Sunteți pe pagina 1din 40

Tema: Supremaia constituiei. ? Noiune supremaie a constituiei ? Garaniile juridice ale supremaiei ? Noiune de control al constitualitaii legilor ?

Modele de justitie constituionala ? Formele de control al constitutionalitaii legilor ? Organele competente in exercitarea controlului constutualitatii legilor. Supremaiea constituiei este o calitate de superioritate in comparatie de restu actelor normative din sistemul de drept al statuui (RM).Supremaia nu este o declarative abstract dar se manifesta foarte concret prin 3 domenii: 1.suprematie juridical (conform prevedrilor articolui 7 din constituia Republicii Moldova , ea este declarat legea suprem si dac exist divirgene dintre constituie si alte acte normative atunci se va modifica nu constituia dar restul legilor s se alenieze constituiei.Orice prevedere care contravine constituiei este declarata nul. 2. Supremaie material(constituia fiind lege suprem reglementeaza nu oarecare relatii sociale dar numai cele mai importante numite fundamentale din domeniul meninerii, exercitarii puterii de stat si drepturile persoanei. 3.Suprematia formala (este o forma de de manifestare a constitutiei si se refera la procedura de adoptare si revizuire, modificare.) Constitutia este superioara de alte acte deoarece :1. Reglementeaz cele mai importante relatii n societate, 2. Este un program al naiunii , 3. Este un etalon un barometru deoarece restul normelor se aliniaz cu constituie astfel se asigura o armonie in sistemul de drept. II. Prin garantii juridice sunt niste procedee mecanizme juridice chemate s asigure superioritatea constituiei .Constituia se autoprotejeaz coninnd n coninutul ei cuprinznd n text aceste garanii juridice: 1.ndatorirea fundamental de a respecta constituia, Articolul 55 stimuleaza ca fiecare persoana cu buna credin va respecta drepturile i ndatoririile. 2. Controlul general n respectarea constituiei -articolul 6 stabilind principiul separaiei puterilor prevede i colaborarea ntre ele ,iar n cadrul colaborrii puterilor se ateapta controlul unei puteri asupra altei puteri n respectarea constituiei.>daca preedintele incalc constituia mecanismele de asigurare a constituiei prin articolul 89, daca guvernul incalc constituia atunci articolul 106 i poate fi sancionat de parlament, dac parlamnetul adopt legii contrare constitutiei presedintele poate remite proiectul spre o noua examinare. 3.Controlul constitualitatii legilor. III. Controlul constitualitatii legilor- intelegem sub 2 acceptiuni: 1. Institutie juridical ca grupa de norme juridice din cadrul dreptului constitutional cuprinde toate normlele care reglementeaza instituirea curtii constitutionale, atributiile, activitatea de control + codul jurisdictiei cnstitunionale + legea cu privire la legea constitunionala. 2.Este activitatea statala institutionalizata specializata organizata in baza legii pentru verificarea conformitatii legilor in sensul larg cu constitutia. Notiunea de control al constitualitaii legilor este o activitate conform in care articolul 135 din C RM se pot verifica : actele si hotaririle parlamentului,
I.

hotaririle ordonante guvernului, decretele presedintelui, tratatele internationale . RM controlul constitualitatii legilor ca instituie juridica a aparut odata cu adoptarea constitutiei in 1994. IV. Modele de justitie constitutionala ce are 3 modele : 1. Modelul American>consta in actul de judecata incepind cu 1804 cazul lui Mary cu Madison.Instanta de judecata solutionind un caz penal sau civil concomitent pot efectua controlul legii care convoca conflictul, cu constitutia, pot verifica legea cu constitutia dar partea unui litigiu poate solicita verificare instantei. 2. Modelul Marii Britanii> consta monopului acestui control este detinut de o istanta judecatoreasca suprema adica nu toate instantele judecatoresi pot efectua acest control.3.Modelul European>este exercitat de o autoritate special create in acest sens.Este un organ specializat in autorizarea controlului. Poate efectua controlul asupra oricarei norme. In RM este modelul European, dar aceasta autoritate a aparut cu adoptarea constitutiei in 1994. Curtea constitutional nu face parte nici din puterea legislativa, nici judecatoreasca, nici executive. V. Tipurile de control constitutional si deosebim mai multe tipuri de control: 1. In dependent de timp: a)controlul >apriori< inaintea intrarii in vigoare a actului normative, adica la faza de proiect. In relief acest tip de control este la proectul de revizuire a constitutiei.b) controlul >posterior< adica dup ace a intrat legea ea poate fi devizata in activitatea parlamentului.Criteriul in dependent de programul care efectueaza controlul. Controlul interior adica de acelasi organ care a adoptat actul normative.De exterior alt organ decit cel ligislativ.c) controlul difuz sau decentralizat, inseamna ca autoritatea care exercita controlul are ca functie de baza alta autoritate decit controlul constitualitatii legilor, iar controlul este exercitat dupa caz la necessitate aditinal functiei de baza.d) controlul centralizat sau specializat pentru ca este efectutat de o autoritate creata in acest sens. 2. In dependenta de forma deosebim: a)controlul concret cind se poate verifica conformitatea normei cu constitutia numai daca este un litigiu solutionat de instanta de judecata. b) controlul abstract ca norma poate fi verificata in afara oricarui litigiu. 3. Dupa forma stabilirii constitutie si implicit de nui prevazuta de constitutie ,dar reese din principiul regalitatii. 4. Dupa volum controlul : a)general se va asigura in urma respectarii intregii constitutii b)particular- se va putea verifica doar un anumit domeniu cum ar fi drepturile si libertatile fundamentale. 5. In dependenta de continutul controlului: a) controlul formal adica va verifica respectarea procedurii (de adoptare a legilor, a actelor, procedura de alegere a sefului statului.), respectarea anumitor proceduri stabilite de constitutie. B) controlul material se va verifica continutul normelor in raport cu continutul constitutiei. VI. Organele de stat in exercitarea controlului pot fi : 1. Opinia publica 2. Referendumul. 3.controlul politic. 4.Controlul judecatoresc 5. Controlul printr-un organ specializat si special creat.

TEMA :Simbolurile de stat sunt niste semne distinctivecare pastreaza si transmit informative privitoare despre originea etnica,evolutie, traditii si obiceiuri, aspiratii de viitor, dorinta de viitor a unui popor organizat in stat.Cel mai important symbol de pe flag este ACVILA ce este o pasare din specia rapitoare. Exista citeva legende c la curtea domneasca acvila era atribut de valoare, era indispensabila mai ales la vnatoare.Aceasta pasare se gaseste doar la inaltimi mari.Calitatile acestei pasari sunt descries ca aflinduse la inaltimi mari nu are dusmani si este o pasare libera.Acvila poseda in cioc o cruce. In ghiare detine ramura de maslin ce simbolizeaza prietenia si ospitalitatea . Sceptru reprezinta puterea si suveranitate. Scutul pe pieptul acvili este ca dovada ca sau efectuat multe lupte pentru suveranitate.Ulterior pe scut este un cap de BOUR. Roza cu 5 petale ce inseamna prietenia dintre popoarele a cinci continente. Steluta cu 8 raze este poporul ,concetatenii, insa cetatenii Rm pot fi de diferite etnii .Semiluna semnifica mesajul ca statul exista de mult timp are istorie si cunoaste o organizare si este in permanenta dezvoltare.

Acest regulament prevedea formarea statului administrative si adunarii obstesti care aveea atributii alegerea domnitorului. In 1888 a fost adoptata proclamatia de la Islas in urma caruia domnitorul urma nu numai sa fie ales de adunarea generala ,dar sa fie si responsabil in fata acestuia. Dupa revolutiile din 1848 in Moldova si Muntenia si tratatul de pace dintre Rusia i Turcia , adunrile obteti sunt nlocuite cu divanuri formate din boieri numii didoc. CONSTITUTIA ROMINIEI. Dupa unirea Moldovei cu Valahia intr-un stat unic Rominia o importanta etapa constitutional a avut loc adoptarea 1 constitutii in 1786, ea se baza pe modelul constitutiei Belgiene si a intrat in vigoare la 1 iulie 1866. Dupa structura era formata din 8 titluri care cuprindea 133 de articole. Aceste titluri prevedeau: despre teritoriul romaniei, despre finante, despre puterea armata, dispoZiti generale, despre rivizuirea constitutiei si despre dispozitii tranzitorii. Constitutia prevedea unele principia constitutionale cum ar fi: separatia puterilor, puterea legislative se efectua colectiv de catre domn si reprezentanta nationala care era impartita in camera deputatilor si senatiolor, puterea executive era exercitata de catre domn cu sprijinul ministrilor, puterea judecatoreasca era exercitata de catre curti tribunal si organe special. Tot odata constitutia prevedea garantarea drepturilor si libertatilor cetatenilor. Aceste drepturi puteau fi exercitate numai de cetatenii romni. Cetenia putea fi acordat numai cretinilor. COnstituia prevedea suprematia constitutiei in comparative cu alte acte, ea a suferit o serie de modificari, dar pentru acea perioada ea fiind socotita una dintre cele mai literare si democratice constitutii din Europa.

CONSTITUTIA ROMINIEI DIN 1923. La sfirsitul lunii marti 1923 a fost votata noua constitutie care cuprindea 8 titluri si 138 articole. COnstitutia prevedea declaratia de drepturi si libertati organizarea puterilor in stat, modalitati de revizuire a constitutiei.Printre drepturi se enumerau : 1. Libertatea cetatenilor la intruniri 2. Dreptul la 3. Libertatea individuala 4. Inviduabilitatea persoanei si a domiciliului 5. Dreptul la invatatura 6. Dreptul la constuionare 7. Dreptul de a allege si de a fi ales 111 Ca forma de guvernamint era monarhie constituional cu regim parlamentar, erau consfinite separaia puterilor n stat, puterea legislative era executata de rege si reprezentanta nationala. Puterea executive apartinea regeui si ministrilor, puterea judecatoreasca era condusa de instante judecatoresti in fruntea caruia era fruntea de casatie, e avind atributii si de controlul administrarii legilor.Constitutia prevedea principiul suprematiei legii, avind un character rigid , procedura de revizuire era una complexa, initiative apartinind tuturor ramurilor puterii. (constitutia din 1938) In 1938 regele carl II a emis o noua constitutie netinind seama de procedura de abordare si adoptare a noii constitutii si pe cale plebiscitara a fost adoptata noua constitutie din 1938. Sistemul parlamentar trece la un system autoritar unde regale concentreaza toate puterile. Separatia puterilor in stat sunt concentrate in minile regelui, el era titularul puterii legislative ,executive si judecatoresti. Reprentanta nationala alcatuita din camera deputatilor si senat era un simplu instrument in mina regelui.La 5 septebrie 1940 constitutia a fost suspendata si prn decret regal in august 1944 a fost restailita constitutia din 1923. CONSTITUTIILE SOCIALISTE. Constitutia republicii socialiste RASSM din 1925. La 10 mai 1925 congresul al 9-lea sovetului supreme din Ucraina a ntrit constituia RASSM i a introdus unele modificri n constituia Ucrainei. Aceasta constituie cuprindea 148 de puncte expuse n 7 capitole care reglamentau prevederi generale, organele supreme n stat, bugetul, stema si steagul si unele drepturi si libertati ai cetateanului. Aceasta constitutie consfintea prelegeri dictatura proritariatului ce era bazata pe clasa bazei muncitoare si a taranimii, rolulu de conducator fiind partidul communist. Avind un system unic de organizare administrative sovetica de deputati ai taranilor si armatei rosii. Constitutia RASSM din 1938, in baza renovarii constitutionale a URRS si adoptarea constitutiei din 1936 a constitutiei URRS din 1937 , la 6 ianuarie 1938 a fost adptata noua constitutie a RASSM care cuprindea 11 capitole si 144 de articole.Aceasta constitute nu realiza principiul separatiei puterilor, organelle statului erau impartite in categorii de subordonare, organul suprem fiind SOvietul SUprem organele locale erau sovetele rationale, orasenesti si stesti . Constitutia a produs dreptul de vot universal si egal exclusive secret. Drepturile cetatenilor se refereau la invatatura, asistenta sociala la asociere cu cei mai constienti se unesc in partidul communist. Libertatea socierii era limitata ca un singur partid

politic.Inafara de drepturi cetatenii avea indatoriri :executarea legilor, respectarea disciplinei de munca, stima fata de convetuirea sociala, pastrarea proprietatii socialiste. Constitutia RSSM din 1941, urmatoarea etapain evolutia constitutionala in RM se refera la formarea RSSM si adoptarea constitutiei din 1941.Trasaturile si princiipiile de baza se bazau pe constitutea URSS din 1936 a constitutiei Ucraine din 1937 cit si a constitutiilor RASSM din 1925 si 1938 . Aceasta constitutie practice nu se deosebea de alte constitutii socialiste. In constitutie erau reglamentate organizare sovetului supreme si prezitiul supreme avind puterii legislative si partial executive, sovietul comisarilor norodnici era guvernul. Justitia era infaptuita de judecatoria suprema A URSS i cele raionale de judecatoririle sociale, erau garantate unele drepturi la munc , odihn, asigurarea materiala la btrnee. ndatoriile se bazau pe ocrotirea societatii si obligaia militar a tinerilor de la 18 ani. Aceasta constituie nu prevedea pluralismul politic, separaia puterilor, supremamtia legii. CONSTITUTIA RSSM din 1978. Dupa adoptarea constitutiei URSS in 1977 cu trecerea la o etapa a socialismului dezvoltat , toate republicile unionale socialiste au adoptat o noua constitutie. LA 15 aprilie 1978 sovietul suprem al RSSM a votat unanim constituia din 1978. Ea avea urmatoarea structur: Preambul- 10 sectiuni care conineau 19 capitole si 172 de articole. 1 capitol declara c toat puterea n RASSM aparine poporului care exercita prin sovieetu lde deputati totnorodul. Sistemul economic constituie proprietatea socialista.Articolul 13 prevedea autoritatea personala se extinde asupra obiectelor de intrebuintare curenta , casa de locuit si economiile pornite din munca. Se pastrau sistemul sovetilor, judecatoriile puteau fi asistate de asisorii norodnici ,era prevazuta cetatenia dubla. Constitutia prevedea drepturi cum ar fi dreptul la odihna , invatatura, munca , dreptul la ocrotirea sanatatii, locuinta, dreptul de a participa la conducerea statului, de a depne plingeri impotriva persoanelor oficiale sau organelor de stat. ndatoriiri la pstrarea proprietaii socialiste si necesitati militare. ETAPA ACTUALA A CONSTITUTIEI din 1994 . La 29 iulie parlamentul RM a adoptat o noua constitutie care in termini de 3 zile a fost promulgate si a intrat in vigoare la 27 august 1994 din aceasta zi constitutia din URRS cu toate completrile si modificrile a fost abrobat. Coninutul normative al constituiei este structurat n capitole titluri si accepiuni. 1 titlu cuprinde principiu genereale referitoare la structura statului, forma republican de guvernamint fiind caracterizat ca un stat suvern independent unitary, indivizibil, democratic in care demnitatea omului drepturile i libertaile lui reprezint valori supreme i sunt garantate de stat. Titlul 2 garanteaza drepturile libertile i ndatorile fundamentale. Titlul 3 denumit autoritate public se refer la organizarea si competent puterii legislative a parlamentului. Un alt capitol reglementeaz institua efului statului, un alt capitol investitura si atribuiile guvernului. Capitolu 8 reglementeaza administratia publica si capitolul 9 reglamenteaza autoritatea judecatoreasca unde justitia se infaptuieste in numele legii prin curtea suprem de justiie ,curile de apel i judectorii. Titlul 4 numit economia naionala si finanele publice cuprinde norme referitoare la

economie, proprietate sistemul financiar, bugetul public, impozite si taxele statului. Titlul 5 curtea constituional fiind unicul organ specializat jurisdictional care prevede organizarea structura si atribuiile curtii constituionale. Titlul 6 prevede procedura i modul de revizuire a constituiei, art. 141 prevede subiecii de initiative. Titlul 7 dispoziii penale si tranzitorii prevedea abrogarea constitutiei din 1978 unele dispozitii tranzitorii ale parlamentului ale presedintelui guvernului, curti constitutionale si unele prevederi privind limbilor vorbite pe teritoriul RM. Constituia RM a suferit o serie de modificari peste 154 de articole cea mai eseniala fiind adoptarea a legii 115 din 5 iulie 2000 n urma careia eful statului este ales cu votul 3\5.

TEMA:Puterea de stat si separarea puterilor ? ? ? Notiunea de putere si constantele de stat Notiunea separatiilor puterilor de stat Reglamentarea constitutional a separatiei puterilor de stat

I. Putere- este o abilitate sau drept de o capacitate de a impune propria vointa sau de a exercita autoritatea asupra altora.Puterea poate fi de diferite tipuri: politica, legislative,judecatoreasca, etc.puterea desemneaa ansamblu sau sistemul relatiilor de putere constituite intr-o societate istoric determinate exprimind autoritatea de un individ sau un grup de indivizi pentru realizarea unui scop comun asumat de membrii colectivitatii sau impus acestuia.Raportul dintre putere si societate poate decurge prin diferite metode. Puterea in stat este o conditie a ordinii sociale ,iar libertatea si democratia sunt posibile doar intr-o asemenea ordine. In literature de specialitate sunt recunoscute urmatoarele constant ale puterii: caracterul de putere- este o forta efectiva de exprima si de a realize ca vointa obligatory pentru intreaga societate,2.puterea de stat-este o putere de constringere in realizarea vointei guvernantii apeleaza la un intreg system de mijloace in unile cazuri si la metode de constringere impotriva celor ce nu se supun sau incalca normele de drept.3. Caracterul social al puterii de stat- este puterea organizata a aparut ca o putere a fortei socialesi a fost folosita la protejarea si garantarea intereselor sociale. 4. Caracterul organizat al puterii- este puterea organizata de stat este si exista numai sub o forma a unui aparat, mecanizm sau autoritati legitime.5.Suveranitatea puterii de stat reprezinta suprematia si independent puterii in exprimarea si realizarea vointei guvernantilor ca vointa de stat. II. Separarea puterilor este un principiu fundamental major al democratiei moderne conform caruia puterea este distribuita intre cele 3 ramuri:puterea legislative,executive si judecatoreasca. Fiecare putere este localizata intr-o institutie separata ,iar cei ce o aplica sunt selectati prin diferite proceduri au diferite atributii si sunt independent unul fata de altii. Separatia nu inseamna izolare,

fiecare ramura a puterii participa la functionarea celelaltei puteri printr-un sistem de control si echilibrare reciproca a puterilor in stat. Teoria separatiei puterilor in stat a avut o enumita evolutie inceputul ei a fost ca o reactie impotriva monarhiei absolute.Monarhie absoluta ca o forma de guvernamint in care regale concentreaza in minele sale puterea suprema. Se considera ca teoria data a aparut in orice inrunduire statala unde exista 3 parti aceste parti sunt : adunarea generala- care delibera afacerile publice, cortul magistratilor-care erau functionari , corpul judiciar-care avea misiunea instituirea justitiei. Arisstotel descria diverse forme de autoritate statala dar nu stabilea nici o repartitie a functilor dintre aceste organe , el ar putea ca o persoana poate sa exercite in acelasi timp toate functii. Primul care a dat o formulare adoptarii moderne a separatiei puterilor de stat a fost flozoful englez JOHN LOCK unde in lucrarea sa in 1688 el distinge in staf 3 puteri :1 puterea legislative, executive si puterea federative- care poate incheia tratate de razboi. Intre aceste 3 puteri puterea suprema este cea ligislativa deoarece adopta norme generale obligatorii , puterea executive are un caracter limitat care este incredintat monarchic. JOHN LOCK nu mentioneaza puterea judecatoreasca ca o putere searata ci o considera o putere dependenta de cea legislative. Un alt filozof MONTESKIO dezvolta problema separatiei puterilor in stat unde in lucrarea sa mentioneaza ca in stat exista 3 puteri distincte : legislative, executive, judecatoreasca. Aceste 3 puteri trebuie atribuite unor organe separate si dependente intre ele. Aceasta teorie a stat la baza constitutiei USA si la constitutia altor state. La fel in declaratia franceza a dreptului omului si cetateanului din 26 august 1789. In articolul 16 orice societate in care declaratia drepturilor nu este aparata nu are constitutie, actual in forma sa moderna principiul separatiei puterilor in stat presupune exercitarea de catre stat a 3 functii principale:functia legislativa prin care se intelege elaborarea si adoptarea normelor genereal obligatorii destinate pentru reglamentarea relatilor sociale, functia executive- asigura aplicarea acestor norme cu inputernicirea statului care poate recurge la forta de constringere, functia jurisdictional- cuprinde autoritatea litigiilor aparute in societate in cadrul unor procedure publice si contradictorii. Fiecare din aceste functii ale statului sunt delegate prin nisteorgane distincte independente unul fata de altul:functia legislative prin parlament, functia executive- prin govern, functia jurisdictionala prin judecatorie. III. Reglamentarea constitutionala a separatilor puterilor. In constitutia RM sa proclamat expres separarea si colaborarea puterilor conform articolului 6 <<in Rm puterea legislative executive si judecatoreasca sint separate si colaboreaza in exercitarea prelogativelor si relative potrivit dispozitiilor constitutionale.Suveranitate nationala apartine poporului RM care o exercita in mod direct si prin organelle legislative,totodata prevederile constitutie constata echilibrul puterilor in stat cele 3 puteri se regasesc explicit in textul constitutie prin anumite capitole disticte, totodata constitutia prevede si raporturile dintre cele 3 puteriacordindui fiecarui un statut aparte. In constitutie inafara de separare si colaborare exista si mecanizmul a controlului reciproc care este reglamentat prin articolul 35 al constitutiei, orice act adoptat din una din puteri poate fi verificat in

conformitate cu constitutia prin intermediul curtii constitutionale care este o insitutie unica de jurisdictie fiind garantul separatiei puterilor in stat. TEMA: Statul i element constetutiv al statului I.Notiunea de stat II.natiunea , element consecutive al statului III.teritoriu element consecutive al statului IV.Puterea publica. Cuvintul stat provine din limba latina >status< care semnifica ceva, initial aceasta notiunea se folosea in forma de organizare a unor cetati.Stat este un system organizational care realizeaza in mod suveran conducerea unei societati detinind acest scop monopolul creerii cit si aplicarii dreptului. Statul are urmatoarele caracteristici: este o organizatie politica a societatii cu ajutorul careia se organizeaza conducerea societatii. Este organizatia care detine monopulul crearii si aplicarii dreptului. Este o organizatie care exercita puterea pe un anumit teritriu determinat a unei comunitati mari, este o organizatie politica a detinatorilor de stat care poate oblige vointa generala aplicind in unele cazuri forta de constringere. Puterea fiind legala aleasa prin procedure transparente si democratice Elementele care stau la baza instituirii unui stat sunt : natiunea unui popo, teritoriu si puterea publica. Lipsa unui element nu poate caracteriza statul. II. Populatia constituie dimensiunea democratic ,psihologica si spiritual a statului.Populatia care se afla pe un teritoriu determinat al statului si al supra careia nu se exercita puterea de stat. teritoriu fara populatie nu poate constitui un stat. Din populatia unui stat fac parte cetatenii sai, straini si apatrizi. Din aceste 3 categorii de persoane numa cetatenii sai se bucura si poseda de drepturile constitutionale si obligatiile prevazute de constitutie si alte legi.Cei ce asigura nucleul permanent al populatiei este natiunea. Natiunea este o comunitate umana formata istoric pe un teritoriu determinat care isi leaga trecutul,prezentul si viitorul si are unitati entice commune cum ar fi limba de comunicare, traditia, obiceiurile, cultura,religia si alte caracteristici entice. Natiunea este mai restrinsa ca populatia si este un produs indelungat process istoric avind comunitatea de origine tehnica.Elementele natiunii sunt: Rasa Limba de comunicare Traditiile istorice Interesele material si cultural Situatia demografica Nationalitatea reprezinta atit legatura individuala cu statul cit si leaga in acealasi timp divizii intre ele.Ea reprezinta apartenenta individuala la o natiune.Din punct de vedere a coraportului dintre stat si natiune statul se poate imparti in state nationale si multinationale. Statele nationale sunt acelea care populatia formeaza o

singura natiune denumirea caruia ei si o poarta. Sunt cazuri cind o singura natiune sta la baza mai multor state. Statele multinationale sunt statele a caror populatie este formata din mai multe natiuni vorbind limbi diferite avind culture si un trecut istoric diferit ce locuiesc intr-un singur stat. Cetatenia reprezinta legatura juridical a individului cu statul indifferent de nationalitate fiind membru al populatiei si natiunii. Minoritati nationale desemneaza un grup etnic numeric inferior populatiei care au caracteristici entice cum ar fi religia obiceiul limba de comunicare, locuid pe un anumit teritoriu in virtutea unor circumstante cum ar fi colonizarea teritoriala ,priconirea, stranutarea frontierelor au ramas in minoritate in propriul lor control. Grupuri entice desemneaza un gruo de indivizi care au la baza caracteristici dar in urma migratiei se auto circumsteaza, locuiesc in teritoriul altor state . In RM statul are ca fundament unitatea poporului RM ce garanteaza ca toti cetatenii Rm sunt legali in fata legii fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnitca, limba, sex, opinie,apartenenta politica, avere sau origine sociala. Statul recunoaste si garanteaza dreptul tuturor cetatenilor la pastrarea si exprimarea existentei entice, cultural , lingvistice si religioase. III.Teritoriu este dimensiunea materiala a statului este nu este o notiune geografica ci poarta un caracter politicsi juridic. Teritoriul statului este partea din blocul pamintesc ce cuprinde solul , subsolul,apele si coloana de aer deasupra solului is apelor, asupra caruia se exercita puterea de stat. In dreptul constitutional este recunoscut ca drept international pe teritoriul altor state. Sunt recunoscute aparatele aeriene, navele maritime pe care sunt elaborate simbolurii oficiale. Caracteristicile si functiile teritoriului sunt: teritoriul este un factor care permite situarea statului in spatiu fiind delimitate de alte state. Prin intermediul teritoriul statul sabileste cu legaturi cu cei care locuiesc avind acea calitate de apartenenta la stat. Teritoriul este simblolul si factorul de protective a ideii nationale. Elementele consecutive ale teritoriului sunt solul.Principalul element alcatuit din uscatul aflat sub suveranitatea statului ,subsolul care este alcatuit din stratul de desuptul solului si spatial acvatic a statului. In spatial acvatic intra:apele, riurile ,lacurile,vaile si marea teritoriala. In DC marea territorial marea inseamna fisia dea lungul litoralului in latime de 12mile maritime. Spatiul aerian este alcatuit din coloana de aer aflata deasupra teritoriul pina la spatial cosmic. Delimitarea teritoriului. Pentru a fixa in spatiu competent statala statul este delimitat de alte state prin frontier. Frontierele sunt niste linii reale sau imaginare trasate prn diferite puncte care delimiteaza pe globul pamintesc teritoriul statului, ele pot fi:ferestre maritime sau ferestre aeriene.La rindul sau se impart in orografice-care sunt trasate dea lungul reliefului. Frontierele fac parte din teritoriul statului si sunt inviolabile conform constitutiei RM teritoriul Rm este inalienabil. O alta importanta a teritoriului este organizarea administrative adica delimitarea teritoriului statului in unitati administrative unde pot fi aplicate prin ciclul descentralizarii si administrarea autonoma in interesele locale. In RM organizarea administrative teritoriala conform art. 110 din constitutie este organizat sub aspect administrative in sate , orase, raioane, si unitatea teritoriala autonoma, Orasele cu statut de municipiu. Satul este o unitate administrative teritoriala de baza care

reprezinta populatia rurala din teritoriul avind relatii economice si obiceiuri. Orasul este o unitate administrative teritoriala mai dezvolatata ca satul din punct de vedere economic si social cultural. In organizare administrative teritoreala putrea este autoritatile publice locale. IV.Autoritatea publica ca element al statului. CA orice societate indifferent de forma sa juridical trebuie sa aiba o conducere deaceea viata juridical a unui stat nu este insufficient pentru populatie.Puterea bulica sun institute care exemplifica functii ale guvernarii a unei auoritati asupra unui teritoriu avin legitimitatea aestei puteri si detinind monopolul creeri dreptului si monopolul aplicarii acestui drept, in caz contrar aplicind metode de constringere.Puterea publica este ansamblu organelor de stat care sunt organizate si formate in baza constituionale sau alte acte normative. Caracterile puterii de stat sunt : puterea de stat este o putere politica. Puterea de stat detine monopolul creeri si aplicarii drepturilor, puterea de stat este suverana, puterea de stat este ligitima. Conform constitutie suveranitate nationala apartine poporului Rm care exercita I mod direct si prin organelle sale representative in formele stabilite de constitutie. TEMA:Structura da stat I.Notiunea de structura de stat I. Structura de stat este organizarea politic-teritoriala a statului,inclusive statutul juridic politic al partilor lui component si principalele raporturi dintre organelle statale central si cele regionale .Problema structurii de stat sau a organizarii teritoriale a aparut odata cu aparitia statului si extinderea teritoriului .In literature de specialitate exista 2 forme principale ale structurii de stat:unitara si fiderativa.Deosebirea dintre acestea consta in faptul ca in cazul structurii unitare teritoriul este constituit din unitati administrative teritoriale. In cazul formei federative sunt constituite din state-subiecte ale statului federative. Fiecare dintre ele avind competent sa proprie in sistemul judiciar si executive. Formele structurii de stat nu depend de suprafata teritoriala sau de numarul de populatie, nici de regimul politic sau forma de guvernamint. II.Stat unitar se considera cea mai raspindita forma a structurii de stat stat unitary este o singura natiune statala pe un teritoriu delimitat de frontier si are urmatoarele caracteristici de baza .Este un system unic al organelor supreme .O singura constitutie un unic system legislative. Un system judiciar bazat pe norme ale sistemului material si social. Impartirea teritoriala in unitati administrative teritoriale in care sunt organizate administratii publice locale prin alegeri. Descentralizarnelor organelor central de cele locale . O cetatenie unica. Structura unitara a statului este conditionata de piata unica de amenajarea teritoriala , in unelecazuri de numarul populatiei si centralizarea puterii. In dependenta de forma decontrol al pterii central asupra administrarii locale se clasifica in state centralizate si descentralizate. Statele unitare descentralizate se caracterizeaza prin delimitarea constitutional a atributiilor puterii central fata de puterile locale in tertoriu. Sunt state unde unele regiuni au statute special financiara de securitate ce intra in atributiile sale proprii. Majoritatea statelor europene au un statut de state unitare.

RM este un stat unitar suveran si dependent si indevizibil conform articolului 1 din constitutie. Statul federative ,aceasta forma a structurii de stat este mai putin raspindita decit forma unitara ea provine din limba latina >foedus< ce inseamna libera. Federatia este constituita din mai multe state member din limitele si conditiile a constitutiei federative ce transfera o parte din nationalitatea sa in favoarea statului federative compus.Caracteristicile statului federativ sunt : federatia este constituita din unitati statale din care subiectele ei au un cerc imputernicit propriu . Subiectele federatiei nu sunt state in sensul propriu al cuvintului dar este formata formal in unele federatii. Existenta cadrului public a organelor legislative executive si judecatoresti la nivel statal si nivel cu federatia. Existenta cadrului dublu legislative inclusiv al constitutiei. Parlament federal care membrii sai sunt reprezentantii subiectului federatiei. Statele federative sunt subiecte de drept international, iar subiectii federatiei sunt doare subiectii de nivel intern. In dependenta de structura camerilor legislative superioare intilnim federatii simetrice si federatii asimetrice. Federatii simetrice sunt acele state in care numarul reprezentantilor din fiecare subiect al federatiei sunt legali prin camera legislative. Federatiile asimetrice sunt acele state unde acei reprezentanti in camera legislativa depinde de numarul populatiei sau suprafata teritoriala. Formele structurii de stat federative pot exista institutii ale controlului constitutional atit la nivel federal atit si la nivel de subiect al federatiei care asigura suprematiaconstitutiei federale sau a legislatiei federale prin controlul constitutional sau controlul administrative pentru conformitatea legislatiei a statului membru cu legislatia federala. III.Asociatiile de state sint forme asemanatoarea federatilor insa ele nu dau nastere unui stat nou.Principalele forme ale asociatiilor de stat sunt :confederatia de state si uniuni de state.Profederatia reprezinta o uniune de state in care lasindusi suveranitate si calitate de drept international se unesc pentru unor scopuri commune cum ar fi economice politice, militare financiare , diplomatice,pentru realizarea intereselor commune pe plan intern si extern sunt legate intre ele intr-un organ al asociatiei (poate fi parlament, sau dieta) sin acest organ fac parte reprezentantii statelor member. Confederatia are urmatoarele caracteristici:confederatia se bazeaza pe un tratat international numit confederal dar nu pe constitutie, confederatia este o uniune de drept international forate din principia binevole fiecare stat membru pastrindusi suveranitate,in cadrul confederatiei se asigura si se respecta dreptul fiecarui stat de a esi din cadrul confederatiei cu pozitia respectarii pactului confederal. COnfederatia reprezinta o organizatie de state cu organe de conducere:parlament ,congress au dieta. Confederatia nu devine stat si nu este subiect al subiectiei nationale. Uniunile de state reprezinta forme interstatale pentru construirea a doua sau mai multe state guvernate de mai multe state de acel suveran .Istoria a avut mai multe forme:stat vassal-prin vasalitate se intelege situatia juridical a unui stat ce are structura politica si un teritoriu propriu nu dispune complect de suveranitate din cauza unor obligatii fata de alt stat. Statul suveran ajuta statul vassal. Statul protejat are deasemenea o structura politica si teritoriu propriu dar o parte din prergativel suveranitatii sunt in folosul statului protector astfel devenind dependent

de el , este o forma mai avansata decit statul vassal.>>>>>>>>>>..>>>>>> >>>>>..>>>>>>>..>>>>>>>>>..>>>>>>>>>>>>.>>>>>>>>...>>>> Monarhii detin pozitia lor in virtutea ereditatii , iar mandatul lor nu este limitat in timp. Formele monarhiei sunt: monarhie absoluta si monarhia constitutional. Monarhia absoluta se caracterizeaza prin faptul ca puterea absoluta. Totusi puterea acestor monaerhi poate fi limitata poate fi limitata de catre familia regala care decide asupra mostenirii tronului si poate oblige monarhul sa abdice. In monarhiile absolute lipseste organul legislative.In dependenta de gradul acestei delimitari deosebim monarhia dualista si monarhia parlamentara.Monarhia dualista este in cadrul careia puterea de stat se realizeaza conform principiului separarii puterilor in stat mai ales puterilor superioare.Puterea legislative apartine parlamentului ales de catre un cerc de supusi. Formele monocratiei este o forma de guvernamint care consta in personalizareaputerii, princiipiile monocratitei sunt :autoritarismul si personalitatea conducatorului care constringe toate puterilein minile unui individ .Istoria a cunoscut mai multe forme de monocratie: 1. Monocratii clasice de tip istoric (monocratia absoluta , tirania si dictatura) 2. Monocratie populare (cezarizmul entilic si despotizmul popular. 3. Dictaturile militare Monarhia absoluta este o forma de guvernamint in care monarhul concentreaza puterile in minile unei singure persoane.Transmiterea este eriditar si ea impune vointa sa proprie in mod autoritar. Tirania este o forma de guvernamint in care conducatorul actioneaza pentru intarirea pozitiei sale in stat prin diferite forme de constringere. Dictatura este o forma de guvernamint care se caracterizeaza prin concentrarea puterii in minele unei persoane si limitinduse drepturile si libertatile publice. Monocratia popular este o forma de guvernamint unde se caracterizeaza prin personalizarea puterii.Organele statale sunt supuse conducatorului, iar poporul este un simplu instrument. Dicatura militara este o forma de guvernamint pe o anumita perioada de timp care se caracterizeaZa si sunt realizate in tarile africane din Asia sau America de Sud si sunt effectuate pentru rasturnarea puterii si tind spre un regim democratic. II.FORMELE OLIGARHIEI. Oligarhia este o forma de guvernamint care se caracterizeaza prin exercitarea puterii de catre un numar restrins de persoane.Ea are urmatoarele caracteristici: Guvernamintul pluripersonal-este o forma a puterii statale care consta intrun guvernamint politic ,puterea se exercita de mai multe persoane care au un scop mentinerea puteri statale. Aristocratia- esteo forma de guvernamint care consta in exercitarea puterii de catre o clasa privelegiata. Membrii acesteia exercita in comun puterea transferind puterea spre familiile sale.

Plutocratia censitara-este o forma de guvernamint in care clasa de guvernamint se trasnmite ereditar prin anumite censure devenind o clasa inchisa. Partitocratia este o forma de guvernamint in care puterea se exercita de un anumit partid politic care are perioada temporara la rindul sau poate fi transformat in dictatura. III.Sisteme mixte- sunt rezultatul unor combinari de diverse elemente ale formelor de guvernamint dintre cele mai fundamentale, democratia, monocratia si oligarhia.La rindul sau ele pot fi clasificate in 2 categorii mari regimuri mixte prin system si regimuri mixte circumstantiale. Istoria a cunoscut mai multe forme mixte: Mnarhia limitata se caracterizeaza prin faptul ca monarhul are imputerniciri limitate ,iar organelle statului au inputerniciri proprii care guverneaza statul. Parlamentarizmul dualist este o forma care prin faptul ca seful statului pastreaza statutul si atributiile sale dar trebuie sa se conformeze cu pozitia parlamentului.Un rol important il are priministrul care este seful executive. Cezarizmul democratic este o forma in rezultatul caruia monocratia si democratia au elemente commune, seful statului (Cezar) exercita puterea de stat in numele poporului deoarece ea acordato prin plebiscite. IV.Stat socialist este o forma de guvernamint unde sunt posibile doar in statele socialiste care au anumite influente idiologice si scopuri pentru realizarea statului, ele difera de la stat la stat dar au anumite caracteristici commune: O doctrina unica e apartine, dominatia unui partid communist unic. Prin lege sau constitutie poporul ete declarat titularul puterii care exercita prin organelle sale. Proprietatea private este totalul. Cetatenii sunt declarati in drepturi desi erau limitate .Manipularea maselor prin diferite metode idiologice. Folosirea accentuate a unui aparat represiv in potriva poporului . TEMA:Regimul politic I. Notiune de regim politic II. Forme de regimuri politice III. Regimuri mixte IV. Regimul tarilor socialiste I.Prin regim politic se intelege totalitatea a puterii de stat prin care se realizeaza raporturile dintre oponentele statului :social politic sic el economic.Unii autori mentioneaza ca regimul politic ca regmul politic reprezinta ansamblul institutiilor prin care se realizeaza puterea. Prin Forma de guvernamint sa incercat a dovedi cine exercita puterea politica intr-o societate data o persoana sau un grup restrins de persoane sau poporul. Prin determinarea regimului politic se pune in evident modalitatile procedurile , modalitatile sau metodele prin care aceste persoane guverenaza sau sunt alese de catre popor. In literature de specialitate au fost cunoscute mai multe regimuri politice de tip democratic, totalitar,sau socialist. II.Tipuri de regimuri politice.Unul din factorii care stau la baza stabilirii tipurilor de regimuri politice este puterea mai la concret modul prin care se exercita puterea. In doctrina constitutional in dependenta de raportul de guvernanti si guvernati sunt

clasificate 3 categorii:regimuri politice pluraliste regimuri totalitare, regimuri politice mixte.In dependenta de exercitarea puterii a distributiei functiilor I diferite organe politice regimurile politice pot fi clasificate in : Regimul conventional se caracterizeaza prin puterea legislative are o putere dominant fata de cea executive.Structura executivului are posibilitatea dea guverna coligial si imposibilitatea executivului dea demisiona. Regimul dictatorial este un regim politic rezultat din contopirea puterilor unde executivul domina asupra legislativului.Acest regim totaritar este instituit si mentinut prin metode de constringere in unele cazuri poate duce la instaurarea unui regim totalitar. Regimul directorial pterea executive este detinuta de un grup numit colegiu acest colegiu este ales de legislative pe un anumit termen stabilit si nu poate fi revocat inainte de expirarea mandatului Regimul parlamentar are la baza separea si coloborarea puterilor.Puterea legislative si executive sunt distinct si fiecare are functia sa avind mijloace politice sa se controleze reciproc.Aceste regim are urmatoarele caracteristici: I. Existent unui II. Seful statului este ales de catre parlament III. Executivul este responsabil in fata parlamentului IV. Guvernul poate fi demis de catre parlament. V. Guvernul raspunde politic atit in fata parlamentului cit si fata sefului statului.In dependeta de raportul guvernului cu seful statului regimul parlamentar se divizeaza in 2 tipuri: Regim parlamentar dualist- se caracterizeaza prin responsabilitatea guvernului in fata parlamentului si fata sefului de stat. Regimul parlamentar monist are responsabilitate doar in fata parlamentului ales in vot universal si drept Regim presidential- se caracterizeaza prin separarea stricta a puterilor de stat si are urmatoarele trasasturi: independent puterii legislative de cea executive, nu dispune de mijloace si instrumente de reciproca, seful statului este si seful executivului, seful statului este ales direct de popor sau de un colegiu de rectori, mebrii guvernului unt numiti de seful statului ei raspund in fata sefului statului, seful statului nu poate fi demis din functie de catre puterea legislative dar nici el nu poate dizolva parlamentul. Regim semiprezidential - este un regim care combina elementele regimului parlamentar cu cel presidential. Regim mixt - sunt rezultatul unor combinatii de elemente din diferite regimuri politice avind atribiere raporturi dintre puteri si sunt clasificate anumite categorii: I. Regim conventional care se realizeaza prin eminenta parlamentului.priministru este seful executivului ,iar parlamentul are un control asupra executivului. II. Regim supraprezidential ,seful statului are autoritate asupra executivului si are un support majoritar in parlament. III. Regimuri semiparlametare se caracterizeaza prin distributia functiilor si atributiilro intre presedinte si priministru egale in dependenta de functiile sale.

Regimul tarilor socialiste in perioada evolutiei si existentei tarilor socialiste elementele regimului au fost caracterizate mai mult totaritare avind la baza mai multe trasaturi: I. Unica sursa doctrinara II. Un partid politic unic dominant III. Neexistenta separatiei puterilor in stat si contopirea organelor de stat cu cele de partid IV. Proprietatea economica apartine statului V. Ignorarea si violara proprietatilor fundamentale VI. Cultul personalitatii conducatorului VII. Impunerea sau mentinearea ..temaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!!!!!!!!! Problemele ce solutioneaza statutul refugiatilor straini se examineaza de catre o comisie speciala pe linga presedintele republicii.Conform revizuirii speciala nu poate fi acordat statut de refugiat in cazul in care a comis o infractiune impotriva umanitatii sau crima de razboi.A comis intentionat pe teritoriul republicii inainte sau dupa solicitarea azilului , o infractiune penala. Este data urmarire generala de organism international.este membru la anumite organizatii sau lucrari care prezinta o amenintare pentru securitatea nationala.Solicitatului I se creaza de catre organelle de administrate cu adeverinta provizorie care permite deplasarea sa pe teritoriul RM. ,II. Actual problema migratiei este o problema a tuturor statelor din lume in RM parlamentul aadoptat legea cu privire la imigratiune si agentia de stat pentru migratiuni.Migratia se divizeaza in mai multe categorii: 1. Migratie de familie 2. Migratie de munca 3. Migratie pentru obtinerea studiilor O atentie deosebita se acorda reglementarii imigratii de familii care are drept scop reintegrarea familiei si pastrarea integritatii acesteia.Prioritar o au minorii care trec cu traiul la parinti si au nevoie de intretinere si ajutor.Migratiade munca are drept scop lasarea cimpul muncii al lucratorilor imigranti care posede specialitati deosebite de solicitate.Au drept de munca in RM numai acei cetateni straini care au obtinut premise de munca permanente in baza unorcontracte fixate. Migratia pentru obtinerea studiilor are loc conform conventiilor incheiate intre Rm si alte state.Persoanele solicita statutul de emigrant pentru obtinerea studiilor in baza imatricularii la o institutie superioara. Statutul de immigrant poate fi respins in cazul in care prezinta peritul securitatea nationala ordinea si sanatatea publica,au comis infractiuni grave atit militare cit si penale, au antecedente penale distinse, sufera de anumite boli care prezinta pericol pentru personalitatea publica. Cetatenii straini au aceasi drepturi ca si cetatnii RM dar nu si drepturile exclusive politice.Au urmatoarele exceptii: nu pot fi desemnati in anumite activitati une se cere cetatenia RM, nu pot organiza sau participa la manifestatii politice, nu pot finanta partied ,grupari sau organizatii poltice, nupot satisface serviciul military in

fortele armate, nu pot desfasura o activitate de amita fara permisul de munca. Conform legislatiei au anumite obligatiuni: sa respecte legislatia si constitutia RM, sa-si legalizeze sederea pe teritoriul RM la autoritatile publice sa-si paraseasca teritoriul Rm la expirarea termenului. TEMA :Statutul constitutional al cetateanului 1. Notiuni e drepturi si libertati fundamentale 2. Corelatia dintre reglamentarile interne si cele externe privind drepturilefundamentale ale cetateanului 3. Clasificarea drepturilor si libertatilor fundamentale 4. Inviolabilitati , 5. Drepturile si libertatile sociale economice si cultural 6. Drepturile si libertatile social politice 7. Drepturile garantiei 8. Indatoririle fundamentale I.Drepturile si libertatile fundamentale este un ansamblu de drepturi si libertati consecrate de de constitutie in vederea asigurarii si respectarii acestor drepturi, cetatenii sunt egali in fata legii si autoritatiilor publice fara privilegii si reglementari, nimeni nu este mai presus de lege.In literature de specialitate se arata ca drepturile fundamentale ale cetatenilor nu se deosebesc de alte drepturi subiective nici prin facture lor nici prin obiectul lor.In literature sunt mai multe teorii despre reglamentarea drepturilor fundamentale, marele savant si fondatorul scolii dreptului natural Hygo Brockes mentiona ca drepturile esentiale ale omului se datoreaza insa-si prin nastere. Un alt savant JAja Cruso in contractual social incearca sa ligitimeze puterea instituita printr-un contract dintre oameni si autoritati publice.El mentiona >ca oamenii mentioneaza anumite drepturi si libertati in folosul monarhului sau suveranului<.Un alt savant sustinea Hobes ca liberate tuturor este cedata in folosul unui om sau consiliu.Jon lOck respectarea drepturilor natural este asigurata si garantata de buna organizare a puterilor ins tat.EL sustine ca daca puterea nu respecta drepturile indivizilor poporul este dator sa aleaga o alta putere care sa respecte drepturile.Toate aceste teorii mai tirziu au infiintat la adoptarea declaratiei din 1789. In unele teorii drepturile si indatoriirile fundamentale exista numai in cadrul unui raport jurdic concret care este raportul de cetateniei. Unele drepturi cetatenesti au acelasi obiect ca si drepturile subiective nascute cum ar fi dreptul civil ,social, sau dreptul privat, in amjoritatea factorilor drepturilesi libertatilorsun reglementate de constitutie si treb reglamentate de catre stat. Odata cu crearea organizatii natiiilor unite ONU si adopatara declaratiei universal a dreptului cetateanului (decembrie 1948). II.Evolutia drepturilor si a institutiilor care o protejeaza au evoluat destul de mult.Evolutia acestor institutii sa exprimat prin 2 categorii de reglamentari si anume reglamentari interne si externe. Faptele conventiile declaratiile care au fost adopate pe fapt international care au fost rastificate de catre operatie a legislatiei nationale . Harta organizatiiei natiilor unite in baza 4 si pot prevede ca drepturile constitutionale privind drepturiel si libertatile omului se interpreteaza si se aplica

in concordant cu declaratia universal a dreptului omului si faptele la care MOLDOVA este parte. Daca exista necorcordanta intre faptele si tratatele privitoare la drepturile omului la care RM este parte si legile ei interne prioritate le au reglamentarile international. Conform art 8 se oblige sa respecte carta organizatiilor unite si tratatul la care este parte sasi bazeze relatiile cu late state pe principiile si normele unanim recunoscute ale dreptului international. Intrarea in vigoare a aunui tratat international continid dispozitii contrare constitutiei va trebuie procedata de revizuire a acestora. Dispozitiile constitutioale privind D&L se interpreteaza si se aplica cu inovatia universala a dreptului omului si faptelesi trataltele international la care RM este parte. iN literature de specialitate sunt recunoscute urmatoarele principii de implementare a drepturlior cetateanului . Ocuparea functiilor publice numai de cetatenii RM.protectia cetatenilorRm sin strainatate. Protectia juridical a cetatenilor straini si apatrizilor refuzul de a extrada si de a expulza cetatenii sai din tara. III. Necesitatea unor drepturi fundamentale si gruparea lor in unele categorii a aprut odata cu proclamarea lor in constitutiile statelor si unele declarati. 1. Drepturi private 2. Drepturi publice 3. Drepturi politice Libertatea civila si libertatea individuala. Un alt specialist in DC Paul Negurescu impartea drepturile si libertatile in 2 categorii:primordiale si secundare. Reesind din toate clasificarile actual in DC sin RM drepturile si libertatile fundamentale se clasifica in urmatoarele categorii : Categoria de inviobilitatea-include acele drepturi care asigura viata ,posibilitatea misicarea individului, asigura siguranta sa fizica a domiciliului. In aceasta categorie include dreptul la viata inviobilitatea persoanea, domiciliului, dreptul la casatorie, la ocrotirea familiei si copiilor. Drepturile economice si cultural ce asigura deZvoltarea materiala si cultural a persoanelor permitind sa participe la viata sociala.In aceasta categorie vom include :dreptul la munca, odihna,invatatura,asigurarea materiala la batrinete,dreptul din partea statului dea asigura conditiile necesare pentru dezvoltarea sociala, dreptul la proprietate, dreptul la mostenire si dreptul la un nivel de trai decent. Drepturile exclusive politice adica drepturile de care se bucura doar cetatenii statului. Drepturile social politice acele drepturi care pot fi exercitate de cetateni la conducerea statului, unde vom include:libertatea cuvintului, constiiintei, libertatea presei,dreptul la asociere,libertatea intrunirilor, mitingurilor si demonstratiilor,dreptul la informatie. Drepturi garantii care include dreptul la pititionare, dreptul celui vatamat intr-un drept al sau printr-un act illegal de organele statului. IV.In categoria inviolabilitatilor mentionam dreptul la viata si integritate fizica si pshica, dreptul la casatorie ,dreptul la familie si copiilor, dreptul la aparare.Conform art 24 din constituie statul reglamenteaza si garanteaza in mod

expres 3 drepturi fundamentale:la viata,la inviolabilitate fizica si dreptul la integritate psihica.Dreptul la viata implica in I rind ca nimeni nu poate fi grevat de viata in mod arbiter interzicerea pedepsei cu moartea,exprima tendinta dominant exsitenta azi in lume. Declaratia universal a drepturilor omului stabileste in art 3 ca orice om are dreptul la viata,libertate si inviolabilitate.Inviolabilitatea persoanei este un drept fundamental al cetateanului de a fi complect liber de nu fi supus unei munci fortate,dea nu fi retinut, arestat sau exilat de cit in cazurile prevazute de lege Legislatia RM stabileste ca nici o persoana nu poate fi retinuta sau arestata daca in potriva ei nu exista probe sau indicatii sementice ce a savirsit pentru care este prevazuta pedeapsaprin lege.Inviolabilitatea domiciliului conform art 29 din constutite ,domiciliul si resedinta sun inviolabile,nimeni nu poate patrunde sau sa ramaina in domiciliu unei persoane fara consemtamintul acestuia.Poate indeloga prin lege in urmatoarele situatii pentru executarea unui mandate preales sau a unei hotariri judecatoresti.Pentru inlaturarea unor primejdii care meninta cu viata sau bunurile unei persoane, pentru prevenirea raspindirii unei epidemii.Perchizitiile si cercetarea la fata locului la cercetarea locului pot fi effectuate cu conditiile legilor,perchizitiile in timpul noptii .Dreptul la aparare conform art 26 din constitutie o component a libertatii persoanei este un drept distinct care este garantat de stat ,fiecare m are dreptul prin mijloace ligitime la incalcarea drepturilor si libertatilor sale.Procesul si partile au dreptul sa fie asisitate de un avocet ales .Dreptul la libera circulatie este garantat de stat este garantat oricarui cetatean RM este asigurat dreptul de-asi stabili domiciliul sau resedinta reesind de emigrare, statul trebuie sa acorde prtectie atit in tara cit si peste hotarele ei. Dreptul la viata intima,familiar si private, conform art 28 statul granteaza viata intima familial si private in baza legii si a constitutiei. Tot conforma cestui articol statul garanteaza libertatea casatoriei care sa fie consemtita de ambii sotii, dreptul de a ocroti copilul inregistrat dupa nastere sis a dobindeasca cetatenie. Secretul corespondentei confrm art 30 statul asigura secretul scrisorilor emigrarilor,convorbirilor telefonice, si alte mijloace de comunicare conform legislatiei pot fi erogate de la acest aliniat prin legea in cazul securitatii statului,nationale, a securitatii economiei, ordinii publice si in cazul prevenirii unor infractiuni.Dreptul la ligitim de aparare prevede apararea persoanelor in diferite metode ligitime in cazul in care viata sa sau a membrilor familiei este ferit. V. Drepturile si libertatile social cultural prin aceasta categorie include dreptul la munca dreptul la protectia muncii , dreptul la odihna, la un mediu sanastos , la invatatura,de asigurare materiala in caz de batrinete ,la prorpietate,la mostenire la un nivel de trai decent, fiecarui om la ocrotirea sanatatii,dreptul la drept.Conform articolului 43 orice persoana are dreptul la munca la libera alegere a muncii in conditii echitabile la protectia muncii ,igiena muncii, regimul de munca al femeilor si tinerilor in durta saptaminii de munca este de cel mult 40 de ore,dreptul negocierii in materie de munca dreptul unuor concedii. Conform art 44 munca fortata este interzisa nu constituie in caz de serviciul cu caracter miltar, munca unei persoane condamnate sau prestatiile incluse in calamitati de pericole. Dreptul la odihna este o consecinta fireasca a dreptului de munca si permite cetatenilor de-asi reface forta cheltuita in procesul muncii conform legislatiei acordului muncii si a

constitutiei sunt reglamentate anumite prevedei, concediu annual, odihna in timpul liber, limitarea rationala a muncii si remunerearea zilelor de sarbatoare.Dreptul la asigurarea materiala in caz de batrinete ,conform art 47 statul este obligat sa ea masuri pentruca orice om sa aiba un nivel de trai decent sa asigure sanatatea si bunastarea. Conform legislatiei in vigoare fiecare om are dreptul la asigurare la batrinete la invialabilitate si alte prevederi prevazute de legislatia nationala.Cetatenii au dreptul laasigurare si in caz de somaj, de boala , de vaduve si alte cazuri de lege.Conform art 49 conventia familiei si copiilor orfani ,statul ocroteste maternitatea copii si tinerii si stimulind dezvoltarea acestor constitutii.Statul garanteaza si sustine formarea familiei si prevederea obligatiilor.Dreptul la proprietate cuprinde ca nimeni nu poate fi expropriat decit pentru ocauza de prorpietate stabilita prin lege . Avere dobindita nu poate fi confiscate , bunurile estimate folosite de rezultatul unor infractiuni ori contraventii pot fi confiscate doar conform legii. Dreptul la mostenire a proprietatii este garantat.Dreptul la un nivel de trai decent orice persoana are dreptu lla un nivel de trai decent,cetateanului in conditii rezonabile care sai asigure lui si familiei sale un trai civilizat.Dreptul fiecarui om la ocrotirea sanatatii este garantat de stat minimum asiguraii mdicale este oferi gratuit, statul trebuie sa aiba unele masuri in scaderea modalitatii a ingrijirii noilor nascuti, o stare sanatoasa a copiilor si imbunatatirea mediului profilaxiei de epidemii precum si lupta impotriva unor problem .Conform art 35 dreptul la invatatura este asigurat prin invatamintul general obligatoriu prin invtamintul cel professional, superior precum sin alte forme de instruire.Statul asigura cu conditiile legii dreptul de a allege limba de educare, prin care invatamintul de stat este gratuity inclusive nestatale se desfasoara in conditiile ei,statul garanteaza si asigura acsesul egal tuturor pe baza de venit ,statul asigura libertatea invatamintului religios. Dreptul prioritar de a alege sfera de instruire a copilului. Dreptul la greva este prevazut si garantat de stat in care cetateanu in conflictul de munca nu este solutionat de alta cale. VI.Conform articolului 38 si dreptu de avea S prin constituie unde vointa poporului constituie baza de stat aceasta voinata se exprima prin alegeri libere care au loc periodic printr-un sufragiu universal egal direct secret si liber exprimat.Cetatenii au dreptul de vot de la virsta de 18 ani impliniti in ziu alegerilor. Conform art 39 dreptul la administrare al cetatenii RM de a participa la administrarea institutiilor publice precum si organele representative.Dreptul se asigura la o functie publica.Dreptul de a fi ales in anumite functii si demnitati, sunt reglamentate legea cu privire la statutul deputatului, legea cu privire la administratia locala si dreptul la revocare poate fi aplicat in cazul revocarii primare. TEMA:Drepturile i libertile social-politice n aceast categorie includemLibertatea coontiinei libertatea presei libertatea cuvntului derptul la asociere libertatea ntrunirilor,dreptul de informaie. conform art.31 din constituia RM libertatea coontiinei este garantat n spirit de toleran i de respect reciproc.Puncetele religioase sunt libere i se organizeaz

potrivit statuturilor proprii n condiiile legii,cultele religioase sunt autonome separate de stat i se bucur de sprijinul acestuia inclusiv inclusiv asistenii religioase narmata spitalele penitenciare sau ordinare. conform art 32. oricrui cetean este garantat libertatea gndirii a opiniei precum i libertatea exprimrii n public sau prin alte mijloace posibile,libertatea exprimrii nu poate prejudicia onoarea demnitatea sau dreptul alte persoane sunt interzise prin lege contestarea i defimarea statului i a poporului ndemnul la rzboi sau agresiune la ura naional rasial sau religioas la separatismul teritorial la dolen public precum i alte manifestri ce atenteaz regimul constituional. conform art. 34 dreptul al informaie orice persoan are dreptul la informaie de interes public care nu poate fi ntlnit autoritile publice asigur informarea corect a cetenilormijloacele de informare public de stat sau private sunt obligate s informeze corect oridnea public.Mijloacele de informaie nu pot fi supuse cenzurii. conform art. 40 dreptatea ntrunirilor mitingurilor demonstrailor sau manifestailor sunt libere i se pot organiza panic fr nici un fel de act. Conform art.41 libertatea partidelor i altor organizaii social-politice cetenii se pot asocia n partide organizaii social-politice toate partidele sunt egale n faa legii asocia de secrete sunt interzise ,cetenii strini nu au dreptul la activitatea politic. Conform art. 42 dreptul de a ntemeia i de a se afilia la sindicate orice salariat are dreptul de ase afilia la sindicate. Drepturi-garanii-se refer la dreptul de achiziionare i dreptul persoanelor vtmate de o autoritate public conform art 52 dreptul la achiionare au persoanele i cetenii se adreseze autoritilor publice petiii formulate numai de minele semnatarilor organizaiile au dreptul s adreseze petiii colective n numele colectivelor ce le reprezint.Conform articolului 53 dreptul persoanei vtmate pe o autoritate public printr-un act administrativ sau prin ne soluionarea n termen legal poate cere anulare acestui act i repararea pagubei umane i materiale,statul rspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile svrite n procesele finale de ctre autoritile judectoreti. Art 54 restrngere exerciiului unor drepturi sau a unor liberti pot fi efectuate n interesul securitii naionale bunstarea economic sau altor garanii de integritatea statal ndatoriile fundamentale ale ceteanului ndatorii sunt nite obligaiuni eseniale ale cetenliro pentru a ndepleni sarcinile societii realizarea lor se asigura prin convingere sau la necesitatea statu poate aplica fora de constrngere aceste ndatorii sunt reglementate de TITLU 2 capitolul 3 din constituie,conform art 55. orice persoan i exercit drepturi i liberti constituionale cu bun credin fr s ncalce drepturile altuia art. 56,devotamentul fa de ar este sacru.Conform art. 57 apararea patriei este un drept i o ndatorie sfnt a fiecarui cetean,serviciul militare este inclus pentur apararea patriei n condiiile legii.Art.58 contribuii financiare

(taxe,impozite)Conform art 59. protecia mediului ncunjartor este o obligaie obligatorie a fiecrui cetean.

TEMA INSTITUIA OMBUMANULUI


? naturia juridic a instituiei ? statutul avocatului parlamentar ? clasificarea i atribuiile avocatului parlamentar

1)Istoria nu cunoate instituii identice cu instituia ombumanul contemporan dar au existat funcionari carea aveau aceeai atribuii.n baza constituiei suedeze din 1809 i n baza teoriei Monteskion Instituia OMBUMAN era nsrcinat cu exercitarea controlului respectrii drepturilor cetenilor de ctre funcionari i instane judectoreti ca evoluie este recunoscut instituia OMBUMAN a nceput activitatea n suedia ulterior au fost instituite astfel de instituii n majoritatea statelor din lume n prezent Constituia Suediei din 1974 parlamentul (Reichstag) alege unul sau mai muli OMBUMANI pentru supravegherea respectrii din partea organelor a drepturilor cetenilor. OMBUMAN este o instituie recunoscut de o lege a organului legislativ conduse de o persoana independent care rspunde de actele sale cu faa parlamentului,examineaz plngerile cetenilor i acopneaz din propria iniiativ pentru legalitatea actelor juridice sau administrative facerii comandri sau sugestii autoritilor publice premit garantarea drepturilor fundamentale( n Portugalia,Frana,Romnia,Rusia,Ucraina exista un singur ombuman n alte ri Austria,Suedia,RM sunt mai muli.)n prezent OMBUMAN desemneaz simbolul unui stat democratic esena cruia exprim dezvoltarea bunstrii ceteanului apararea libertilor individuale i supravegherea birocraiei administrative mpotriva aciunilor nelegale fa de ceteni,din punc de vedere al ceteanului OMBUMAN reprezint o persoana cu o funcie de rspundere la care se poade adresa oricine n cazul n care i s-au fost lezate nite drepturi fundamentale sau modul de soluionare a unor probleme precum i n cazul n care nu este stisfacut de informaia sau activitatea funcionarilor din aparatul de stat astfel principala funcie a OMBUMANULUI este funcia de protecie i de aparare a drepturilor ceteneti instituia OMBUMANULUI nu reprezint nici un organ al puterii legislative sau executive ea face parte din organele superioare de stat i fiind independent,OMBUMAN are urmtoarele funcii de supraveghere a respectrii drepturilor fundamentale ale omului de cercetare i control a administraiei publice de mediere i conceliere unor msuri legale,De sancionare i penalizare a unor instituii statale pentru activitatea sa ilegal. n RM o instituie asimilar este avocatul parlamentar instituit prin lege privind la avocaii parlamentari care activeaz n cadrul cercul pentru drepturile omului care este condus de un din cei 4 avocai parlamentari.

Potrivit Literaturii de specialitate i de organizare i funcionare a instituii OMBUMAN organ de abilitate pentru desemnarea lor pot fi Parlamentul, guverul,regele sau monarhul la recomandarea prim-Ministrului i guverul la propunerea parlamentului.n RM conform art.5 din lege cu privire la avocaii parlamentari propunirle previn canditaturile avocailor parlamentari sunt naintate n parlament de ctre eful statului ,de guvern sau cel puin 20 de deputai sunt comi cu votul majoritii deputaii alei,sunt naintate urmtoarele cerine fa de candidai:cetenia,studiile,competena profesional,cunoaterea limbii de stat,domiciliu permanent,capacitatea juridic,vrst i autoritate social. 2)Statutul avocatului parlamentar3.11.11 Sunt drepturi i obligaiuni persoane numite n funcie precum i garaniile ce exercit aceast funcie statutu difer dependen de situaia n care se afla avocatul parlamentar i anume statutul avocatului parlamentar n funcie ,statut revocat din funcie i statutul ce a demesionat.n RM se atribuie la categoria rilor un OMBUMAN nu poate fi numit mai mult de dou mandate consecutive,mandatul este de 5 ani,garaniile acordate avocatului parlamentar la exercitarea atribuilor sale cuprind principiile infopatibilitatea,independena,inviolabilitatea,imunitatea i imparilitatea. Incopatibilitatea presupune conform legii la avocaii parlamentari nu pot deine nici o funcie electiv sau public cu exepia activitii didactice sau tiinifice. datorit principiului imprailitii avocaii parlamentari nu au dreptul s desfoare activitatea politic s fie membrul a unui partid sau unei organizaii socialpolitice,la nceputul mandatului ei depun jurmntul unde este obligat c statutul avocatului parlamentar s fie incompatibil cu orice alt apartenen politic. Principiul Independenii presupune ca sunt independeni de toate organe publice inclusiv fa de deputaii parlamentului fa de instituia efului statului ori de alte organe statale imunitatea este o garanie i o protecie a OMBUMANILOR de presiune exercitate sau de influen direct sau indirectastfel conform legii eu nu pot fi trai la rspundere penal sau administrativ nu pot fi reinui sau perchiziionai fr acordul prealabil al parlamentului.Inviolabilitatea n durata mandatului prevede invulabilitatea care se rsfrnge asupra locuinei,local de serviciu,mijloace de transport sau telecomunicaii folosite. ?)Clasificarea i atribuiile Avocatului Parlamentar Competena este un ansamblu de atribuii prevzut de lege prin care organul esteobligat s le exercite,n literatura de specialitatea competena poate fi divizat n cea teritorial i material prin cea teritorikal este totalitatea petiilor prin care este n drept s primeasc i s examineze pe un anumit teritoriu,n dependen competena teritorial,avem OMBUMANI naionali care au competena general pe tot teritoriu statului OMBUMANI teritoriali are competena de soluiona petiii pe un anumit

teritoriu (regiune,municipiu) Mai sunt n dependen de ramura soluionarea petiiilor ntlnim OMBUMANI SPECIALIZAI pe o anumit ramur (p/u libertatea presei,mputernicit pe probleme sntii ,Ombuman p/u descrimiarea etnic) n RM instituia avocatului parlamentar are competena naional i plngerile sunt examinate la toate adresrile att la ceteni RM ct i strini.Competena OMBUMAN difer de la stat la stat n dependen de legislaia naional,atribuiile OMBUMANULUI sunt:Primirea i examinarea petiiilor ,primirea la audien,sesizarea autoritilor publice centrale i locale a instituiilor i organizaiilor de diferite forme de organizare,poate fi un mediator ntre prile din conflict colaboreaz cu organisemele neguvernamentale n domeniul dreptului omului promovez prin anumite metode i ntruniri drepturile i garaniile cetenilor are dreptul de asiza curtea consituional n cazul n care unele legi contravin cu drepturile cetenilor. Atribuii de independen de scopul lor sunt grupate n primare i secundare Primare-sunt cele atribuii fr de care nu s-ar putea realiza respectarea dreptului omului de ctre autoritile publice Secundare-sunt acele procedee prevzute de lege care sunt la dispoziia avocatului parlamentar n scopul realizrii lor.

Exercitarea suveranitii
? formele de exercitarea suveranitii ? Principiile realizrii dreptului elecetoral ? Organizarea i desfurarea alegerilor ? Sisteme Electorale ? Referendumul Marea majoritatea statelor n constituie este prevzut c deintorul suveranitii naionale este poporul,(art 2 const RM)voina poporului este baza puterii de stat aeast voin trebuie exprimat prin alegeri corecte legitime periodic printr-un sufragiu universal egal printr-un vot secret i care s asigure libertatea voturilor.Constituia RM c suveranitatea naional aparine poporului RM care exercit n mod direct prin organe sale reprezentative n formele stabilite de constituie manifestarea princial a suveranitii naionale n statul democraticcontemporan se materializeaz prin legitifirarea se produce direct de popor i n numele poporului cetenii exercit suveranitatea prin intermediul dreptul de vot cetenii sunt titularii drepturilor electorale principiu suveranitii naionale presupune c toi cetenii sunt chemai n mod egal s-i exercite aceste drepturi. Drepturile Electorale sunt drepturi politice fundamentale ale cetenilor prin care acetia legitimeaz puterea de stat dreptul (de alegere,de a fi ales,de revocare) aceste drepturi sunt plasate n categoria de drepturi fundamentale exclusiv politice. dreptul de a alege conform legislaiei RM dreptul de a alege l au cetenii care au mplinit vrsta de 18 ani chiar n ziua alegerilor sunt privai de acest drept persoane

care sunt recunoscute incapabile printr-o hotrre definitv a instanei de judecat.Persoane condamnate pentru infraciuni grave i presoanele care nu au vrsta de 18 ani. Cetenii RM cu drept de vot care ntrunesc condiiile prevzute de cod electoral nu pot fi alei limiatarea cu serviciul interne,cetenii ce nu au dreptul de a alege persoane au adiacedente penale i persoanele care n virtutea funciilor sale nu au dreptul la activitatea politic.Revocarea are loc atunci cnd un numr de semnatari(pn la 30%)cere organizarea alegeri speciale pentru instituirea n funcie a unor oficialiti ,n RM revocarea poate fi aplicat doar n raport cu primari. Drept electoral este totalitatea normelor juridice care reglementeaz participarea cetenilor a organelor de stat ce intrare i o cale precum i alegerea funcionarilor lor,prin intermediul drepturilor i libertilor electorale garantate de constituia RM este o procedura de utilizare p/u desemnare de reprezentani ai poporului n organismele puterii centrale sau locale,sistemul electoral este totodat o procedur sau modalitatea de repartizare a mandatelor discutate n alegeri n funcie de rezultatul alegerilor,pe lng noiunea de sistem electoral se mai utilizeaz noiunea de scrutin

2)Principiile realizrii dreptului electoral


principiile elctorale reprezint o serie de standarte fundamentale care reflect natura democratic a alegerilor n calitate de fundament constituional al puterii publice, principiile electorale formeaz un sistem coordonat de garanii i proceduri care asigur desfurarea unor alegeri oneste i asigur protecia drepturi electorale ale cetenilor.n RM princiipile electorale se clasific n:a)princiipii organizrii i desfurrii alegerilor b)principiile participrii cetenilor la algeri c)principii complimentare principii organizrii i desfurrii alegerilor reflect condiiile de asigurare de drepturi electorale care include:a)obligativitatea alegerilor(n RM unica modalitate obligatorie i legal de formare a organelor reprezentative i locale. b)ne falsificarea alegerilor este o procedur care duce la legitimitatea puterii c)Periociditate alegerilor (alegerile au loc dup o anumit perioad de timp dup expirarea mandatului, d)libertatea algerilor e)alternativitatea alegerilor presupune c listele electorale incluse mai multi candidai pentru alternativa alegtorilor f)admisibilitate diferitor sisteme electorale(constituia nu interzice utilizarea mai multor sisteme electorale pentru desfurarea alegerilor

g)Independena organelor electorale presupune realizarea efectiv a alegerilor i garantarea drepturilor electorale ale cetenilor,aceste organe sunt independente fa de organe statale sau administraiei locale

TEMA:ORGANIZAREA SI DESFASURAREA alegerilor


Este o actiune prin care cetatenii desemneaza prin vot in conformitate cu anumite procedure persoanele care urmeaza sa faca parte din organelle representative sau de conducere a unui stat fiind organizate atit la nivel statal cit si unitati administrative teritoriale.Alegeri prin dependeta de specificul sau sunt : Directe este votarea in care alegatorul voteaza direct fara instante intermediare de candidatul la postul electiv. Alegeri indirect electoratul allege reprezentantii sau delegatii la rindul lor ei aleg candidatii propusi. Alegeri generale cind se aleg reprezentantii in toate organelle representative Alegeri partiale se desfasoara pentru a complementa cu parte de loc.(alegeri partiale locale) Alegeri ordinare se desfasoara in termenile ordinare dupa expirarea mandatului. Alegeri extraordinare se desfasoara in cazul dizolvarii anticipate a parlamentului. Alegeri desfasurate dintr-un singur scrutin in rezultatul alegerilor pot fi definitivate dupa o votare unica. Alegeri dupa doua sau mai multe scrutiny cind este necesar doua sau mai multe votari in urma caruia este ales candidatii Alegeri repetate se desfasoara in urma caruia alegerile ordinare au fost recunoscute neconstitutionale sau cu incalcarea legislatiei in vigoare. Pentru organizarea si desfasurarea alegerilor sunt necesare urmatoarele etape: 1. Fixarea alegerilor 2. Formarea comisiilor electorale 3. Intocmirea si precizarea listelor electorale 4. Formarea circumscriptiilor electorale 5. Desemnarea si registrarea candidatilor 6. Realizarea campaniei electorale 7. Organizarea votarii 8. Stabilirea rezultatelor 9. Publicarea a rezultatul alegerilor In RM organizarea si desfasurarea alegerilor se bazeaza pe constitutia RM si codul electoral. Pornind de la procedura desfasurarii alegerilor se organizeaza si se formeaza organelle electorale. In RM pentru buna desfasurare ,organizare si monotorizare a alegerilor activeaza comisia electoral centrala care activeaza

permanent formata din 9 membri. Pentru organizarea alegerilor sunt formate temporar circumscriptiile electorale, consilii electorale, birouri si sectii de votare. CIRCUMSCRIPTIA ELECTORALA sunt unitati teritoriale in care se desfasoara alegerile in organelle representative pot fi la nivel national sau impartite in unitati administrative teritoriale de nivelul 1 si 2.Conform codului electoral, comisia electoral cu cel putin 55 de zile inainte de alegeri constituie circumstatnte teritoriale care constituie unitati teritoriale de nivelul 2. Pentru alegerile locale si ale primarilor ,fiecare raion oras municipiu constituie o cercumscriptie electoral unde sunt alesi consilii locale.Circumscriptii electorale se divizeaza in sectii de voare. SECTII DE votare reprezinta niste delimitari teritoriale care unesc alegatorii intr-un loc comun de votare . In RM ele se formeaza de la 30 de alegatori cel mult 3000 de alegatori, ele se constituie in baza propunerilor de catre consiliile electorale deobicei in sate.Mai pot fi constituite pe linga spitale, sanatoria, maternitati sau unitati militare si penitenciare. Peste hotare BIROURILE ELECTORALE ale sectiilor de votare se constituie de catre consiliile electorale de circumscriptie cu cel putin 20 de zile inainte de ziua alegerilor din 5 11 membri. LISTELE ELECTORALE - este list ace cuprinde toti cetatenii cu drept de vot care domiciliaza pe teritoriul unei sectii de votare , intocmirea listei electorale este pozitia obligatory a procesului de organizare a campaniei electorale. Listele electorale sunt intocmite in primarii in 2 exemplare si se publica numai tirziu de 10 zile inainte de ziua alegerilor. Listele cuprind numele si prenumele alegatorului , data si anul nasterii, datele din actul de identitate. Aceste liste sunt intocmite in 2 exemplare unde fiecare alegator are dreptul sa ea cunostinta cu aceste liste electorale.In timpul alegerilor mai pot fi formate liste special cu introducerea datelor din buletinul de identitate, alegatorul poate fi inscris numai intr-o singura lista electoral. AGITATIA ELECTORALA sunt niste actiuni de pregatire si difuzarea inforamatiei care au scopul de al determina pe alegator sa voteze pentru unul din candidatii electorali.Aceasta etapa a procesului electoral se caracterizeaza prin diferite activitati ale partidelor sau concurentilor electorali , participarea la diferite intilniri, mitinguri, mese rotunde , platform politice in scopul oertarii electoratului. Agitatia este reglementata de codul electoral care contin interdictii si restrictii la agitatia la responsabilitatea legislatiei este prevazuta de codul electoral, penal si codul privind la contraventia federative. Alegerile de obicei au loc in zile de odihna DUMINICA care incep la ora 7.00 si sunt difinitivate la ora 21.00. Stabilirea rezultatului alegerlor incepe in cadrul biroului electoral a sectiei de votare dupa expirarea timpului rezervat pina la deschiderea urnelor de vot biroul electoral numara si anuleaza toate buletinele de vot ramase neutilizate. In procesul verbal al biroului electoral de la sectiile de votare se indica numarul de buletine utilizate ,numarul de buletine nevalabile,numarul de buletine neutilizate si numarul de buletine pentru fiecare concurrent electoral in oparte. Procesul verbal impreuna cu buletinul de vot se transmit consiliului electoral, la rindul sau consiliul electoral acumulind informatia

de pe circumscriptia electoral de nivel 2 si totalizind un process verbal transmite rezultatele la comisia electoral central. COmisia electoral central acumulind informatia de la toate consilile electorale inclusive de la birouri si buletine de vot in termen de 48 de ore este obligata sa faca public rezultatele preliminare in uram alegerilor.Cnform codului electoral comisia electoral central in termen de 10 zile va prezenta curtii constitutionale raportul final privind roralul rezultatul alegerilor si lista de deputati din diferite partied in rezultatul alegerilor.CUrtea constitutional in baza art 135 litera >E< printr-o hotarire confirma ca au avut loc alegerile daca nu au fost inculcate procedura de organizare a alegerilor si printr-o hotarire valideaza component noua a parlamentului formata din 101 deputati.Daca alegerile sunt falsificate Comisa electoral central organizeaza in termen de 2 saptamini votarea repetata in baza acelor liste electorale. TIPURI DE SITEME ELECTORALE: In Dreptul electorale sunt cunoscute doua forme principale ale sistemelor electorale: Sitemul majoriatar se considera ales candidatul care a acumulat cele mai multe voturi in urma alegerilor dintre concurentii sai . Deosebim in dependenta de numarul voturlor sitemul unitary relative si sitemem majoriatar absolute. Sitemul majoritar relative este cel mai simplu system electoral conform caruia este considerat ales candidatul care a comis cel mai mare numar de voturi fata de concurentii sai.Sistemul majoritar absolute este considerat ales candidatul care a acumulat majoritatea absoluta de voturi (50%+1).In acest sistem se stabileste de obicei nivelul minim de participare in cazul care nu a fost atins si alegerile sunt nevalabile.In astfel de sistem pot fi organizate prin 2 tururi, in turur 2 primi doi candidate care au acumulat cele mai multe voturi. Scrutin nominal cind votul este dat unui singur candidat din circumscriptia electorala data. Scrutin plurinominal electoratul sa aleaga mai multi candidate in RM la alegerile locale se aplica sistemul majoritar absolute. Sistemul reprezentarii proportionale este considerat cea mai democratica reprezentare si metoda de determinare a alegerilor conform acestui sistem mandatele din parlament se repartizeaza proportional intre concurenti electorali in dependenta de voturile accumulate in urma alegerilor. Acest sistem poate fi modificat si combinat in mai multe sisteme electorale . Sistemul remplificat, sitemul numarului unic,sistemul . Sitemul reprezentarii porpotionale este aplicat in cazul alegerilor parlamentare care este o metoda de reprezentare a concurentilor electorali in urma alegerilor electorale. Referendumul este o procedura a democratiei directe prin care conducerea tarii se adreseaza prin comis pentru al consulta de problem majore reesind din dispozitia consumatorului.Conform art 75 din constitutia RM cele mai importante problem ale societatii si ale statului sunt supuse referendumului, hotaririle adoptate potrivit rezultatul referendumului republican au putere juridical suprema. Conform art 142 dispozitiile privind caracterul suveran independent si unitary al statului precum si cele referitoare la neutralitatea permanenta a statului pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majoritatii cetatenilor inscrisi in listele electorale.

Deosebirea principala a procedurii de alegeri a procedurii referendumului consta in obiectul de exprimare a vointei alegatorului.LA referendum obiectul de exprimare a avointei nu este persoana sau candidatul ci o anumita problema asupra caruia se desfasoara referendumul.Rezultatele referendumului pot fi determinate numai in temeiul sistemului majoritar. Aspectul organizatoric al alegerilor si referendumului este identic cu exceptia faptului ca la referendum nu este nevoie de circumscriptii electorale.In literature de specialitate sunt cunoscute mai multe grupuri de referendum : Referendum pina la parlament daca un anumit act a fost supus votarii alegatorilor pina la aprobarea acestora. Referendum dupa parlament daca actul respective a fost supus votarii alegatorilor dupa aprobarea de catre parlament. Referendumurile mai pot fi clasificate : consultative daca se desfasoara doar cu scopul elucidarii opiniei alegatorilor intr-o anumita problema , decisive documentul nu este supus alegatorilor pentru solutionarea difinitiva a acestui act. Dreptul constitutional in cadrul care se aproba constitutia in unele initiative de modificare. Legislative daca un act al legislatiei este supus votarii drept de alegator. In RM dreptul de a initia organizarea referendumului il are parlamentul, seful statului sau autoritatile publice locale in dependenta de problemele rezultate la nivel de unitatea administrative teritoriala 16.11.11 Un Mandat sunt mputernicirile date unei persoane aleas pentru a aciona n numele alegtorilor mandatul parlamentar sunt atribuiile i mputernicile uni deputat care s exprime voina alegtorului n organele reprezentative ale statului.n literatura de specialitate mandatul parlamentar are urmtoarele caracteristici (sistem intermediar ntre popor ca deintorul naionale i reprezentanii acestuia n organul legislativ.Deintorii mandatului parlamentar sunt deputaii sau senatorii obinerii unui mandat parlamentar reiese din alegerile universale i directe.-Mandatul parlamentar este determinat de normlel constituionale care sunt cuprinse n constituia RM,legea cu privire la statutul Deputatului i regulamentul parlamentului.Mandatul parlamentar este general i nu este condiionat de necesitatea n aprobrii fiecrui act de ctre alegtori,ncetarea mandatului parlamentar este determinat de legislaia naional a fiecrui stat. Natura Juridic a mandatului parlamentar poate fi caracterizat ca o reprezentan n organele reprezentative ale statului juridic aceast semnific o funcie public investit cu anumite atribuii, din punct de vedere juridic mandatul parlamentar are urmtoarele caracteristici:a)organ este reprezentativ i nu imperativ ceea ce nseamn c nu poate fi revocat el reprezint naiunea. b)este general conform art 68 din constituie n exercitarea mandatului deputaii sunt n serviciul poporului.orice mandat imperativ este nul. C)mandatul parlamentar este independent aceast presupune c deputaii acioneaz independent conform convingerilor sale i nunecesit vreo aprobare.

D)mandatul parlamentar este irevocabil pe perioada mandatului Durata mandatului difer de la stat la stat n Republica Moldova durata mandatului este de 4 ani i poate fi prelungit prin lege organic n caz de rzboi sau de catastrof,Mandatul se prelungete pn la ntrunire legal a noi componeni n aceast perioad nu poate fi modoficat constituia i nu poate fi adoptat sau abrogat legea organic.vacana funciei de Deputat paote devine n caz de demisie sau de deces,Mandatul vacant va fi atribuit deputatului suplian de pe lista partidului i va fi validat conform art 135. din constituie. ?)Protecia Mandatului Parlamentar deputaii fiind reprezentanii poporului trebuie s se bucure de anumite garanii i condii specifice care permite exercitarea liber i independent a atribuiilor sale.Activitatea lor trebuie efectuat far nici o presiune att din interiorul rii ct i din exeteriorul n activitatea lor sunt bazate pe anumite principii cum ar fi:autonomia -independena -transparena i alte forme de garanii n dreptul parlamentar sunt cunoscute unele msuri de protecie care includ indemnezaii sau sprijin material incmopatibiliti i Indemnizaii sau sprijin material include salariul de baz reglementat de lege diferite forme de plat n dependen de serviciile acordate. Incompatibiliti cu funcie de parlamentar este prevzut de legislaie conform art 70. din Constituie calitate de deputat este incompatibil cu exercitare oricrei funcii retribuite cu excepia activitii didactice sau tiinifice.Conform legii privire la statutul deputatului mandatul de deputat este incompatibil cu funcia de preedinte a RM,funcia de membru a guvernului funcia de avocat parlamentar i alte funcii prevzute de legi.Sunt stabilite Normele constituionale i difer de la stat la stat n categoria de imunitate include inviolabilitatea i iresponsabilitatea juridic conform art 70.constituia Deputatatul nu poate fi reinut perchizat cu excepia cazurilor de infraciune sau trimis n judecat fr ncuviinare parlamentului.iresponsabilitatea reiese .Deputatul nu poate fi persecutat sau tras la rspunderea juridic n exercitarea atribuiilor sale.Imunitatea inviolabilitatea i iresponsabilitatea juridic se rsfrnge pe perioada mandatului parlamentar.Statutul mandatului parlamentar mai prevede i rspunderea n cazul n care este nclcat regulamentul parlamentului conform art 116.din regulament prevede urmtoarele sanciuni:a)avertisment b)retragerea cuvntului c)Eliminarea din sala de edin ?)Coninutul mandatului parlamentar.Prin nouiunea mandatului parlamentar se subnelege totalitatea drepturilor i obligaiunilor deputatului.Deputatul are urmtoarele dreptruri:1)de a participa la dezbateri i adoptarea proiectelor,dreptul

de a participa la luarea deciziior asupra problemelor statului.Dreptul de a praticipa la formarea organelor interne a parlamentului.Dreptul de a realiza controlul parlamentar.Dreptul la iniiativa legislativ.Dreptul de a cere informaii i interpelri de la orice organ al statului.Dreptul de a sesiza CC privind controlul constituional.Dreptul meninerii relaiilor cu alegtorii. Conform legilaiei,deputaii au obligaiuni: -este obligat s respecte constituia si legile statului -este dator s fie demn de ncrederea alegtorilor -este dator s contribuie dreptului omului si ceteanului -s participe la edinele parlamentului -s-i exercite cu credin activitatea Parlamentul,conform art. 66 are urmtoarele atribuii: -adopt legi,hotrri i moiuni -declar referendum -interpreteza legile i asigur implementarea legilor -aprob direciile principale de dezvoltarea a statului -aprob doctrina militar a statului -ratific i suspend trtate internaionale -exercit controlul asupra acordrii mprumutului de stat asupra ajutorului economic. -Prezidiile acordate de statelelstrine -Alege i numete persoane oficilae conform legii -aprob ordini i medalile RM -declar mobilizarea parial sau general -Declar starea de urgen de a sediului sau de rzboi -Iniaiz cercetarea sau audierea unor probleme n societate -Suspend activitatea organelor administraiei publice locale -Adopt acte privind amnistia

17.11.11.

Structura organizarea i funcionarea Parlamentului


?structura parlamentului ?organizarea parlamentului o?Funcionarea parlamentului ?Funciile Parlamentului 1)Strucura Parlamentului n dreptul parlamentar n dependen de structura organului reprezentativ snt parlamente unicamerale i bicamerale.Parlamentul unicameral are un singur adunare reprezentativ i este caracteristic statelor unitare sau mici.n RM este un

parlament unicameral format din 101 deputai avantajele parlamentului unicameral sunt economie de timp i susinere financiar un alt avantaj este simplificarea sistemului n comisiile parlamentare,responsabilitatea mai clar a deputailor,adoptarea mult mai rapid a actului. Dezavantajele sistemului unicameral:lucruri de interese se pot calcula mai puternic,elaborarea unei legislaiei mai puin ngrijite sistemul este mai sensibil la diferite probleme politice,susinerea financiar cu marele surse, Posibilitatea instalrii de control a unui partid majoritar. BICAMERAL-este un seistem de organizarea format din 2 camere reprezentative una este camera inferioar format din devotai care reprezint ntreag circumscripie electoral i camera superioar care reprezint interesele a statelor membre a diferitor regiuni sau altor circumscripii electorale n statele federative este o necesitate pentru parlamente bicamerale n diferite state pot fi diferite noiuni(camera deputailor,camera comunelor,camera reprezentanilor,,Reichstag,Bundestag,senat) Avantajele sistemului bicameral din punct de vedere a tehnicii legislative const n posibilitatea de a supune unui dublu examen fiecare iniativ legislativ.Partea negativ a tehnicii legislative este ritmul lent i consumarea de timp pentru elaborarea i adoptarea actelor.Deobicei statele unitare au n parlament unicameral i state federative bicameral. 2)Organizarea intern a Parlamentului Parlamentele in difirent de strucutra sa bicameral sau unicameral reprezint nite organe colegiale care iau nite decizii n cadrul edinilor parlamentare sau n comisiile specializate n scopul bunei organizri i funcionri a organului reprezentativ sunt constituite organe directoare ale parlamentului conform art 64 din constituie RM structura organizarea i funcionarea parlamentului sunt stabilite de regulament resurse financiare ale parlamentului sunt prevzute n bugetul de stat printr-un capitol separat.n dreptul parlamentar organele directoare a parlamentului fac parte preedinte parlamentului,vicepreedinii i biroul permanent. Preedintele parlamentului conform art.64 ainiatul 2 de alege prin vot secret cu majoritatea voturilor deputailor alei pe durata mandatului el poate fi revocat n orice moment prin vot secret de ctre parlament cu majoritatea de cel puin 2/3 din nr.total de deputai.Preedinte Parlamentului conform regulamentului au anumite atribuii:Conduce lucrrile parlamentului i al biroului permanent,convoac edinele ordinare extraordinare sau specilae parlamentului asigur respectare regulamentului parlamentului i meninerea ordinii n timpul edinelor.Primete i destribuie proiectele de legi i propunerile legislative precum i rapoartele.Anun rezultatul votrii i numete actele legislative adoptate,semneaz legile i hotrrile parlamentului, reprezint parlamentul n relaiile naionale i internaionale desemneaz dupa consultarea fraciunilor i a comisiilor componena deligaiilor.Dispune de mijloace financiare aprobate de parlament.Angajeaz i elibireaz din funcii lucrtorii a aparatului parlamentului. VicePreedini se aleg la propunerea preedintelui parlamentului dup consultare

fraciunilor parlamentare prin vot deschis cu votul majoritii deputailor alei .Vicepreedini pot fi revocai nainte de termen la propunerea preedintelui parlamentului dup consultarea fraciunii cu votul majoritii deputailor alei.Vicepreedinii ndiplinesc atribuii conform regulamentului Parlamentului n absena preedintelui semneaz legile adoptate de ctre parlament. BIROU PERMANENT este organ colegial de conducerea parlamentului din care face parte din oficiul preedintele i vicepreedinii.Preedinii fraciunilor i deputaii inndu-se seama de reprezentarea proporional a fraciunilor.Numrul membrilor este stabilit de regulamentul parlamentului atribuiile biroului permanent sunt :propune parlamentului data convocrii sesiunii i durata aceasta,prezint spre examinarea regulamentul parlamentului precum i modificrile acestuia.Pregtete i asigur desfurarea edinele parlamentului,ntocmete de comun acord preedinii fraciunilor i a comisiilor permanente ordinea de zi a edinelor parlamentului i o propune parlamentului se aprobare stabilete structura i statutul aparatul parlamentului biroul permanent adopt hotrri cu votul majoritii membrilor n limita competenei prevzute de parlament. COMISIILE PARLAMENTARE- sunt organe interne de lucru ale parlamentului care activeaz n baza regulamentului i pot fi constituite comisii permanente,comisii speciale i comisii de anchet. Comisia permanent-este un organ de lucru al parlamentului care activeaz n baza regulamentului pe ntreg mandat al parlamentului numrul comisiilor este stabilit de regulament a fel i denumirea componena numeric la propunerea biroului permanent,fiecare deputat este membru al unuia din preedini,nu pot fi membri n comisii preedinii i vicepreedini.fiecare comisie i alege preedinte i secretarul comisiei.De obicei sunt constituite 10 comisii permanente.a)comisia juridic pentru numiri i imunititi. b)comsisia pentru econimia buget i finane c)comisia pentru drepturilor omului i minoritilor naionale Fiecare comisie se ocup de elaborarea actelor normative de specialitate precum i avizarea proiectelor de legi nainte de a fi propus edina parlamentar.Comsiile se reunesc n edin de regul odat pe sptmn. COMSIA SPECIAL-este un organd e lucru intern care se constituie prin hotrrea parlamentului i are un caracter temporar pentru diferite probleme politice cum ar fi alegerea preedintelui,modificarae unor amendamente ale constituiei comisii pentru reglementarea unor probleme teritoriale i altele... COMISIA DE ANCHET creat la cererea unei infraciuni parlamentare sau a unui grupde deputai cu copul cercetrii unor fapte sau cauze,ele poart un caracter temporar din care fac parte deputai propui din fraciunile parlamentare aceste comisii pot solicita i diferii experi n domeniul pentur elucidarea unor cauze concrete. GRUPURILE PARLAMENTARE constituie nite organisme interne ale parlamentului formate din deputai din partide sau micri politice n dreptul

parlamentar sunt cunoscute sub denumire de fraciune sau grup parlamentar.n RM statutul fraciunii parlamentare este reglementat de parlament este se formeaz dup instituirea legal a parlamentului n termen de 10 zile din cel puin 5 deputai Organe de conducere Preedintele faraciunii i secretarul fraciunii ele au urmtoarele atribuii:-numirea sau alegerea reprezentanilor n biroul permanent n comisiile permanente sau n alte organe de lucru a parlamentului -adoptarea unor proiecte de legi sau hotrri ,fraciunile parlamentare dispun de o anumit autonomie intern pentur buna funcionarea i organizarea a fraciunii OPOZIIA PARLAMENTAR-este un organ sau un partid sau un grup de partide care formez minoritatea parlamentar fiind n opoziie fa de majoritatae parlamentar avnd scop critica mpotriva msujrilor de mandate parlamentare

23.11.11 Funcionarea parlamentului nseamn toate tipurile de activitate prin legislatur nelegem activitate parlamentului pe termenul de 4 ani . Sesiunea Parlamentului este activitatea ntregului parlament a 101 deputai.Constituia prevede 2 sesiuni ordinare pe an,sesiunea din primvar i din toamn care nu poate nu trece luna decembrie ns dup constituie pot fi organizate n afara de aceste ordinare pot fi sesiuni extraordinare i speciale.Sesiunea extraordinar i cea special se iniiaz prin cerere scris de biroul permanent din partea autorii cereri 1/3 deputaii,preedintele parlamentului i preledintele rii,Dup depunerea cererii n 3 zile se efectueaz. edina este o form de activitate a parlamentului de sub form de plen(101 deputai) i edin a comisiilor parlamentare poate la fel i n comisii(infraciune) edina n plen sau edina parlamentului cu condiie c exist CVORUM. edina parlamentului au loc dup ordinea de zi(orarul de activitate fixat tematica i timpul)ordinea de zi se aprob pe o durat de 2 sptmni. Biroul permanent este responsabil pentru avizul ordinii de zi. edina parlamentar dup constituie are caracter public(este accesibil de persoane cointeresate)dar poate ave i caracter nchis ,preedinte parlamentului poate propune caracter nchis cu 51 de voturi.La edinele parlamentului Deputaii sunt obligai la participarea parlamentului. Regulament (1996) Luni-Lucru cu alegtorii Mari-edinele fraciunilor parlamentare Miercuri-edine n comise permanente Joi i Vineri-edinele n plen a parlamentului. edinele sunt deschis de preedintele parlamentului. Lurile de cuvnt din partea deputailor defapt sunt poziii pe marginea problemelor din ordinea de zi.Lurile de cuvnt sunt dotate cu timp(7 minute maximum)i se petrec dup ordinea nscrierii doritorilor pe o list i

consecutivitatea.Lurile de cuvnt sunt excepie.Prim-ministru i preedintele rii pot vorbi i nu au limitri. Toate lurile de cuvnt i dezbateile asupra problemelor din ordinea de zi se numesc mpreun deliberri(atitudine de activitate)Dac Deputaii au opinii asupra problemelor ce nu sunt incluse n ordinea de zi atunci Deputatul poate nainta declaraie.La sfritul edinei au loc naintarea declaraiilor.Ultima joi din lun este consacrat interpelerilor i ntrebrilor. Procedura de Vot depinde de categoria de acte sau tipuri de alegere. Pentru Acte legislative:legi,hotrri,moiuni(este o declaraie politic a parlamentului prin care i exprim atitudinea fa de orice eveniment social) ex:Moiune cenzur,moiune de cale de uniunea european.Exist 4 tipuri de majorti:a)majoritate absolut(50%+1) b)majoritate simpl(50%+1 din cei prezeni cu condiia c exist cvorum) c)majoritate calificativ(1/3,2/5.. este un calificativ prevzut de lege) d)majoritate relativ (mai multe voturi n comporaie cu oponentul)este cea mai simpl alegere. legea constituionale 2/3 cu majoritate absolut dar restul legile ordinare hotrri legi cu majoritate simpl. Modaliti de vot n RM-votul el este secret i deschis.Votul deschis poate fi realizat prin ridicare de mini,prin mijloace electronice,apel nominal.Votul secret se exprim prin buletine de vot n cazul alegerii sau numit n funcie prin buletine de vot i prin mijloace electronice dac se voteaz act normativ.Prin Buletine de vot .

30.11.11

Instituia efului Statului


n executarea atribuilor sale parlamentul conform constituiei art.72 i regulamentul parlamentului adopt legi constituionale cu votul a 2/3 de numrul total de deputai adopt legi organice cu votul majoritii deputailor(51) Legile ordinare se adopt cu majoritate de deputai prezeni n sal. Parlamentul adopt i hotrri privind organizarea funcionar a parlamentului sau organizarea unor evenimente politice. Preedintele parlamentului n executarea atribuiilor sale emite dispoziii i ordine pentru organizarea intern a parlamentului. Legile constituionale i organice se adopt prin 2 sau 3 lecturi subsemnate de preedintele parlamentului n absena sa de unul din vicepreedini,se promulg de preedintele statului se public monitorul oficial,O lege are o for juridic din momentul publicrii sau din momentul cnd se indic n textul legii.

Instituia efului statului: ?Evoluia constituiei a efului de stat n RM ?Dobndirea i durata mandatului prezedenial ?Atribuiile preedintelui RM ?Actele Preedintelui RM Prin lege RSSM din 3 septembrie 1990 se instituie funcia de preedinte al RSSM i se introduc modificri n constituia RSSM din 1978 funcia de ef al statului a fost instituit n scopul consolidrii constituionale i a suveranitii RSSM,n acest scop a fost constituit i un organ special consiuliu prezedenial. Un alt moment important n evoluia instituiei prezideniale constituie adoptarea legii cu privire la perfecionarea puterii executive i adoptarea unor modificri din constituie conform acestor modificri puterea suprem executiv este ncredinat i subordonat preedintelui Republicii o alt etap n evoluia efului statului este modificarea legislaiei privind alegerea efului statului n acel moment obinerea mandatului prezindenial este prin votul universal direct de popor. Odat cu adoptarea constituiei RM din 1994 i producerea unui capitor separat a efului statului instituia prezidenial poart un caracter dualist guvernul fiind investit cu atribuii mai largi n domeniul politicii economice sociale. O alt etap este modificrile adoptate la 5 iulie 2000 n urma creia eful statului este ales de ctre parlamentari atribuiile fiind mai limitate astfel ncepnd din 1990 pn astzi Republica Moldova a trecut prin 3 regimuri diferite:a)cel prezidenial 3 septembrie 1990>27 august 1994 b)cel semiprezidenial 27 august 1974>5 iulie 2000 c)Parlamentar 5 iulie 2000>Prezent. Instituia efului statului este reglementat att de constituie ct i de alte legi organice n comparaie cu alte state alegerea efului statului depinde de regimul poltici forma de guvernamnt i nu de structura de stat. 2)Dobndirea i Durata mandatului Dobndirea mandatului este reglementat de constituiei i se refer la desemnarea efului statului care este direct proporional cu forma de guvernamnt.n literatura de specialitate sunt cunoscute mai multe forme de desemnare a efului statului: -desemnare mandatului pe cale ereditar(se ntinlesc n cazul monarhiilor,Anglia,japonia,Suedia,frana) -Desemnarea efului de stat prin vot UNIVERSAL i direct de ctre popor(regimuri semiprezideniale Federaia Rus 4 martie 2012 alegeri) -Desemnarea efului statului printr-un polegiu special de lectori(S.U.A,India) -Desemnarea efului statului de ctre parlament(Moldova,grecia,Israel,Germania) n RM dup modificrile operate dupa 5 iulie 2000 i adoptarea legii privire la alegerea preedintelui,preedintele este ales de ctre deputai cu votul a 3/5 din

numrul total de deputai.Dac n urma primului tur nu a fost ales preedinte se organizeaz alegeri repetate.Cerinele naintate sunt :Cetenia,Vrsta de 40 de ani ,slocuiasc permanent pe teritoriu RM,s posede Limba de stat.Persoana i nainteaz propria candidatur susinut de cel puin 15 deputai.Data numirii efului statului printr-o hotrre de parlament i format comisie special pentru organizarea i desfurarea alegerilor prezindeniale,alegerile se desfoar ntr-o edin public special fiecare candidat are dreptul de a se adresa parlamentului cu o scurt alociune i a da rspunsuri la ntrebrile deputailor.n Urma alegerilor comisia special anun rezultatul alegerilor parlamentul adopt o hotrre n care se confirm alegerea preedintelui,hotrrea parlamentului i actele comisiei speciale se nainteaz curii constituionale,curea constituional n baza art 135.E) valideaz alegerile preedintelui RM. n baza legii cu privirea la investitura preedintelui n termen de 30 zile se organizeaz investitura preedintelui. ntr-o edina special unde asist parlamentul RM consiliu superior al magistraturii,membrii de guvern,reprezentanii diplomatici acredetai RM i membrii curii constituionale,Preedintele CC d citire hotrrii CC privind Alegerea legal a preedintelui,n urma creia preedintele nou ales depune jurmmtul,pentru credin.Din acel moment se ncepe mandatul preedintelui. Durata mandatului Preedintelui este de 4 ani i expir la data depunerii jurmntului preedintelui nou ales. Vacana Funciei poate interveni n caz de demitere,demisie,imposibilitate a exercitrii funciilor sale sau de deces.Este exercitat de ctre preedinte parlamentului sau dup caz de prim-ministru. 3)Atribuiile preedintelui RM sunt prevzute din constituie conform art 77 Preedintele RM este eful statului,el reprezint statul este garantul suveranitii a independenii naionale al unitii i integritii teritoriale a statului din aceste prevederi rezult i mare responsabilitate a efului statului n literatura de specialitate ntilnim o clasificare a atribuiilor efului statului,atribuii pentr legi.... conform art 73 eful statului este subiect cu drept de iniiativ legislativ eful statului promulg legile adoptate n parlament,eful statului este subiect cu drept de sesizare la curtea constituional privind controlul constituional.Atribuii privind organizarea i funcionarea autoritilor publice conform art 84 din constituie preedintele adreseaz mesaje parlamentului cu privire la problemele statului sau a naiunii Atribuii privind alegerea formarea numirea sau revocarea unor autoriti publice:Preedintele poate dizolva parlamentul,desemneaz candidatul la funcia de Prim-ministru,Numete guvernul n baza votului de ncredere a parlamentului ,numete i revoc din funcie la propunerea prim-ministrului membrii guvernului,tot poate revoca judectorii la consiliu superior al magistraturii. Atribuia n domeniul aprrii i asigurrii ordinii publice preedintele este comandantul suprem al forelor armate,el poate declara o daoptare prialabil a parlamentului organizare totala sau parial a parlamentului n caz de agresiune,este n drept s asigure securitatea naional i a ordinii publice.

Atribuia n domeniul politicii externe,eful statului poart negocieri la tratative ,ncheie trtate internaionale, achiziioneaz i recheam n funcie. Atribuii conform art 88 eful statului ofer decoraii i titluri de onoare acord grade militare supreme,numete n funcii publice funcionari publici,soluioneaz problemele ceteniiacord ranguri diplomatice i alte tipuri onorifice. 4)Actele n exercitare funciilor sale preedintele RM emite acte i conform art 94 din constituie preedintele RM emite decrete obligatorii pentru executare pe ntreg teritoriu statului,Decretele se public n monitorul oficial conform art 84 aliniat 2 unele decerete sunt contrasemnate de prim-ministru.Contra semnarea angajeaz rspunderea guvernului pentru coninutul i efectele acestuia.Decretele preedintelui pot avea un caracter nominativ sau individual.Decretele Preedintelui au urmtoarele trsturi: reprezint voina poporului, sunt emise n exercitarea atribuiilor preedintelui unele decrete sunt contrasemnate poart un caracter obligatoriu pe ntreg teritoriu, sunt publicate n monitorul oficial. n afara de decrete preedintele n activitatea sa poate emite mesaje, declaraii apeluri, demersuri,scrisori. Pentru activitatea intern n aparatul preedintelui eful statului semneaz ordine i dispoziii.

Guvernul Republicii Moldova


Guvernul RM este organul central al puterii executive este o autoritate public executiv suprem responsabil n faa parlamentului i este mputernicit s rezolve toate problemele administrrii publice ce in de competena sa n conformitate cu constituia i legea cu privirea la guvern. Guvernul asigur realizarea politicii interne i externe a statului i exercit conducerea general a administraiei publice n exercitarea atribuilor sale guvernul se conduce de programul de activitate acceptat de parlament Investitura Guvernului. conform constituiei preedinte RM dup consultarea fraciuni parlamentare desemneaz un candidat pentur funcia de prim-ministru,Candidatul n termen de 15 zile de la desemnare vine n parlament cu programul su de activitate i lista membrilor guvernului pentru a primi vot de ncredere cu majoritate absolut a parlamentului.Programul de activitate i lista de dezbat n edina parlamentului.n baza votului de ncredere preedintele RM numete guvernul ministrul si membrii guvernului ,depun jurmntul n faa preedintelui din acel moment ncep activitatea de membrii guvernului. guvernul i exercit mandatul pn la validare alegerilor pentru un nou parlament. Guvernul poate fi demis de ctre parlament n cazul votului de nencredere acordat de parlament sau n cazul demisiei Prim-Ministrului. Strucutra a ministerilor a serviciilor sau departamentelor este reglementate

legea cu privire la guvern i aprobat de parlament.n componena guvernul fac parte:A)prim ministru B)vice prim-ministru C)minitrii D) academia de tiin E)Bakan Gguzii Actele Guvernului sunt n exercitarea funciilor sale guvernul adopt hotrri ordonane i dispoziii,hotrrile se adopt pentru exercitarea legii,hotrrile i ordonoane adoptate de guvern se semneaz de prim-ministru i se contrasemneaz de minitrii care au obligaia punerii lor n examinare.hotrrile i ordonanele se public n monitorul oficial nepublicarea lor atrage inexistena actelor. Pentru desfurarea activitii interne prim-ministru emite dispoziii i ordine.n activitatea puterii executive se clasific n administraia public central i administraia public local,fiecare avnd atribuiile i competenele sale.

Sistemul Judiciar
?Activitatea jurisdicional ?Statutul judectorului ?Principiile nfptuire justiiei 1)Autoritate judectoreasc sau sistemul judectoresc conform separaiei puterilor reprezint un sistem de organe judiciare ce nfptuiesc justiia.Sistemul judiciar are organele sa le proprii i specifice cu structurile i formele de nfptuirea justiiei. n constituie este prevzut un capitol separat autoritatea judectoreasc conform legislaiei sistemul judiciar este independent fa de puterea legislativ i executiv,justiia se nfptuiete n numele legii.n sistemul judiciar sunt anumite autoriti judectoreti(judectoria de sector ,curtea de apel i curtea suprem de justiie,aceste organe judectoreti examineaz i soluioneaz n limitele competenei sale litigiile civile,penale,administrative,protecia diferitor forme de proprietate meninerea ordinii de drept,asigur protecia judiciar a drepturilor politice economice sociale i asigur aprarea drepturilor cetenilor.n RM sistemul judiciar se bazeaz pe constituia RM pe legea cu privirea la autoritatea judectoreasc legea cu privire la statutul judectorului ,legea cu privirea la curtea suprem de justiie,legea cu privirea consiliu superior al magistraturii.n constituia este stipulat c tot sunt egali n faa legii n toate instanele judectoreti,edinele de judecat sunt publice,judecarea proceselor n edin nchis se admite numai n cazurile stabilite prin lege. O caracteristic obligatrie a instanelor judectoreti reprezint caracterul autoritar a instanelor de judecat aceast se manifest prin executare obligatorie de hotrrile demise din instanele judectoreti.Hotrrile emise din instanele judectoreti nu necesit nicio confirmare,conform art 120 din constituie RM este obligatorie respectarea sentinelor i altor hotrri definitive al instanelor

judectoreti precum i colaborarea solicitar pe aceast n timpul procesului.Hotrrile pot fi atacate n instanele judiciare supreme,iar hotrrea definitiv a curii supreme de justiie avnd un caracter irevocabil n cazul n care ceteanul i sa lezat nite drepturi poate s se adreseze la curtea european pentru drepturile omului CEDO. 2)Statutul Judectorului .Conform Constituiei RM alegeri cu privire la statului judectorului i alte acte normative judectorii sunt independeni impariali i inamobilili.Ei se numesc n funcie de preedinte RM la propunerea consiliu superior al magistraturii.Preedintele i judectorii curii supreme de justiie sunt numii n funcie de parlament la propunerea consiliuliu suoerior a magistraturii.Judectorii sunt investii cu atribuii pentur nfptuire justiiei cerinele i dispoziiile judectorului legate de nfptuirea justiiei sunt obligatorii pentru persoanele fizice i juridice ,nendeplinirea lor atrage rspunderea prevzut de lege,judectorul este subiectul principal al nfptuirii justiiei i a garantrii dreptului omului.Activitatea judectoreasc poate fi derificat sau controlat de instan ierarhic superioar n baza competenei sale.n dependena judectorului presupune un profesionalism i responsabilitate,funia de judector este incompatibil cu orice alt funcie public sau privat cu excepie activitii didactice sau tiinifice.Funcia de judector deasemenea este incompatibil cu activitatea politic sau consilieri n administrare publc local(primarie).Pe perioada activitii sale ei dispun de inviolabilitate i imunitate,acesta fiind un instrument necesar pentru independena i imparialitate activitii sale. 3)Principiile nfptuirea justiiei sunt prevzute din constituie ct i de alte acte normative conform art 115 din constituie justiia se nfptuiete prin curtea suprem de justiie , funciile de apel i judectorii.n literatura de specialitate sunt prevzute urmtoarele principii a nfptuirii justiiei accesul liber la justiie,prezumia nevinoviei,caracterul public al dezbaterilor n edinele judiciare,dreptul la aprare,toi sunt egali n faa legii,independena sistemului judiciar i aplicarea principiilor egale. n RM nimeni nu poate fi declarat vinovat de svrirea unei infraciuni precum i supus unei pedepse penale dect n faza sentinei definitive pronunate n condiiile legii de instana judectoreasc.

Curtea constituional