona centrala, avem depasiri frecvente ale normelor maxime admise de zgomot si vibratii. Poluarea fonica creaza disconfort si a devenit deranjanta si chiar nociva in unele zone ale municipiului Bucuresti pe arterele de circulatie, in apropierea aeroporturilor, in apropierea unor surse de zgomot. Cele mai zgomotoase zone ale capitalei sunt Bulevardul Magheru (zona Nottara), Zona Oltenitei, Bulevardul Ferdinand (zona Iulia Hasedeu), Bulevardul Ghencea si Pantelimon (zona Morarilor). Bucurestiul are si el cateva zone linistite, ca de exemplu strazile cele mai linistite le intalnim in spatele blocurilor din Drumul Tabereri, Rahova, 1 Mai sau in cartiere ca Primaverii si Giulesti. Primria Capitalei pregtete un plan de aciune privind Zgomotul Urban, n cadrul cruia vor fi luate msuri precum sistematizarea traficului, turnarea unui nou carosabil care amortizeaz zgomotul sau cumprarea de autobuze silenioase i interzicerea circulaiei a motocicletelor pe timpul nopii.

4. POLUAREA FONIC LA NIVELUL ORAULUI IAI Municipiul Iai este reedina judeului Iai i principalul centru urban din nord-estul Romniei. Iaii au fost capitala Moldovei n perioada 1564 - 1859, una dintre cele dou capitale ale Principatelor Unite ntre 1859 i 1862 i capitala Romniei ntre 1916-1918. Conform datelor recensmntului din anul 2002, municipiul Iai numra 320.888 de locuitori i era astfel al doilea ora ca mrime din Romnia. Zona Metropolitan Iai, care include 13 localiti nvecinate, avea o populaie de aproximativ 400.000 de locuitori. [5] Iasul este, oficial, cel mai linistit dintre marile orase ale tarii. Doar 16% dintre ieseni se plang ca sunt afectati de poluarea fonica. Chiar si aici insa, pe strazile principale si in marile intersectii, nivelul zgomotului depaseste frecvent 70 de decibeli, adica un nivel suparator pentru urechile locuitorii orasului. n comparaie cu locuitorii din celelalte mari orae ale rii, ieenii duc o via linitit. Iaul este unul dintre cele mai puin zgomotoase orae din Romnia, cu mult n urma Bucuretiului, care este de departe cel mai glgios. Cei mai norocoi sunt locuitorii cartierelor Copou, Ttrai i Nicolina, unde este cea mai mult linite. Situaia se schimb ns n preajm marilor intersecii, unde se depesc frecvent 70 de decibeli. Principala surs de zgomot o reprezint traficul rutier. n Iai, zona cea mai expus este intrarea n municipiul Iai, strada Cnt, zon Grii, Podul de Piatr i cu Bulevardul Nicolae Iorga. [4]

5. ANALIZ COMPARATIV ASUPRA CELOR 2 ORAE PRIVIND POLUAREA FONIC Din datele prezentate, s-a constatat c 85% din populaia capitalei este expus la riscurile polurii sonore, n timp ce doar 16% din locuitorii ieeni sunt expui la pericolele polurii fonice. n Bucureti, traficul rutier i traficul aerian contribuie cel mai mult la cauzarea polurii sonore. Locuitorii ieeni se pot bucura de mai multe locuri linistite fa de Bucureti care n
6

permanen este un ora aglomerat, unde traficul rutier i urban contribuie n mare msur la afectarea sntii oamenilor. Iaul este pe departe unul dintre cele mai linitite orae ale Romniei, dei i aici la fel c i n Bucureti principal surs de zgomot o reprezint traficul rutier care atenteaz asupra sntii oamenilor. n marile intersecii ale ambelor orae, se depesc frecvent 70 de decibel, cu mult peste limita admis de O.M.S. . La fel cum Primria Capitaleri pregtete un plan de aciune privin Zgomotul Urban, la fel i cei din Municipiul Iai sper c dup construirea oselei de centur se va putea spune cu adevrat c Iaul este ntr-adevr un ora linitit i mai puin poluat fonic.

6. CONCLUZII La nivelul Bucurestiului, specialitii n protecia mediului vorbesc i de o poluare fonic i de una vizual, care pot duce la apariia unor boli psihice. n primul caz caz sunt impuse anumite limite maxime admisibile, care n apropierea unei locuine sunt de 50 de decibeli n timpul zilei i 30 noaptea. Msurtorile au scos la iveal faptul c bucuretenii sunt supui unor zgomote uneori de aproape dou ori mai puternice. Aceste rezultate sunt cauzate de traficul rutier dar i de surse ocazionale, precum alarmele auto, ltratul cinilor sau lucrul pe un antier. n zilele noastre, poate este extreme de greu c Bucuretiul s devin o capital linitit. Zi de zi devine din ce n ce mai aglomerat i face ca zgomotul s devin insuportabil. Zgomotul ar putea fi redus dac locuitorii oraului ar nlocui autoturismele cu bicicletele, cu mersul pe jos sau cu transportul n comun.

7. BIBLIOGRAFIE

1. Darabon Al., Costin A., Poluarea sonor i civilizaia contemporan, Ed.Tehnic, Bucureti, 1982; 2. Ene George , Poluarea fonica in Bucuresti, 2010, http://www.unibuc.ro; consultat in Noiembrie 2011 3. http://www.frontnews.ro, consultat in Noiembrie 2011 4. http://www.telem.ro , consultat in Noiembire 2011 5. http://www.wikipedia.ro, consultat in Noiembrie 2011