Sunteți pe pagina 1din 43

Drept civil 18.10.

.11 Creditorii chirografari se bucura de egalitate in sensul ca ei in afara de existenta unor cauze de preferinta vor beneficia de satisfacerea creantei in raport cu valoarea acestora 2.Subrogatia reala cu titlu universal este o functie a patrimoniului Subrogatia reala cu titlu particular intervine numai daca legea prevede in mod expers acest lucru si are ca obiect elemente patrimoniale privite in mod particular. In prezent in dreptul civil sunt reglementate mai multe astfel de cazuri de subrogatia reala cu titlu particular. Potrivit vechiului cod, daca un imobil ipotecat este distrus sau sufera stricaciuni, ipoteca se va stramuta de drept asupra sumei de bani primita ca indemnizatie de la asigurator. In noul cod civil, sfera de aplicatie a acestui caz de subrogatie reala cu titlu particular este extinsa de la ipoteca la toate privilegiile (art.2330 cod civil). Un alt caz este exproprierea pentru cauze de utilitate publica. In noul cod civil se mai prevad si alte cazuri astfel: daca bunul ce formeaza obiectul uzufructului a fost distrus total sau partial uzufructul va continua asupra despagubirii platite de catre tert sau de catre asigurator, daca aceasta nu este folosita pentru repararea acestui bun. Cel care achizitioneaza un bun in cursul obisnuit al unei intreprinderi care instraineaza bunuri de acelasi fel dobandeste bunul liber de ipotecile constituite de instrainator chiar daca ipoteca este perfecta si dobanditorul este constient de acesta. 3.Transmisiunea universala sau cu titlu universal.

Drepturile patrimoniale Sunt acele drepturi care au un continut economic. Ele se subdivid in drepturi reale si drepturi de creanta. Drepturile reale sunt acele drepturi subiective civile patrimoniale in virtutea carora titularul lor poate sa exercite atributele asupra unui bun determinat in mod direct si nemijlocit fara concursul altei persoane. Dreptul de creanta este acel drept in temeiul caruia subiectul activ numit de regula creditor poate pretinde subiectului pasiv numit debitor sa dea, as faca sau sa nu faca ceva sub sanctiunea constrangerii de stat. Se mai cheama si drepturi personale. Comparatie intre drepturile reale si drepturi de creanta: Asemanari:

-ambele au natura patrimoniala -la ambele se cunosc titularii Deosebiri: -drepturi reale sunt drepturi absolute, opozabile erga omnes pe cand drepturile de creanta sunt drepturi relative fiind opozabile numai debitorului. -sub aspectul subiectului pasiv la drepturile reale, acesta e nedeterminat si este format din toate persoanele care au obligatia generala negativa de a nu face nimic de natura sa-l stanjeneasca pe titular in exercitarea atributelor dreptului sau. La dreptul de creanta, subiectul pasiv este intodeauna determinat din momentul nasterii raportului juridic. -continutul obligatiei coerative. Daca dreptului real ii corespune o obligatie generala negativa de non-facere, la dreptul de creanta obligatia subiectului pasiv poate sa fie dupa caz o obligatie de a da, de a face ori de a nu face ceva ce putea sa faca daca nu se obliga. -numarul lor. Daca drepturile reale sunt limitate ca numar, fiind intotdeauna creatia legii, drepturile de creanta sunt nelimitate, infinite, pentru ca partile au posibilitatea sa incheie fel si fel de raporturi. -efectele specifice. Drepturile reale confera 2 prerogative specifice titluarilor si anume dreptul de urmarire si dreptul de preferinta, drepturile de creanta ca regula generala nu confera astfel de atribute decat daca sunt insotite de anumite drepturi reale accesorii. Dreptul de urmarire este acea prerogativa conferita de lege titularului unui drept real de a urmarii bunul la care dreptul sau real se refera in mainile oricarei persoane. Dreptul de preferinta este acea prerogativa cinferita titularului unui drept real de a avea prioritate fata de orice alt drept in sensul ca poate sa si-l valorifice inaintea titularilor altor drepturi. La granita dintre drepturile reale si drepturile de creanta exista categorii juridice intermediare ce imprumuta caracteristici de la ambele drepturi. Este vorba de obligatiile reale de a face, le numeste literatura obligatii procter rem si obligatii opozabile tertilor numite obligatii scripta e in rem. Recent s-a mai adaugat o categorie, drepturi protestative. Obligatiile reale de a face sunt accesorii unui drept real si anume adevarate sarcini reale ce revin titularului unui drept real. Ele pot izvora din lege sau din conventia partilor. Sunt strans legate de un lucru mobil sau imobil astfel incat se transmit odata cu acesta. Desi obligatia reala de a face este opozabila numai detinatorului actual al lucrului si detinatorii ulteriori si succesivi ai acelui bun vor fii tinuti sa o respecte pentru ca aceasta obligatie este opozabila erga omnes. (ex:obligatia reala de a cultiva terenul si de a proteja solul legea 18 art.74; este impusa in sarcina detinatorilor de terenuri pe care se arondeaza fondurile de vanatoare). In codul civil sunt reglementate astfel de obligatii cu caracater reciproc in raporturile de vecinatate.

Obligatiile opozabile tertilor se caracterizeeaza prin acea ca sunt strans legate de un lucru a.i cretorul isi poate realiza dreptul sau numai daca titularul actual al dreptului real asupra lucrului va fii obligat sa repsecte lucrul desi nu a participat direct sau personal la formarea raportului obligational, cu exceptia situatiei in care in contractul de vanzare-cumparare s-a prevazut in mod expres desfiintarea locatiunii. Sunt corelative unor drepturi de creanta. Dreptul protestativ este acel drept ce confera titularului puterea de a modifica sau de a stinge o situatie juridica preexistenta ori de a recrea o situatie juridica printr-un act juridic unilateral ca expresei a unei optiuni.

Clasificarea drepturilor reale

Drept civil 25.10.11 Clasificarea drepturilor reale Potrivit legii drepturile reale sunt limitate ca numar fiind urmatoarele: 1.drepturi reale principale: -dreptul de proprietate: publica si privata -desmembramintele dreptului de proprietate-dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptub de abitatie, dreptul de superficie si dreptul de servitute. Vizeaza doar dreptul de proprietate privata. -dreptul de administrare -dreptul de concesiune

-dreptul de folosinta gratuita a bunurilor proprietate publica 2.drepturi reale accesorii: -dreptul de ipoteca -dreptul de gaj -privilegiile legale -dreptul de retentie

Dreptul de proprietate Notiunea si continutul juridic al dreptului de proprietate Si in vechiul cod civil, si in actualul exista o definitie legala a dreptului de proprietate. Noul cod civil defineste dreptul de proprietate plecand de la continutul juridic al acestuia Dretpul de proprietate este acel drept real al unui titular de a poseda, de a folosi si dispune de bunul sau proprietate, atribute ce pot fii exercitate in mod absolut exclusiv si perpetum in limitele determinate de lege. Din aceasta definitie rezulta continutul juridic al acestui drept si anume: -posesia- care reprezinta sub aspect juridic aproprierea (insusirea) bunului ce formeaza dreptul de proprietate. Ne defineste relatia dintre proprietar si bunul sau. -folosinta-e acel atribut al dreptului de proprietate ce reprezinta dreptul proprietarului de a se folosi, de a se servi personal de bunul sau cu conditia ca aceasta folosinta sa nu fie exercitata abuziv. O alta latura a dreptului de folosinta este data de dreptul proprietarului de a culege fructele bunului respectiv. -dispozitia- are 2 forme: -materiala-presupune dreptul proprietarului de a consuma substanta bunului, d ea culege productele acestuia, de a distruge bunul sau de a face transformari. -juridica-este realizata prin 2 categorii de acte juridice: acte inchiate in timpul vietii si acte incheiate prin testament. Caracterele juridice 1.caracterul abosul-este sfera persoanelor obligate sa rspecte un astfel de drept.

2.caracter exclusiv prin care intelegem nu numai puterile depline ale titularului dreptului ci si monopulul acestuia asupra bunului sau cu excluderea tertilor. 3.caraterul perpetum-dreptul de proprietate dureaza atata timp cat exista bunul. Asta nu inseamna ca bunul nu poate fii transmis de catre titular catre alte persoane atat in timpul vietii cat si pe cale mostenirii. Limitele exercitarii dreptului de proprietate: Se precizeaza ca orice drept de proprietate trebuie exercitat in limitele legale sau materiale. In limitele materiale ale exercitarii unui drept d eproprietate sunt determinate de limitele corporale ale bunului ce ii formeazaa obiectul si legea stabileste anumite ingradiri. Ex:dreptul proprietarului de a se folosii de subsolul bunului sau este ingradit de faptul ca si autoritate publica are acest drept in functie de interesele generale. Limitele exercitarii dreptului de proprietate provata pot fii: -legale -judiciare -conventionale Dobandirea dreptului de proprietate Potrivit legii\, dreptul de proprietate se poate dobandii prin: -conventie -trecerea timpului -mostenire In prezent in legislatia actuala s-au adaugat la modurile ce vor fii analizate separat 2 noi moduri: -actul administrativ -hotararea judecatoreasca care nu era legiferata Un alt mod este inscrierea actului juridic in cartea funciara atunci cand este vorba de imoblie. In noul cod civil, acest lucru are efect constitutiv de drepturi. Formele proprietatii: Potrivit legii proprietatea poate fii: -publica -privata

Proprietatea publica Dreptul de proprietate publica este reglementat prin constitutia Romaniei (art.136 si urmatoarele), prin codul civil, pentru prima data in noul cod civil este reglementata in mod separat definindu-se titularii si bunurile care pot constituii titularii care pot constituii acest drept, si prin legea numar 213/1998 care stabileste regimul juridic al bunurilor proprietate publica. Potrivit acestor acte normative, dreptul de proprietate publica este dreptul si apartine statului si unitatilot administrativ teritoriale asupra unor bunuri care prin natura lor sau prin declaratia legii sunt de uz ssau de interes public in temeiul carora titularii sus mentionati exercita in mod exclusiv atributele de posesie, folosinta si dispozitie. Titularii dreptului de proprietate: -statul roman asupra bunurilor de interes national care fac parte din domeniul public -unitatile administrativ teritoriale (comuna, oras, muncipiu, judet) asupra bunurilor de interes local si judetean. Statul si unitatile administrativ teritoriale pot fii titulari atat ai dreptului de proprietate publica cat si a dreptului de proprietate privata. Continutul, limitele si caracterele dreptului de proprietate publica: Potrivit legii, exercitarea dreptului de proprietate publica se face de codul civil si de alte legi fiind susceptibila de orice limite pentru respectarea dreptului de proprietate privata dar aceste limite trebuie sa fie compatibile cu uzul sau interesul public caruia ii sunt destinate acele bunuri. Aceasta prevedere este o noutate fata de vechea reglementare, textul fiind corelat cu un text constitutitional privind modul de restrangere a exercitarii unor drepturi sau libertati numai prin lege. Modurile de dobandire si stingere a dreptului de proprietate publica: Sunt de regula enumerate in legea 213/1998 dar in art.863 din noul cod civil se spune in mod expres ca dobandidrea acestui drept se face prin achizitie publica, expropriere pentru cauza de utilitate publica, donatie sau negat acceptat in conditiile legii, prin transfer din domeniul privat al statului sau al unitatii administrativ teritoriale in domeniul public al acestora si un mod nou, prin conventie cu titlu oneros. Dreptul de proprietat epublica se stinge prin pieirea bunului sau prin trecerea lui in domeniul privat.

Caracterele dreptului de proprietate publica

-este un drept abosul, exclusiv si perpetuu, iar bunurile ce ii formeaza obiectul sunt inalienabile(nu pot fii instrainate), imprescriptibile si insesizabile(nu pot fii urmarite de catre creditori). -se exercita de regula prin altii respectiv legii bunurile pot fii concesionate sau inchiriate sau date in folosinta.

Dreptull de administrare

Drept civil 01.11.11 Dreptul de administrare a proprietatii publice Este reglementat in prezent de art 867-870 din NCC. Potrivit legii speciale in domeniul potrivit legii nr.213/1998 titularii dreptului de administrare nu pot fii decat: -regiile autonome -prefecturile si autoritatile publice centrale si locale dar numai cele care au personalitate juridica -institutiile publice de interes national, judetean sau local. Ei pot sta in justitie si sunt obligati ca in orice litigiu sa-si indice in numele cand si pentru cine exercita dreptul de administrate pentru un anumit bun. Practiv dreptul de administrare se constituie: -prin hotararea guvernului -prin hotararea consiliului local- daca e vorba de un bun care face obiectul acestora

Dreptul de administrare are o fiinta proprie de sine statatoare pentru ca este un drept real , este un drept absolut, este inopozabil fata de titularul dreptului de proprietate asupra acelui bun. Oricand autoritatea care a transmis acest bun are dreptul sa revoce prin acelasi act. Constinutul juridic al dreptului de administrare Potrivit legii, titularul dreptului de administrare poate sa posede, sa foloseasca si sa dispuna de bunul aflat in administrare dar numai cu respectarea conditiilor din actul de constituire. Folosinta presupune posibilitatea pentru titularul dreptului de admin istrare dar in acelasi timp si obligatia ascestuia sa foloseasca bunurile prop publica confrm actului de constituire. Titularul unui drept de administrare poate sa culeaga fructele produse de acel bun dupa caz numai ca in legatura cu fructele civile exista o prevedere a legii care spune: acestea se cuvin in cota parte de 20-50% titularului dreptului de administrare, iar 50-80% se fac venit la bugetul de stat sau dupa caz la bugetul local. Dispozitia Intrucat dreptul de proprietate publica nu poate fii alienat, dispozitia se refera doar la transmiterea dreptului de administrare potrivit unor reglementari specifice in vigoare. Transmiterea acestui drept se face fara bani.

Dreptul de concesiune a bunurilor proprietate publica Are ca relglementare constitutia Romanieig, legea nr 213/1998, OUG 34/2006 si niste norme metodologice de aplicare a acestei ordonante aprobate printr-o hotarare de guvern. Titularul dreptului de concesiune poate fii oricde persoana fizica sau juridica romana sau straina, in alesi sens sunt si dispozitiile din NCC. Constituirea se realizeaza printr-un contract de concesiune incheiat in forma scrisa ceruta advaliditate intre o autoritate publica numita concedept si o alta persoana numita concesionar prin care se transmite pe o perioad determinata dreptul si obligatia de a exploata un bun proprietate publica in schimbum unei sume de bani numita redeventa. Este un contract sinalagmatic(bilateral) pentru ca da nastere la obligatii reciproce si interdependente intre partile sale. Este un constract solemn pentu ca legea cere pentru validitatea sa forma scrisa. Este un contract cu titu oneros-ambele parti urmarind un folos patrimonial. Este cu titlu oneros comutativ pentru ca intinderea prestatiei partilor este cunoscut din momentul realizarii acordului de vointa. Este cu executare succesiva pentru ca potrivit legii redeventa se poate platii in rate. Este un contract constitutiv de drepturi reale, da nastere dreptului de concesiune care este un drept real principal derivat din dreptul de proprietate publica. Este intuitu personae pentru ca de regula se

incheie in considerearea unei persoane. Este pe durata determinata- dreptul de concesiune se poate vonstitu pe 49 de ani + jumatate din aceasta perioada. Continutul juridic al dreptului de concesiune presupune dreptul concesionarului de a poseda, folosi , si de a dispune de acel bun, dar in limitele legale care se completeaza cu cele din contractul de concesiune. Posesia ca atribut de drept si nu ca stare de fapt, apartine concesionarului iar folosinta insemneaza dreptul de a culege sau de a percepe in proprietate fructele produse de bunul respectiv. Atributul de dispozitie materiala se concretizeaza prin dobandirea in totalitate a productelor acelui bun. Dreptul de conceiune potrivit legii este inalienabil fiind un drept intuitu personae si care pentru apararea sa se prevede ca sanciute nulitatea absoluta. Concedentul are dreptul potrivit legii de a controla modul de exercitare a dreptului de concesiune. Atat dreptul de concdesiune cat si dreptul de administrare se pot apara in justitie printr-o actiune speciala numita actiune confesorie ce se poate intenta impotriva oricarei persoane ce ar impiedica exercitarea acestui drept, chiar si impotriva proprietarului. Stingerea dreptului de concesiune se realizeaza la implinirea termenului din contract dar si ori de cate ori interesul national sau local o impune. Ca mijloace de realizare a stingerii este si posibilitatea denuntarii unilaterale a contractului de catre concedent care va trebuii sa plateasca o justa si prealabila despagubire. In cazul in care nu se respecata obligatiile contractuale de catre concesionar, contractul poate fii reziliat pentru ca e cu executare succesiva.

Dreptul de folosinta gratuita asupra bunurilor proprietate publica: Reglementarea este data de constitutie si de legea 213/1998 inclusiv de noile reglemetari din NCC. Statul si unitatile administrativ teritoriale pot da imobile din patrimoniul loc in folosinta gratuita pe termen limtiat unor persoane juridice fara scop lucrativ ce desfasoara o activitate de binefacere sau de utilitate publica ori chiar serviciilro publice. Constitutia nu limiteaza insa obiectul acestui drept la bunuri imobile ba precizeaza ca pot constituii obiect al dreptului de folosinta gratuita si bunurile mobile proprietate publica. Constituirea acestui drept real nu are o reglemntare expresa dar fiind vroba de bunuri ce apartin proprietati publice se poate constituii la fel ca si dreptul de administrare prin hotarare de guvern sau hotararea consiliului local. Acest drept este un drept inalienabil, imprescriptil si insesizabil.

Constinutul juridic al dreptului de folosinta gratuita cuprinde posesia si folosinta. Nu se cumprinde dispozitia insa in ceea ce priveste dispozitia materiala titulatul poate sa culeaga anumite producte sau sa construiasca pe un teren dat in folosinta. Este un drept intuitu personae cu titu gratuit, temporar si revocabil. Aceste drepturi reale principale sunt aparate prin actiuni specifice numite actiuni confesorii care se completeaza de regula cu actiunea in revendicare pe care o va exercita titularul dreptului de proprietate publica pe care titularii celorlalte drepturi reale constitute pe baza lui sunt obligati sa ii indice instantei.

Drept civil 01.11.11 Dreptul de administrare a proprietatii publice Este reglementat in prezent de art 867-870 din NCC. Potrivit legii speciale in domeniul potrivit legii nr.213/1998 titularii dreptului de administrare nu pot fii decat: -regiile autonome -prefecturile si autoritatile publice centrale si locale dar numai cele care au personalitate juridica -institutiile publice de interes national, judetean sau local. Ei pot sta in justitie si sunt obligati ca in orice litigiu sa-si indice in numele cand si pentru cine exercita dreptul de administrate pentru un anumit bun. Practiv dreptul de administrare se constituie: -prin hotararea guvernului -prin hotararea consiliului local- daca e vorba de un bun care face obiectul acestora

Dreptul de administrare are o fiinta proprie de sine statatoare pentru ca este un drept real , este un drept absolut, este inopozabil fata de titularul dreptului de proprietate asupra acelui bun. Oricand autoritatea care a transmis acest bun are dreptul sa revoce prin acelasi act. Constinutul juridic al dreptului de administrare Potrivit legii, titularul dreptului de administrare poate sa posede, sa foloseasca si sa dispuna de bunul aflat in administrare dar numai cu respectarea conditiilor din actul de constituire. Folosinta presupune posibilitatea pentru titularul dreptului de admin istrare dar in acelasi timp si obligatia ascestuia sa foloseasca bunurile prop publica confrm actului de constituire. Titularul unui drept de administrare poate sa culeaga fructele produse de acel bun dupa caz numai ca in legatura cu fructele civile exista o prevedere a legii care spune: acestea se cuvin in cota parte de 20-50% titularului dreptului de administrare, iar 50-80% se fac venit la bugetul de stat sau dupa caz la bugetul local. Dispozitia Intrucat dreptul de proprietate publica nu poate fii alienat, dispozitia se refera doar la transmiterea dreptului de administrare potrivit unor reglementari specifice in vigoare. Transmiterea acestui drept se face fara bani.

Dreptul de concesiune a bunurilor proprietate publica Are ca relglementare constitutia Romanieig, legea nr 213/1998, OUG 34/2006 si niste norme metodologice de aplicare a acestei ordonante aprobate printr-o hotarare de guvern. Titularul dreptului de concesiune poate fii oricde persoana fizica sau juridica romana sau straina, in alesi sens sunt si dispozitiile din NCC. Constituirea se realizeaza printr-un contract de concesiune incheiat in forma scrisa ceruta advaliditate intre o autoritate publica numita concedept si o alta persoana numita concesionar prin care se transmite pe o perioad determinata dreptul si obligatia de a exploata un bun proprietate publica in schimbum unei sume de bani numita redeventa. Este un contract sinalagmatic(bilateral) pentru ca da nastere la obligatii reciproce si interdependente intre partile sale. Este un constract solemn pentu ca legea cere pentru validitatea sa forma scrisa. Este un contract cu titu oneros-ambele parti urmarind un folos patrimonial. Este cu titlu oneros comutativ pentru ca intinderea prestatiei partilor este cunoscut din momentul realizarii acordului de vointa. Este cu executare succesiva pentru ca potrivit legii redeventa se poate platii in rate. Este un contract constitutiv de drepturi reale, da nastere dreptului de concesiune care este un drept real principal derivat din dreptul de proprietate publica. Este intuitu personae pentru ca de regula se

incheie in considerearea unei persoane. Este pe durata determinata- dreptul de concesiune se poate vonstitu pe 49 de ani + jumatate din aceasta perioada. Continutul juridic al dreptului de concesiune presupune dreptul concesionarului de a poseda, folosi , si de a dispune de acel bun, dar in limitele legale care se completeaza cu cele din contractul de concesiune. Posesia ca atribut de drept si nu ca stare de fapt, apartine concesionarului iar folosinta insemneaza dreptul de a culege sau de a percepe in proprietate fructele produse de bunul respectiv. Atributul de dispozitie materiala se concretizeaza prin dobandirea in totalitate a productelor acelui bun. Dreptul de conceiune potrivit legii este inalienabil fiind un drept intuitu personae si care pentru apararea sa se prevede ca sanciute nulitatea absoluta. Concedentul are dreptul potrivit legii de a controla modul de exercitare a dreptului de concesiune. Atat dreptul de concdesiune cat si dreptul de administrare se pot apara in justitie printr-o actiune speciala numita actiune confesorie ce se poate intenta impotriva oricarei persoane ce ar impiedica exercitarea acestui drept, chiar si impotriva proprietarului. Stingerea dreptului de concesiune se realizeaza la implinirea termenului din contract dar si ori de cate ori interesul national sau local o impune. Ca mijloace de realizare a stingerii este si posibilitatea denuntarii unilaterale a contractului de catre concedent care va trebuii sa plateasca o justa si prealabila despagubire. In cazul in care nu se respecata obligatiile contractuale de catre concesionar, contractul poate fii reziliat pentru ca e cu executare succesiva.

Dreptul de folosinta gratuita asupra bunurilor proprietate publica: Reglementarea este data de constitutie si de legea 213/1998 inclusiv de noile reglemetari din NCC. Statul si unitatile administrativ teritoriale pot da imobile din patrimoniul loc in folosinta gratuita pe termen limtiat unor persoane juridice fara scop lucrativ ce desfasoara o activitate de binefacere sau de utilitate publica ori chiar serviciilro publice. Constitutia nu limiteaza insa obiectul acestui drept la bunuri imobile ba precizeaza ca pot constituii obiect al dreptului de folosinta gratuita si bunurile mobile proprietate publica. Constituirea acestui drept real nu are o reglemntare expresa dar fiind vroba de bunuri ce apartin proprietati publice se poate constituii la fel ca si dreptul de administrare prin hotarare de guvern sau hotararea consiliului local. Acest drept este un drept inalienabil, imprescriptil si insesizabil.

Constinutul juridic al dreptului de folosinta gratuita cuprinde posesia si folosinta. Nu se cumprinde dispozitia insa in ceea ce priveste dispozitia materiala titulatul poate sa culeaga anumite producte sau sa construiasca pe un teren dat in folosinta. Este un drept intuitu personae cu titu gratuit, temporar si revocabil. Aceste drepturi reale principale sunt aparate prin actiuni specifice numite actiuni confesorii care se completeaza de regula cu actiunea in revendicare pe care o va exercita titularul dreptului de proprietate publica pe care titularii celorlalte drepturi reale constitute pe baza lui sunt obligati sa ii indice instantei.

Drept civil 01.11.11 Dreptul de administrare a proprietatii publice Este reglementat in prezent de art 867-870 din NCC. Potrivit legii speciale in domeniul potrivit legii nr.213/1998 titularii dreptului de administrare nu pot fii decat: -regiile autonome -prefecturile si autoritatile publice centrale si locale dar numai cele care au personalitate juridica -institutiile publice de interes national, judetean sau local. Ei pot sta in justitie si sunt obligati ca in orice litigiu sa-si indice in numele cand si pentru cine exercita dreptul de administrate pentru un anumit bun. Practiv dreptul de administrare se constituie: -prin hotararea guvernului -prin hotararea consiliului local- daca e vorba de un bun care face obiectul acestora

Dreptul de administrare are o fiinta proprie de sine statatoare pentru ca este un drept real , este un drept absolut, este inopozabil fata de titularul dreptului de proprietate asupra acelui bun. Oricand autoritatea care a transmis acest bun are dreptul sa revoce prin acelasi act. Constinutul juridic al dreptului de administrare Potrivit legii, titularul dreptului de administrare poate sa posede, sa foloseasca si sa dispuna de bunul aflat in administrare dar numai cu respectarea conditiilor din actul de constituire. Folosinta presupune posibilitatea pentru titularul dreptului de admin istrare dar in acelasi timp si obligatia ascestuia sa foloseasca bunurile prop publica confrm actului de constituire. Titularul unui drept de administrare poate sa culeaga fructele produse de acel bun dupa caz numai ca in legatura cu fructele civile exista o prevedere a legii care spune: acestea se cuvin in cota parte de 20-50% titularului dreptului de administrare, iar 50-80% se fac venit la bugetul de stat sau dupa caz la bugetul local. Dispozitia Intrucat dreptul de proprietate publica nu poate fii alienat, dispozitia se refera doar la transmiterea dreptului de administrare potrivit unor reglementari specifice in vigoare. Transmiterea acestui drept se face fara bani.

Dreptul de concesiune a bunurilor proprietate publica Are ca relglementare constitutia Romanieig, legea nr 213/1998, OUG 34/2006 si niste norme metodologice de aplicare a acestei ordonante aprobate printr-o hotarare de guvern. Titularul dreptului de concesiune poate fii oricde persoana fizica sau juridica romana sau straina, in alesi sens sunt si dispozitiile din NCC. Constituirea se realizeaza printr-un contract de concesiune incheiat in forma scrisa ceruta advaliditate intre o autoritate publica numita concedept si o alta persoana numita concesionar prin care se transmite pe o perioad determinata dreptul si obligatia de a exploata un bun proprietate publica in schimbum unei sume de bani numita redeventa. Este un contract sinalagmatic(bilateral) pentru ca da nastere la obligatii reciproce si interdependente intre partile sale. Este un constract solemn pentu ca legea cere pentru validitatea sa forma scrisa. Este un contract cu titu oneros-ambele parti urmarind un folos patrimonial. Este cu titlu oneros comutativ pentru ca intinderea prestatiei partilor este cunoscut din momentul realizarii acordului de vointa. Este cu executare succesiva pentru ca potrivit legii redeventa se poate platii in rate. Este un contract constitutiv de drepturi reale, da nastere dreptului de concesiune care este un drept real principal derivat din dreptul de proprietate publica. Este intuitu personae pentru ca de regula se

incheie in considerearea unei persoane. Este pe durata determinata- dreptul de concesiune se poate vonstitu pe 49 de ani + jumatate din aceasta perioada. Continutul juridic al dreptului de concesiune presupune dreptul concesionarului de a poseda, folosi , si de a dispune de acel bun, dar in limitele legale care se completeaza cu cele din contractul de concesiune. Posesia ca atribut de drept si nu ca stare de fapt, apartine concesionarului iar folosinta insemneaza dreptul de a culege sau de a percepe in proprietate fructele produse de bunul respectiv. Atributul de dispozitie materiala se concretizeaza prin dobandirea in totalitate a productelor acelui bun. Dreptul de conceiune potrivit legii este inalienabil fiind un drept intuitu personae si care pentru apararea sa se prevede ca sanciute nulitatea absoluta. Concedentul are dreptul potrivit legii de a controla modul de exercitare a dreptului de concesiune. Atat dreptul de concdesiune cat si dreptul de administrare se pot apara in justitie printr-o actiune speciala numita actiune confesorie ce se poate intenta impotriva oricarei persoane ce ar impiedica exercitarea acestui drept, chiar si impotriva proprietarului. Stingerea dreptului de concesiune se realizeaza la implinirea termenului din contract dar si ori de cate ori interesul national sau local o impune. Ca mijloace de realizare a stingerii este si posibilitatea denuntarii unilaterale a contractului de catre concedent care va trebuii sa plateasca o justa si prealabila despagubire. In cazul in care nu se respecata obligatiile contractuale de catre concesionar, contractul poate fii reziliat pentru ca e cu executare succesiva.

Dreptul de folosinta gratuita asupra bunurilor proprietate publica: Reglementarea este data de constitutie si de legea 213/1998 inclusiv de noile reglemetari din NCC. Statul si unitatile administrativ teritoriale pot da imobile din patrimoniul loc in folosinta gratuita pe termen limtiat unor persoane juridice fara scop lucrativ ce desfasoara o activitate de binefacere sau de utilitate publica ori chiar serviciilro publice. Constitutia nu limiteaza insa obiectul acestui drept la bunuri imobile ba precizeaza ca pot constituii obiect al dreptului de folosinta gratuita si bunurile mobile proprietate publica. Constituirea acestui drept real nu are o reglemntare expresa dar fiind vroba de bunuri ce apartin proprietati publice se poate constituii la fel ca si dreptul de administrare prin hotarare de guvern sau hotararea consiliului local. Acest drept este un drept inalienabil, imprescriptil si insesizabil.

Constinutul juridic al dreptului de folosinta gratuita cuprinde posesia si folosinta. Nu se cumprinde dispozitia insa in ceea ce priveste dispozitia materiala titulatul poate sa culeaga anumite producte sau sa construiasca pe un teren dat in folosinta. Este un drept intuitu personae cu titu gratuit, temporar si revocabil. Aceste drepturi reale principale sunt aparate prin actiuni specifice numite actiuni confesorii care se completeaza de regula cu actiunea in revendicare pe care o va exercita titularul dreptului de proprietate publica pe care titularii celorlalte drepturi reale constitute pe baza lui sunt obligati sa ii indice instantei.

Bibliografie obligatorie: Drepturi reale principale Drepturi reale Stoica(2010) Patrimoniul si functiile sale

Definitia si elementele patrimoniului: Prin patrimoniu intelegem totalitatea drepturilor si obligatiilor cu continut economic ce apartin unui subiect de drept(persoana fizica sau juridica). Patrimoniul prezinta urmatoarele caratere juridice : 1.Este o universalitate juridica drepturile si obligatiile patrimoniale apartinind unei persoane contituie un tot unitar fiind privite in ansamblul lor , ca reprezentand valoarea tuturor acestora Este o universalitate de drept si nu de fapt.Spre deosebire de o universalitate juridica , universalitatea de fapt

reprezinta un ansamblu de bunuri a caror unitate se intemeiaza pe o simpla legatura de fapt avand la baza vointa si actiunea persoanei carora le apartin aceste bunuri. In noul cod civil dupa ce intr-un articol distinct se preia inrudiment de definitie al patrimoniului din vechiul cod (vezi articolul 1718) in articolul 541 este reglementata pentru prima data universalitatea de fapt.Potrivit acestui text constuie o universalitate de fapt ansamblul bunurilor care apartin aceleiasi persoane si au o destinatie comuna stabilita prin vointa acestuia sau prin lege.Bunurile care alcatuiesc universalitatea de fapt pot impreuna sau separat sa faca obiectul unor acte sau fapte juridice distincte 2.Orice persoana are un patrimoniu. orice subiect de drepturi si obligatii civile este legat de existenta unui patrimoniu.In articolul 31 din noul cod se spune expres orice persoana fizica sau persoana juridica este titulara unui patrimoniul ,oricat de bogat ori sarac este acesta. 3.Patrimoniul este unic. orice subiect de drept are un singur patrimoniul.Nicio persoana nu poate fi titulara a mai multor patrimonii dar un patrimoniu se poate devide in mai multe masa de bunuri sau drepturi si obligatii cu carater economic. 4.Patrimoniul este divizibil in mai multe grupe de drepturi si obligatii cu continut economic protrivit destinatiei concrete al fiecarei grupe avand un regim juridic adecvat acestei destinatii. In noul cod civil se precizeaza ca patrimoniul poate face obiectul unei diviziuni sau afectatiuni numai in cazurile si conditiile prevazute de lege. Sunt patrimonii de afectatiune ,masele patrimoniale fiduciare constituite protrivit legii cele afectate exercitarii autorizate precum si alte patrimonii astfel determinate. Fiduciunea este operatiunea juridica prin care 1 sau mai multi constituitori transfera drepturi reale ,drepturi de creanta ,garantii ori alte astfel de drepturi patrimoniale prezente ori viitoare catre 1 sau mai multi fiduciari care le administreaza cu un scop determinat in folosul 1 sau mai multor beneficiari.Aceste mase de bunuri sau drepturi si obligatii alcatuiesc o grupa patrimoniala distincta in patrimoniul fiduciarului, fiduciarul are in patrimoniul sau grupa bunurilor proprii si grupa bunurilor fiduciare. 5.Patrimoniul nu poate si alienat pe toata existenta titularului. Functiile patrimoniului Constituie gajul general al creditorilor chidografari Explica si asigura subrogatia reala cu titlu universal Explica si permite transmisiunea universala sau cu titlu universal

Sunt creditori firogravari a careai creanta nu este insotita de nicio garantie reala sau personala , realizarea ei fiind asigurata numai prin dreptul de gaj general al creditorului asupra patrimoniului debitorului Creditorii gajisti sunt acei creditori care au ca garantie a creantei lor dreptul real numit gaj. Creditorii ipotecari acei creditori a caror creanta este asigurata din dreptul real accesoriu numit ipoteca

Creditorii privilegiati sunt acei creditori care au creanta garantata de un drept izvorat direct din lege numit privilegiu ce garanteaza satisfacerea creantei lor cu prioritate Creditorii urmaritori sunt cei care au inceput procedura executarii silite a debitorilor. Notiunea de gaj general 1718 din vechiul cod conform caruia orice este obligat personal ,este tinut sa isi indeplineasca indatoririle sale cu toate bunurile mobile si imbolie prezente sau viitoare

Drept civil 08.11.11 Modurile de dobandire a dreptului de proprietate privata Notiunea si enumerarea modurile de dobandire a dr: Prin moduri de dobandire sunt desemnate izvoarele respectiv actele sau faptele juridice prin care se transmit, se dobandesc sau se contituie drepturile reale in general sau altfel spus mijloacele juridice prin care se realizeaza circulatia juridica a acestor drepturi. In art.557 din NCC sunt enumerate, fara scop limitativ, urmatoarele moduri de dobandire: -conventia-a fost cel mai frecvent mod de transmitere. Potrivit legii actuale contractul este acordul de vointa intre 2 sau mai multe persoane cu intentia de a constitui, transmite sau stinge un raport juridic. NCC consacra in mod expres principiul libertatii contractuale astfel: partile sunt libere sa incheie orice contracte si sa determine continutu acestora in limitele impuse de lege, de ordinea publice si bunurile moravuri. Potrivit legii dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile se constituie si se transmit prin acrodul de vointa a partilor chiar daca bunurile n-au fost predate atunci cand ele sunt determinate ori in cazul bunurilor generice prin individualizarea lor. Daca un astfel de bun se transmite succesiv la mai multe persoane ramane proprietar cel ce a dobandit efectiv posesia acelui bun chiar daca titlul lui are o data ulterioara. In ceea ce priveste bunurile imobile legea dispune ca cu exceptia cazurilor anume prevazute de lege, in cazul bunurilor imobile dreptul de proprietate se dobandeste prin

inscrierea actului de proprietate in cartea funciara. Aceste conventii prin care se transmit dreptul de proprietate asupra unor imobile ce urmeaza a se inscrie in cartea funciara trebuie incheiate in forma autentica. Pentru anumite categoriii de bunuri imobile exista dispozitii speciale de exemplu: un teren indiferent de locul situarii lui el trebuie vandut numai in forma autentica. Principiul bunei credinte care trebuie sa domine atat incheierea cat si executarea conventiilor. Este prima data cand acest principiu este introdus in legislatie in mod expres. In noul cod civil, in ce priveste incheierea contractelor a fost adoptata o coneptie noua in sensul ca daca partile se pun de acord cu privire la elementele esentiale ale contractului, contractul se considera incheiat iar elementele secundare fie ca sunt lasate a fii determinate ulterior fie determinarea lor este incredintata unei alte peroane, iar daca partile nu se vor intelege cu privire la aceste elemente secundare va trebuii sa interinva instanta care va decide daca acel contract este valabil. -testamentul si mostenirea legala- dobandirea dreptului de proprietate ca efect al mosternirii legale si testamentare se realizeaza de la data decesului lui decuius. Acceptarea mostenirii nu face altceva decat sa consolideze dobandirea de drept a proprietatii, iar mostenitorii indiferent ca sunt legali sau testamentari vor raspunde pentru datoriile si sarcinile mostenirii numai cu bunurile pe care le-au primit. Mostenitorii sesinari-in momentul in care moare cel care lasa mostenirea, bunurile care ti se cuvin ti se cuvin de drept deci automat la data mostenirii bunurile intra in proprietatea lor fara nici un act de mostenire. -accesiune- este pentru prima data cand s-a dat o reglementare amanuntita. Potrivit legii este acel mod de dobandire a proprietatii prin care tot ceea ce se uneste sau se aplipeste cu bunul sau se incorporeaza in acesta, in mod natural sau artificial devinde proprietatea persoanei careia ii apartine bunul la care s-a facut alipirea sau incorporarea. Este de 2 feluri: naturala cand unirea este urmarea unui eveniment natural si artificiala cand aceasta este rezultatul faptei proprietarului sau faptei altei persoane. Ea se aplica atat imobilelor cat si mobilelor. Accesiunea imobiliara naturala: a)aluviunile care reprezinta adaugiri de teren la malurile apelor curgatoare ce revin proprietarului terenului riveran numai atunci cand ele se formeaza treptat. Legea spune ca terenul lasat de apele curgatoare la un fond riveran revine proprietarului acelui fond; b)avulsiunea este suprafata de teren rupta ca urmare a fortei apelor curgatoare si alipita la terenul altui proprietar riveran. Aceasta suprafata de teren poate fii revendicata de proprietar in termen de 1 an de zile, in caz contrar ea ramane in proprietatea celui care detine terenul la care s-a alipit.

c)albiile raurilor apaartin proprietarilor riverani cu exceptia celor care fac obiectul proprietatii publice. d)un mod nou de accesiune imobiliara naturala il vizeaza accesiunea asupra animaleleor: legea spune ca animalele domestice ratacite pe terenul altuia ii raman acestuia in proprietate daca proprietarul initial al lor nu le revendica in termen de 30 de zile de la data declaratiei pe care proprietarul terenului pe care se afla in prezent acele animale a facut o declaratie in acest sens la primarie. Accesiunea imobiliara artificiala care presupune interventia omului dand dreptul la dezdaunari: potrivit legii, constructiile, plantatiile si orice alte lucrari efectuate asupra unui imobil revin proprietarului acelui imobil daca prin lege sau prin act juridic nu se prevede altfel. Spre deosebire de vechea reglementare in NCC se face dinstinctie intre lucrarile autonome sau adaugate , intre lucrari cu caracter durabil sau provizoriu. Lucrarile autonome sunt considerate acele constructii, plantatiile sau orice alte lucrari cu caracter de sine statator realizate asupra unui imobil. Lucrarile adaugate nu au caracter de sine statator si pot fii: lucrari adaugate necesare, in lipsa lor ar pierdii sau s-ar deterio acel imobil; lucrari utile prin care se amreste valoarea imobilului respectic; voluptoare atunci cand sunt facute pentru simpla placere a autorului lor. In favoarea proprietarului imobiliului pe care se realizeaza aceste lucrari opereaza prezumtia conform careia proprietarul repsectiv si-a facut lucrarea si a suportat cheltuilelile necesare. Proba contrara se poate realiza prin demonstrarea faptului ca s-a constituit un drept de superficie cand proprietarul imobilului nu si-a intabulat dreptul de proprietate asupra noii lucrari si in alte cazuri expres prevazute de lege. Se considera ca autorul lucrarii este de buna credinta daca isi intemeiaza dreptul pe cuprinsul cartii funciare in care la data realizarii lucrarii era inscris ca proprietar fie pe un mod de dobandire care nu este supus inscrieri in cartea funciara. Niciodata nu va fii considerat de buna credinta cel ce construieste fara autorizatie chiar daca ar avea elemente care sa-l indreptateasca. Cand se realizeaza lucrarile de constructie cu materialele altuia-regula e ca proprietarul imobilului care a realizat lucrarea cu materialul altuia devine si proprietarul lucrari neputand fii obligat la desfiintarea acestuia si nici la restituirea materialului doar la restituirea contravalorii materialelor. Legiuitorul distinge intre situatia realizarii unei lucrari autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia cu buna credinta si situatia realizarii acestora cu rea credinta. Lucrarile autonome cu caracter durabil efectuate cu buna credinta potrivit legi in aceasta situatie proprietarul imobilului are dreptul: a)sa ceara instantei sa dispuna inscrierea sa in cartea funciara ca proprietar al acelei lucrari, platind la alegerea sa autorului lucrarii fie valoarea materialelor si manoperei fie sporul de valoare adus imobilului prin efectuarea acelei lucrari b)sa ceara obligarea autorului lucrarii sa cumpere imobilul la valoarea de circulatie pe care acesta ar fii avut-o daca lucrarea nu s-ar fii efectuat.

Lucrarile autonome cu caracter durabil efectuate cu rea credinta-daca autorul lucrarii autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia este de rea credinta, proprietarul are la alegerae sa dreptul: a)sa ceara instantei sa il inscrie in cartea funciara ca proprietar, platindu-i autorului lucrarii jumatate din valoarea materialelor si a manoperei ori din sportul de valoare adus b)sa ceara obligarea autoruluiui lucrarii sa o desfiinteze c)sa ceara acestuia sa cumpere imobilul la valoarea de circulatie pe care ar fii avut-o daca lucrarea nu s-ar fii efectuat. Situatia realizarii unei lucrari adaugate cu caracter durabil asupra imobilului altuia 1.situatia lucrarilor adaugate necesare-in acest caz proprietarul imobilului dobandeste dreptul de proprietate asupra unei astfel de lucrari din momentul efectuarii ei platindu-i autorului cheltuielile rezonabile. Daca lucrarea a fost facuta cu rea credinta, din suma datorata de proprietar se va deduce valoarea fructelor produse de imobil diminuata cu cheltuilile necesare pentru culegerea lor. 2.situatia lucrarilor adaugate utile-daca autorul a fost de buna credinta, proprietarul a devenit proprietar cu plata la alegere fie platind plata materialuli fie sprul adus imobilului. Daca a fost de rea credinta, proprietarul are dreptul fie sa devina prorietarul lucrarii cu respectarea regimului acesuia platind la alegere jumatate din valoarea materialuului si a manoperei sau jumatate din sporul adus. De asemenea are dreptul sa cceara desfiintarea lucrarii de catre autor 3.situatia lucrarilor adaugate voluptoare-in acest caz proprietarul imobilului are dreptul sa devina proprietarul lucrarii fara sa faca inscrierea in cartea funciara si nici o alta obligatie, sa ceara desfiintarea lucrarii cu readucarea la starea ulterioara. 4.situatia lucrarilor adaugate partial-in cazul lucrarilor cu caracter durabil realizate cu buna credinta dar in mod partial asupra imobilului sau partial pe un teren al altuia, inscrierea in cartea funciara se poate cere de catre unul dintre vecinii pe terenul caruia s-au construit aceste lucrari ca drept de coproprietate. Daca lucrarea s-a facut cu rea credinta, proprietarul terenului vecin poate opta intre a cere ridicarea lucrarii de pe teren cu obligarea la plata de daune interes si a cere inscrierea in cartea funciara a unui drept de coprorietate. In absenta unei intelegeri, autorul unei astfel de lucrari este obligat sa o desfiinteze si daca este de rea credinta sa plateasca si despagubiri. -uzucapiune -posesia de buna credinta in cazul bunurilor mobile si al fructelor -ocupatiunea -traditiunea -hotararea judecatoreasca translativa de drepturi prin ea insasi

-actu administrativ in cazutirle expres prevazute de lege -inscrierea in cartea funciara pentru bunurile imobile

Seminar drept civil 08.11.11 Dreptul de prorpeitate privata este acel drept subiectiv asupra unor bunuri, altele decat cele care alcatuiesc domeniul public in temeiul caruia titularul sau exercita posesia , folosinta si dispozitia in putere proprie si in interes propriu in limitele determinate de lege, altele decat cele care alcatuiesc domeniul public. Spete 1.a l-a chemat in judecata pe b solicitand instantei sa pronunte o hotarare care sa tina loc de contract de vanzare a terenului care a facut obiectul antecontractului incheiat de a in calitate de promitent cumparator si b in calitate de comitent vanzator. De asemenea a a cerut stabilirea de catre instanta a pretului vanzarii B a solicitat respingerea actiunii sustinand ca hotararea instantei ar insemna o incalcare a principiului libertatii de vointa. a.este intemeiata apararea formulata de b? b.ce va hotara instanta? Motivati. a. apararea nu este incalcata deoarece stabilirea pretului nu inseamna o incalcare a principiului de vointa.

b. instanta va respinge actiunea reclamantului a deaoarece pentru a se putea pronunta o hotarare care sa tina loc de contract de vanzare cumapare trebuie sa fie indeplinite toate conditiile necesare, adica si pretul. 2.la data de 3 decembrie 2008 a l-a chemat in judecata, paratul municipiul c prin primarul acesuia solicitand instantei sa constate ca a dobandit dreptul de proprietate a unui teren de 360 mp prin uzucapiune prescurtata Reclamantul a aratat ca in anul 1997 a cumparat de la b terenul respectiv fara a sti ca acesta a fost expropriat cu 2 ani inainte, a mai mentionat ca buna sa credinta a fost intarita si de imprejurarea ca paratul in calitate de expropriator nu a demarat nici pana la data introducerii actiunii lucrarile de utilitate publica, dezinteresandu-se complet de terenul ce formeaza obiectul actiunii. Ce solutie a pronuntat instanta si cu ce motivare? Instanta va respinge actiunea deoarece ca efect al exproprierii imobilul a devenit propretate publica, deci este imprescriptibil extinctiv ceea ce inseamna ca nu se poate dobandi prin uzucapiune. 3.prin antecontract de vanzare cumparare incheiat in forma autentica la data de 10 martie 2006 x s-a obligat sa-i transmita lui y dreptul de proprietate asupra unui imobil pentru pretul de 500 de mii de lei din care 50 de mii de lei au fost platiti la incheierea antecontractului. La data de 21 septembrie 2006, deci inca nu se incheiase contractul de vanzare cumparare x i-a predat imobilul respectiv lui y fiind platita si diferenta de pret. Ulterior promitentul vanzator a refuzat sa incheie contractul de vanzare cumparare in forma autentica. La data de 10 sept 2009 y l-a chemat in judecata pe x solicitand sa pronunte o hotarare care sa tina loc de contract. Paratul a invocat exceptia de prescriptie extinctiva intrucat de la data incheierii antecontractului au trecut mai mult de 3 ani. a.drepturile care se nasc din antecontractul de vanzare cumparare sunt prescriptibile extinctiv? b.ce solutie va pronunta instanta cu privire la exceptia de presciptie extinctiva si cu ce motivare. b.instanta respinge deoarece faptul ca s-a mutat inseamna o recunoastere tacita a dreptului de proprietate si astfel se intrerupe prescriptia.

Teste 1.dreptul de proprietate privata:

a.are acelasi regim indiferent de titular * b.poate avea ca obiect orice bunuri de uz sua de interes public c.poate avea ca titular numai o persoana fizica sau juridica de drept privat 2.dreptul de proprietate privata a.nu poate fii grevat cu sarcini sau drepturi reale in afara de exceptiile expres prevazute de lege b.este un bun incorporal c.este un drept real cu subiect pasiv nedeterminat * 3.dreptul de proprietate privata a.este un bun imobil sau dupa caz, mobil prin natura lui * b.nu poate avea ca titular statul in cazul in care asupra bunului s-a constituit un drept de uz. c.este inalienabil, imprescriptil si insesizabil daca are ca titular o persoana juridica de drept public. 4.constructiile proprietate privata a.nu pot fii instrainate dinstinct de terenurile asupra carora sunt edificate b.pot fii instrainate prin acte juridice intre vii numai cu o autorizatie administrativa prealabila c.daca au functie de locuinta pot fii instrainate prin act juridic intre vii numai daca acestea se incheie in forma autentica. * 5.terenurile proprietate privata a.nu pot fii grevate cu drepturi reale in favoarea altor persoane b. nu pot fii instrainate prin act juridic intre vii numai daca acesta se incheie in forma autentica* c.sunt in circuitul civil, indiferent de titularul lor. *

Seminar drept civil Speta 1 X l-a chemat in judecata pe Y solicitand instantei sa il oblige la plata sumei de 100 mii lei reprezentand contravaloarea meterialelor si a pretului muncii. X sustine ca a fost de buna credinta la data ridicariii constructiei pe terenul lui Y avand convingerea ca dobandise terenul de la adevaratul proprietar, si ca avand in vedere producerea de drept a accesiunii, in calitatea sa de constructor de buna credinta, el este indreptatit sa solicite despagubiri de la proprietarul terenului pe care a edificat constructia. Care va fii solutia instantei? Motivati. Instanta va respinge actiunea chiar daca X este de buna de credinta deoarece invocarea accesiunii apartine proprietarului terenului si de asemenea si posibilitatea de despagubire a constructorului va fii aleasa tot de catre proprietar.

Drept civil 15.11.11 Accesiunea mobiliara Sunt 3 cazuri si anume: -adjectiunea -confuziunea

-specificatiunea In noul cod civil nu se mai discuta despre aceste 3 moduri, dar din dispozitiile art.598-600 rezulta ca ne-am afla in prezenta acelorasi cazuri de accesiune fara insa a le denumi in acest fel. Adjunctiunea este unirea a 2 lucruri mobile ce apartin unor proprietari diferiti astfel incat ele formeaza un tot unitar Specificatiunea rezulta din confectionarea unui nou bun de catre o persoana prin munca sa prin care a prelucrat sau transformat un bun aflat in proprietatea altuia. Confuziunea inseamna unirea a 2 sau mai multe bunuri mobile cu proprietari diferiti si realizarea unui nou bun. Conform noului cod civil, bunul mobile produs cu materialele altuia apartine celui care l-a confectionat sau dupa caz proprietarului materialelor utilizate in raport de valoarea materialelor si manopera necesara pentru confectionarea acelui bun. Proprietar va fii cel a carui valoare investita este mai mare.

Uzucapiunea in prezent, NCC reglementeaza 2 categorii de uzucapiune si anume: -extratabulara -tabulara Uzucapiunea extratabulara.Potrivit art 930 NCC dreptul de proprietate asupra unui imobil precum si dezmembramintele acesuia pot fi iinscrise in cartea funciara in temeiul uzucapiunii in folosul celui care l-a posedat timp de 10 ani daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: -proprietarul care a fost inscris in cartea funciara a decedat sau a incetat existenta daca e PJ. -vechiul proprietar inscris in cartea funciara a dat o declaratie de renuntare la dreptul sau de proprietate -daca imobilul nu a fost niciodata inscris in cartea funciara. Uzucapinuea tabulara. Potrivit legii cel care este inscris in cartea funciara fara temei sau cauza legitima ca proprietar al unui imobil ramane proprietar daca a posedat timp de 5 ani acel bun, termen care se calculeaza de la data inregistrarii cererii de inscriere in cartea funciara.

Dezmembramintele dreptului de proprietate

Sunt drepturi reale corespunzatoare proprietatii private asupra bunului altuia ca urmare a dezmembramintelor atributelor care alcatuiesc continutulul dreptului de proprietate. Sunt dezmembraminte urmatoarele: -dreptul de superficie-este pentru prima data cand noua lege il reglementeaza. -dreptul de uzufruct -de uz -de abitatie -de servitute Dreptul de superficie este reglemetnat in art.699-701 NCC si reprezinta dreptul de a avea sau de a edifica o constructie pe terenul altuia deasupra ori in subsolul acelui teren. Acest drept presupune dreptul de folosinta asupra terenului altuia si totodata dreptul de proprietate asupra constructiei sau plantatiei realizate pe acest teren. Caracterele juridice ale acestui drept: -dreptul de superficie este drept real principal imobiliar avand ca obiect terenul si constructia. -este dezmembramant pentru ca vizeaza prerogativa folosintei si in mod limitat chiar a psesiei. -titluarul este posesor de drept al terenului de sub cladire si in limitele legii sau conventiei poate folosi terenul ce nu-i apartine. -este un drept perpetu care este dedus din perpetuitatea dreptului de proprietate asupra constructiei. Este singurul dezmembramant cu acest caracter. -este un drept imprescriptibil extinctiv Potrivit legii, dobandirea dreptului de superficie se poate face atat prin act juridic, prin uzucapiune sau prin alt mod prevazut de lege. Chiar si prin testament. Acest drept se apara prin actiune confensorie caracteristic tuturor dezmembramintelor dreptului de proprietate. Superficia inceteaza prin radierea din ccartea funciara in urmatoarele situatii: -la expirarea termenului -prin consolidare-daca terenul si constructia revin aceluiasi titular. -prin pieirea constructiei -in alte moduri prevazute de lege

In acest caz proprietarul terenului devine proprietarul constructiei edificate de superficiar prin accesiune si va trebui sa plateasca contravaloarea acelei constructii.

Uzufructul Conform reglementarii vechi si noi este dreptul de a folosi bunul altei persoane si de a-i culege fructele acestuia. El este un drept real. Este un drept temporar, de regula viager, nu poate fii constituit pe perioada nedeterminata. In NCC uzufructul este prevazut ca un drept constituit intuitu personae fiind netransmisibil. El nu poate fii constituit decat in favoare unei persoane care exista Pentru prima data in noua reglementare este reglementata posibilitatea cesiunii uzufrcutului. Obiectul dreptului de uzufruct: Oricce bun poate constituti obiectul dreptului de uzufruct cu exceptia celui proprietate publica. Potrvitit NCC orice bun mobil sau imobil, corporal sau incorporal inclusiv o masa patrimoniala, o universalitate de drept ori o cota parte din aceasta pot constituti obiect al dreptului de uzufruct. In NCC au fost reglementate si alte cazuri de ex: -constituirea dreptului de uzufruct asupra unei creante inclusiv asupra unei rente viagere sau asupra actiunilor ori partilor sociale. Vechea reglementare-uzufructul se putea construi prin lege sau prin vointa omului. Intrucat in practica nu mai aveam uzufruct legal, in prezent potrivit NCC modurile de dobandire a dreptului de uzufruct se limiteaza la uzucapiunea si act juridic. Drepturile si obligatiile uzufrucarului- efectele dreptului de uzufruct Potrivit NCC, modul de percepere a fructelor fie ele naturale, civile ori industriale precum si gvaziuzufructul au capatat o noua reglementare. Modul de exploatare a padurilor tinere si a padurilor inalte-aceste norme sunt de natura imperativa, iar exista obligatia legala stabilita prin noua reglementare privind constituirea unei garantii pentru constituirea obligatiei uzufructuarului. Modurile de stingere a uzufructului: -moartea

-expirarea termenului pentru care s-a constituit uzufructul -consolidarea-daca aceiasi persoana dobandeste si calitatea de proprietar -neuzul timp de 10 ani si de 2 ani in cazul creantelor -pieirea totala a lucrului supus uzufructului -abuzul de folosinta -renuntarea uzufrctuarului

Dreptul de uz si dreptul de abitatie Se deosebesc de uzufruct pentru ca ele nu sunt cesibile si este interzisa chiar si cesiunea emolumentu (beneficiu). Titluarul acestor drepturi nu are decat posibilitatea sa le foloseasca pentur nevoile lui sau ale familiei sale, iar diferenta dintre dreptul de uz si dreptul de abitatie este data de faptul ca acesta din urma are ca obiect decat casa de locuit. Constituirea si stingerea sunt la fel ca la uzufruct Dreptul de abitatie se poate constitui prin conventie si spre deosebire de uzufruct, se poate constitui si prin lege

Dreptul de servitute Potrivit NCC servitutea este sarcina care greveaza un imobil pentur uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar. Se poate constitui numai intemeiul unui act juridic sau prin uzucapiune. Fondul dominand poate prin constituirea servitutii Se poate constituii contractual sau prin act juridic unilateral Proprietarii fondurilor vecine au urmatoarele posibilitati: -sa stabileasca servituti care sa permita titularului fondului dominand sa-si largeasca sfera de exercitare a dreptului sau cu limitarea corespunzatoare a exercitarii dreptului de catre titularul dreptului aservit. -sa constituie servituti care sa perimita tittularului fondului dominant sa exercite partial unele prerogative ale dreptului de proprietate asupra fondului aservit.

Continutul juridic al dreptului de servitute depinde de actul de constituire si din acest punct de vedere servitutile pot fii clasificate: -servituti aparente -neaparente Dupa cum ele sunt determinate printr-un semn vizibil sau nu. Dupa durata: -servituti continue -necontinue

-servituti pozitive-care iti permit sa faci ceva -negative Servitutea se dobandeste prin posesie ca stare de fapt, dar nu asupra bunului altuia ci ca mod de exercitare. Titularul fondului dominant are dreptul sa ia toate masurile necesare si sa suporte toate cheltuilile ce se impun pentru mentinerea fondului dominant deasemenea este obligat sa nu agraveze starea fondului aservit si prin exercitarea servitutii sa nu cauzeze prejudicii Stingerea se poate face prin radierea acestora din cartea funciara, prin neuz timp de 10 ani ori prin rascumpararea servitutii de trecere de catre titularul fondului aservit.

Seminar drept civil 22.11.11 1.spre deosebire de dreptul de proprietate privata, dreptul de uzufruct: a.este esentialmente temporar * b.se stinge prin neuz c.poate avea ca obiect o universalitate * 2.dreptul de uzufruct avand ca obiect un teren: a.poate fi cedat prin acte juridice intre vii numai daca acestea se incheie in forma autentica b.poate forma obiect al unei urmariri silite imobiliare * c.nu se transmite mostenitorilor uzufructuarilor * 3.uzufructuarul: a.poate sa exercite actiune confesorie si impotrvia nudului proprietar * b.dobandeste fructele indiferent de forma acestora proportional cu duratra dreptului de uzufruct c.poate sa cedeze emolumentul dreptului sau * 4.uzufructoarul: a.nu are dreptul de a fii indemnizat pentru imbunatatile aduse lucrului b.trebuie sa suporte toate cheltuielile si sarcinile lucrului c.beneficiaza de garantia pentru evictiune provenita din fapta unui tert, si in cazul constituirii indirecte a uzufrctului * 5.uzufructuarul are dreptul la: a.despaguburi pentru imbunuatatirile aduse lucrului numai daca acestea au sporti valoarea lucrului b.restituirea cheltuielilor facute pentur dobandirea fructelor c.frcute naturale, industriale si civile * 6.in cazul uzufrctului nudul proprietar: a.are obligatia de a nu-l stanjeni pe uzufrctuar in exercitarea dreptului sau, neputand instraina bunul b.il va putea garanta pe uzufrctuar contra evictiunii in toate situatiile

c.va suporta cheltuileile facute cu reparatiile importante ale bunurilor *

Drept civil 22.11.11 Modalitatile dreptului de proprietate De regula dreptul de proprietate este un drept pur si simplu avand ca titular o singura perosoana si ca obiect un singur bun sau mai multe bunuri apartinand acelei persoane. In unele situatii dreptul; de proprietate este mai complex in sensul ca este afectat de ceea ce se cheama modalitati. Fie ca unul sua mai multe bunuri apartin in acelasi timp la mai multi proprietari fie ca existenta dreptului de proprietate este legata de o imprejurare sau un eveniment viitor, imprejurare care este stabilita fie de lege fie de vointa omului. In opnia noastra in prezent dreptul de proprietate se poate afla intr-una din urmatoarele modalitati: -proprietate rezolubila -proprietate anulabila -proprietate comuna care imbraca la randul ei 3 forme: --proprietate comuna pe cote parti --proprietate in devalmasie --proprietate periodica Potrivit NCC formele proprietatii comune sunt:

-coproprietate-proprietatea comuna pe cote parti -devalmasia Copriprietea poate fii fortata si perpetua sau obisnuita ori temporara.

Proprietatea rezolubila Specificul acestui drept de proprietate este dat de faptul ca are o existenta nesigura in patrimoniul titularului, ea va dispare daca se indeplineste conditia rezolutorie care o afecteaza. In consecinta acetele juridice prin care proprietarul dobandeste un astfel de drept se vor desfiinta ori de cate ori conditiile rezolutorii se implinesc. Potrivit legii conditia rezolutorie este acea care presupune desfiintarea obligatiei la un eveniment ulterior si incert. Nu suspenda exercitarea obligatiei si doar obliga pe creditor sa restituie ceea ce a primit in aczul in care se indeplineste. (ex: in cazul in care o persoana construieste pe terenul altuia potrivit legii proprietarul terenului poate deveni si proprietar al constructiei pe temeiul accesiunii imobiliare artificiale. Atata vreme cat proprietarul terenului nu si-a manifestat constructia sau plantatia ridicata pe terenul sau, constructorul exercita dreptul sau de proprietate sub amenintatea conditiei rezolutorii care este vointa proprietarului terenului)

Proprietatea anulabila-de regula nu ne aflam in prezenta unei astfel de modalitati. Este situatia in care un drept de proprietate este dobandit printr-un act juridic lovit de nulitate.

Proprietatea comuna In NCC este reglementat intr-un capotorl distinct aceasta modalitate des intalnita in practica. Proprietatea comuna pe cote parti obisnuita: Se caxracterizeaza prin aceea ca un bun nefractionat in materialitatea lui apartine simultan si concomitent la mai multi proprietari Dreptul fiecruia dintre acestea este un drept concurent, se itnalneste cu drepturile celorlalti coproprietari in fiecare particula din bunul respectiv, deci nici un proprietar nu este titular exclusiv asupra unei fractiuni materiale din bun, dar este insa titular exclusiv asupra unei cote parti ideale matematice din dreptul de proprietate. Aceasta modalitate are un caracter temporar pentur ca fiecare dintre titulari cotelor parti poate cere oricand partajarea bunurilor

Intre drepturile coproprietarilor nu exista diferente calitative ci doar cantitative. Fiecare dintre coproprietari poate sa dispuna de cota sa parte din drept. Potrivit actulei reglementari, partajul, produce efecte numai pentru viitor (art.680), Spre deosebire de vechea reglementare care ii consacra un efect delarativ. Aceasta forma a dreptului de proprietate are un caracter esentialmente temporar pentru ca oricare dintre titularii dreptului de proprietate asupra bunului comun poate sa ceara impartirea. In ce priveste exercitarea coproprietatii trebuie facuta distinctie intre: -drepturile coproprietarilor asupra bunului in materialitatea sa -drepturile coproprietarilor asupra cotelor parti ideale si abstracte din acel drept de proprietate. Nici un coproprietar nu poate exercita in mod exclusiv dreptul de proprietate asupra bunului ceea ce nu inseamna ca el nu poate dispune liber de cota sa parte din dreptul de proprietate. In legatura cu valabilitatea unui act de instrainare incheiat de un coproprietar fara acordul celorlalti, solutiile difera dupa cum dobanditorul avea sau nu cunostinta despre faptul ca cel ce a instrainat nu era proprietar exclusiv al acelui bun. Daca a cunoscut ca proprietarul nu era proprietar exclusiv asupra bunului dobandit, actul juridic este valabil dar este afectat de o conditie rezolutorie urmand ca desfiintarea sau consilodarea actului sa depinda de rezultatul partajului, astfel ca daca dupa partaj bunul respectiv revenea in proprietatea exclusiva a coproprietarului instrainator atunci dreptul dobanditorului se consolideaza, daca insa bunul intra in lotul altul coproprietar, actul juridic se desfiinteaza ca urmare a efectului declarativ al partajului. In NCC se abandoneaza caracterul declarativ al partajului, acesta urmand sa produca efecte doar pentru viitor si nu pentur trecut. Potrivit NCC actele juridice facute cu nerespectarea regulilor unanimitatii sau dupa caz a majoritatii (art641) sunt inopozabile coproprietarului care nu consimte in mod expres la incheierea actului Un coproprietar vatamat are dreptul inainte de partaj sa exercite actiunile posesorii. Posesia poate fi exercitata de oricare dintre coproprietari Folosintra trebuie exercitata atfel incat sa profite tuturor Dispozitia nu poate fii folosita. Art 631-693-de citit

Drept civil 29.11.11 Posesia ca stare de fapt ocrotita din punct de vedere juridic Posesia este in codul civil vechi detinerea unui lucru sau folosirea de un drept exercitata una sau alta de noi insine sau de altul in numele nostru. Definita a fost criticata pentru ca: -detinerea unui luccru inseamna de fapt detentie precara-detentorul niciodata nu stapaneste lucrul pentru el ci pentru altul, iar expresia folosirea de un drept sugerea o stare de fapt care nu impune existent unei concordante intre posesie si exercitiul acestui drept In NCC se da urmatoarea definitie: posesia este exercitarea in fapt a prerogativelor dreptului de proprietate asupra unui bun de catre persoana care il stapaneste si care se comporta ca un proprietar. Dispozitia sus citata se aplica si in privinta posesorului ce se comporta ca un titular al altui drept real cu exceptia drepturilor reale de garantie. Posesia este o stare de fapt ce produce efecte juridice si consta instapanirea materiala sau exercitarea unei puteri de fapt de catre o persoana asupra unui bun cu intentia de a se comporta cu privire la acel bun ca si cand ar fi proprietar sau titular al altui drept real. Nu trebuie confundata posesia ca stare de fapt cu posesia ca atribut al dreptului de proprietate sau alt drept real. Caracterele juridice ale posesiei: -se bazeaza pe intentia de a poseda pentru sine. Lipsa acestei intentii inseamna detentie precara -se aplica numai drepturilor reale si se exercita numai asupra unor bunuri individual determinate -posesia genereaza efectele juridice recunoscute de lege Elementele constitutive ale posesiei: Pentru existenta posesiei se cer indeplinite 2 elemente esentiale:

-elementul corpus-consta in stapanirea materiala a bunului -elementul animus-intentia posesorului de a stapani bunul pentru sine sua de a se comporta cu privire la acel ca si cand el ar fi proprietarul sau titluarul altuii drept real.

Dovada, dobandirea, exercitarea si pierderea posesiei A dovedii posesia inseamna a proba existenta celor 2 elemente componente ale sale. Pentru dovada elementului intentional legiuitorul a stabilit mai multe prezumtii legale: Cele 3 prezumtii legale prevazute de vechiul cod civil in art 1154 si 1155 sunt formulate in NCC astfel: -pana la proba contrara, cel ce stapaneste bunul este prezumat posesor -detentia precara o data ce s-a dovedit este prezumata ca se mentine pana la proba transformarii sale. -pana la proba contrara posesorul este considerat proprietar cu exceptia imobilelor inscrise in cartea funciara. Posesia este considerata a fi dobandita cand cele 2 elemente sunt reunite si apartin aceluiasi titular exercitarea Corpusul poate fi exercitat fie in mod direct de catre proprietar fie in mod indirect prin intermediul altei persoane. In ce proveste elementul intentional, exercitarea sa nu este posibila decat prin intermediul posesorului. Exista 2 exceptii: -cazul persoanelor lipsite de capacitate de exeritiu si se exercita prin reprezentantii lor legali 1.Posesia se pierde in caz de disparitie a ambelor elemente. De regula acestea se pierd simultan de exemplu atunci cand se instraineaza lucrul. Abandonarea bunului mobil sau inscrierea in cartea funciara a declaratiei de renuntare a dreptului de proprietate asupra unui bun imobil. Pieirea bunului, trecerea bunului in proprietate publica 2.pierderea unui singur element

Calitatile si vicile posesiei

In NCC-posesia nu este utila daca este discontinua, tulburata sau clandestina. Posesia continua si vicil discontinuitatii Continuitatea posesiei consta in succesiunea cu regularitate a actelor de stapanire asupra lucrului la intervale de timp scurte in functie de natura lui astfel incat sa se evidentieze faptul ca nu este abandonat si ca nu se afla in posesia altcuiva. Potrivit legii posesia este discontinua cand posesorul o exercita cu intermitente anormale in raport cu natura bunului. Nu trebuie confundata discontinuitatea cu incetarea posesiei. Viciul discontinuitatii prezinta urmatoarele caractere: -este temporar -este absolut-poate fi invocat de orcine -se aplica de regula bunurilor imobile pentru ca pentru bunurile mobile opereaza prezumtia de proprietar a posesorului. Posesia netulburata si viciul violentei Posesia este netulburata atunci cand nu este fundata sau conservata prin acte de violente fizica sau morala in contra sau din partea adversarului Numai violenta activa si grava, fizica sau morala exercitata impotriva adversarului constituie viciu. Viciul violentei are urmatoarele caractere: -este relativ-poate fi invocat numai de cel impotriva caruia s-a intentat violenta -este temporar-dupa incetarea violentei posesia devine utila. Vizeaza atat bunurilor mobile cat si bunulor imobile. Posesia publica si vicul clandestinatatii Pentru a fi publica, posesia trebuie exercitata la vedere si nu pe ascuns Posesia este clandestina cand posesorul o exercita in ascuns de adversarul lui astfel incat acesta sa nu poata cuoaste. Viciul clandestinatatii are urmatoarele caractere juridice: -este relativ -este temporar-inceteaza odata ce posesia devine publica In general se refera la bunurile mobile.

In legatura cu detentia precara Sunt detentori precari persoanele prevazute prin art 918 NCC. Intervertirea sau transofrmarea precaritatii in posesia utila Se poate realiza numai in cazurile limitativ prevazute de lege si anume: -cand detinatorul lucrului primeste cu buna credinta de la o a treia persoana alta decat adevaratul proprietar un titlu translativ de proprietate in privinta lucrului ce-l detine. -cand detinatorul lucrului neaga dreptul celui de la care detine posesia prin acte de rezistenta. -cand detinatorul stramuta posesia printr-un act translativ catre altul care este de buna credinta. -cand transmisiunea posesiunii din partea detinatorului se face printr-un act cu titlu universal daca succesorul universal este de buna credinta. Efectele posesiei: -posesia creaza in favoare posesorului o prezumtie de proprietate -posesorul de buna credinta a unui bun frugifer dobandeste proprietate fructelor acelui bun -dobanditorul de buna credinta dobandeste proprietatea bunului mobil prin insusi faptul intrarii in posesia lui. -posesia utila imobiliara este aparata de legiuitor prin actiunile posesorii -posesorul poate dobandi proprietatea asupra unui bun prin uzucapiune Ncc enumera urmatoarele efecte: -prezumtia de proprietate -uzucapiunea imobiliara -ocupatiunea -dobandirea fructelor prin posesia de buna credinta

Prezumtia de proprietate Opereaza indiferent daca posesorul este de buna sau de rea credinta insa forta probanta difera in raport cu natura bunului, daca este mobil sau imobil.

In ce priveste bunurile imobile prezumtia de proprietate are caracter relativ. In ce priveste bunurile mobile prezumtia de proprietate are caracter absolut pentru ca atat vechiu cod civil cat si actuala reglementare prevad ca posesia de buna credinta a unor bunuri mobile valoareaza titlu de proprietate. Nici o alta dovada nu este in masura sa inlature o astfel de prezumtie.

Dobandirea posesiei mobiliare Potrivit legii, lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiunii lor fara a fi nevoie de vreo curgere de timp. Cel ce a pierdut sau cel caruia i s-a furta un lucru poate sa-l revendice in curs de 3 ani din ziua in care l-a pierdut sau i s-a furat de la cel care il gaseste ramanand acestuia recurs in contra celui de la care il are. Daca posesorul actual al unui astfel de lucru furat sau gasit l-a cumparat la balci sau la targ ori la o vindere publica sau de la un negustor care vinde asemenea lucruri, proprietarul initial nu poate sa ia lucrul inapoi decat intorcand posesorului pretul pe care l-a platit.

Ocupatiunea Posesorul unui lucru mobil care nu apartine nimanui, devine proprietarul acestuia prin ocupatiune de la data intrarii in posesie insa numai daca aceasta se face in conditiile legii. Potrivit legii sunt lucruri fara stapan bunurile mobile abandonate precum si bunurile care prin natura lor nu au un proprietar cum sunt: animalele salbatice, pestele si resursele acvatice vii din bazinele piscicole, fructele de padure, ciupercile, plantele medicinale si alte asemenea. Lucrurile fara stapan sunt de 2 feluri: -lucruri care au avut candva un stapan dar au fost abandonate -lucruri care nu au avut niciodata un stapan. Abandaonul potrivit NCC este un mod de stingere a dreptului de proprietate. In situatia bunurilor pierdute, legea dispune ca acestea continua sa apartina proprietarilor lor, de aceea se naste obligatia de a-l restitui proprietarului. Ele nu pot fi dobandite prin ocupatiune, iar insusirea bunului gasit constituie infractiune. Daca bunul sau pretul nu este pretins de proprietar in termen de 6 luni, bunul se considera fara stapan si va fi predat gasitorului.

Dobandirea fructelor prin posesia de buna credinta Fructele sunt derivatele unui bun si se obtin in mod periodic fara sa diminueze substanta acelui bun, spre deosebire de producte care conduc la consumarea substentei bunului in care sunt incorporate. Fructele sunt de 3 feluri: -naturale-se produc fara interventia omului in mod periodic -industriale-numai cu interventia umana -civile-veniturile realizate prin folosirea bunului de catre o anumita persoana. Conform legii, fructele si productele se cuvin proprietarului daca prin lege nu se dipsune altfel. Momentul cand se dobandeste dreptul de prop asupra bunurilor: Fructele naturale si industriale se dobandesc la data separarii lor de bunul care le-a produs, iar frucctele civile se percep zi de zi. Pentru ca un poesesor de buna credinta a unui bun producator de fructe sa le dobandeasca, se cere indeplinite mai multe conditii: Posesorul de buna credinta este acel posesor care poseda ca proprietar in temeiul unui titlu transativ de proprietate ale carui vicii nu-i sunt cunoscute. -sa fii de buna credinta -sa nu se fi introdus impotriva ta o actiune in revendicare

Actiunile posesorii Sunt acele acituni care apara posesia ca stare de fapt prin inlaturarea oricarui act de tulburare a posesiei asupra unui bun imobil sau prin care se cere restituirea bunului catre posesor in cazul in care acesta a fost deposesdat de catre o terta persoana. Sunt 2 categorii: 1.generala-actiunea in complangere 2.speciala-actiune in reintragrare 1.Actiunea in complangere se foloseste in mod frecvent ori de cate ori un posesor este tulburat de catre o terta persoana Pentru a putea fi probata se cer indeplinite urmatoarele conditii:

-sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare (termen de 1 termen de prescirptie) Tulburarea consta de regula in acte sau fapte prin care se contesta posesia si poate fi o tulburare de fapt sau de drept -reclamantul trebuie sa faca dovada ca a posedat cel putin un an inainte de tulburare sau deposedare. Dovada se face prin orice mijloc de proba -posesia trebuie sa fie utila si neviciata. 2. nu se cere decat indeplinirea unei singure conditii si anume: -sa nu fi trecut un an de la tulburarea sau deposedarea violenta

Drept civil 06.12.11 Mijloacele de aparare a drepturilor reale principale Aceste drepturi sunt aparate printr-o multitudine de mijloace juridice cce apartin atat dreptlui public cat si dreptului privat. Mijloace de drept civil prin care se apara dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale sunt mijloace specifice directe sau nespecifice indirecte Cele nespecifice vizeaza de fapt apararea unor drepturi de creanta, iar actiunea nu se intemeiaza pe dreptul de proprietate sau alt drept real ci pe un raport obligational. Mijloace directe Se intemeiaza direct pe dreptul real si sunt concepute doar pentru apararea acestor dreturi.

Aceste mijloace sunt de 2 feluri: a.petitorii-se realizeaza apararea drepturilor reale solicitandu-se de catre reclamanti sa li se recunoasca calitatea lor de titulari. Sunt atfel de actiuni: -actiunea in revendicare -actiunea negatorie prin care proprietarii neaga dreptul unor terte persoane asupra bunului pe care il au in proprietate -actiunea confesorie-se apara dezmembramintele dreptului de proprietate -actiunea in granituire (delimitare) -actiunea prestatie tabulara -actiunea confesorie prin care se apara drepturile reale principale corespunzatoare dreptului de proprietate publica b.posesorii-au ca scop apararea posesiei de orice tulburare sau deposedare

Apararea dreputlui de proprietate prin promovarea actiuni in revendicare Pana la NCC, desi a fost des utilizata in practica, ea nu a avut o reglementare legala. Notiunea si caractele juridice ale actiuni in revendicare

Seminar drept civil 06.12.11

1.Reclamanta VM l-a chemat in judecata pe paratul SP pentru ca instanta sa constate dovandirea dreptului de proprietate asupra unei constructii prin uzucapiune. In motivare reclamanta a sustinut ca a locuit in imobilul proprietate a lui SP o lunga perioada de timp, in calitate de chirias, dar ca de-a lungul timpului a efectuat mai multe imbunatatiri la imobil, lucrari care au avtu drept efect intervertirea precaritatii sale in posesie utila. Aratati prin raportare la dispozitiile NCC ce a hotarat instanta si cu ce motivare Instanta respinge cererea.

2.