Sunteți pe pagina 1din 46

Scoala posliceala DR-TR-Severin

MOTTO
,,... Intr-o ultima analiza, viitorul nostru nu va depinde de conditiile economice, de influentele exterioare sau de imprejurari asupra carora nu aveti nici un control. Viitorul nostru va depinde de scopul nostru in viata... Albert E.N. GRAY

Lucrare de diploma : Rolul nursei in pregatirea preoperatorie si ingrijirea postoperatori a bolnavilor

Coordonator Asistet medical licentiat CHILOM ANETA ELEV BALICA VIOREL

In acesti ani de cand am inceput sa deslusesc tainele profesiei de asistent medical am avut privilegiul de a avea acces atat la informatii teoretice veritabile de la profesorii mei - doctorii care ne-au initiat cum au stiut mai bine in misterele acestei mobile profesii, cat si practice, prin practica pe care am facuto in spital la patul bolnavului in diferite sectii. Dintre toate sectiile unde am invatat diverse modalitati de abordare a diferitelor afectiuni, cea mai fascinata, cea mai periculoasa , cea mai aproape de Dumnezeu mi s-a parut sectia de terapie intensiva reanimare, precum si sala de interventii chirurgicale. Aici curiozitatea mea a fost maxima si plina de pasiune. Avand in vedere timpul relativ scurt petrecut in aceasta sectie, am cautat sa aflu cat mai multe, sa stiu a folosi cat mai multe din aparatele aflate aici si nu in ultimul rand sa ingrijesc aei bolnavi care mi-au folosit ca material de prezentare pentru aceasta lucrare . Trebuie sa amintesc aici ca fara intelegerea si sprijinul personalului din aceasta sectie nu ar fi fost posibil ca de una singura sa realizez aceasta lucrare

Chirurgia (kheirourgia lucru efectuat manual) este acea parte a medicinei care foloseste pentru vindecarea bolilor metodele terapeutice predominand sangerande, rareori nesangerande, efectuate cu ajutorul mainilor, sub protectia asepsiei antisepsiei, antibioticelor, hemostazei, anesteziei si reanimarii. Dar sfera notiuni de chirurgie, s-a largit in continut prin multiplicarea metodelor generale de tratament chirurgical si de suprimare a dureri prin anestezie, asepsie, antispsie, antibiotice, hemostaza, anticoagulante, corticoterapie, reanimare-inainte, in timpul si dupa interventie, prin prfectionarea tehnicilor de explorare clinica si radiologica, de laborator si cu izotopi. Astfel, chirurgia clinica, bazata pe observatie, a devenit o disciplina stintifica-patologie clinica si biochimica-fundamentala pe datele clinice si examenele obiective de laborator. Multiplicarea metodelor de explorare si marirea arsenalului terapeutic a contribuit la largirea granitelor chirurgiei contemporane, prin depistarea mai precisa a bolilor in stadiul initial organo-functional si prin efectuarea cu succes a diferitelor interventii cerebrale, maxilo-faciale, esofagiene, pulmonare, vasculare, cardiace, operatii irealizabile in trecut. Progresul chirurgiei moderne a fost posibil datorita dezvoltarii altor ramuri ale stiintelor medicale cu care aceasta are legaturi stranse: anatomia, histologia, fiziologia si patologia clinica, farmacologia, biochimia, histochimia, biofizica si altele. In trecut, progresul chirurgiei a inceput odata cu cel al anatomiei. Dezvoltarea cunostintelor de anatomie topografica, mai ales de la sfarsitul secolului al IX-lea si la inceputul celui actual s-a rasfrant asupra chirurgiei prin descoperirea a numeroase tehnici, operatori noi, prin alegerea unor cai de acces largi, favorizand astfel dezvoltarea chirurgiei de exereza . Prin largirea cunostintelor clinice, prin studii la patul bolnavilor, etapa anatomo-patologica a trecut intr-o noua etapa, cea anatomo-clinica. Gratie cunostiintelor de fiziologie si biochimie medicala, s-au studiat amanuntit tulburarile nervoase, umorale si circulatorii, ce se produc in organism in cursul diferitelor operatii. Astefel operatiile fiziologice traumatice au devenit o realitate numai in ultimii 30 de ani sub influenta conceptiei de integrare neuroendocrinoumorala a socului, chirurgul ,,anatomist din trecut, cu gesturi spectaculoase, dar brutale este inlocuit cu chirurgul ,,fiziologic cu gesturi blande, delicate, care trebuie sa se transforme in viitorul apropriat intr-un chirurg biolog; acesta trebuie sa previna aparitia socului operator actionand anatomic printr-o tehnica corecta, respectand integritatea formatiunilor morfologice importante, ,,fiziologic ,evitand tractiunile brutale pe pendiculii neuro vasculari, generatoare de tulburari neuro-reflexe si ,,biochimic ferind strivirile inutile ale tesuturilor perivasculare cu instrumente mari si ligaturile vaselor mici cu material de sutura neresorbabil gros . Bisturiul trebuie sa actioneze precis: anatomic, fiziologic si biochimic in mana chirurgului modern, care urmareste sa asigure in acelasi timp prognosticul ,,vital imediat ,evitand socul operator, prognosticul indepartat ,,oncologic efectuand exereze largi, prognosticul ,,functional, executand extirpari de organe cu restabilirea fiziologica a circuitului biologic, si prognosticul ,,psihologic, respectand cat mai mult posibil forma estetica. Astfel se realizeaza chirurgia

integrala, umana, cu ameliorarea gradului de recuperare medico - sociala a bolnavilor operati, si se reduce procentul dependentilor sociali datorita progresului bacteriologiei si virusologiei, prin prevenirea si combaterea infedtiei chirurgicale cu antibiotice si virustatice, aplicate intraoperatoriu si post operatoriu, si s-a redus pericolul complicatiilor postoperatorii, socul toxiinfectios, bacterian si virotic. Datorita perfectionarii mijloacelor de anestezie, reanimarii si antibioticelor, devenit posibila dezvoltarea chirurgiei cardiovasculare, pulmonare si esofagiene

Asepsia si antisepsia
Asepsia, antisepsia, antibioticelor, impreuna cu anestezia - reanimarea si hemostaza, alcatuiesc laturile principale ale temeliei care a permis dezvoltarea rapida a chirurgiei moderne. Datorita asepsiei, antisepticelor, antibioticelor si mijloacelor biologice de stimulare a reactiei imunitare a organismului este diminuata sau inlaturata complet in evolutia plagilor operatorii. Antisepsia este metoda care foloseste o serie de mijloace chimice pentru distrugerea agentilor saprofiti si patogeni din campul operator, de pe mainile chirurgului si obiectelor care vin in contact cu regiunea unde se opereaza . Asepsia este metoda care intrebuinteaza o serie de mijloace fizice pentru evitarea infectiei si pentru distrugerea agentilor patogeni de pe toate obiectele care vin in contact cu campul operator .

Istoric
Antisepsia si asepsia au fost folosite intr-o forma elementara, din cele mai vechi timpuri, din necesitatea de a combate infectia ranilor. Ele s-au dezvoltat in raport cu progresul cunostiintelor medicale asupra infectiei . Infectia a fost atribuita de hipocrat (sec lV ) unor ,,miasme care plutesc in aer. Aerul viciat patrunde in plagi si determina supuratiile plagilor. El trata plagile cu vin fiert sau uleiuri calde. Aceasta conceptie si practica a dainuit in medicina greco - romana, bizantina si feudala . In secolul urmator I.E. Semmelweiss, constatand morbiditatea mult mai crescuta in sectia clinica decat in sectia unde nesterile erau asistate in moase, descrie ,,infectia de contact produsa de studenti care disecau in acelasi timp in laboratorul de anatomie, infectandu-si mainil. Pentru apreveni ,,putreziciunea de spital care trnsformase spitalul in cimitir, inregistrandu-se 80% mortalitate, N.I .PIROGOV intrebuinta ca antiseptic apa clorata. In secolul al XIX, N Pasteur descopera microbii care provoaca ,,fermecatiile si putrefactiile, dovedind experimental actiunea lor patogena si stabileste legatura de la cauza la efect a contagiunii. El a aratat ca microbii de pe pansamente, instrumente, din apa, sunt distrusi la o temperatura de 110-130 gC Ideile lui Pasteur despre infectie au revolutionat medicina si chirurgia, punand bazele asepsiei, realizata prin fierbere sau vapori la presiune in autoclav .Metoda asepsiei a intrat lent in practica chirurgicala fiind folosita pentru prima oara de Delbert in Franta si de Toma Ionescu la Bucuresti la inceputul secolului al XX-lea. Convins de conceptia microbiana a lui Pasteur asupra infectiei, chirurgul englez J.Lister preconizeaza antisepsia, folosind acid fenic sau sublimat

coroziv. Aceste antiseptice au actiune bactericida, dar in acelasi timp sunt caustice si pentru tesuturi . Astazi, pe baza conceptiei pasteuriene asepsia poate fi completata cu antisepsia , folosindu-se agenti chimici citofilactici, care au actiune bactericida, si nu sunt caustici. Operatia se efectueaza in sali speciale, aseptice sau septice, sala septica fiind complet separata de cea aseptica. Ansamblul constituie blocul operator. El trebuie prevazut cu iluminare indirecta, aer climatizat cu presiune pozitiva, ,,celula pentru studenti, televiziune, lampi ultraviolete de sterilizat atmosfera, dispuse pe pereti, care trebuie sa fie rotunzi, fara scobituri, usor de spalat cu furtunul, cu apa si antiseptice. Astfel se previn infectiile aerogene, din salile de operatie, care sunt la fel de periculoase ca infectiile de contact ce se produc cand instrumentele, apa de spalat sau materialul de operator, nu au fost corect sterilizate.

ASEPSIA
Sterilizarea materialului chirurgical din sala de operatie se poate realiza prin : caldura in mediul lichid (firbere), vapori de apa sub presiune, caldura uscata (Poupinel), ultrasunete, raze ultraviolete, raze inflarosii. Germenii microbieni rezista la caldura umeda variabil cu specia: bacilii sporulati tetanici, subtilis, rezista la 120 gC 15 minute; streptococul la 58gC 10 minute; pneumococul la 55 gC 30 de minute. In schimb la caldura uscata germenii sunt mai rezistenti. Sterilizarea prin caldura in mediul lichid se poate realiza prin ridicarea temperaturii apei la 100g C, punctul ei de fierbere. Prezinta dezavantajul ca instrumentele metalice se oxideaza. De aceea se adauga carbonat de sodiu 19% care ridica cu 4g C temperatura de fierbere . Acest procedeu de sterilizare este ineficient, deoarece sporii bacilului tetanic si bacilului subtilis rezista si la aceasta temperatura. De aceea se prefera firberea sub presiune. Sterilizarea prin fierbere a apei sub presiune este procedeul de ales, deoarece punctul de fierbere la este ridicat la peste 136 gC, temperatura la care sterilizarea este perfecta. Procedeul se bazeaza pe principiul fizic ca punctul de fierbere al apei aflate intr-o cavitate inchisa creste proportional cu presiunea ce se exercita la suprafata sa. Apa de fierbere la 100gC cand se afla la presiunea normala atmosferica, la 120gC la presiune de 1 atmosfera, la 136gC la 2 atmosfere, la 144gC, la 3 atmosfere. Tehnica sterilizarii prin fierbere sub presiune se face cu ajutorul autoclavului. In autoclav se sterilizeaza apa de spalat, instrumentarul care nu poate fi sterilizat la poupinel, o parte din materialul de cusatura (care mai poate fi realizat la autoclav cu vapori de apa ). Sterilizarea prin caldura uscata se realizeaza la 170 gC, timp de 45 de minute in poupinel, o cutie cu pereti dubli de azbest, incalzita electric sau cu gaz . Sterilizarea prin flambare la flacara de alcool este un procedeu indicat numai pentru cazurile de urgenta. Sterizarea prin raze ultraviolete se foloseste cu succes mai ales contra infectiilor aerogene din salile de operatii. Infectia de contact in salile de operatii produsa prin instrumente si campuri sterilizate insuficient, prin circulatia intensa a personalului medical si a studentilor, fara masti care sa acopere gura sau nasul, fara galosi de cauciuc, se combate prin dezinfectia zilnica a salilor de

opratie, prin spalarea peretilor cu furtunul de apa, iar dupa interventii septice, prin formolizare. Infectia aerogena in sala de operatie produsa prin vorbire, stranut, prin curentii de aer produsi de deschiderea frecventa a usilor, etc se combate prin iradierea atmosferei zilnic, timp de 5-6 ore cu raze ultraviolete, prin lampi instalate in perete, cu lungimea de unda de 253 - 290 micrimi si intensitatea razelor intre 18-30 microwati/cmp. Sterilizarea fizica si chinica a blocului operator se va asocia cu inlaturarea cauzelor de infectie de contact si infectie aerogena, prin amenajarea de celule operatorii de privit pentru studenti si post de televizune, prin construirea salilor de opreatii cu ziduri rotunde si faintate, care se pot spala usor cu apa si sapun, cu furtunul.

ANTISEPTICELE
Sunt agenti chimici cu actiune bactericida ce distrug microbii patogeni si saprofiti de pe suprafata tegumentelor si din fundul plagilor, prin dizolvarea membranelor bacteriene sau modificarea macromoleculelor. Cand respecta integritatea biologica a celulelor, reprezinta grupul antisepticelor citofilactice, ce au o larga raspandire. Opus lor se afla grupul antisepticelor caustice, care au o actiune nociva de distrugere si asupra celuleor organismului. Mecanismul actiunii bactericide a antisepticelor, ca si a detergentilor, consta in dizolvarea celui deal doilea invelis bacterin, membrana, sediul schimburilor osmotice. Liza brutala a membranei permite distrugerea intregului continut celular. Alcoolul etilic in concentratie de 70g se foloseste pentru dezinfectia tegumentelor. Actiunea sa bactericida se datoreste puterii osmotice si puterii de patrundere in straturile profunde ale epidermului si in glandele sebacee. Intr-o concentratie mai mare de 70g actiunea alcoolului etilic devine nociva, deoarece produce dezhidratarea celulelor ceea ce le micsoreaza putera de aparare . Tinctura de iod este o solutie de iod in alcool rectificat. Este un bun dezinfectat superficial al tegumentelor, iodul marind putera de patrundere a alcoolului. Colorand tegumentele indica zona de antisepsie realizata. Efectul sau antiseptic se produce la 7 minute, timp necesar pentru patrunderea in glandele sebacee. Solutia trebuie folosita proaspata, deoarece dupa 6 - 8 zile se produce acid iodhidric, care este iritant caustic. Cloramina in solutie de 0,2 2% are actiune antiseptica mai puternica decat hipocloratii si este mai putin iritanta pentru tesuturi .Astazi se foloseste pe scara intinsa. Oxigenul este folosit ca antiseptic citofilactic, hemostatic, care in acelasi timp topeste si elimina sfacelurile.Dintre substantele care in contact cu tesuturile degaja oxigen in stare nascanda citam apa oxigenata ( peroxid de oxigen ) in concentratie de 10 volume de oxigen .Se foloseste pentru spalaturi in cavitatile: bucala, nazala, auriculara, in plagile putride, supurante anfractuoase. Prezinta dezavantajul ca topeste catgutul si deaceea nu se va folosi in plagile unde s-au efectuat ligaturi recente cu catgut; impiedica cicatrizarea . Permanganatul de potasiu este un antiseptic citofilactic, puternic oxigenat, ce distruge materiile organice. Se foloseste in solutii de 4%o sau mai

diluate, pentru spalarea plagilor anfractuoase cu sfaceluri, ale cavitatilor, conductelor (uretra, vezica). Nitratul de argint se foloseste sub forma de cristal, creion sau in solutie de 1-2% si diluata 1/6000. Are actiune dezinfectanta in plagile infectante , cauterizanta asupra plagilor granulate, distrugand mugurii si epitelizanta in plagile atone. Solutia de nitrat de argint 1% se foloseste in : eczeme infectante, impedigo ,in inflamatii ale mucoaselor (conjunctive la nou - nascuti, cinstite ) in plagile cu pioceanic. In solutii mai diluate de 1-6%o se aplica in dermatologie sub forma de pansamente umede. Alaturi de asepsie, antisepsie si antibioterapie, anestezia este un act terapeutic, fundamental in chirurgia moderna, cintribuid la dezvoltarea vertiginoasa a acesteia; prin suprimarea temporara a senzatiei dureroase se inlatura una din cauzele socului, ceeace confera actului operator un ridicat grad de siguranta. Termenul de anestezie deriva de laan+aisthesis-senzatie, ceeace inseamna lipsa insusirii de a simti. Acest termen a inceput sa fie utilizat in a doua jumatate a secolului trecut, odata cu primele utilizari in scopuri chirugicale ale inhalarii de eter. Din cele mai vechi timpuri omul a incercat sa combata durerea, acesta ,,durere care omoara la fel ca hemoragia. De la procedeele antice ale vracilor si moaselor, care utilizau frigul sau diverse plante ce uneori se dovedeau toxice la buretii adormitori, alcool, refrigeratia, si compresiunea mecanica, omul a incercat pe toate caile sa combata durerea .

Fiziologia durerii
Anestezia inlatura durerea generatoare de soc. Durerea este un semnal de alarma care indica organismului ca este periclitata integritatea sa morfofunctionala, cand este violenta si prelungita, putand tulbura grav homeostazia organismului.Ea este rezultatul unui accident ce se cheama bolala, fiind generata de substante de tipul bradikininei. Spre deosebire de alte sensibilitati, sensibilitatea dureroasa are nu numai un caracter de simpla senzatie, ci imbraca si o coloratura afectiva. Pusa in slujba conservarii individului, ea declanseaza reflexe de aparare, numite ,,nociceptive . Receptorii durerii sunt corpusculii Vater Pacini si terminatiile nervoase libere care se gasesc in toate tesuturile si organele. Au fost descrisi astfel de corpusculi in vezica urinara, in intestin etc. De la nivelul terminatiilor receptoare , durerea este condusa prin nervii periferici spre radacinile posterioare ale maduvei spinarii, primul neuron fiind in ganglionul spinal, al doilea in cornul posterior medular. Pe cale spino talamica ajunge la nivelul talamusului. De la nucleii talamici pleaca fibre care ajung in scoarta cerebrala, in circumvolutia parietala ascendenta.Aceasta ultima zona este responsabila de coloratura afectiva a durerii. Suprimarea ei nu inlatura durerea ci confera un caracter ,, inconstient , de integrare subcorticala, diencefalica. In ultimul timp se atribuie un rol tot mai mare in transmiterea senzatiilor dureroase formatiei reticulare ascendente, sistemului multisinaptic, difuz raspandit in maduva si creier, care integreaza totalitatea senzatiilor venite din mediul extern si mentine astfel tonusul cortexului cerebral. Tipuri de anestezie dupa modul de actiune pe sistemul nervos. Actualmente se disting doua tipuri de anestezie:

-anestezie generala sau narcoza (efectuata pe cale respiratorie, intravenoasa, intramusculara si intrarectala) care adoarme bolnavul suprimand functia de perceptie a dureri la nivelul centrilor cerebrali; -anestezia regionala sau periferica, de conducere, care intrerupe caile de conducere ale influxului nervos. In aceasta grupa intra anestezia locala, anestezia plexurilor nervoase precum si anestezia locala ,anestezia spinari (rahianestezia, anestezia peridurala)

ANESTEZIA GENERALA - NARCOZA


Ca fenomen biologic, narcoza este un proces care se produce in infrastuctura celulei, ducand la inhibitia functiilor ei. Ea suprima starea de constirenta, sensibilitatea dureroasa si reflexele, conservand functiile vitale. Ea se produce invers de dezvoltarea ontogenica a sistemului nervos. Cuprinzand intai centri corticali, apoi cei subcorticali, protuberanta si bulbul.

Fiziologia anesteziei
Pentru ca anestezicul sa-si exercite actiunea, trebuie sa strabata un ciclu: sa patrunda in organism, sa fie vehiculat spre celula nervoasa aceasta constituind fluxul anestezicului, apoi sa fie metabolizat si eliminat din organism, ceeace constituie refluxul. Unele organe cu irigatia bogata si continand multe lipide (creier, inima, ficat ) realizeaza mai precoce o concentrare a anestezicului la nivelul lor. Bolnavii grasi acumuleaza mult anestezic in tesutul adipos, ceea ce explica faptul ca in general acestia adorm si se trezesc mai greu. Indiferent de calea de patrundere in organism, substanta anestezica ajunge prin intermediul sangelui la nivelul tesuturilor si organelor. Prin urmare ea trebuie sa strabata o bariera hematoparenchimatoasa. Tranversarea acesteia depine de: circulatia locala. Ajunsa in contact cu celulele organismului, substanta anestezica produce modificari reversibile, care dispar odata cu eliminarea anestezicului. In celula nervoasa ea ar produce, printr-un proces de modificare a starii de gel, incetinirea inhibitia proceselor fermentative, cu scaderea consumului de oxigen, acumulare de acid lactic. Eliminarea substantelor narcotice din organism(refluxul) difera in raport cu starea functionala a plamanului, a aparatului circulator, a ficatului, rinichiului si cu natura anestezicului. Unele substante se elimina ca atare, altele sunt mai intai distruse la nivelul diferitelor organe, ficatul jucand un rol important din acest punct de vedere. Substantele volatile si gazoase se elimina prin plamani, barbituricele se elimina prin ficat si rinichi. Iata de ce bolnavii tarati, cu diferite grade de insuficienta organica, sunt expusi mai usor supradozarii. Influienta anestezicelor asupra principalelor functii ale organismului. Functia respiratorie. Este in general deprimata de substantele narcotice, mai ales prin scoaterea din functiune a centrilor cortico - subcorticali. Centrii bulbari sunt cei mai rezistenti, ei dirijand functia respiratorie in fazele profunde ale anesteziei. Eterul in doze mici excita functia respiratorie, fiind un analeptic respirator. Excitantul specific al centrului respirator este CO2. Hipercapneia duce la hiperfunctia acestui centru prin excitatie directa. Hipoxia excita in direct centrul respirator prin intermediul zonelor chemoreceptoare sinocarotidiene si aortice. Pe

masura ce anestezia este mai profunda, aceste reflexe sunt blocate si actul respirator se poate opri .Anestezia moderna a inlaturat efectul depresiunii respiratorii a narcoticelor prin asigurarea respiratiei artificiale, controlate de anestezist, gratie intubatiei traheale, si aparaturii de anestezie. De astfel utilizarea curarelor suprima deliberat respiratia spontana, astfel ca functia respiratorie a pacientului adormit este complet controlata de anestezist. Intelegem prin respiratie asistata actul de a suplimenta o respiratie spontana, insuficienta, prin introducerea unui volum de oxigen variabil dupa gradul de depresiune, iar prin respiratie controlata asigurarea unor volume curente de catre anestezist, atunci cand bolnavul nu mai respira deloc spontan. Prezervarea schimburilor gazoase in timpul anesteziei este un act de mare importanta si ori ce semn de hipoventilatie trebuie sa fie imediat depistat. Corectarea se impune de urgenta prin respiratie asistata sau controlata. Functia cardiocirculatorie. Marea majoritate a substantelor anestezice deprima functiile miocardului. Depresiunea variaza dupa substanta si profunzimea anesteziei. Cloroformul a fost abandonat pentru efectul puternic de sensibilizare a miocardului la actiunea adrenalinei si riscul fibrilatiei ventriculare. Barbituricele deprima fibra miocardica, mai ales cand se injecteaza rapid. Eterul produce tarhicardie prin iritatie simpatica. In periferie produce vazodilatatie. Ketalarul produce tarhicardie si cresterea tensiuni arteriale. N20 se pare ca nu deprima miocardul. Halothanul este hipotensor atat prin depresiune miocardica cat si prin vasodilatatie. Toate efectele farmacodinamice ale anestezicelor asupra aparatului circulator trebuie bine cunoscute pentru ca orice modificare a tensiuni arteriale si pulsului aparuta in timpului anesteziei sa fie corect interpretata si tratata. Aparatura moderna de monotorizar e permite supravegherea continua a parametrilor circulatori ai pacientului adormit. Ficatul laboratorul esential metabolic si antitoxic, este variabil influentat de substantele anestezice .In ultimul timp se considera hipoxia prelungita din timpul anesteziei este mai nociva pentru ficat decat multe substante anestezice. Aparatul urinar poate fi afectat si el de unele substante anestezice administrate in cursul anesteziei generale. Pot aparea oligurie, glicozurie, scaderea clereance-ului la creatinina, uneori chiar leziuni organice .Unul dintre anestezicele cele mai apreciate, metoxifluranul, are dezavantajul producerii unor usoare grade de iritatie renala. Compozitia sangelui. In caz de depresiune respiratorie intraanestezica se instaleaza o hipoxie si o crestere a pCO2 in sange pH-ul sanguin deviind spre acidoza. Respiratia controlata aplicata tot mai mult in ultimul timp are drept scop prevenirea acestor modificari de gazometrie sanguina.Uneori respiratia controlata poate fi exagerata, realizand o hiperventilatie si deci o hipocamie, care nu este complet lipsita de nocivitate. Anestezicele simpaticomimetice cum este eterul, prin excesul de catecolamine produc hiperglicemie si hemoconcentratie. Anstezia generala in functie de calea de administrare. Anestezia generala poate fi: -intravenoasa

-intramusculara -intrarectala -inhalatorie -combinata


Trebuie mentionat faptul ca anestezia moderna este mai ales o anestezie combinata folosind cel putin doua cai de administrare a anestezicelor si a substantelor narcotice. Folosirea mai multor tipuri de substante anestezice, pentru acelasi bolnav, reduce dozele generale si asigura o cumulare a efectelor.Oricare ar fi tipul de anestezie generala utilizat, el trebuie sa realizeze un ,,patrulater anestezic constatand din patru parametrii :

- Hipnoza- bolnavul sa doarma - analgezice sa nu simta - relaxare musculara - prevenirea socului Cele mai moderne tipuri de anestezie nu mai considera ca obligatorie
hipnoza, ea poate fi inlocuita cu sedarea bolnavului. Thiobarbiturat potent cu actiune de scurta durata pentru uz intravenos Continut: amestec de sare monosodica de acid 5 ethil 5 -(1 - methilbutil) 2 barbituric ( 100 de parti in apa ) si carbonat de sodiu desicat (6parti in apa). Proprietati fizice: penthotal este o pudra higroscopica alba - galbuie,cu gust amar si un miros slab de usturoi.Este usor solubil in apa, rezultand solutii puternic alcaline ( pH aproximativ 10,5), care trebuie folosite imediat dupa preparare. Indicatii : 1. Introducerea anesteziei. 2. Folosit singur pentru proceduri scurte. 3. Controlul convulsiilor din timpul si de dupa anestezia inhalatorie si locala sau de alte cauze. 4. Pentru suplimentarea anesteziei regionale (blocarea nervilor spinali, etc.) sau a agentilor cu potenta redusa. 5.In psihiatrie, atat pentru diagnosticul cat si pentru tratamentul unor diferite afectiuni psihiatrice Contraindicatii: Hipersensibilitate la barbiturice, status astmaticus, porfiria latenta Trebuie acordata o atentie speciala pacientilor cu hipotensiune moderata sau soc,conditii in care este de asteptat prelungirea efectului narcotic, boala Addison, disfunctii hepatice sau renale, boli cardiovasculare severe, presiune intracraniana crescuta, astm, miastenia gravis si anemie severa. Este contraindicat in prezenta obstructiei respiratorii si nu trebuie folosit in operatii pe tractul respirator superior decat atunci cand caile respiratorii sunt protejate si numai in doze care asigura o revenire prompta. Precautii : Deprimarea respiratorie poate rezulta fie dintr-un raspuns neobisnuit la Penthotal, fie dintr-o supradozare.Nu trebuie niciodata administrat, in afara unei sali de opratie bine echipata, cu exceptia cazurilor in care exista la indemana tot

echipamentul de anestezie, resuscitativ si accesoriu, incluzand tot ceea ce este necesar pentru intubatia orotraheala. Daca se foloseste in conditii in care trebuie asigurata o supravegere speciala, doza trebuie redusa si solutia administrata mai lent.

SOLUTII DE PENTHOTAL:
Concentratie : Concentratia cea mai des folosita pentru administrarea intravenoasa intermitenta de Penthotal este de 21/2%, cantitate administrata depinzand de gradul de profunzime a anesteziei cerut si de reactia pacientului. Penthotal este administrat uneori prin tehnica de picturare continua folosind solutii mult mai slabe (0,2% - 0,4%). Unii anestezisti prefera solutia de 5%, dar avantajele solutiei de 2 % sunt: posibilitatea unei ajustari mai fine si faptul ca solutia este mai putin iritanta pentru peretele venei sau pentru tesuturile extravasculare. Calculele pentru diferitele solutii : Concentratia dorita Cncentratia dorita Cantitatile de folosit Cantitatile de folosit (%) ( mg / ml ) Penthotal ( g ) Solvent ( ml ) 0, 4 2, 0 2, 5 2, 5* 4 20 25 25 2, 0 1, 0 1,0 0, 5 500 50 40 20

3, 0 30 1, 0 33 5, 0 50 1, 0 20 *Cea mai populara dilutie pentru injectarea intravenoasa intermitenta. Prepararea solutiei : Solutia se prepara prin adaugarea cantitatii potrivite de apa pentru injectii in fiola, pentru a obtine concentratia dorita. Se mai pot folosi ca solventi serul fiziologic (solutii de clorura de sodiu) sau dextroza 5% pentru injectii (dextroza 10% nu este recomandata din cauza aciditatii titrabile mai mari ). Pastrarea solutiei : Solutia de Penthotal trebuie folosita cat mai curand posibil dupa preparare, desi are calitati satisfacatoare pentru 24ore. Precipitarea o indicatie ca solutia nu mai este utilizabila- este intarziata de refrigerare, grabita de expunerea la aer si ocazitional apare mai devreme la solutiile dextroza decat la clorura de sodiu sau apa. Solutiile medicamentelor care au un pH acid nu trebuie amestecate cu solutiile de Penthotal.

Avertisment : Trebuie utilizate numai solutii de Penthotal perfect limpezi, proaspat preparate si orice solutie continand un precipitat vizibil trebuie aruncata. Prezenta sau absenta unui astfel de precipitat in solutiile proaspat preparate ghideaza practic cu acuratete in privinta folosiri sau nu a unei anumite solutii. Medicatie preoperatorie : La folosirea Penthotal-ului pentru inductie, premedicatie cu atropina, scopolamina sau cu un agent similar este importanta pentru a reduce posibilitatea producerii larigospasmului prin inhibarea salivatiei. Nu exista o regula bine stabilita in privinta folosirii unui anumit agent pentru premedicatie. Este impotant a evalua necesitatile pacientului si de a selecta medicamentele administrate preoperator in asa fel incat sa fie adecvate tehnicii de anestezie ce urmeaza a fi folosita.Oricare ar fi premedicatia folosita, este esential sa se calculeze momentul administrarii in asa fel incat efectul sau maxim sa fie atins cu putin inainte de inductie. Mod de administrare : Penthotal este destinat administrarii pe cale intravenoasa (desi exista disponibila si o suspensie pentru administrarea rectala - vezi PREZENTAREA ) Nu trebuie niciodata administrat, in afara unei sali de operatie bine echipata, cu exceptia cazurilor in care exista la indemana tot echipamentul de anestezie, resuscitativ si accesoriu, incluzand tot ceea ce este necesar pentru intubatia orotraheala. In acelasi timp trebuie avut in vedere ca daca un pacient nu poate fi controlat cu doze moderate de Penthotal, se indica adaugarea unui agent suplimentar . Cresterea dozelor de Penthotal in aceste cazuri poate produce prelungirea timpului necesar revenirii. Raspunsurile individuale la penthotal sunt atat de variate incat nu se poate stabili doze fixe. Penthotal trebuie tritat in functie de raspunsul pacientului. Punctia venoasa : In cazul Penthotal-ului actiunea dorita poate fi obtinuta prin injectarea intr-o vena accesibila. Nu sunt preferate venele varicoase deoarece fluxul sanguin este extrem de lent prin acestea. La destul de multi pacienti, pot fi gasite artere aberante superficiale pentru a justifica luarea de precautii pentru a evita injectarea intraarteriala, care poate cauza necroza zonei afectate. Inainte de aplicarea garoului este necesara palparea atenta pentru a decela pulsatii ale unei eventuale artere invecinate cu vena respectiva. Daca garoul este strans pana ce pulsul este deprimat complet si apoi desfacut lent pana la reaparitia pulsului, venele se vor umple la capacitate maxima, in timp ce palparea va distinge o vena de o artera. Un test final este de a extrage o cantitate mica de sange si a-i observa culoarea si daca iese in jeturi. Odoza test : toleranta pacientilor la Penthotal variaza in limite largi si in mod putin previzibil, respectiv in ceea ce priveste cantitatea necesara pentru atingerea unei anumite prunzimi a anesteziei. Pentru acest motiv se recomanda insistent ca

toate inductiile cu Penthotal sa fie precedate de o doza test .Prin aceasta se intelege administrarea unei doze de 25-75mg si apoi o perioada de asteptare de cel putin 60 de secunde pentru a observa efectul asupra pacientului.

SEMNELE CARE TREBUIE OBSERVATE IN TIMPUL INDUCTIEI :


Modificarile descrise in continuare sunt cele care pot fi observate la majoritatea pacientilor la care nu s-a administrat medicatie preoperatorie cu exceptia unui derivat de belladona si atunci cand Penthotal este injectat intermitent in doze moderate. Ochi. Pupilele se pot dilata initial, dar ulterior se contracta; de obicei nu pierd sensibilitatea la lumina pana la atingerea unei profunzini suficiente pentru a permite interventia chirurgicala. Nistagmusul si strabismul divergent sunt caracteristice pe parcursul stadiilor initiale; fixarea cerebrala este comuna la atingerea anesteziei chirurgicale. Refexele corneean si conjunctival sunt absente pe parcursul anesteziei chirurgicale. Puls. Frecventa ramane normala sau revine la normal curand dupa o crestere usoara. Presiunea sanguina. Este tipica o scadere moderata dar tranzitorie. Tonusul muscular. Pierderea starii de constienta este deobicei urmata de o relaxare musculara moderata, dupa o perioada de aproximativ 30 de sec. Un index care prezinta suficienta incredere este tonusul muschilor mandibulei. Respiratia. Amplitudinea respiratiei scade putin dupa pierderea starii de constienta. La multi pacienti aceasta este precedata de mai multe inspiratii mai ample, urmate de o pauza scurta. Amplitudinea continua sa scada, adesea acompaniata de o scadere mai mica a frecventei, pe masura de profunzimea anesteziei creste. Aceasta deprimare a respiratiei nu este acompaniata de o oxigenare neacdevata, cu conditia ca tractul respirator sa fie patent si ca pacientul sa respire un amestec continand o cantitate adecvata de oxigen. Coloritul pielii ramane normal; pielea este calda, roz si uscata. Inductia moderat lenta : Prin aceasta metoda, rata administrarii este controlata in corcondanta cu reactia pacientului, intentionandu-se administrarea intermitenta de Penthotal in doze suficient de mici pentru a aduce pacintul la nivelul de anestezie dorit, fara o deprimare respiratorie apreciabila. La un adult obisnuit, aceasta se poate obtine de obicei prin injectarea a 100 - 150mg de Penthotal (4-6ml din solutia de 2,5%) la intervale de 30-60 sec. Pentru o inductie lina folosind aceasta metoda, este important in special sa se evite stimularea pana cand anestezia este suficient de profunda pentru ca pacientul sa tolereze stimularea. Unindicator suficient de adecvat ca s-a administrat suficient. Penthotal este absenta reactiei la testul ciupirii .Aceasta metoda de inductie este recomandata ca cea care trebuie insusita mai intai deoarece minimizeaza posibilitatea supradozarii prin supraestimarea tolerantei pacientului. Iductia moderat rapida : In cadrul acestei metode se incearca estimarea cantitatii de Penthotal ce va fi necesar pentru aducerea pacientului la nivelul de anestezie dorit si aceasta cantitate este apoi injectata in doua pana la patru doze fractionate. La aplicarea acestei metode, trebuie sa se anticipeze ca pacientul poate fi temporar supradozat si poate

necesita imediat ventilatie asistata sau controlata. Unii anestezisti recomanda aceasta metoda de inductie ca fiind cea care permite o evitare mai usoara a laringospasmului. Altii nu sunt totusi de acord, aratand ca incidenta laringospasmului poate fi mentinuta la valori la fel de scazute prin metoda inductiei lente pe care ei o prefera deoarece este mai putin probabil din cauza deprimari marcate ale respiratiei sau circulatiei. Mentinerea : Cand Penthotal este folosit ca singurul agent anestezic, pacientul poate fi mentinut la nivelul de anestezie dorit prin administrarea de mici doze aditionale. Semne care trebuie observate pe parcursul mentineri anesteziei atuci cand Penthotal este folosit ca agent primar : Respiratia. Profunzimea respiratiei este de obicei citata ca semnul ca semnul care este ciel mai indeaproape sociat cu profunzimea anesteziei sub Penthotal, dar folosirea acestui semn ca ghid necesita observarea atenta si cunoasterea shimbarilor posibile in respiratie datorita altor cauze. Reactia musculara.Alt ghid util este tonusul muscular dar si acesta este demn de incredere numai dupa ce au fost eliminate alte poibile cauze ale modificarilor. Raspunsul la stimularea chirurgicala : Se pot observa unele miscari ca raspuns la stimularea la dozele de Penthotal, cu exceptia celor foarte mari. Cu toate acestea, daca natura procedurii face ca miscarile sa prezinte riscuri pentru interventie, activitatea musculara poate fi impiedicata prin marirea profunzimii anesteziei fie cu anestezice inhalatorii suplimentare, fie cu Penthotal suplimentar (pentru procedurile scurte ), inainte ca pacientul sa fie supus unei stimulari intense. Managementul unor complicatii : Deprimarea respiratiei : Penthotal deprima respiratia si nu trebuie administrat fara avea la indemana oxigen, aparat pentru resuscitare si echipament pentru intubatia endotraheala. In cazul in care caile aeriene sunt patente, ar trebui ca sa aiba succes in mentinerea altor functii vitale orice metoda de ventilare a plamanilor care impiedica hipoxia. Tratamentul recomandat de obicei ca cel mai eficient consta in administrarea de oxigen prin exercitarea unei presiuni intermitente asupra rezervorului de aer, cu pauze din cand in cand pentru a detecta reluarea respiratiilor spontane . Spasmul laringian: Daca apare spasmul laringian, acesta poate fi ameliorat prin folosirea unui relaxant muscular sau prin administrare de oxigen cu presiune pozitiva.In cazurile dificile poate fi indicata intubarea indotraheala, iar in situatii extreme se poate efectua traheostomia . Deprimarea miocardului : Este dependenta de doza, poate apare si poate produce hipotensiune, in particular la pacientii cu afectiuni cardiace. Pot apare aritmi daca PCCO2 este crescuta, dar sunt rare la o ventilatie adecvata. Managementul deprimarii miocardice este acelasi cu cel din cazul supradozarii. Penthotal nu sensibilizeaza cordul la adrenalina sau la amine simpatomimetice.

Extravazarea solutiei de penthotal este foarte iritanta din cauza alcalinitati sale si trebuie luate toate precautiile pentru a fi siguri ca acul se afla in lumenul venei inainte de inceperea injectarii. Iritatia tesutului poate varia de la o usoara sensibilitate si roseata pana la necroza extinsa si spasm al vaselor. Tratamentul recomandat include injectarea de procaina 1%, care nu numai ca amelioreaza durerea asociata, dar si amplifica vasodilatatia. Infiltratia cu hialuronidaza ( nu intravascular ) poate contribui la reducerea tumefactiei si facilitarea eliminarii Penthotal ului infiltrat. Aplicarea de caldura si imobilizarea membrului pot fi deasemenea utile. Injectarea de Penthotal intr-o artera produce de obicei spasm arterial, manifestat prin albirea pielii in zona de distribuitie a vasului si a ramurilor sale distal de locul infectie; aceasta poate fi acompaniata sau urmata de tromboza vasului principal. Daca pacientul este constient se va plange imediat de o senzatie de arsura urmata imediat de o durere cumplita radiind distal de locul injectiei. Imediat un astfel de accident este detectat, injectarea de Penthotal in acest loc trebuie imediat oprita si administrarea prompta a tratamentului adecvat, orientat catre ameliorarea imediata a spasmului. S - au sugerat urmatoarele : (a) Diluarea Penthotal-ului injectat prin indepartarea garolului si a oricaror articole de inbracaminte strampte. (b) Lasati acul pe loc, daca este posibil. (c) Injectati in artera o solutie diluata de papavarina, 40 - 80mg, sau 10ml de procaina 1% pentru a inhiba spasmul muscular. (d) Daca este necesar, blocarea plexului branhial si / sau a ganglionului stelat pentru a ameliora durerea si a contribui la deschiderea circulatiei colaterale. Papaverina poate fi injectata in artera subclavie. (e) Daca altfel nu este contraindicata, instituti heparinizarea imediata pentru a prevebi formarea de trombusi . (f) Luati in considerare infiltratia locala a unui agent bolcant alfa adrenergetic cum ar fi fentolamina in zona vasospastica . (g) Asigurati administrarea tratamentului simptomatic necesar. Frisoanele : Aparute dupa anestezia cu Penthotal, manifestate prin contractii ritmice ale muschilor fetei si progresia ocazitionala catre tremorul bratelor, capului, umerilor si corpului, reprezinta o reactie termica datorata sensibilitatii crescute la frig. Frisoanele apar daca in camera este racoare si daca a avut loc o importanta pierdere de caldura prin ventilatie in cazul unei anestezii inhalatorii echilibrate cu administrare de protoxid de azot. Tratamentul consta in incalzirea pacientului cu paturi si mentinerea temperaturii camerei in apropriere de 72 grade F. Supradozare: Deprimarea respiratorie sau oprirea respiratiilor cauzate de supradozarea Penthotal ului sunt tinute sub control cu usurinta daca nu exista obstructie respiratorie concomitenta.Daca sunt patente caile respiratorii, orice metoda de ventilare a plamanilor care previne hipoxia ar trebui sa aiba succes in mentinerea altor functii vitale. Administrarea oxigenului prin aplicarea de presiune intermitenta asupra sacului rezervor, cu pauze din cand in cand pentru a detecta reluarea respiratiilor spontane, reprezinta de obicei un tratament eficent .

In cazul unor doze cu mult exces, pot fi necesare masuri de sustinere a activitatii cardiace si a circulatiei. Acestea pot include administrarea de agenti vasopresori , hidrocortizon , oxigen si fluide intravenoase. Masajul cardiac si alte masuri pot fi necesare in cazul aparitiei stopului cardiac .

Preanestezia.
Preanestezia imbraca doua aspecte : 1care obliga pe anestezist sa cunoasca antencedentele bolnavului: ce afectiuni a mai avut, ce medicamente a consumat, eventuale intolerante, reactiialergice, transfuzii primite, anestezii si operatii anterioare. Exista o serie de tratamente care trebuie intrerupte cu 1 - 2 saptamami inainte de operatie, deoarece expun bolnavul la riscuri mari prin efecte cumulative sau de incomatibilitate cu unele substante anestezice. Astfel, tratamentul cu hipertensoare (hiposerpil, gangliopetice ), inhibitori de IMAO , antalcol, anticoagulante, etc trebuie intrerupte.Alte tratamente impun masuri speciale (tonicardice, corticoizi, antibioticele) pentru a nu duce la dezichilibre grave intaanestezice.Tot in cadrul examenului preanestezic, anestezicul trebuie sa cunoasca starea clinica prezenta a pacientului, cu gradul de afectare a diferitelor functii ale organismului, apreciate atat prin examenul obiectiv, cat si prin teste de laborator.In mod special pentru intubatia traheala, trebuie apreciate gradul de mobilitate al coloanei cervicale, al mandibulei precum si starea danturii, indepartandu-se protezele mobile. Dintre testele de laborator se vor studia: hemograma grupul sanguin, ureea, glicemia, probele de disproteinemie, probele de coagulare, examenul de urina, testele respiratorii, electrocardiograma.La aceste teste se pot adauga si altele daca starea bolnavului o cere. S-a observat de mult ca oricat de corect este aplicata anestezia, bolnavii erau expusi des la accidente si incidente si anestezia se desfasura cu dificultate. A aparut astfel necesitatea de a aplica, inainte de orice fel de anestezie, o terapie cu scopul de a diminua aceste pericole si de a favoriza mersul anesteziei. Aceasta terapie pregatitoare, constituie preanestezia propriu-zisa si doua perioade distincte : - De la internare pana in seara dinaintea operatiei - din seara premergatoare operatiei pana la inceputul

anesteziei In prima perioada se incearca corectarea pe cat posibil a deficitelor


biologice existente, prin transfuzii, perfuzii, vitamine, vaccinare, precum si sedarea bolnavului. Sedarea este cu atat mai necesara pentru bolnavii mai anxiosi, mai labile, carora trebuie sa le asigure o ambianta favorabila si somnul din cursul noptii. Dintre multitudinea de subsante existente, in vederea sedari bolnavului se utilizeaza mai ales :barbituricele- luminal, fenobarbital, ciclobarbital, bromurile, trnchilizantele minore- diazepan, meprobaumat, nozinan.In a doua perioada, se va avea in vedere asigurarea unui somn linistit in noaptea premergatoare operatiei, printr-o doza mai puternica de hipnosedative ( diazepan 0,10-0,20g).Aceasta urmareste reducerea secretiilor salivare, prevenirea unor reflexe nedorite- spasm glotic, aritmii cardiace, precum si reducerea dozelor de anestezice ce se vor utiliza. Premedicatia se aplica cu 40 - 60 minute inainte de inceputul anesteziei. Se utilizeaza :

-morfina 0, 01-0, 02, bun analgetic, confera bolnavului o stare de somnolenta, indiferenta.Deprima centrul respirator, fapt care impune atentie la batrani.Uneori provoaca greturi si voma . Derivatii de la morfina semisintetici (hidromorfon) sau sintetici (mialgin) cu efecte asemanatoare cu ale morfinei . Tranchilizantele majore sau minore din grupa fenotiazinelor ( levomepromazina ) , benzodiazepinelor (deiazepan, lorazepam), droperidol. Substantele vagolitice. Atropina este cea mai utilizata. Scade excitabilitatea vagala, reducand secretiile.Se administreaza im cu 10-15 minute inainte de inceputul anesteziei .Scopolamina este un alt vagolitic folosit in multe tehnici de anestezie.

Fazele clinice ale monoanesteziei.


Cunoasterea acestor faze este utila pentru administrarea corecta a unei anestezii, evitand supra sau sub dozarea . Trebuie precizat ca nu toate substantele narcotice determina aparitia succesiva si bine delimitata a acestor faze descrise clasic. Eterul este anestezicul care le urmeaza cel mai fidel, astfel ca evolutia narcozei cu eter este luata ca descriere tipica.

Faza 1 de analgezic - amnezie.


Dureaza de la inceputul administrarii narcoticului, pana la pierderea cunostiintei.In aceasta perioada, legatura pacientului cu mediul inconjurator se pierde treptat, se streg senzatiile dureroase .Respiratia este neregulata, uneori apare o apnee voluntara, datorita senzatiei de sufocare, pe care o poate resimpti bolnavul la contactul cu vaporii de eter.Pupilele au diametrul normal.In aceasta faza se poate face interventii mici . Faza 2 de excitatie in care pot aparea o excitatie psihomotorie, respiratia neregulata ( dupa o perioada de apnee poate urma una de hiperventilatie cu risc de supradozare ), varsaturi, midriaza, hipersalivatie.Este o faza neplacuta care poate fi scurtata printr-o premedicatie buna si o administrare progresiva a narcoticului. Nu permite efectuarea nici unei interventii chirurgicale, orice excitatie intempestiva putand genera reflexe nedorite, mergand pana la stop cardiac. Faza 3 chirurgicala- incepe odata cu linistirea bolnavului si aspiratia respiratiei regulate automate, ample.Acestei faze i s-au descris 4 grade de profunzime, in functie de reflexele ce au fost abolite. Primul reflex care dispare este cel conjunctival, iar ultimele sunt cele sfincteriene. Pupila creste treptat, respiratia este progresiv diminuata. In aceasta faza se practica interventiile chirurgicale. De asemenea se poate practica intubatia. Faza 4- de asfixie nu trebuie atinsa. Respiratia este deprimata. ta scade, midriaza este mare, si daca nu se iau masuri de superficializare a anesteziei, evolutia este spre stop cardiorespirator. Riscul este mai mic daca putem ventila artificial bolnavul, fie pe masca, fie pe sonda de intubatie traheala, aceasta respiratie are drept scop sustinerea functiei respiratorii diminuate si eliminarea anestezicului prin ,, spalarea cailor respiratori cu oxigen .

Accidentele anesteziei generale

Ca orice act terapeutic, anestezia poate genera pe linga efectele favorabile si efecte colaterale nocive, pe care anestezicul trebuie sa le aprecieze cat mai corect.Astfel se descriu : -1 complicatii respiratorii : -obstructia cailor aeriene prin varsatura, poate aparea la inceputul sau la sfarsitul anesteziei.Este un accident grav care poate genera anoxie acuta.Pentru determinatrea ei este necesara golirea stomacului inainte de inceperea anesteziei , atropinizare corecta, evitarea manevrelor iritante, intempestive, orofaringiene. Daca apare varsatura este necesar sa se aseze rapid bolnavul in pozitie Trendelemburg , sa se execute aspiratie buco-faringiana si intubatie traheala rapida pentru a izola caile respiratorii. -regurgitatia este un act pasiv de refulare a lichidelor din stomac prin relaxare sfincteriana. Atat varsatura cat si regurgitatia pot genera o complicatie extrem de grava - bronhoalveolita chimica prin actiunea caustica a lichidului gastric ajuns in plamani. - laringospasmul apare prin iritatie cu corpi straini sau gaze iritante in fazele superficiale ale anesteziei necesitand adesea intubatie de urgenta dupa administrarea de miorelaxante.Exceptional se recurge la traheostomie . -spasmul bronsic apare mai ales la astmatici, bronsitici, ingreuneaza respiratia artificiala. Se administreaza bronho- dilatatoare, hidrocortizon, atropina, respiratie cu prsiuni crescute. -Atelectazia in zone insuficient aerate necesita hiperventilatie, antibiotice, gimnastica respiratorie posoperatorie, respiratie cu presiune expiratiorie pozitiva. -Hipercapneea este produsa de hipoventilatie.Cauzele hipoventilatiei sunt multiple : depresiunea centrala prin narcotice adminidtrate, curarizare fara asistare corecta a respiratiei, defecte ale aparaturii de anestezie.In general se insoteste de hipoxie, realizand tabloul insuficientei respiratorii. Stopul respirator (apneea) este o cauza frecventa a hipercapneei avansate, impunand asistarea de urgenta a respiratiei. - Tusea poate aparea in fazele superficiale ale anesteziei.Uneori reflexul de tuse este util pentru eliminarea secretiilor stagnante din caile respiratorii.La bolnavii adormiti sau foarte tarati ea se poate produce artificial cu ajutorul unui aparat numit tusomat - Sughitul, uneori rebel, denota o iritatie a nervului frecnic.Necesita aprofundarea anesteziei. 2 Complicatiile cardiovasculare: -Hipotensiunea arteriala se poate datora unei anestezii prea profunde, pierderilor lichidiene necompensante, reflexelor nocioceptive socogene, infarctului miocardic.De obicei se corecteaza prin perfuzii si transfuzii, rareori se apeleaza la vasopresoare. -Hipertensiunea arteriala prin anestezie insuficienta, hipercapneea, etc -Aritmiile pot imbraca cele mai variate tablouri.Cea mai grava este fibrilatia ventriculara. -Stopul cardiac este accidentul major al anesteziei, care indiferent de cauza permite recuperarea doar in primele trei patru minute, cat dureaza moartea clinica.Se practica masaj cardiac intern sau estern, perfuzii cu glucoza, bicarbonate, sange, adrenalina, calciu , vasopresoare , defribilare..

Alte accidente cardiovasculare : embolia pulmonara gazoasa, injectiile intraarteriale, flebitele. 3 Complicatii neurologice : -coma post anoxica, trezirea intarzie la sfarsitul unei anestezii cu accidente anoxice. -convulsii mai ales la copii -leziuni traumatice ale nervilor periferici (radiali) prin elogantie sau compresiune. 4 Alte accidente : -hipertemia maligna fulminanta evolueaza adesea spre exitus.Cauza nu este cunoscuta, incriminandu-se un deficit genetic. -hipotermia anestezica cand in sala de operatie este frig, poate produce aritmii cardiace. -leziuni oculare: abraziune corneeana, glaucom acut, leziuni retiene in caz de pozitie Trendelemburg excesiva. -exploziile; mai ales cand este folosit eterul si ciclopropanul, riscul este mult mai crescut. Printre accidentele anesteziei generale trebuie sa mai mentionam si complicatiile ce pot aparea in perioada post-operatorie.In afara celor enuntate, amintim: parezele gastro-intestinale, dilatatia acuta de stomac, insuficienta hepatica si renala, retentia de urina.Toate acestea impun o supraveghere atenta a bolnavului pe perioada postanestezica. Monotorizarea clinica si cu aparatura sunt obligatorii in sala de reanimare.

POSTANESTEZIA
Este acea faza a anesteziei generale care dureaza de la incetarea administrarii narcoticelor pana la revenirea completa a starii de constienta.Supavegherea bolnavului trebuie sa fie foarte atenta in aceasta perioada, urmarindu-se puls, tensiunea artificiala, frecventa si amplitudinea respiratiei, culoarea tegumentelor, a unghiilor, aparitia refexelor (deglutitie, tuse, reflexe , corneene) diureza Daca mai persista o hipotomie mandibulara se introduce o pipa buco faringiana Guedel, care sa impiedice cadera limbii. Pozitia bolnavului va fi in decubic dorsal fara perna .Unii prefera decubitul lateral care previne caderea limbii si aparitia varsaturii. Se combate durerea cu derivatii de morfina (mialgin) sau analgezice minore (algocalmin). Folosirea rationala a analgezicelor se impune cu necesitate, caci a lasa bolnavul sa sufere de durere in faza preoperatorie nu este o atitudine justificata.Se pot folosi si infiltratiile perilezionale cu novocaina 1% repetate la nevoie. Oxigenoterapia prin sonda nazofaringiana este o indicatie a acestei faze, caci inbogatirea cu oxigen a aerului inspirat grabeste trezirea.Este preferabil ca oxigenul sa se administreze umezit, dupa barbotarea lui intr-un vas cu apa. De asemenea se vor aplica aerosoli.Toate aceste proceduri previn aparitia atelectaziilor pulmonare si a bronhopneunomiei. Echilibrarea corecta a functiilor vitale respiratorie, circulatorie, renale, bilant hidro-electrolitic- previne socul post operator si asigura reusita actului operator.

De multe ori se impune anihilarea depresiuni respiratorii morfinice cu antagonisti: nalorfina, naloxone.

RAHIANESTEZIA
Este o anestezie de conducere realizata prin introducerea substantei anestezice in spatiul subarahnoidian (in LCR).Sunt interceptati nervii rahidieni la iesirea lor din maduva. Este o anestezie sigura, daca i se respecta indicatiile si este bine supravegheata; a fost aplicata prima data in 1898. La noi in tara a fost aplicata mai intai de Severineanu in 1899. Substanta anestezica locala introdusa in lichidul cefalorahidian produce urmatoarele modificari : -parilizia sistemului nervos dimpatic cu aparitia senzatiei de caldura, vasodilatatie, hipotensiune.In ultimul timp se practica blocajul la nivelul axilei, tehnica fiind mult mai simpla. Paralizie senzoriala in urmatoarea ordine: sensibilitate dureroasa, apoi cea termica, cea proprioceptiva : - paralizia musculaturi striate in teritoriul situat in metamerele de sub nivelul punctiei. -efecte respiratorii : de obicei sunt paralele cu inaltimea paraliziei motorii toracice. -efecte hemodinamice hipotensiunea prin vasodilatatie.Debitul cardiac scade prin scaderea intoarceri venoase.Bradicardia se datoreste predominantei vagale. -efecte digestive : consecutiv simpaticolizei este stimilat peristaltismul intestinal. Greata, varsaturile se datoresc hipervagotinei.De aici rezulta necesitatea unei vagolize corecteprin atropinizare.

Tehnica rahianesteziei
Cu o seringa de 2ml si cu ace lungi de 8cm, subtiri, se introduce substanta anestezica in spatiul subarahhnoidian. Solutia se introduce dupa ce s-a eliminat o cantitate de LCR egala cu volumul anestezic.Metoda impune respectarea absoluta a masurilor de asepsie si antisepsie. Se recomanda a nu se depasi in sus apofiza spinoasa a vertebrei 2 lombare. Substantele folosite in rahianestezie : in general se utilizeaza solutii hiperbare (densitate peste 1007 ) care migreaza sub locul punctiei. Solutiile hiporbare au tendinta sa migreze spre regiunile inalte ale maduvei, fiind abandonate. Astfel pentru un adult se utilizeaza novocaina 8% - 1,5-2ml, xilina 2% - 3 - 4ml, sau xilina 4 % 1,5-2 ml Durata anesteziei este in general 60-90 min.Indicatiile rahianesteziei : interventii in etajul abdominal inferior, interventii pe membrele inferioare, chirurgia perineului . Contraindicatii: hipovolemie, interventii in etajul abdominal superior, interventii foarte lungi, deformari ale coloanei sau medulare, pacienti necooperanti. Incidenta si accidente Esecul metodei se datoreste unei tehnici incorecte : hipotensiunea ( colapsul rahianestezic) necesita prevenire si corectare : pozitie Trendelemburg , oxigenare, perfuzii glucozate, macromolecule, vasopresoare, atropina. Hipotensiunea poate fi insotita de greturi, varsaturi care apar la 10 - 15 minute de la punctuatie ( furtuna rahianestezica ) : tulburari de ritm cardiac, sincopa cardiaca , accident grav ce apare

fie reflex in momentul punctuatiei, fie ca urmare a hipotensiunii necorectate ;hipoventilatia prin aprinderea musculaturiii respiratorii, cefaleea post rahianestezica se corecteaza prin hidratare vit B1,cofeina ; rahialgia, rigiditatea cefei si fotofobia sunt simptome ale iritatieiu meningeale ; paralizia membrelor este rara si reversibila. De asemenea, paralizia nervului oculomotor extern este exceptionala ; retentia de urina si pareza intestinala sunt tot mai rare datorita terapeuticii moderne.

PREGATIREA PREOPERATORIE A BOLNAVULUI


1 PREGATIREA FIZICA SI PSIHICA A PACIENTULUI 2 PREGATIREA GENERALA : a - bilant clinic b - bilant paraclinic 3 PREGATIREA PENTRU OPERATIE SAU INGRIJIRI PREOPERATORII SCOP - pregatirea pacientului inaintea interventiri chirurgicale este un element major de prevenire a infectiilor postoperatorie. -neutralizarea surselor de suprainfectie, care au au originea: la nivelul pielii (incizie); la distanta ( nazo - faringian si vezica urinara ) -reducerea posibilitatilor de contaminare ale pielii prin utilizarea de antiseptice -depistarea si semnalarea unor leziuni cutanate, infectii ORL sau urinare recente sau vindecate, paraziti externi, posibilitati de alergie. Pregatirea fizica si psihica a bolnavului Ajunsi in sectia de chirurgie, pacientilor trebuie sa li se asigure confort fizic si pshic. Pacientii internati sunt agitati, speriati, inhibati de teama interventiei chirurgicale, de diagnosticul imprevizibil, de anestezie, de durere de moarte. Asistenta medicala are obligatia ca prin comportamentul si atitudinea ei sa inlature starea de anxietate in care se gaseste pacientul inainte de operatie : - sa-l ajute pe bolnav sa-si exprime gandurile, grijile, teama. - sa-i insufle increderea in echipa operatorie . - sa explice ce se va intampla cu el in timpul transportului si in sala de preanestezie; cum va fi asezat pe masa de operatie; cand va parasi patul; cand va primi vizite, etc -sa-l asigure ca va fi insotit si ajutat Aistenta medicala si toata echipa de ingrijire trebuie sa fie pregatita pentru un raspuns sigur si incurajator la intrebarea inevitabila ,,ce credeti, ma mai fac bine .Uneori de acest raspuns va depinde starea lui de liniste ulterioara. Starile de tensiune din cadrul echipei de ingrijire trebuie sa fie disimulate fata de pacient.

Asistenta medicala trebuie sa raspunda cu amabilitate, profesionalism , siguranta si promtitudine la solicitarile tuturor pacientilor incat acestia sa capete incredere in serviciul in care a fost internat . Prin atitudinea ei, nici distanta, dar nici familiara, nici dura dar nici cu slabiciune, binevoitoare, dar si autoritara, va reusi cu siguranta, sa inspire pacientilor incredere . Increderea pacientului va scadea si evolutia sa va fi nefavorabila, daca : -ea nu va manifesta - rabdare, pricepere, in conducerea unei discutii de inceput, merita sa incurajeze bolnavul. Obisnuinta si rutina manifestate prin scepticism si insensibilitate nu sunt combatute. - aspectul exterior nu va arata sobrietate si demnitate -limbajul folosit nu va fi adecvat pe intelesul celui cu care sta de vorba.

PREGATIREA GENERALA
Bilant clinic - Bilant general asistenta medicala printr-o observatie clinica justa si sustinuta asupra pacientului are obligatia : -sa observe si sa consemneze aspectul general al pacientului, inaltimea si greutatea sa ( obezitate sau casexie),varsta aparenta si reala, aspectul pielii (ne ajuta sa cunoastem starea de hidratare sau de dezhidratare a organismului),tinuta, faciesul, mersul, starea psihica. -sa urmareasca atent si sistematic necesitatile pacientului, si manifestarile de dependenta generate de nesatisfacerea ca sa poata stabili obiective evaluabile pentru o ingrijire pertinenta si de calitate -sa ia cunostinta de situatia globala in care se afla pacientul si , intr-o maniera selectiva , sa remarce detaliile importante schimbarile care apar in evolutia lui si utile pentru explorarea preoperatorie -sa culeaga date din diverse surse : foaia de observatie, de temperatura, familia pacientului, ceilalti membri ai echipei de ingrijire, insa principala sursa ramane pacientul.Culegerea datelor sa se faca cou mare atentie si minutiozitate pentru a nu scapa problemele importante si pentru a se face o evaluare corecta a lor. -toate datele privind starea generala a pacientului si evolutia bolii acestuia se noteaza permanent in FO si planul de ingrijire si va fi baza unui nursing de calitate. 2 Culegerea de date privind antencedentele pacientului a - familiale : - daca in familie au fost bolnavi cu neoplasme, diabet, HTA, cardiopatii, tuberculoza, etc b-chirurgicale : daca ai mai suferit alte interventii, daca a avut o evolutie buna, daca au fost complicatii. c-patologice :se vor nota bolile care au influenta asupra anesteziei si interventiei, daca a avut afectiuni pulmonare, si daca este fumator, afectiuni cardiace, epillepsie, tare cronice - diabet, etilism 3 Urmarirea si masurarea functiilor vitale si vegetative.

Se va urmari, masura si nota : tensiunea arteriala, pulsul, respiratia, temperatura, diureza scaunul. 4 Examenul clinic pe aparate. Ete facut de medic prin : inspectie, palpare, percutie, asuculatie.Este o foarte importanta si utila cunoasterea examenului clinic pe aparate, pentru completarea bilantului clinic preoperator. b- Bilant paraclinic - completeaza examenul clinic -permite aprecierea exacta a starii viitorului operat - rezultatele examenelor paraclinice depind de profesionalismul si corectitudinea cu care asistentele medicale au facut recoltarea produselor biologice si patologice sau au pregatit bolnavul pentru investigatie. Pentru o mai buna intelegere a pregairii preoperatori putem clasa examenele paraclinice in : examene de urina, examene complete, examene speciale. Examene de rutina -sunt examene de laborator obligatorii inaintea tuturor interventiilor chirurgicale, indiferent de timpul avut la dispozitie pentru pregatire si indiferent de timpul avut la dispozitie pentru pregatire si indiferent de starea generala a pacientului. -timp de sangerare si de coagulare determinarea grupei sanguine, hematocrit, glicemie, uree sanguina. Examene complete : hemoleucograma completa, VSH ,ionograma, EAB ( echilibrul acido bazic), coagulograma completa, probe de disproteinemie, proteinemie, transaminaze, examen de urina, electrocardiograma, radiografie sau radioscopie pulmonara. Examene speciale. Sunt in functie de aparatul sau organul pe care se intervine : a - explorarea aparatului respirator : radioscopie sau radiografie pulmonara, bronhografia, bronhoscopia, tomografia, explorarea functiei pulmonarespirometria, examenul sputei b-explorarea aparatului cardiovascular: probe de efort , oscilometrie, oscilografie, electrocardiograma, fonocardiograma, examenul fundului de ochi la hipertensibi, examenele radiologice- arteriografie, angiocardiografie, flebografie, explorari izotopice, cateterism cardiac, rscoltare de sange pentru colesterol, lipemie. c- explorarea tubului digestiv : examenul radiologic- cu substante de contrast esofag baritat, tranzit baritat, itiografie; fara substanta de contrast -esofagoscopie, gastroscopie, duodenoscopie, colonoscopie, rectoscopie, anuscopie, chimismul gastric - tubajul duodenal, examenul materiilor fecale, examenul cu izotopi radioactivi, timografia d - Examenul functiei hepatice : - explorarea functiei hepatice : explorarea functiei biliare ,tubaj duodenal, recoltare de sange pentru biliburina si colesterol , -explorarea functiei de coagulare: coagulograma completa, fibrinogen,

-explorarea functiei metabolice : electroforeza cu dozare de proteine, probe de disproteinemie, lipide, colesterol , glicemie . Explorarea pancreasului : scinteagrafie, arteriografie selectiva pancreatita, duodenoscopie, tubaj duodenal, pancreotografie e-explorarea functiei renale : examenul de urina complet, urocultura, ADDIS, examenul de sange - uree, acid uric, creatinina, ionograma, echilibru acidobazic examene endoscopice : cistoscopie, examene radiologice - urografie, examene izotopice, scintigrama renala.

Pregatirea pentru operatie


Se face in functie de timpul avut la dispozitie si de starea generala a pacientului. a- timp suficient, pacient independent In ziua precedenta : Repaus si regim alimentar - usor digerabil, consum de lichide pentru mentinerea TA, dezintoxicareasi marirea diurezei, diminuarea setei posoperatorii, diminuarea setei posoperatorii, diminuarea acidozei posoperatorii Alte interventii; antibioterapie cand se anticipeaza aparitia unei infectii posoperatorii, spalaturi vaginale repetate cu antiseptice, pentru interventii ginecologice, spalatura gastrica in interventii laborioase pe stomac. In seara zilei precedente: pregatirea pieli; pregatirea tubului digestiv. Pregatirea pielii: baie generala la dus, inclusiv spalatul parului (dupa clisma evacuatoare) ; se lipezeste abundent, se sterge foarte bine, se verifica regiunea inghinala, ombilicul, axiala , unghiile, ( scurte, fara lac de unghii ) picioarele, spatiile interdigitale; toaleta buco dentara, toaleta nasului, ras: cat mai aproape posibil de momentul interventiei pentru a evita proliferarea germenilor la nivelul escoriatiilor cutanate, cat mai larg in functie de zona , cu aparat de ras propriu, folosirea de creme depilatoare, badijonaj cu alcool, sau cu alte solutii antiseptice colorate, pansament antiseptic uscat . Pregatirea tubului digestiv -clisma evacuatoare ( cu exceptia interventiilor pe recto colon , nu se dau purgative, se face dus dupa clisma). Alimentatie lejera : supa de legume, bauturi duci sau alcaline In ziua interventiei: pacientul nu mai bea : a- in camera sau salon : se mai face, eventual o clisma cu 4 ore inaintea interventiei.Se indeparteaza bijuteriile, se indeparteaza proteza dentara mobila ( se pastreaza in cana cu apa ), se rebadijoneaza cu un antiseptic colorat regiunea rasa, se imbraca pacientul cu lenjerie curata, in functie de interventie, se pregatesc documentele : FO, analize, radiografii care vor insoti pacientul b- transportul pacientului in sala de operatii :se face numai insotit de asistenta medicala, care are obligatia sa predea pacientul asistentei de anestezie, impreuna cu toata documentatia, si alte observatii survenite ulterior si foarte importante pentru interventia chirurgicala ; se face cu brancard, pat rulant, carucior, in functie de boala si bolnav, pacientul trebuie sa fie asezat confortabil si acoperit .

c- in sala de preanestezie : se verifica regiunea rasa, si se noteaza eventualele escoriatii ( eczeme, intertigo ), se verifica starea de curatenie, regiunea inghinala, ombilicul , axilele, spatiile interdigitale , unghiile. Se verifica daca s-a indepartat proteza dentara, se pregatesc zonele pentru perfuzie prin badijonare cu antiseptice colorate. Instalarea sondei urinare de catre asistenta de sala dupa spalatul chirurgical al mainilor, imbracatul cu echipament steril, camp steril in zona genito-urinara. d- in sala de operatii : se executa ultima parte a pregatirii pacientului. Se instaleaza si fixeaza pacientul pe masa de operatii. Monotorizarea functiilor vitale, obtinerea unui abord venos( ac simplu, branula cateter) in functie de interventie si de paci ent . Pregatirea campului operator Badijonarea cu alcool pentru degresarea si curatirea pielii de antisepticul anterior, badijonarea cu tinctura de iod se face incepand cu linia de incizie de la centru catre periferie, si ajuta la instalarea campului steril textil. Timp suficient, pacient dependent : -este obligatoriu a se face doua toalete la pat, in 24 ore, daca este posibil cu sapun antiseptic. In rest pregatirea este aceeasi ca si pentru pacientul independent PREGATIREA PACIENTILOR IN URGENTELE CHIRURGICALE - dat fiind timpul foarte scurt avut la dispozitie, pregatirea pacientului se face in acelasi timp cu pregatirea salii si a chirurgilor -pregatirea consta in : spalarea cu apa calda si sapun numai a zonelor cu risc , raderea cu atentie pentru a nu provoca escoriatii -badijonarea cu in antiseptic colorat, eventualele plagi prezente se vor pansa si se vor proteja forte atent, golirea continutului gastric prin spalatura gastrica daca este cazul, in rest pregatirea preoperatorie este aceeasi ca pentru pacientul independent .

ROLUL MORAL AL ASISTENTEI MEDICALE In general, pentru pacient nu exista interventie chirurgicala minora, o operatie fiind o experienta noua pe care o traieste bolnavul. Teama face ca unii pacienti sa refuze, sub pretextul ca ar dori sa mai incerce cu tratament medicamentos, sau ca doresc o amanare pentru rezolvarea unei probleme personale. In acest sens rolul asistentei este de a-l linisti pe pacient si de a - i da icredere . Aceasta se realizeaza prin : modul de a vorbi cu pacientul, asigurarea ca anestezia si interventia sunt benigne, exemple de reusita a unui operat cu aceeasi interventie, mentinerea calmului, antrenand si vecinii de salon. Se vor evita : contactul cu pacientii operati, care sunt obositi, le este rau , au complicatii, pentru a nu-i permite sa aiba termen de comparatie. -de a vorbi urat cu pacientul si cu familia acestuia, sa nu faci aprecieri personale asupra chirurgului , anestezistului, interventiei si diagnosticului. La intrebari dificile

se va raspunde : ,, va trebui sa intrebam medicul, sa se puna in acelasi salon impreuna impreuna doi pacienti operati in aceeasi zi cu aceeasi interventie . Concluzii. Rolul pregatiri preoperatorii a pacientului detine un loc important in prevenirea infectiilor nozocomiale. Este necesara punerea in practica a unui protocol precis si detaliat a diferitelor etape din aceasta pregatire si intarirea legaturilor dintre asistentele medicale din sectia de chirurgie, terapie intensiva si cele care lucreaza in salile de operatie si anestezie. Fiecare sectie este responsabila de numarul si frecventa eventualelor infectii, precum si de urmarirea alaturi de asistentul de igiena, a executariii corecte a modului de pregatire preoperatorie a pacientului. Supravegherea postoperatorie a pacientului incepe din momentul terminarii interventiei chirurgicale, deci inainte ca el sa fie transportat in camera. Din acest moment, operatul devine obiectul unei atentii constante pana la parasirea spitalului. 1. Reintoarcerea in camera .In general, pacientul este adus in camera insotit de medicul anestezist si de asistenta de anestezie care va urmari respiratia ca si modul in care este transportat si asezat in pat . Transportul pacientului operat - este indicat a se face cu patul rulant sau cu caruciorul . - pacientul va fi acoperit pentru a fi ferit de curentii de aer sau schimbari de temperatura. Aistenta medicala care il insoteste se va asigura ca pacientul sta comod, ca este in siguranta si ca eventuala tubulatura ( dren , sonde, perfuzii ) nu este comprimata - patul sau caruciorul va fi manevrat cu atentie ferit de smucituri si opriri sau porniri bruste - pozitia pe carucior este decubit dorsal , cu capul intr-o parte pentru a nu-si inghiti eventualele vomismente - in timpul transportului, asistenta medicala va urmari : aspectul fetei , respiratia, pulsul perfuzia Instalarea operatului. -se v-a face intr-o camera cu mobilier redus, si usor favorabil, care va fi curata bine aerisita, linistita , in semiobscuritate, avand temperatura cuprinsa intre 18-20gc, prevazuta, cu instalatii de oxigen montate in perete, cu prize in stare de functionare si cu aparatura pentru aspiratie. -patul va fi accesibil din toate partile- aparatele de incalzit nu vor fi lasate niciodata in contact cu un operat adormit pentru a se evita riscul unor arsuri grave. Caldura excesiva a patului produce transpiratii , ceeace duce la pierderi de apa iar senzatia de frig duce la aparitia frisoanelor. -patul va fi prevazut cu musama si aleza, bine intinsa, fara perna si daca este cazul salteaua va fi antiescara . -transferul de pe carucior pe pat va fi efectuat de catre trei persoane ale caror miscari trebuie sa fie sincrome pentru a evita bruscarea operatului. -cea mai frecventa pozitie este decubit dorsal, cu capul intr-o parte pana isi recapata cunostinta. Pentru a favoriza irigarea centrilor cerebrali, cateodata, patul va fi usor inclinat. SUPRAVEGHEREA OPERATULUI

Este sarcina fundamentalaa a asistentei medicale. Suparavegherea este permanenta in vederea depistari precoce a incidentelor si complicatiilor postoperatorii. Prezenta permanenta langa pacient, permite asistentei medicale ca pe langa elementele de supraveghere indicate de chirurg si anestezist sa sesizeze orice alte modificari si acuze subiective (durerea) si sa administreze la timp, tratamentul prescris, evitand initiativele personale, fara a tine cont de responsabilitatile celorlalti membri ai echipei. Elementele de supravegheat. Supravegherea operatului se bazeaza pe date clinice si pe rezultatele examenelor complementare . Datele clinice 1- aspectul general al operatului : coloratia pielii, sesizand paloarea si cianoza, coloratia unghiilor, urmarind aparitia cianozei, starea extremitatilor, paloarea sau racirea nasului, urechilor mainilor si picioarelor, starea mucoaselorlimba uscata sau umeda, saburala sau curata, indica starea de hidratare a operatorului, starea de calm sau agitatie, stiind ca toropeala sau agitatia extrema exprima o complicatie chirurgicala (hemoragie interna , peritonita postoperatorie ) 2- diferiti parametri fiziologici -TA , se masoara ori de cate ori este nevoie in primele doua ore dupa operatie, din 15 in 15 minute din 30 in 30 minute in urmatoarele 6 ore, si din ora in ora pentru urmatoarele 16 ore, notand datele in foaia de observatie ; pulsul se masoara la 10 - 15 minute , urmarind frecventa, ritmicitatea , amplitudinea, care se noteaza. In cazul in care apar modificari ale pulsului - bradicardie sau tahicardie, se va sesiza medicul reanimator ; respiratia se noteaza frcventa, amplitudinea, ritmicitatea si se sesizeaza de asemenea medicul in caz de tuse sau expectoratie ; temperatura se masoara dimineata si seara si se noteaza 3- pierderile lichidiene sau sanguine - urina : reluarea emisiei de urina : reluarea emisiei de urina in prima parte a zilei este un semn bun ; la inceput cantitatea de urina nu este abundenta, dar in doua zile, revine la normal. Se masoara cantitatea si se observa aspectul .Daca emisia de urina lipseste se practica sondajul vezical nu inainte insa de a folosi si actiuni specifice asistentei medicale si anume lasarea robinetului de la ghiuveta sa curga, flueratul unei melodii, caldura suprafimfizar, etc ; scaunul : se reia in urmatoarele 2 - 3 zile, si este precedat de eliminarea de gaze ; in cazul in care nu apar gazele se foloseste tubajul de gaze, iar in cazul in care scunul nu este spontan, se face o clisma evacuatoare ; transpiratia- se noteaza daca apare deoarece in cazul in care este abundenta, poate antrena piederi de apa importante ;vomismentele- se va nota cantitatea, aspectul si caracterul, (bilioasa , alimentara, sanguinolenta), pierderile prin drenaj : se noteaza aspectul pentru fiecare in parte . 4- Alte semne clinnice. Sunt urmarite de chirurg si anestezist, facand parte din atributiile asistentei medicale, ele fiind semne importante in evolutia posoperatorie: starea abdomenului (balonarea, contractarea, accelerarea peristatismului intestinal), starea aparatului respirator Examene complementare.Complementeaza datele clinice si constituie un ghid precis in conduita reanimarii.Se vor efectua in functie de evolutia postoperatorie a

pacientului, astfel incat repetarea lor in exces sa nu duca dificultati privind starea venelor, prin punctii veenoase, repetate. - radiografii pulmonare in cazul aparitiei unor complicatii pulmonare postoperatorii. -teste de coagulare, de protrombina, teste de toleranta la heparina - ce permit depistarea complicatiilor ca tromboza venoasa sunt absolut necesare la pacientii sub tratament anticoagulant pentru a permite aprecierea dozelor de medicament. -Hemograma si hematocritul indica exact pierderile sanguine si arata gradul de eventuala anemie, ce poate fi compensata . -examenul de urina ce releva concentratia in uree si electrolitii din urina. Examenul chimic al lichidului de drenaj si in special in caz de fistula digestiva postoperatorie compensarea exacta a pierderilor constituind o necesitate vitala.

Ingrijirile acordate pacientilor operati


In momentul treziri si pana la aceasta, asistenta medicala va supraveghea permanent operatul pentru a inpiedica eventualele incidente si urmarile lor : -- varsaturile- asistenta medicala va aseza operatul cu capul intr-o parte fara perna, pentru evitarea treceri in caile aeriene -- agitatia - prezenta asistentei medicale este obligatorie langa pacient : la trezire in starea de semiconstienta operatul tinde sa traga pansamente, de drenuri sau sonde -- inprudedente posibile - sa vrea sa coboare din pat, sa vrea sa bea apa, (in acest caz, asistenta medicala este cea care va da sa bea 1-2 lingurite de apa dupa trezire daca operatul nu a vomat in ultimele doua ore) sau ca familia de langa pacient sa-i dea sa bea sa bea fara discernamant. Imediat dupa trezire -asistenta va mentine pacientul in decubit dorsal primele ore, decubit lateral dreapta sau stanga semisezand ( in special cei peste 50 de ani) exceptand pacientii operati cu rahianestezie -va asigura confortul plasandu-i bine perna verificand de mai multe ori pe zi ca cearseaful sa nu aiba cute indreptand bine asternutul seara inainte de culcare ,va curata gura , mentinand-o umeda in permanenta. -toaleta zilnica este completata cu pieptenatul si periatul parului, neuitand toaleta cavitati bucale, de 3-4 ori /24 ore. -lenjeria de corp va fi schimbata zilnic sau imediat dupa ce a transpirat sau de cate ori este nevoie . -bazinetul sau urinarul vor fi puse cu blandete, dupa ce in prealabil, au fost incalzite la temperatura corpului, iar dupa folosirea lor se va face obligatoriu toaleta perineala - asistenta medicala va urmari ca atmosfera din jurul bolnavului sa fie calma, sa fie liniste, fara conversatii zgomotoase , fara vizitatori multi -va incuraja pacientul sa se miste in pat , sa se intoarca singur de pe o parte pe alta , sa-si miste picioarele, mainile, sa se ridice in pozitie semisezanda, pentru a pregati sculatul din pat precoce , in prima zi dupa operatie, exceptand cazurile in care este contraindicat . -asistenta medicala va cauta sa respecte micile obisnuinte ale fiecarui pacient.

PRIMELE ZILE POSTOPERATORII.

- sunt cele mai dificile pentru pacient ingrijirile sunt forte numeroase. Se va anxietatii, lupta impotriva insomniei, a digestive, a stazei venoase, impotriva alimentatia si realimentatia .

si datorita faptului ca in aceste zile avea in vedere calmarea dureri, reducerea complicatiilor pulmonare, a distensiei complicatiilor de decubit, rehidratarea ,

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PERIODA POSOPERATORIE


Rolul moral al asistentei medicale -pentru pacient rolul asistentei medicale este important si de lunga durata atat in pregatirea preoperatorie, cat si dupa interventia chirurgicala -daca preoperator rolul sau a fost de a pregati fizic si moral interventia chirurgicala, postoperator, rolul important consta in usurarea restabilirii complete, pana la starea anterioara interventiei chirurgicale -la intoarcerea din sala de operatii, pacientul va trebui sa gaseasca o asistenta medicala binevoitoare, indulgenta, buna, dar si eficienta care il va face sa inteleaga ca este acolo pentru a-l ajuta si pentru a-l determina sa se ajute singur, facandu-i astfel mai simpla vindecarea -asistenta medicala va lucra cu capul, sufletul si mainile, si propria constiinta, nelasand nimic la voia intamplarii si neomitand sa transmita ciel mai mic detaliu colegelor ce-i urmeaza in tura -operatul este o persoana dezichilibrata temporar, exclusa de la viata fizica normala, si forte vulnerabila. -pentru aceasta, asistenta medicala va da dovada de inteligenta si abilitate , in momentul in care pacientul se intoarce in salon -ea va trebui sa-i asigure confortul, calmul din jurul sau, sa ,,educe familia, sa calmeze anxietatea contagioasa a rudelor si prietenilor, sa limiteze, cu tact, timpul vizitelor. -alinarea tuturor suferintelor fizice si psihice va fi obiectivul principal in ingrijirea post operatorie - cu blandete si fermitate de fiecare data gesturile si comportamentul ei vor oferi operatului un grad crescut de confort, incredere in echipa de ingrijire, precum si un climat favorabil refacerii -acest climat de incredere si siguranta creeat in perioada preoperatorie, va fi exploatat la maximum in perioada postoperatorie -anxietatea operatului antreneaza de cele mai multe ori neincrederea si judecarea gresita a evolutiei postoperatorii -devotamentul, amabilitatea, discretia, abilitatea, sunt atuuri majore care nu trebuie sa lipseasca unei asistente medicale si care vor completa, constiinciozitatea profesionala cu scopul bine precizat - reintoarcerea pacientului la viata normala -pacientul poate avea nevoie de asemenea de asistenta religioasa sa doreasca sa-si continue rugaciunile sau obiceiurile si singura care il poate ajuta fara ostentatie este asistenta medicala -neuitand niciodata ca hipewrtrofia tehnica transforma bolnavul in masina si asistenta medicala in mecanic, aceasta isi va aduce la indeplinire rolul ei moral, fara de care, o revenire este posibila, dar foarte greu

CAZURI CLINICE : CAZ I

NUMELE SI PRENUMELE U.L.


VARSTA 45 ANI DOMICILIUL - DR TR SEVERIN DATA INTERNARII 20.10.2002 DIAGNOSTIC LA INTERNARE - VARICOCEL DR ANAMNEZA LA INTERNARE - Bolnav in varsta de 45 de ani de circa o saptamana prezinta durere care creste in intensitate la nivelul testicolului drept. Se prezinta la medicul de familie care il indruma la serviciul urologie unde i se stabileste in urma consultului diagnosticul de varicocel. Avand acordul pacientului , se decide internarea pentru abordarea chirurgicala a afectiunii. Data nevoile iidentificate 20.10. 2002 internarea bolnavului pregatirea preoperatorie obiective Pacientul sa fie pregatit pentru interventia chirurgicala proceduri de ingrijire nursing -am instalat bolnavul intr-un salon curat, aerisit, linistit -am recoltat sange pentru analize de laborator :hemograma, grup sanguin, Rh, glicemie, uree, timp de sangerare si coagulare, - am condus bolnavul la cabinetul de cardiologie pentru consult si EKG, unde nu se identifica riscuri operatoriii -am condus pacientul la radiologie unde la indicatia medicului i s-a efectuat o radiografie pulmonara -am administrat bolnavului un regim hidric format din supe de legume, sucuri de fructe, ceaiuri -am discutat cu bolnavul despre boala sa explicandu-i ca nu exista riscuri majore si ca este sub ingrijirea unor oameni profesionisti si competenti -am administrat la indicatia medicului o fiola de diazepan Evaluare Bolnavul se acomodeaza cu atmosfera de spital EKG traseu normal

Nevoia de a se Bolnavul sa fie alimenta si alimentat hidrata corespunzator stadiului interventiei anxietate Reducerea anxietatii

bolnavul este hidratat

Bolnavul are incredere in echipa de ingrijire si este linistit

Nevoia de a avea o buna respiratie si circulatie Nevoia de a elimina

Masurarea functiilor vitale

-am masurat si notat in foaia de observatie valorile functiilor vitale

AV88/min T 36,8 gc R17/min Bolnavul are mictiuni spontane, fiziologice in cantitate si si de aspect normal Bolnavul este curat din punct de vedere fizic

21.10 nevoia de a avea tegumente curate

Nevoia de a avea o buna respiratie si circulatie

Bolnavul sa aiba -intrucat bolnavul nu avusese scaun eliminari normale de 3 zile, am facut o clisma evacuatoare -am administrat bolnavului lichide pentru a avea o buna diureza Bolnavul sa aiba -am efectuat bolnavului o noua tegumente curate clisma evacuatoare -am efetuat toaleta generala amanuntita a bolnavului insistand la plicile fiziologice, ombilic, nas, degete, unghii, cavitatea bucala, etc -am adus cele necesare bolnavului pentru a se barbieri -la indicatia medicului am ras cu grija zona pubiana si inghinala si inghinala unde se va face interventia chirurgicala -am adus bolnavului sa se schimbe o lenjerie curata atat de pat cat si de corp Masurarea -am masurat si notat in foaia de functiilor vitale observatie valorile functiilor vitale -am notat in foaia de observatie valorile analizelor de laborator -am admistrat bolnavului lichide sub forma de ceai, sucuri de fructe cu scopul de a avea o buna diureza post operatorie, de a reuce setea postoperator si deasemeni de a preveni acidoza -am explicat bolnavului care este mecanismul de producere al herniei si cum va fi ea redusa chirurgical -am adus la cunostiinta bolnavului faptul ca este pe ,, maini bune ca totul va decurge normal -cu 4 ore inainte de interventie am efectuat o noua clisma evacuatoare -am administrat bolnavului o cana

Nevoia de a se Bolnavul sa fie hidrata hidratat

Hb-11,5g% Ht38% Glicemie 110g% Grup sange Rh pozitiv Bolnavul se hidrateaza conform indicatiilor Bolnavul intelege ce i se spune, iti declara ca are incredere in echipa chirurgicala si de ingrijire

Nevoia de a comunica

Bolnavul sa fie informat cou privire la boala sa

22.10 interventia chirurgicala

Bolnavul sa fie pregatit corespunzator

23.10 orele 12

Supravegherea postoperatorie

de ceai si un sedativ -am schimbat lenjeria de corp -am oprit ceasul si bijuteriile bolnavului -am pregatit foaia de observatie impreuna cu toate investigatiile facute -am transportat cu caruciorul bolnavul in sala de preanestezie -am ajutat la instalarea bolnavului pe masa de interventii chirurgicale incurajandu-i -am badijonat cu alcool iodat zona abdominala inferioara si pelvi inghinala -am prins o vena la nivelul maini drepte montand o perfuzie cu glucoza medicul anestezist a inceput procedurile de anestezie generala, iar echipa de chirurgi a demarat protocolul operator. - dupa terminarea interventiei Bolnavul se afla chirurgicale, am ajutat la mutarea sub influenta bolnavului de pe masa de operatii anesteziei generale pe patul mobil -am transportat impreuna cu brancardierul si sub supravegherea medicului anestezist bolnavul in salon -am condus bolnavul intr-un salon curat, aerisit, linistit, calduros, intr-un pat prevazut cou instalatie de oxigen si de aspirare , accesibil din toate partile. - am transferat cu grija bolnavul pentru al proteja de curentii de aer si pentru a preveni aparitia frisonului -pozitia bolnavului in pat este de decubit dorsal fara perna si cu capul intr-o parte

23.10 orele14 varsaturi agitatie

Prevenirea asfixiei

Masurarea tensiuni arteriale pulsul urina balonare durere Tubul de dren

Mentinerea tensiuni arteriale in limite normale

-am tinut bolnavul cu capul intors spre partea dreapta si am recoltat intr-o tavita renala circa 150 ml de lichid gastric -intrucat bolnavul incepe sa aiba durere sa fie agitat, am administrat la indicatia medicului o fiola de mialgin -am masurat tensiunea arteriala la fiecare 15 minute in primele ore , apoi din ora in ora Am masurat pulsul la fiecare 15 minute in primele ore apoi din ora in ora -bolnavul a urinat dupa o ora 100 ml urina inchisa la culoare.Am trimis o proba la laborator -bolnavul are balonari cu eliminare spontana de gaze dupa 3 ore la interventie - in urmatoarele ore dupa ce efectul mialginului s-a diminuat, am administrat algocalmin - bolnavul are un tub de dren provizoriu pentru evacuarea unui eventual hematom, dar intrucat nu se eliminasange dupa 4 ore, cu ocazia pansamentului, aceasta este scos. -am masurat si notat in foaia de de observatie functiile vitale

Bolnavul este linistit

Tensiunea arteriala a oscilat intre 110/50 si 130/70mmHg Pulsul a variat intre 65/min si 100/min

bolnavul sa aiba diureza bolnavul sa aiba reluat tranzitul intestinal bolnavul sa nu aiba durere Observarea eliminarilor

Bolnavul are durere suportabila

24-30.10 nevoia de a respira si de a avea o buna circulatia Nevoia a avea tegumente si mucoase curate

Bolnavul sa aiba o buna respiratie si circulatie Bolnavul sa aiba o buna igiena personala

-am efectuat zilnic toaleta locala si generala -am ajutat bolnavul sa se barbiereasca -am adus si am ajutat bolnavul sa imbrace lenjerie curata zilnic -am efectuat de ciel putin doua ori pe zi schimbarea pansamentului operator.Bolnavul are o plaga operatorie de 8 cm in zona fosei abdominale drepte.

TA 130/79 mm Hg AV 80/min R19/min T37gC Bolnavul are o plaga operatorie aseptica, in curs de cicatrizare

Nevoia de comunicare

Bolnavul sa fie informat in legatura cu evolutia bolii

31.10 pregatirea pentru externarea

- am discutat de fiecare data cu bolnavul despre starea plagii operatorii, explicandu-i ca totul merge ,, ca la carte si datorita faptului ca a colaborat excelent cu echipa de ingrijire si ca lui i se datoreaza aceasta evolutie buna Bolnavul se externeaza vindecat chirurgical cu urmatoarele recomandari -evitarea eforturilor fizice mari, stresului, frigului, -control medical prin medicul de familie sau cabinetul din ambulatoriul de specialitate

Bolnavul este multumit de ingrijirile acordate

CAZ II
NUMELE SI PRENUMELE D.D. VARSTA 35ani DOMICILIUL TR Severin DIAGNOSTIC LA INTERNARE - Tumoare abdominala supraombilicala - probabil eventratie abdominala DATA INTERNARII 11.06 2002 ANAMNEZA LA INTERNARE -Bolnav in varsta de 45 de ani a observat cu ocazia efectuarii baii generale in urma cu doua zile aparitia unei ,,galci de marimea unui mar deasupra de ombilic. Palpand aceasta formatiune si apasand mai tare a constatat ca ea dispare, motiv pentru care nu s- a ingrijorat, mai ales ca ea nu este dureroasa.Cu o zi in urma i-a spus sotiei despre acest lucru si cand a vrut sa-i arate a constatat ca formatiunea era nou prezenta .Sotia l-a speriat spunandu-i ca poate fi cancer si ca trebuie mers neintarziat la spital .La examenul clinic se constata prezenta unei formatiuni de consistenta moale supraombilical care se reduce prin manevre de apasare, nedureroase. Se sugereaza ca ar fi vorba de un hematom intrucat formatiunea este si flatulenta si intrucat bolnavul afirma ca a ridicat in urma cu mai multe zilei partea din spate a masini , dupa ce i se rupsese cricul. Se sugereaza bolnavului internarea pentru investigatii

si precizarea modalitati de reducere , lucru cu care aceata este de acord doar la insistenta sotiei.

Data Nevoii fundamentale 11.06 internarea bolnavului cu anxietate

obiective Reducerea anxietatii

ingrijire nursing

evaluare

-am instalat bolnavul intr-un salon curat, Bolnavul

aerisit, linistit -am recoltat sange pentru analize de laborator : hemograma, grup sanguin, Rh, glicemie, uree, timp de sangerare si coagulare -am condus bolnavul la cabinetul de cardiologie pentru consult si EKG, unde nu se indentifica riscuri operatorii -am condus pacientul la radiologie unde la indicatia medicului i s-a efectuat o radiografie pulmonara -am discutat cu bolnavul despre boala sa explicandu-i ca nu exista riscuri majore si ca este sub ingrijirea unor oameni profesionisti si competenti -am admistrat la indicatia medicului o fiola de diazepan Nevoia de a Bolnavul sa -am administrat bolnavului un regim se alimenta fie alimentat format din supe de legume, sucuri de si hidrata corespunzator fructe, ceaiuri stadiului interventiei Nevoia de Masurarea -am masurat si notat in foaia de avea o buna functiilor observatie valorile functiilor vitale respiratie si vitale circulatie Nevoia de a Bolnavul elimina aiba eliminari normale

se acomodeaza cou atmosfera de spital EKG traseu normal

Bolnavul hidratat

este

TA 150/75mm Hg AV 84/min T 36,4 gC R16/min sa -intrucat bolnavul nu avusese scaun de 3 Bolnavul are mictiuni spontane, fiziologice zile, am facut o clisma evacuatoare - am administrat bolnavului lichide multe in cantitate si de aspect normal pentru a avea o buna diureza

12.06 Bolnavul sa -am efectuat bolnavului o noua clisma nevoia de a aiba evacuatoare avea tegumente -am efectuat toaleta generala amanuntita tegumente curate a bolnavului insistand la plicile curate fiziologice,ombilic, nas, degete, unghii, cavitatea bucala, etc -am adus cele necesare bolnavului pentru a se barbieri -la indicatia medicului am ras cu grija zona pubiana si supraombilicala unde se va face interventia chirurgicala -am adus bolnavului sa se schimbe o lenjeie curata atat de pat cat si de corp Nevoia de a Masurarea -am masurat si notat in foaia de avea o buna functiilor observatie valorile functiilor vitale respiratie si vitale -am notat in foaia de observatie valorile circulatie analizelor de laborator Nevoia de a Bolnavul sa se hidrata fie hidratat

Bolnavul este curat din punct de vedere fizic

Nevoia de a Bolnavul sa comunica fie informat cu privire la boala sa

13.06 interventia chirurgicala

Bolnavul sa fie pregatit corespunzator

Hb-12g% Ht-36% Glicemie 80g% Uree 0,38mg% Grup sange ABIV Rh pozitiv - am administrat bolnavului lichide sub Bolnavul forma de ceai, sucuri de fructe cu scopul se hidrateaza de a avea o buna diureza post conform indicatiilor operatorie, de a reduce setea postoperator si de asemeni de a preveni acidoza -am explicat bolnavului care este Bolnavul intelege ce mecanismul de producere al herniei si i se spune si iti cum va fi ea redusa chirurgical declara ca are -am adus la cunostiinta bolnavului faptul incredere in echipa ca se afla in ingrijirea unei echipe chirurgicala si de competente si ca nu are motive de ingrijire ingrijorare -cu 4 ore inainte de interventie am efectuat o noua clisma evacuatoare -am administrat bolnavului o cana de ceai si un sedativ -am schimbat lenjeria de corp -am oprit ceasul bolnavului -am pregatit foaia de observatie impreuna cu toate investigatiile facute -am transportat cu caruciorul bolnavul la sala de preanestezie -am ajutat la instalarea bolnavului pe masa de interventii chirurgicale incurajandu-i -am administrat o fiola de diazepan -am badijonat cu alcool iodat zona abdominala inferioara si pelvi-inghinala

-am pris o vena la nivelul mainii drepte montand o perfuzie cou glucoza Medicul anestezist a inceput procedurile de anestezie generala, iar echipa de chirurgi a demarat protocolul operator 13.06 Supraveghere -dupa terminarea interventie chirurgicale, orele 12 a am ajutat la mutarea bolnavului de pe postoperatorie masa de operatii pe patul mobil -am transportat impreuna cu brancardierul si sub supravegherea medicului anestezist bolnavul la salon -am condus bolnavul intr-un salon curat, aerisit, linistit, calduros, intr-un pat prevazut cu instalatie de oxigen si de aspirare, accesibil din toate partile -am transferat cu grija bolnavul pentru a-l proteja de curentii de aer si pentru a preveni aparitia frisonului -pozitia bolnavului in pat este de decubit dorsal fara perna si capul intr-o parte 13.06 Prevenirea -am tinut bolnavul cu capul intors spre orele 15 asfixiei partea dreapta si am recoltat intr-o tavita varsaturi renala circa 150 ml de lichid gastric agitatie -intrucat bolnavul incepe sa aiba durere si sa fie agitat, am administrat la indicatia medicului o fiola de mialgin Masurarea mentinerea -am masurat tensiunea arteriala la fiecare tensiuni tensiuni 15 minute in primele ore apoi din ora arteriale arteriale in in ora limite normale pulsul Am masurat pulsul la fiecare 15 minute in primele ore apoi din ora in ora urina bolnavul sa - bolnavul a urinat dupa o ora 100ml aiba diureza urina inchisa la culoare. Am trimis o proba la laborator balonare Bolnavul sa -bolnavul are balonari cu eliminare aiba reluat spontana de gaze dupa 3 ore de la tranzitul interventie intestinal durere bolnavul sa -in urmatoarele ore dupa ce efectul nu aiba mialginului s-a diminuat, am administrat durere algocalmin

Bolnavul seafla sub influenta anesteziei generale

Bolnavul este linistit

TA a oscilat intre 130/60 si 170/70 mm Hg Pulsul a variat intre 65/min si 100/min

Bolnavul are durere suportabila

Coloratia pielii unghiilor

-am supravegheat permanent coloratia pielii, unghiilor ,aripilor nasului pentru ca cianorizarea lor indica o complicatie grava Bolnavul sa -am masurat si notat aiba o buna observatie functiile vitale respiratie si circulatie Bolnavul sa aiba o buna igiena personala in foaia

13-18.06 nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie Nevoia de a avea tegumente si mucoase curate

Bolnavul are tegumente moderat palide dar care nu sugereaza o complicatie (hemoragie) de Ta 140/79 mmHg AV 86/MIN R17/MIN T36, 3gC Bolnavul are o plaga operatorie aseptica, in curs de cicatrizare

-am efectuat zilnic toaleta locala si generala -am ajutat bolnavul sa se barbiereasca -am adus si am ajutat bolnavul sa imbrace lenjerie curata zilnic -am efectuat de cel putin doua ori pe zi schimbarea pansamentului operator.Bolnavul are o plaga operatorie de 12cm in zona abdominala supraombilicala. Am efectuat pansamentul plagii conform tehnicii prestabilite si sub indrumarea medicului Nevoia de Bolnavul sa -am discutat de fiecare data cu bolnavul comunicare fie informat despre starea plagii operatorii, explicanduin legatura cu i ca totul merge ,,ca la carte si evolutia bolii datorita faptului ca a colaborat excelent cu echipa de ingrijire si ca lui i se datoreaza aceasta evolutie buna 19.06 Bolnavul se externeaza vindecat pregatirea chirurgical cu urmatoarele recomandari pentru -evitarea eforturilor fizice mari, stresului, externare frigului, -control medical prin medicul de familie sau cabinetul din ambulatoriul de specialitate

Bolnavul este multumit de ingrijirile acordate

CAZ III

NUMELE SI PRENUMELE G.N VARSTA 10 ANI DOMICILIUL Schela DATA INTERNARII 15.10 2002
DIAGNOSTIC LA INTERNARE -Apendicita acuta ANAMNEZA LA INTERNARE- Pacient in varsta de 22 ani se prezinta la internare acuzand o durere in fosa iliaca dreapta, greata varsaturi , subfebrilitate37,8gC, tegumente palide, cefalee, anxietate. La examenul clinic se constata durere la palparea fosei drepte in zona apendiculara cu iradiere in testicolul drept. Se decide internarea pentru investigatii si precizare de diagnostic DATA Nevoi fundamentale 15.10 durere anxietate obiective Reducerea simptomelor ingrijirile nursing -am condus copilul intr-un salon curat, aerisit in care se mai afla un copil de 9 ani care este in curs de vindecare -am recoltat sange pentru analize de laborator - hemoleucograma, glicemie, timp de sangerare si coagulare, VSH, grupa sanguina, Rh -am administrat la indicatia medicului penicilina la 6 ore si Kanamicina 1g / 24ore, algocalmin, diazepan -am efectuat toaleta generala a copilului insistand la zonele plurilor, genitala, axilara, nazala, auriculara -am adus lenjerie curata cu care am imbracat bolnavul -cu 4 ore inainte de interventie am efectuat o clisma evacuatoare intrucat copilul nu are scaun spontan - am admistrat copilului ceai neindulcit si sucuri de fructe in cantitate moderata Evaluare Bolnavul are aceleasi acuze

Nevoia de a avea tegumente curate

Pregatirea preoperatorie

Bolnavul este curat

Nevoia de a se hidrata

Bolnavul sa fie hidratat pentru a preveni setea posoperatorie sau acidoza

Nevoia de a respira si de

Am masurat si notat in foaia de observatie functiile vitale si rezultatele

TA 110/55mmHg AV 99/min

a avea o buna circulatie

analizelor care au fost facute la urgenta

15.10 orele 18

Interventia chirurgicala

15.10 orele 19 agitatie varsaturi

-reducerea simptomelor

Supravegherea Functiile

-am condus bolnavul la sala de operatie impreuna cu foaia de observatie si analizele efectuate -am administrat bolnavului o fiola de diazepan -am discutat permanent cu el incurajandu-l si promitandu-i ca voi fi permanent langa el -am ajutat la dezbracarea lui si asezarea pe mase de operatie -am badijonat cu alcool iodat abdomenul si zona pubiana pe spatii large -am ajutat la acoperirea zonei cu un camp steril -medicul anestezist si chirurgul au inceput timpizat procedurile de anestezie si de interventie operatorie -dupa circa 30 de minute, dupa extirparea apendicelui si incheierea protocolului operator, am ajutat la mutarea bolnavului pe patul mobil si impreuna cu medicul anestezist l-am transportat la salon -patul a fost intre timp schimbat cu lenjerie curata ,exista instalatie de oxigen accesibila - am transferat cu grija bolnavul la pat. -am asezat bolnavul in decubit dorsal fara perna cu capul intr-o parte -atunci cand a aparut de senzatia de voma am sprijinit bolnavul de cap, avand la indemana o tavita renala -bolnavul nu reuseste sa vomite ceva dar senzatia persista pana la trezire -am administrat la indicatia medicului o fiola de mialgin pentru calmarea durerii -am masurat permanent din 15 in 15

T 37,5gC VSH 18/min HT 37% Hb10, 2 G% L8900/cmc Glicemie 100mg% grupa sanguina AII Rh negativ Bolnavul se afla sub influenta anesteziei generale

Bolnavul are durere de intensitate redusa dupa administrarea mialginului

Functiile vitale au

functiilor vitale

vitale sa fie pastrate in limite normale

min TA, pulsul ,respiratia, diureza, temperatura -am administrat in continuare antibioticele indicate de medic-penicilina si kanamicina

modificari periodice dar in limite acceptabile care nu indica modificari ale starii generale sau complicatiihemoragie, etc -bolnavul elimina dupa 4 ore 120 ml urina

Nevoia de a elimina

- bolnavul nu are scaun spontan in urmatoarele 12 ore ;dupa 5 ore elimina gaze dupa introducerea termometrului intrarectal, intrucat prezinta semne de balonare 16-23.10 Bolnavul sa -bolnavul are un scaun spontan dupa nevoia de a aiba eliminari doua zile de la interventia chirurgicala se elimina fiziologice -bolnavul urineaza direct proportional cu cantitatea de lichide ingerate Nevoia de a Bolnavul sa -am administrat bolnavului in primele se alimenta si fie alimentat zile dupa interventie un regim hidric hidrata si hidratat bazat initial pe ceaiuri de lamaie, apoi corespunzator sucuri de fructe neacidulate, apoi treptat am trecut la un regim hidro lacto vegetarian bazat pe lapte acru ,iaurt, legume fierte si pasate sub forma de forma de piuree, apoi dimineata a 5 a zi am trecut la regim normal glicidic, proteic , bogat in fructe, vitamine minerale . Nevoia de a Patstrarea -am efectuat zilnic toaleta generala si avea igienei locala a copilului, schimband de fiecare tegumente si personale data lenjeria de pat si de corp mucoase -am efectuat schimbarea pansamentului curate zilnic sau atunci cand acesta a prezentat secretii serosanguinolente Nevoia de a Pacientul sa -am discutat cu copilul incercand sa-i comunica inteleaga ce i explic despre boala sa la nivelul lui de s-a intamplat intelegere -copilul este mandru de cicatricea lui dupa ce i-am spus ca doar celebrii pirati din povesti aveau astfel de cicatrici dobandite in luptele pe mare 24.10 Pacientul vindecat chirurgical, se

Bolnavul are eliminari conform stadiului afectiunii

Bolnavul are o plaga operatorie de 5 cm aseptica, in curs de cicatrizare Bolnavul intelege ce i se spune si colaboreaza cu echipa de ingrijire

pregatirea pentru externare

externeaza cu urmatoarele recomandari : -evitarea frigului, umezeli, jocurilor solicitante fizic sau psihic -evitarea consumului de alimente excesiv de reci (inghetata), a dulciurilor in exces -control medical periodic prin medicul de familie sau de specialitate

BIBLIOGRAFIE

TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENTII MEDICALI - LUCRETIA TITIRICA

PROPEDEUTICA, SEMIOLOGIE SI CLINICA CHIRURGICALA- F.MANDACHE

URGENTELE MEDICO CHIRURGICALE - LUCRETIA TITIRICA

COMPEDIU DE ANATOMIE

CUPRINS

PAG 2 MOTTO

PAG 3 MOTIVATIE

PAG 4-9 NOTIUNI PRIVITOARE LA PROCESUL OPERATOR

PAG 9 34 ANESTEZIA - DEFINITIE, PREGATIREA BOLNAVULUI, ACCIDENTE

PAG 27 -35 TEHNICI DE INGRIJIRE NURSING PRE SI POST OPERATORII

PAG 36-49 CAZURI CLINICE

PAG 50 BIBLIOGRAFIE

Scoala Sanitara posliceala

Dr - Tr Severin

Lucrare de diploma

Tema - Nursingul pre si post operator

Coordonator Asistent licentiat Chilom Aneta

Absolvent

Balica Viorel