Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA ,,LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT,, SIMION BARNUTIU SPECIALIZAREA: DREPT


DEPARTAMENTUL I.D.

- REFERAT

ISTORIA DREPTULUI ROMANESC

STUDENT ANUL I GINTAGAN GABRIEL HUNEDOARA 2009

EVOLUTIA CASATORIEI SI FAMILIEI IN ISTORIA DREPTULUI ROMANESC

Societatea dacica si familia


Ca institutie ,casatoria a aparut cu mult timp inaintea crestinismului dainuind pina in zilele noastre sub alte aspecte. In societatea dacica casatoria era un eveniment unic prin importanta sa si avea la baza uniunea dintre un barbat si o femeie. Familia era considerata ca fiind temelia societatii, ea devenind element de stabilitate sociala iar relatiile din cadrul ei dau tonul relatiilor din societate. Stabilitatea cuplului determina stabilitatea societatii. Dar sa purcedem la drum in istorie si sa vedem izvoarele scrise . In societate dacilor tipul de familie a cunoscut o evolutie trecand de la casatoria pe grupe la casatoria pereche. In epoca statala femeia era cumparata de barbat la licitatie ,oferind pretul in functie de frumusetea ei si de cinstea ei. Societatea a evoluat cu timpul de la matriarhat la aparitia gintei patriarhale si incepe sa aseze accentul pe barbat ca centru al familiei dacice, dar pastreaza poligamia ca linie directoare pentru casatorii. Barbatul fiind stalpul societatii avea un statut superior fata de sotie iar in cele ce urmeaza ea va locui sub acoperisul acestuia . Pornind de la aceasta ierarhizare, si a statutului femeii inferior exista obiceiul ca sotia sa fie ucisa la moartea sotului si pedepsita cu moartea daca se demonstra infaptuirea adulterului de catre sotie. Nu au fost uitate nici femeile urate ,acestea fiind obligate sa isi cumpere un sot. Astfel cu, cresterea proprietatii private si transformarile din sistemul succesoral, familile monogame au inceput sa castige teren. Acest fapt este atestat de scrierile lui Horatiu si de doua pretioase documente, columna lui Traian si monumentul de la Adamclisi, unde barbatii geto-daci sant infatisati cu cate o singura femeie.

Societatea dacica dupa cucerirea romana


In Dacia-Romana normele juridice care reglementau familia si casatoria erau diferite in functie de statutul juridic al persoanei. Numai cetatenii romani aveau jus connubii acel drept recunoscut unei persoane de a incheia o casatorie valabila conform cu ius civile. Adica numai casatoriile incheiate intre cetatenii romani erau considerate legitime de catre dreptul roman. Diplomele militare acordate confereau acordul de a se putea casatorii cu peregrinele sau latinele si mai mult dreptul, de a avea cetatenie. In urma casatoriei barbatul avea titlul de sef al familiei (pater familia) iar copilul care rezulta dintr-o casatorie cu mama (peregrin) va avea statutul de juridic de peregrin. Legat de familie existau institutii functionale ca: tutela, curatela ,adoptia.

Evolutia familiei tip zadruga


In perioada de dupa retragerea aureliana exista acea familie sud-slava de tip zadruga, care era formata in comunitati rurale istorice din zece ,douazeci de familii mici inrudite de sange. Aceste familii aveau in comun banii, proprietatile cit si alte bunuri pe care le administrau batrinii familiei. Toate acestea pentru ca nevoile fiecrui membru sa fie asigurate. Deoarece zadruga se baza pe un sistem patrilocal, atunci cand o fat se casatorea, ea pleca de la prini si se alatura soului ei formand o noua gospodarie. Astfel se facea trecerea catre familia mica patrilocala si patrilineara . Institutiile religioase, si anume Biserica Ortodoxa a introdus taina cununiei ca ritual al casatoriei iar consimtamintul tinerilor de a-si unii destinele a devenit o practica obijnuita.

Evul mediu si familia romaneasca


Perioada secolelor XIXVI ,poate fi studiat, spre deosebire de epocile anterioare, n primul rind prin intermediul izvoarelor scrise. Contribuia arheologiei, chiar i dincolo de cunoaterea culturii materiale medievale, rmane esenial, completand sau chiar rectificand informaiile oferite de documentele scrise. In evul mediu dezvoltat familia romaneasca si-a pastrat caracterul patrilocal si patrilinear. Caracterul patrilocal are o insemnatate deosebita deoarece femeia isi urmeaza barbatul la noul camin ,iar patrilinear este important pentru ca se stabileste descendenta pe linie masculina a urmasilor. Totodata membrii familiei se casatoreau si trebuiau sa plece de la casa parinteasca, lasand celui mai mic dintre frati gospodaria iar el la randul sau trebuia sa contribuie la constructia caselor fratilor mai mari avand grija de parinti (principiul ultimogeniturii). Pentru a avea loc o casatorie ,trebuia respectate canoanele bisericesti care prevedeau respectarea anumitor incompatibilitati de neam acestea mergand pina la al 8-lea grad de rudenie sau existenta unei casatorii anterioare. Inainte de ncheierea cstoriei putea s aib loc logodna (numit ncredinare), care presupunea o arvun i ritualuri specifice care avea valoarea unei promisiuni de cstorie. Ruperea logodnei determina plata unei despgubiri pentru neancheierea cstoriei i consta de cele mai multe ori n restituirea dublului arvunei primite la ncheierea logodnei. Pin la ncheierea cstoriei, logodnicii obinuiau s se viziteze (vederea n fiin), s discute planurile de viitor (urmarea de vorb). Raporturile intime erau prohibite pan la dobindirea strii de cstorit. Mirajul unirii celor doi tineri trebuia validat de catre biserica iar fata de obste se realiza prin Sarbatoarea nuntii in final se emitea o dota. Interesant era cazul in care ginerele mergea la casa socrului sau a sotiei ,acesta cobora de pe scara sociala iar identificarea se va face punind in evidenta numele femeii ex: Mihai al Mariei. Se observa o oarecare tendinta de egalizare a drepturilor femeii in privinta exercitarii puterii parintesti cit si a invocarii divortului dar in realitate avea o pozitie inferioara in familie. Tot despre desfacerea casatoriei se putea vorbi si atunci cind unul din soti deceda sau comitea fapte imorale menite sa afecteze docmele crestine.

Familia Transilvaneana
Evolutia familiei nu difera foarte mult fata de perioada anterioara. Casatoria are la baza logodna tinerilor la care se face schimbul de inele si se dadea arvuna. Odata cu crestinarea locuitorilor biserica avea un rol important deoarece savarsea sfanta taina a cununiei iar acceptul tinerilor era deja inclus in ritual. Neacordarea de catre parinti a consimtamintului de a se casatorii era urmat de fuga tinerilor . De mare importanta era averea tinerilor ,astfel fata trebuia sa aduca din partea parintilor sau a fratilor un aport de zestre. Biserica ortodoxa a mai adaugat pe langa oprelistile existente ca: nevarstnicia ,rudenia,casatoria anterioara si pe cele de calugar sau neapartenenta la aceasi relige .In cazul in care sotul deceda , bunurile erau pastrate in cadrul familiei impartindu-se egal baietilor iar fetele doar din cota evaluata in bani. Baietii aveau prioritate la impartirea bunurilor ,iar sotia acestuia primea o parte din bunurile comune pentru indeplinirea datoriilor conjugale (dotalinium).

Moldova si Tara romaneasca


Ca si in Transilvania institutia casatoriei nu a suferit prea multe schimbari in sistemul normativ cutumiar. Aici capacitatea femeii la viata publica era exclusa iar din punct de vedere juridic foarte limitata. n concepia romaneasc, ca de altfel la alte popoare, cstoria era o component a ciclului vieii, obligatorie asemenea morii. Din punct de vedere juridic, cstoria era reglementat de regulile canonice ortodoxe. Considerat o Tain (sacramentum), cstoria cdea sub incidena legii bisericeti care de altfel reglementa toate raporturile familiale. Cstoria se ncheia, sub influena Bisericii, de regul pe via. n conformitate cu nvtura cretin, doar prima cununie este o tain. Familia romaneasc a prezentat o deplin unitate de regim juridic n toate provinciile istorice datorit aplicrii acelorai norme, cuprinse n nomocanoanele i pravilele pe care Biserica Ortodox din toate aceste provincii le-a folosit pentru reglementarea problemelor legate de viaa de familie. ncheierea unei cstorii n prezena impedimentelor era sancionat cu anularea cstoriei. Necercetarea strii viitorilor soi i a eventualelor impedimente conducea la sancionarea clericului prin normele n materie cu o pedeaps variabila n funcie de gravitatea consecinelor unei astfel de casatorii, anume, de la banala amend pin la pedeapsa caterisirii (excluderii din cler) sacerdotului. Impedimentele la cstorie se mpart n mai multe categorii, n funcie de obiectul lor. O prim categorie are n vedere gradul de nrudire al viitorilor soi, existind prin urmare impedimente ca rudenia natural sau rudenia spiritual, starea bisericeasc, cstoria a patra, consimmantul prinilor, religia, etnia.

MODERNIZAREA DREPTULUI CIVIL Cele mai spectaculoase transformri sunt cele din plan politic i instituional, care se concretizeaz n reforme legislative i administrative, n formarea unor structuri politice moderne, structuri democratice i constituionale asemntoare cu cele din statele dezvoltate europene. n perioada 1864-1866, domnitorul Unirii a nfptuit marile reforme politice a modernizat legislaia, pe toate planurile, urmrind consolidarea sistemului instituional i reorganizarea administrativ a rii, nzestrarea rii cu norme juridice i instituii democratice, similare statelor europene dezvoltate. Astfel, au fost adoptate Legea instruciunii publice, Codul penal i Codul de procedur penal, Codul civil i Codul de procedur civil, Legea pentru organizarea judectoreasc, Legea pentru organizarea puterii armate, Legea pentru instituirea consiliului permanent al instruciunii publice, numeroase alte legi, i reglementri ce priveau organizarea grzii civile, introducerea sistemului metric de msuri i greuti, nfiinarea Camerelor de Comer, a Casei de Depuneri i Consemnaiuni, proclamarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Romane, exproprierea pentru cauz de utilitate public i multe altele. Tot codul civil de la 1864 reglementeaz i regimul dotal care se referea la zestrea adus de femeie n cstorie. Bunurile aduse drept zestre sau dot erau administrate de brbat n temeiul unei convenii matrimoniale dotale, femeia neputand nstrina bunurile aduse ca zestre n cstorie decit cu acordul brbatului i numai cele mobile. Bunurile care nu erau constituite n dot dar care erau aduse de femeie n cstorie erau administrate de ea avand i un drept de folosin i dispoziie asupra lor, adic le putea nstrina, distruge, etc. Codul familiei intrat n vigoare n anul 1954 a abrogat regimul legal al separaiei de bunuri instituind comunitatea matrimonial de bunuri bazat pe proprietatea comun n devlmie, adic o stare de indiviziune sui generis, fr s fie determinate cotele pri ale fiecruia dintre soi. Articolul 30 din actualul cod al familiei prevede c bunurile dobindite n timpul cstoriei de oricare dintre soi sunt de la data dobindirii lor bunuri comune ale soilor. Legea consider comunitatea de bunuri drept un efect legal al cstoriei. De aceea exist o prezumie legal, o presupunere prevzut de lege c din momentul ncheierii cstoriei i pin la desfacerea ei toate bunurile dobindite de soi au caracterul de bunuri comune, ambii soi avind o contribuie egal i direct din veniturile realizate din munc de ambii soi sau dac numai soul realizeaz venituri, munca femeii n gospodrie i pentru creterea copiilor este echivalent cu veniturile soului. De aceea legea consider c au contribuii egale. Pentru a rsturna aceast prezumie de comunitate trebuie solicitat mprirea bunurilor comune urmand ca prin instan s se stabileasc partea de contribuie a fiecrui so la dobindirea fiecrui bun. Regimul comunitii de bunuri impune o singur condiie pentru ca bunul dobindit s primeasc caracterul de bun comun i anume calitatea de so n momentul dobandirii, duce la concluzia c este suficient sau indiferent dac n actul de dobindire figureaz numai unul dintre soi pentru c bunul dobandit n timpul cstoriei se presupune din capul locului c este bun comun. Desigur c aa cum am artat anterior prezumia comunitii de bunuri poate fi rsturnat, fcindu-se dovada c bunul are caracterul de bun propriu. Sunt considerate bunuri proprii ale fiecrui so de exemplu: bunurile dobandite naintea ncheierii cstoriei, bunurile dobandite prin motenire, cele primite cu titlu de premiu sau recompens, proiectele de invenii i inovaii, valoarea de nlocuire a unui bun propriu vandut n timpul cstoriei etc.

Casatoria si familia astazi


Astzi, cstoria este definit ca uniunea liber consimit dintre brbat i femeie, ncheiat n concordan cu dispoziiile legale, n scopul ntemeierii unei familii i reglementat de normele imperative ale legii. n zilele noastre, pentru ncheierea unei cstorii, legiuitorul a prevzut necesitatea ndeplinirii anumitor condiii de fond, precum i respectarea unor condiii de form, dup cum n prezena anumitor mprejurri, expres determinate, a interzis ncheierea cstoriei. Codul familiei prevede, n mod expres, trei condiii de fond la ncheierea cstoriei: varsta matrimonial (art. 4 C. fam); comunicarea strii sntii (art. 10 C. fam) i consimmantul viitorilor soi (art. 16 C. fam). Totusi n Romania, ca n toate societile n curs de dezvoltare, familia a suportat profunde transformri: de la extinderea coabitrii celibatului, la diminuarea rolului prinilor n cstoria tinerilor, la scderea natalitii si pin la creterea divorului. Trecerea la economia de pia a pus familia romaneasc n faa unor situaii noi, ntre care cele mai grele sunt cele legate de omaj i srcie, i poate aa se explic scderea continu a natalitii, dac inem cont de faptul c i lipsa locuinelor ngreuneaz situaia tinerilor de a-i ntemeia o familie i afecteaz n mod direct calitatea vieii. Importul unor modele considerate occidentale, au dus la apariia, n ultima vreme, a unei mari diversiti de modele familiale i stiluri de viaa noi, dei nc reduse fa de modelul nostru tradiional, romanesc, de nucleu familial. Aceste noi stiluri de via submineaz stabilitatea familiei nsi. In final as dorii sa reamintesc legile
care stau la baza familiei moderne : Art. 3 Numai casatoria incheiata in fata delegatului de stare civila da nastere drepturilor si obligatiilor de soti prevazute in prezentul cod. Art. 4 Barbatul se poate casatori numai daca a implinit varsta de optsprezece ani, iar femeia numai daca a implinit saisprezece ani. Cu toate acestea, pentru motive temeinice, se poate incuviinta casatoria femeii care a implinit cincisprezece ani. Incuviintarea se poate da de Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucuresti sau al judetului in cuprinsul caruia isi are domiciliul femeia si numai in temeiul unui aviz dat de un medic oficial Art. 5 Este oprit sa se casatoreasca barbatul care este casatorit sau femeia care este casatorita. Art. 6 Este oprita casatoria intre rudele in linie dreapta, precum si intre cele in linie colaterala pana la al patrulea grad inclusiv. Pentru motive temeinice, casatoria intre rudele in linie colaterala de gradul al patrulea poate fi incuviintata de Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucuresti sau al judetului in cuprinsul caruia cel care cere aceasta incuviintare isi are domiciliul. Art. 7 Este oprita casatoria: a) intre cel care infiaza sau ascendentii lui, de o parte, si cel infiat ori descendentii acestuia, de alta; b) intre copiii celui care infiaza, de o parte, si cel infiat sau copiii acestuia, de alta; c) intre cei infiati de aceeasi persoana. Pentru motive temeinice, casatoria intre persoanele prevazute la lit. b) si c) de mai sus poate fi incuviintata potrivit dispozitiilor art. 6 alin. 2.

Art. 8 In timpul tutelei, casatoria este oprita intre tutore si persoana minora ce se afla sub tutela sa. Art. 9 Este oprit sa se casatoreasca alienatul mintal, debilul mintal, precum si cel care este lipsit vremelnic de facultatile mintale, cat timp nu are discernamantul faptelor sale. Art. 10 Casatoria nu se va incheia daca viitorii soti nu declara ca si-au comunicat reciproc starea sanatatii lor. In cazul in care, prin lege speciala, este oprita casatoria celor suferinzi de anumite boli, se vor aplica dispozitiile acelei legi. Art. 11 Casatoria se incheie in fata delegatului de stare civila al Consiliului popular al comunei, orasului, municipiului sau sectorului municipiului Bucuresti, in cuprinsul caruia se afla domiciliul sau resedinta oricaruia dintre viitorii soti. Art. 12 Cei care vor sa se casatoreasca vor face, personal, declaratia de casatorie le serviciul de stare civila la care urmeaza a se incheia casatoria. Daca unul dintre viitorii soti nu se afla in localitatea unde urmeaza a se incheia casatoria, el va putea face declaratia de casatorie in localitatea unde se afla, la serviciul de stare civila, care o va transmite, din oficiu si fara intarziere, serviciului de stare civila competent pentru incheierea casatoriei. Art. 13 In declaratia de casatorie, viitorii soti vor arata ca nu exista nici o piedica legala la casatorie. Odata cu declaratia de casatorie, ei vor prezenta dovezile cerute de lege. Art. 14 Orice persoana poate face opunere la casatorie, daca exista o piedica legala ori daca alte cerinte ale legii nu sunt indeplinite. Opunerea la casatorie se va face numai in scris, cu aratarea dovezilor pe care ea se intemeiaza. Art. 15 Delegatul de stare civila va refuza sa constate incheierea casatoriei daca, in temeiul verificarilor ce este dator sa faca, al opunerilor primite sau al informatiilor ce are, gaseste ca cerintele legii nu sunt indeplinite. Art. 16 Casatoria se incheie prin consimtamantul viitorilor soti. Acestia sunt obligati sa fie prezenti impreuna, insotiti de doi martori, la sediul primariei, pentru a-si da consimtamantul personal si in mod public in fata ofiterului de stare civila. Cu toate acestea, in cazurile aratate de legea speciala, delegatul de stare civila va putea incheia casatoria si in afara sediului serviciului de stare civila, cu respectarea conditiilor prevazute in alin. 1. Art. 17 Ofiterul de stare civila, luand consitamantul viitorilor soti, va intocmi, de indata, in registrul actelor de stare civila, actul de casatorie, care se semneaza de catre soti, de cei doi martori si de catre ofiterul de stare civila Art. 18 Casatoria nu poate fi dovedita decat prin certificatul de casatorie, eliberat pe baza actului intocmit in registrul actelor de stare civila. Bibliografie: Istoria Dreptului Romanesc -Conf.univ.dr. Manuel GUAN Istoria familiei - Constantin Erbiceanu Codul familiei - http://www.dreptonline.ro/legislatie/codul_familiei.php Friedrich Engels - Originea familiei, a proprietii private i a statului