Sunteți pe pagina 1din 7

DIFRACTIA LUMINII COERENTE PRODUSA DE LASER

GENERALITATI: In anul 1960 T.H. Maiman a realizat pentru prima data producerea de vibratii coerente in domeniul optic (infrarosu, vizibil si ultraviolet) cu ajutorul unui laser (denumire de la Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation- amplificarea luminii prin emisia stimulata a radiatiei) Existenta emisiei stimulate (sau a emisiei induse) a fost sugerata in 1917 de A. Einstein, din necesitatea de a demonstra formula lui M. Planck pentru radiatia corpului negru. Emisia indusa este fenomenul invers procesului de absorbtie a undelor electromagnetice de catre substanta (atomi, molecule sau ioni). Cand un foton este absorbit de un sistem atomic energia fotonlui se adauga la energia interna a sistemului, aceasta trcand intr-o stare energetica excitata. Fie 1 nivelul de energie corespunzator

starii fundamentale si 2 cel corespunzator starii excitate. Frecventa a radiatiei absorbite sau a celei emise spontan de sistem va fi data de relatia: E 2 E1 = h unde h este constanta lui Planck. 7 9 Sistemul atomic excitat va ramane in aceasta stare un timp scurt ( 10 10 s ) dupa care va reveni in starea fundamentala de la care a plecat emitand radiatii de aceasi frecventa cu cea absorbita. Aceast emisie se poate face pe doua cai: fie prin emisie spontana, cand sistemul emite radiatie in mod natural revenind pe nivelul energetic E1, fie prin emisie stimulata, cand revenirea sistemului in starea inferioara 1 se face sub influenta "ciocnirii" cu un foton a carui lungime de unda este egala cu cea a radiatiei pe care sistemul o poate emite (conditia de prag). Cand se realizeaza conditia de prag, in loc de un singur foton (cel incident) vor exista doi fotoni care la randul lor vor stimula alti doi atomi aflati in stare excitata rezultand patru fotoni s.a.m.d.. Are loc un fel de "reactie in lant", avalansa de fotoni formand radiatia emisa de generatorul sau amplificatorul cuantic. Deci revenirea in starea fundamentala, pentru o parte din atomi, are loc sponta, dand nastere la emisia naturala a liniilor spectrale iar pentru cealalta parte, aceasta revenire este provocata de o radiatie exterioara dand nastere emisiei induse. Intensitatea radiatiei absorbite este proportionala cu numarul de atomi (populatia) din starea fundamentala, iar intensitatea emisiei induse si a emisiei spontane sunt proportionale cu populatia nivelului superior (excitat). O particularitate importanta consta in faptul ca coeficientul de proportionalitate corespunzator emisiei induse este identica cu coeficientul de proportionalitate al absorbtiei. La echilibru termic absorbtia depaseste emisia indusa. Daca insa printr-un mijloc oarecare, se reuseste ca numarul de atomi N1 de pe nivelul inferior (provocanduse o incersiune de populatie) intensitatea radiatiei emise, induse, depaseste intensitatea radiatiei absorbite. In acest caz, radiatia de frecventa care se propaga in mediul cu inversiune de popularie in loc sa fie atenuata va fi ampificata. Astfel se realizeaza un amplificator cuanric de rafiatie. Raportul dintre populatiile N 1 si N 2 ale nivelelor Referat.clopotel.ro

considerate este dat de relatia lui Boltzman. N2 E E1 = exp 2 N1 kT unde: k este constanta lui Boltzman T este temperatura absoluta. Conditia de amplificare (N2>N1) a unui mediu activ maser sau laser, este o conditie necesata dar nu si suficienta. Este necesarsa se plaseze mediul intr-o cavitate unde energia sa fie depozitata si extrasa in exterior. Pentru laser aceasta cavitate poate fi un cilindru drept ale carui fete extreme sunt reflectante. Una dintre fete este partial transparenta pentru a permite observarea radiatiei generate. Deci un laser consta dintr-un mediu activ situat intre doua oglinzi una reflectanta si alta semireflectanta, lumina trebuind sa faca multiple drumuri de du-te-vino in mediul amplificator. Campul electromagnetic al mediului din interiorul laserului este echivalent cu cel al cavitatii laser, cuplata slab cu exteriorul.O oscilatie intretinuta (aduca realizarea conditiei de functionare a laserului) va avea loc numai daca amplificarea in mediul activ (mediul in care se poate realiza inversiunea de populatie) va depasi pierderile prin reflexii si prin difractie. Cu alte cuvinte va trebui realizata o conditie de prag data de relatia: 8 n 2 g1 g1 1 N 2 N1 2 0 g2 c A21 g 2 L g ( , 0 ) unde: L este distanta dintre oglinzile cavitatii; gama este coeficientul de atenuare al mediului; n este indicele de refractie al mediului; g1 si g2 sunt gradul de degenerare al nivelelor N1 si N2; A21 coeficientul Einstein de emisie spontana; c este viteza luminii; g ( , 0 ) este functia care da forma curbei de absorbtie centrata pe frecventa 0 .

Aceasta confitie este mai restrictiva decat conditia N2>N1 (conditia de amplificare) sim odata realizata, mediul activ intra in autooscilatiem aduca emite lumina laser. LASERUL CU MEDIU ACTIV GAZOS (amestec He-Ne) Mediul activ il constituie plasma unei descarcari electrice intr-un tub de stica de 2 lungime 10-300 cm si diametru 0,1-1 cm, presiunea gazului fiind de 100 N / m Descarcarea poate fi produsa atat in curent alternativ de inalta frecventa cat si in curent

Referat.clopotel.ro

continuu. In figura 2 este data schema de principiu a unui laser cu He-Ne. Tubul de descarcare este prevazut cu doua ferestre, transparente, inclinate cu unghiul Brewster fata de axa tubului, pentru reducerea pierderilor prin reflexie.Oglinzile sferice P1 si P2 (cea de a doua este semitransparenta) formeaza impreuna cu spatiul de descarcare rezonatorul optic.

In figura 3 este data schema simplificata a catorva nivele de energie implicate in 3 efectul laser in stanga sunt doua nivele ale atomului de He notate cu IS si 2 , iar in dreapta, trei nivele ale atomului de neon, notate cu 1p, 2p si 2s. 3 In volumul descarcarii, atomii de He sunt excitati pe nivelul 2 S in urma ciocnirii cu acei electroni care au energia cinetica egala cu energia de excitare a nivelului respectiv (19,81eV ) . Dar printre nivelele de energie ale atomuului de neon se afla unul
3 2s avand energia aproape egala cu cea corespunzatoare a starii 2 S a heliului. 3 De aceea ciocnirea untre atomul de He in starea 2 si atomul de neon in starea 2s, duce la dezexcitarea atomului de He si excitarea atomului de Ne in starea in urma unui proces de transfer a energiei de excitare a heliului catre atomul de neon. Starea 2s a neonului are insa o viata medie cu aproximativ un ordin de marire mai mare decat a starii inferioare 2p a aceluiasi atom. Datorita acestui fapt intre aceste doua nivele ale neonului se ralizeaza inversiunea de populatie. Odata realizata suprapopularea nivelului 2s (Ne) fata de 2p (Ne), primele tranzitii h = E 2 s E 2 p spontane 2s-2p, sau o radiatie exterioara de energie declansata de emisia stimulata intre aceste doua nivele si deci aparitia fascicolului laser.

PROPRIETATILE RADIATIEI LASER COERENTA este proprietatea unui camp de unde, de aputea provoca intr-o anumita regiune a spatiului benzi de interferenta. Coerenta unei radiatii emise de o sursa luminoasa se defineste prin intermediul interferentei astfel: daca doua raze provenite din doua puncte diferite ale unei surse luminoase pot interfera, dand benzi de interferenta, cele doua raze sunt coerenta. Distanta dintre cele doua puncte pana la care se poate obtine interferenta caracterizeaza asa numita coerenta spatiala a sursei. Daca radiatia emisa la un moment dat de un anumit punct al sursei poate interfera cu radiatia amisa la un moment ulterior din acelasi punct al sursei, cele doua radiatii sunt coerente in timp, iar marimea acestui interval de timp caracterizeaza coerenta temporala a sursei. Daca se noteaza cu I max , intensitatea luminoasa maxima a franjei si cu I min` , intensitatea minima a franjei, vizibilitatea .........de franje este definita in mod Referat.clopotel.ro

obisnuit prin relatia:

I max I min I max I min Aceasta marime poate servi ca o masura a coerentei. O vizibilitate egala cu unitatea reprezinta coerenta perfecta, in timp ce cizibilitatea egala cu zero marcheaza incoerenta. Coerenta surselor reale se afla intre cele doua . Radiatia laser, avand la baza fenomenul de emisie stimulata este coerenta atat spatial cat si temporal, spre deosebire de sursele de lumina clasice care sunt aproape total incoerente, deoarece emisia luminii este spontana. Pentru sursele de lumina clasice lopsa de coerenta intre razele de lumina ce pornesc din diferite puncte ale sursei se datoreste faptului ca atomii diverselor puncte emit necorelat, adica fazele cu care emit atomii in diferite puncte sunt intamplatoare, fara nici o legatura intre ele. DIRECTIVITATEA . In comparatie cu sursele luminoase clasice, care pot fi facute sa emita un fascicul mai mult sau mai putin paralele in functie de sistemele optice de oglinzi si lentile adecvate, laserii emit un fascicul extrem de directional. Din cauza formei speciale a cavitatii rezonante, undele se reflecta de un numar mare de ori, pe suprafetele reflectoare de la capete si deci sunt amplificate numai acele unde care se propaga de-a lungul axului cacitatii respective. Toate undele care vor forma un unghi oarecare cu axul cavitatii, se vor reflecta de un numar foarte mic de ori, dupa care vor iesi din cavitate prin peretii laterali, fara sa participe a efectul de amplificare. Directivitatea depinde de caracteristicile rezonatorului, de planeitatea si paralelismul oglinzilor. Cele doua caranteristici amintite mai sus fac ca acest dispozitic sa fie echivalent cu o sursa punctuala, desi suprafata emisiva a acestuia are o lungime considerabila (0,2-1cm). Divergentele care se obtin in 3 cazul laserilor sunt de ordinul a 10 radieni. MONOCROMATICITATEA este o consecinta directa a faptului ca radiatia este emisa stimulat. Radiatia laser are o largime de banda foarte mica, in raport cu largimea de banda a unei linii atomice. Semilargimea linieilaser deoinde de semilargimea liniei atomice ordinare, de factorul de calitate al cavitatii rezonante si de puterea de iesire a radiatiei laser. INTENSITATEA fascicolului laser trebuie inteleasa in raport cu intervalul spectral ingust in care se face emisia, de faptul ca radiatia are loc intr-un interval de divergenta extrem de scazut si ca in anumite cazuri poate fi emisa si in plusuri. Deoarece atomii sunt stimulati sa emita cu o viteza foarte mare fata de viteza emisiei spontane, probabilitatea de emiie stimulata este de 3-4 ordine de marime mai mare decat cea a emisiei apontane, iar intensitatea liniei pe domeiul spectral al radiatiei laser creste cu sase pana la opt ordine de marime. AUTOFOCALIZAREA . Un fascicul emis de un laser este mai intens la centru decat spre margini. In aceste consiti, atunci cand el strabate un mesiu, radiatiile vecine cu centrul sectiunii care transporta o intensitate mai mare, vor merge mai incet decat cele situate catre exterior si suprafata de unda se va curba adunanduv=

Referat.clopotel.ro

se ca si in cazul unei lentile intr-un focar. Dupa un anumit parcurs prin mediul res[ectiv, fasciculul devine filiform. Diametrul unui astfel de filament luminos este de 5-10 .

DIFRACTIA PRINTR-O RETEA PLANA Aparate necesare: tub laser echipat cu sursa de inltatensiune; fanta reglabila; retele plane; banc optic cu suporti; ecran.

PRINCIPIUL LUCRARII Fasciculul laser ce cade normal pe o retea plana, proiecteaza pe un ecran aflat in spatele retelei figura de difractie. Daca lumina laser trece inainte de retea printr-o fanta dreptungjiulara ( de deschidere mare astfel ca sa nu apara fenomenul de difractie datorita ei) figura de difractie va avea aspectul unor benzi luminoase alternand cu spatii in tunicate. (foguta) Directia dupa care apar maximele de difractie (fogutya) este data de relatia: sin m = mk unde: k este numarul de trasaturi pe unitatea de lungime; este lungimea de unda a radiatiei; m este ordinal spectrului (m=0,1,2.). In cazul razelor laser figura de difractie de pe ecranul E se poate observa si fara a mai folosi lentila L. x sin m = m x 2 + D 2 , unde x este distanta masurata pe ecran intre Tinand seama ca maximula central si maximul de ordin m, iar D este distanta masurata pe bancul optic intre retea si ecran. Vin obtine urmatoarea expresie pentru constanta retelei de difractie: x K= m x 2 + D 2 DESCRIEREA APARATURII Pe un banc optic gradat se monteaza tunul laserului cu He-Ne ( = 6328 A ), fanta, reteaua de difractie si ecranul. Pe aceeasi masa se afla si sursa de inalta tensiune care alimenteaza tubul laser.

Referat.clopotel.ro

Sistemul optic trebuie sa fie fosrte bine centrat astfel ca suportii bancului optic trebuie sa fie prevazuti cu suruburi de reglaj pe doua directii (verticala si orizontala). Ecranul este acoperit cu hartie milimetrica in scopul unei citiri directe a distantei x. Modul de lucru: Se pune in functiune tubul laser manevrandu-se in ordinea indicata mai jos: potentiometrul 3 (fig. 5) se roteste spre pozitia minim; se apasa pe butonul 1 alimentand astfel cu tensiune aparatul; se roteste potentiometrul 3 spre pozitia maxim pana ce kilovoltmetrul indica o tensiune de aproximativ 4500V; se apasa butonul 4, amorsandu-se descarcarea din tubul cu gaz; in acest moment trebuie sa apara fasciculul laser prin fereastra tubului, iar aparatele de masura de pe panou indica un current de 10-15mA si o tensiune de 3200V corespunzatoare curentului optim. Dupa aparitia fasciculului laser se centreaza sistemul optic. Se deplaseaza apoi fanta cat mai aproape de tubul laserului si se regleaza latimea ei pana ce pe ecran se vede o banda luminoasa ce reprezinta imaginea fantei. Pe acelasi support cu fanta se aseaza reteaua de difractie perpendicular pe directia fasciculului laser. Razele laser, trebuie sa cad ape retea dup ace au parasit fanta. Daca sistemul este bine centrat pe ecran vor aparea pe langa maximul central si cateva maxime secundare. Pozitia fiecarui maxim secundar se citeste direct pe hartia milimetrica cu care este acoperit ecranul. Distant D dintre retea si ecran se citeste pe bancul optic sau se masoara cu o rigla gradate. Constanta retelei se va calcula cu formula (6). Datele se vor trece in urmatorul tabel: Retea Nr. Crt. 1

10 7 (mm) 6328

m 1

D (mm) 165

X (mm) 11

K (mm) 105

K (mm)

1 2 3 2 3 22 33 105 103

101

Referat.clopotel.ro

4 5 6 7 8 9 10 2 3 11 12 13

6328

4 5 6 7 8 9 1 2 3 1

165

44 56 68 81 96 108 34 62 114 73

102 102 100 99 99 96 318 298 278 299 639

6328

165

639

PUIU CONSTANTIN

Referat.clopotel.ro