Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA FACULTATEA DE CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI

REFERAT LA PROCESAREA DESEURILOR

INCINERAREA DESEURILOR

STUDENT: POP OANA-LAVINIA IPMI, ANUL IV, GR 1B

2010

De-a lungul anilor descoperirile stiintifice au propulsat populatia, aceasta cunoscand o evolutie exponentiala datorita stiinei i tehnicii moderne, care au sporit nemsurat puterea omului, si au ridicat, n medie, nivelul de via de pretutindeni. Dar reversul civilizaiei industriale contemporane, al progresului material a fost i este cantitatea tot mai mare de deseuri generate. In ziua de azi deseul este o resursa economica si nu se pune problema sa ne debarasam pur si simplu de deseuri asa cum se facea pana acum. In ultimii ani contextual in care se face gestionarea deseurilor a evoluat foarte mult. Gospodarirea deseurilor,este una dintre dintre problemele majore de mediu. Odata ce un deseu a fost produs cea mai buna cale de a reduce sau de a elimina impactul sau negative asupra mediului este revalorificarea sa. Valorificarea poate urmari recuperarea de material sau recuperarea de energie.

1. Principiul gestiunii integrate a deseurilor


De mentionat este faptul ca educarea populatiei joaca un rol cheie in gestionarea deseurilor si ca nu se poate atinge nici un obiectiv fara participarea acesteia. a.Principiul 4R-V Deseurile contin intr-o proportie semnificativa materiale care au o valoare importanta importanta pe paita, cum ar fi: hartia, cartonul sau sticla. Gestiunea integrate a deseurilor permite ca toate aceste componente de mai sus sa fie considerate ca una singura,dar care se supune urmatoarelor prioritati(4R-V). Reducerea sursei permite minimizare tuturor efectelor nefaste asupra mediului care rezulta din eliminarea unui produs. Domeniul ambalajelor este cel mai propice pentru reducerea deseurilor. De asemnea,

se pot schimba anumite atitudini de viata pentru a produce mai putine deseuri. Refolosirea prelungeste viata utila a unui bun fara a se modifica starea lui originala. De exemplu: reumplerea recipientelor sau repararea diferitelor onbiecte stricate . Recuperarea consta in sortarea deseurilor pe categortii si depozitarea lor in recipiente sau in locuri destinate acestui lucru. Ea cuprinde de asemenea toate tehnicile care au ca scop recuperarea la maxim a materialelor. Reciclarea permite fabricarea unor noi produse prin transformarea produselor selectionate. Reciclarea depinde de existenta si dezvoltarea pietei pentru produsele recuperate si de acceptarea acestora de catre consumatori. Valorificarea asigura o refolosire a deseurilor ca susra energetica. Un exemplu de valorificare este captarea aburilor rezultati din procesul de incinerare a deseurilor, pentru producerea de electricitate sau pentru utilizarea lor ca sursa de caldura. b. Politici de gestiune a deseurilor Ministerul Mediului din Quebec (Canada) a lansat recent politica sa de gestiune integrate a deseurilor. Obiectivele teoretice ale acestei politici: - deoarece este mai logic sa se reutilizeze resursele decat sa se risipeasca si pentru a prelungii viata instalatiilor de eliminare a deseurilor, cantitatea de deseuri se va reduce cu 36%, iar volumul lor cu 50%. - pentru a asigura un mediu de calitate pentru locuitoriii din Quebec, metodele de eliminare a deseurilor trebuie sa fie adecvate si sigure. Politica Ministerului Mediului din Quebec se vrea a fi un program ambitios, in timp ce, in plan practic, nu exista bugete speciale pentru atingerea obiectivelor de reducere a deseurilor si nu sunt prevazute nici noi legi in acest sens. Principala lacuna a acestei politici este ca nu ofera

nici locuitorilor, nici intreprinderilor si municipalitatii metode concrete pentru realizarea acestor obiective, iar costurile sunt foarte ridicare.

2. Moduri de gestionare a deseurilor


a. Centrele de transbordare a deseurilor Centrele de transbordare vizeaza reducerea costurilor de transport a deseurilor intre locurile de colectare si centrele de eliminare sau de tratament. Deseurile se pot transborda , de exemplu, in vagoane feroviare. In timp ce deseurile tranziteaza aceste centre, se mai pot regasi alte activitati in acelasi spatiu: tranzitul colectei selective. b. Gropile sanitare Vom vorbi despre rolul pe care il joaca gropile sanitare in gestiunea integrate a deseurilor. In SUA majoritatea cantitatilor de deseu sunt ingropate, urmate in deaproape de un procentaj al celor reciclate, ultima categorie fiind a celor incinerate. Tousi se prevede o diminuare a numarului centrelor de ingropare in SUA. Principalele probleme care au dus la scaderea ponderii acestei metode de inlaturare a deseurilor sunt: - probleme de protectie a mediului asociate cu gropile sanitare; - riscurile de contaminare; - dificultatea infintarii de noi centre; - avantul noii politici 4R-V care favorizeaza ingroparea. Producerea biogazului este o alta problema. In afara de faptul ca genereaza un miros neplacut, biogazul provoaca explozii. Principalele amenajari intr-un centru de ingropare : - halda trebuie sa fie impermeabilizata cu geotextile si argile;

- halda trebuie sa dispuna de un sistem de captare a lixiviantului si de tratare a acestuia; - trebuie sa existe si un sistem de captare si tratare a biogazului; - pentru a ne asigura ca lixiviantl si biogazul nu scapa din halda trebuie sa existe un sistem de control. Este recomandat sa se efectueze o inspectie vizuala a tuturor deseurilor care intra in halda si sa se perceapa tarife speciale pentru cei care nu recicleaza anumite produse. O triere in balotii de desuri permite reducerea cantitatii de lixiviant format si cresterea capacitatii haldei. Chiar si haldele pot fi reciclate si transfornate in terenuri de golf, amfiteatre, depozite, parcuri, oglinzi de apa. In zilele noastre nu se mai vorbeste de incinerarea deseurilor ci de valorificarea lor. Nici nu se pune problema arderii deseurilor fara retinerea enegiei. In general este mai economic sa se produca electricitate, iar daca exista intreprinderi in zona se pot prodece aburi. Incineratorul din Quebec (Canada), de exemplu, vinde toata productia de aburi unei intreprinderi de hartie.

3. Elemente de strategie de management a deseurilor


Printre primele documente de politic sectorial elaborate de Comisia European se numr Strategia de Management a Deeurilor. Aceast strategie cuprinde o serie de recomandri referitoare la: - prevenirea generrii de deeuri prin mbuntirea tehnologiilor de fabricaie; - reciclarea i reutilizarea deeurilor; - optimizarea eliminrii finale a deeurilor; - reglementarea transportului deeurilor;

- aciuni de remediere a contaminrii produse ca urmare a gestionrii necorespunztoare a deeurilor. Analiznd relaia dezvoltare economic - mediu nconjurtor, se remarc cinci factori eseniali cu contribuii diferite la scderea sau creterea nivelului de degradare a mediului ambiant, inclusiv a resurselor naturale: - nivelul activitii economice sau mrimea economiei; - structura sectorial a economiei; - nivelul tehnologic existent; - cererea de reglementri n privina mediului; - politica i cheltuielile de conservare i protejare a mediului ambiant. Deoarece dezvoltarea economic reprezint o cauz principal a degradrii mediului, n virtutea principiului dezvoltrii durabile este necesar de a reconcilia obiectivul creterii competitivitii cu cel al protejrii mediului. Acest fapt este posibil, n acest sens Comisia Europei stabilind patru principii organizatorice pe care s se bazeze viitoarele iniiative n domeniul proteciei mediului: - predictibilitatea; - integrarea; - flexibilitatea; - raportul optim costuri efecte. Se apreciaz c fa de ncercarea de a identifica i remedia ceea ce s-a deteriorat este preferabil introducerea unor procese industriale nepoluante. Rspunsul societii umane la actuala criz ambiental ale crei componente de baz sunt suprapopularea, epuizarea resurselor i poluarea este dat de dezvoltarea durabil care se propune a fi modelul de dezvoltare a omenirii n viitor.

Aceasta trebuie s corespund necesitilor prezentului fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile necesiti. Obiectivul general al dezvoltrii durabile este de a gsi un optim al interaciunii dintre patru sisteme: - economic; - uman; - ambiental; - tehnologic.

4. Incinerarea deseurilor
Incinerarea deseurilor este cea mai raspandita metoda,fiind metoda cea mai directa si mai simpla.Majoritatea instalatiilor de tratare mai importante,sunt racordate la un sistem de recuperare a energiei. Recuperarea de energie inseama producerea de energie din deseuri menajere. Recuperarea de energie impune prezenta in vecinatatea instalatiei a unuia sau mai multor consumatori, care vor fi alimentati cu energie direct din procesul de incinerare, sau daca nu exista consumatori in apropiere este necesara instalarea unui sistem de producere a electricitatii. 4.1.Incinerarea Incinerare este un procedeu termic de eliminare a deseurilor solide prin care se reduce volumul si masa deseurilor solide urbane. Utilizarea incineratoarelor, combinata cu valorificarea energetica a deseurilor permite reducerea cantitatii de deseuri si recuperarea energiei continuta in deseuri in timp ce se controleaza cantitatea emisiilor de gaz provenite din procedeu. Principalele elemente ale unui sistem de incinerare sunt:

-incineratorul; -sistemul de recuperare a energiei; -sistemul de epurare al gazului. 4.2.Pocedeul incinerarii Principiile de baza ale unui incinerator sunt simple.Scopul este de a obtine o combustie complete a deseurilor solide. Produsele care rezulta dintr-un incinerator sunt: - Gazul; - Zgura (cenusa); - Vaporii; - Efluentii lichizi. Schema fluxului din figura de mai jos reprezinta modelul simplificat al unui incinerator de deseuri solide. In acest model, deseurile solide sunt descarcate intr-o fosa de depozitare. Alimentarea cuptorului se realizeaza cu ajutorul unui gratar (cleste, carlig). In interiorul cuptorului, aerul este injectat traversand patul de deseuri astfel incat se optimizeaza combustia.

Alegera tipului de incinerator este in mod obisnuit determinata numai de natura deseurilor solide. Totusi, deoarece natura deseurilor poate varia in cursul unui an, alegerea incineratorului se poate dovedii dificila. Au fost experimentate mai multe tehnici pentru obtinerea unei incinerari bine controlate, de aceea exista mai multe tipuri de incineratoare care permit o buna combustie. 4.3. Tipuri de incineratoare Incineratoarele se pot clasifica in urmatoarele categorii: - Cuptoare rotative;

- Cuptoare in strat fluidizat; - Cuptoare cu gratare mobile. A.Cuptoare rotative. Aceste sunt construite dintr-un tambur in care sunt introduse deseurile ce ard inaintand spre iesire sub actiunea rotativa a cuptorului.Aceasta rotatie permite un contact mai bun aer-combustibil prin bascularea neincetata a deseurilor. Acest tip de cuptoare este recomandat deseurilor cu putere calorifica redusa si in general pentru debite mici. In acest caz apar probleme cu etansarea. B.Cuptoare in strat fluidizat. Se caracterizeaza printr-o ardere in suspensie.Acest tip de cuptoare consta dintr-o incinta captusita cu caramida refractara, divizata in trei comprtimente suprapuse. Compartimentul de baza serveste ca plin de aer cald insuflat, al doile compartiment contine agregatele,nisipul si pietrisul care sunt tinute in suspensie prin aerul insuflat, iar al treile compartiment foloseste ca si camera de combustie. Agregatele cu o temperature de aproximativ 800C si mentinute in suspensie, intra in contact cu deseurile introduse prin partea superioara. C.Cuptoare cu gratare mobile. Tipul de incinerator cel mai raspandit este acela unde inaintarea deseurilor se face pe un plan inclinat mobil compus din gratare, lanturi, tambururi si bare care favorizeaza combustia prin amestecarea permanenta a deseurilor, lucru care permite ca aerul sa intre in contact cu deseurile. Intr-un astfel de sistem vom gasi intotdeauna: -un dispozitiv de alimentare cu deseuri; -un suport de combustie, care combina functia de avansare a deseurilor cu cea de extractive a zgurii;

-un dispozitiv. In toate instalatiile moderme vom gasi de asemenea o camera de combustie care este cuplata la recuperatorul de caldura; in general acest recuperator face corp comun cu camera de combustie. 4.4. Procedeul recuperarii energiei. Incineratorul degaja o mare cantitate de caldura recuperabila sub forma de vapori si de aceea se poate utilize cu diverse scopuri: -incalzirea podelelor; -producerea de apa calda; -conversia in energie mecanica cu ajutorul unei turbine; -conversia in energie electrica cu ajutorul unui turbo-alternator. Producerea de electricitate pornind de la vapori, poate in anumite cazuri sa asigure venituri substantiale, chiar mai mari decat veniturile obtinute din vanzarea vaporilor pentru incalzire, dar in alte cazuri se intampla tocmai invers. Evident, totul depinde de piata energetica locala, fiecare caz fiind unic. O alta aplicatie care prezinta interes este cea de cogenerare prin care se produce electricitate la un anumit nivel de putere, pentru ca in final sa se vanda vapori sub presiune. Aceasta aplicatie presupune utilizarea unei turbine cu extragere de vapori; in acest fel se poate optimiza productia energetica in functie de cel mai bun randament global al procesului. Producerea de electricitate pornind de la incinerarea deseurilor reclama o investitie initiala considerabila,din cauza presiunii nete ridicate care se cere. In general se admite ca, pentru a obtine conditii optime si randamente termodinamice bune pentru producerea de electricitate, vaporii trebuie sa aiba 60 bari si 375C.

Tinand cont de conditiile actuale de utilizare a vaporilor in turbine (turbine cu condensare sau turbine cu extragere de vapori), de eficacitatea ansamblului cuptor-cazan, precum si de puterea calorica inferioara a desurilor se poate stabili o regula de estimare a nivelului productiei electrice in zilele noastre cu ajutorul unui incinerator de deseuri solide. Aceasta regula stipuleaza ca, pornind de la deseuri cu compozitie tipica si de la un cuptor cazan care are un randament de 70% raportat la Pcl, este posibil sa se produca intre 500-700 kW /t/h. Aceasta estimare presupune utilizarea de echipamente cu capacitate integrala. In plus de notat este faptul ca ea se bazeaza pe puterea calorifica tipica deseurilor urbane nord-americane. Figurile a, b, c reprezinta scheme fluxului tehnologic de recuperare a energiei, cu ajutorul echipamentelor cazan-turbina. a.Sistem de turbine cu vapori - acest sistem este cel mai utilizat in producerea de electricitate:

Generator

Puterea electric

Combusti bil

Boile r

Turbina cu vapori

Incalzitor Condensa tor Pompa de alimentare a

b.Sistem de turbine cu gaz - necesita un combustibil lichid sau gazos, provenit de la procedee biologice sau de la piroliza.
Gaz comprimat Compresorul turbinei Combus gazo s Turbin a de gaz Aer Exhaustor

Camera de combusttie Generator Putere electrica

c.Sistem de motor cu combustie interna - utilizeaza pistoane alimentate cu combustibil lichid sau gazos, provenit din procedee termice sau biologice ale deseurilor solide:

Motor cu Combustie interna

Generator Putere electrica

Combustibil lichid sau gazos

a.Sistem de turbine cu vapori si boiler

Abur Generat or

Turbina cu vapori Combust ibil Boile r

Putere electri ca

Abur pt proces Condensat de la proces

b.Sistem de turbine cu gaz si boiler


Abur Boiler

Turbina cu gaz

Condensat de la proces

Putere electrica Combustibil gazos

c.Sistem de motor cu combustie interna si boiler


Schimbator de caldura

Apa fierbinte spre proces Apa rece de la proces

Motor cu combustie interna Genera yor

Boiler

Abur spre proces

Putere electrica

Condensat de la proces

4.5. Conceptia incineratorului Inca din etapa de conceptie trebuie luate masuri pentru ca incineratorul sad ea un randament de cimbustie satisfacator. Pentru aceasta trebuie obtinuta o combinatie acceptabila intre conditiile de temperatura, timpul de sttionare si amestecul de gar in zona de combustie. Caldura produsa in zona de combustie depinde de puterea calorifica a deseurilor si a combustibilului de rezerva, de tipul incineratorului, de aportul de aer, de mentinerea unui randament optim de combustie. Temperaturile reale obtinute depind de piederile termice. Acestea se pot produce: - prin conductie (transferul de caldura prin peretele incineratorului); - prin radiatie si convectie(pierderi la inaltime); - pierderile de caldura prin convective pot avea loc si prin evacuarea produsilor de combustie si la reincalzirea amestecului aer-combustibil, in functie de cantitatea de aer in exces si de viteza cu care energia continuta in combustibil este eliminata.

Cu cat viteza de combustie creste, creste si temperatura, totusi temperatura maximala care se poate obtine intr-un sistem este limitata de materialele utilizate pentru construirea incineratorului. Pentru ca combustia sa fie eficienta, intr-o anumita masura si pentru ca temperatura sistemului sa fie cea potrivita trebuie ca, combustibilul sa fie bine amestecat in incinerator. Cunoscand natura variabila a deseurilor solide, este practic imposibil sa se efectueze o incinerare cu o cantitate stoichiometrica de aer. Timpul de stationare este perioada necesara pentru o amestecare profunda a aerului si a combustibilului, acesta constituind si un parametru crucial. De asemenea volumul incineratorului trebuie sa fie sufficient de mare pentru a permite gazului si combustibilului sa se amestece si sa arda complet. Normele de conceptie recomandate pentru incineratoarele de deseuri neconditionate raspund cerintelor actuale si trebuie aduse la current pe masura ce tehnologia va evolua. Daca de exemplu intr-o instalatie data se poate obtine aceeasi eficacitate de combustie la o temperature mai mica de 1000 grade Celsius, se poate defini o noua temperature minimala pentru sistemul in discutie.

5.Incinerarea deseurilor toxice


Dependenta societatii moderne de materiale sintetice a generat in mod inevitabil o inpresionanta productiede deseuri toxice.La depozitarea unor astfel de deseuri apar problem legate de contaminarea apelor de suprafata si a panzei fratice. Prin urmare o gospodarire responsabila a acestor deseuri este imperioasa cand se pune problema eliminarii lor. Actualmente se opteaza din ce in ce mai mult pentru incinerare ca metoda de eliminare. Este insa adevarat ca instalatiile de incinerare

concepute necorespunzator si care sunt exploatate inadecvat pot prezenta un pericol real pentru mediu si pentru sanatatea populatiei. Principalele problem legate de incinerarea deseurilor periculoase au in vedere natura,forma si continutul materialelor eliminate. Compusii de baza care se iau in calcul la elaborarea normelor in materie de incinerare a deseurilor periculoase: a.Gazele acide: acid clorhidric,acid fluorhidric,acici de azot,acizi de sulf; b.Metale: arsen,beriliu,cadmiu,crom, cupru, mercur, argint, aluminiu, nichel, plumb; c.Compusi organic: clor-benzenii, p$oliclorurile de bifenil, hidrocarburi aromatice policiclice, clorofenoli, dibenzo-para-dioxine policlorurate.

6. Tehnici de incinerare a deseurilor periculoase


Conceptia si proiectarea unei instalatii de incinerare depinde de tipul deseurilor si provenienta lor. Pe terenul unei societati de produse chimice, ce genereaza deseuri de un anumit tip, poate fi instalat un incinerator specializat. Tratarea deseurilor generate de o gama extinsa de procese trebuie sa fie realizata intr-un sistem complex de monitorizare. Prepararea si manipularea deseurilor: Deseurile lichide sunt de obicei amestecate apoi sunt pompate si injectate in camera de combustie cu ajutorul unor duze sau a arzatorelor cu evaporare. Namolurile sunt antrenate prin intermediul pompelor,catre ajutaje,care injecteaza materialele in camera de ardere. Ajutajele sunt de obicei racite cu apa. Deseuri solide pot obtine o ardere mai buna daca sunt maruntite uniform. In unele cazuri deseurile solide sunt amestecate cu un lichid pentru a fi transformate sub forma unui namol fluid.