Adancirea interdependentelor dintre tari Procesul obiectiv de adancire a interdependentelor se infaptuieste intr-o lume compusa din economii nationale

intr care exista mari inegalitati sub aspectele nivelurilor de dezvoltare , dimensiunilor potentialului economic si puterii.Procesul global de adancire a interdependetelor nu trebuie inteles in sensul instaurarii unui system universal de dependente reciproce si egale.Interdependentele dintre tarile dezvoltate si cele slab dezvoltate dintre tarile mari si tarile mici, dintre cele bogate si cele sarace, imbraca forme contradictorii, ele reprezentand pentru unele , relatii de dominante iar pentru celelalte , relatii de dependent. Dominatia consta in capacitatea unei tari de a exercita influente disimetrice si ireversibile asupra partenerilor ei. Exista un raport de dominatie atunci cand un stat (o firma)domina un alt stat(alta firma), stfel incat cel deal doilea trebuie sa ia totdeauna in calcul ceea ce dace primul,in timp ce primul poate ignora oricare dintre actiunile celui deal doilea. Pentru a putea exprima raporturile de dominatie, mai multi specialist folosesc natiunea de putere economica . Ana bal considera ca puterea este capacitatea de a impune vointa sa altuia , fie pe cale pozitiva (prin libera acceptare)fie pe cale negative(prin constrangere , sanctiuni). G. Kebabdjianspune ca puterea reprezinta capacitatea unor entitati de a fi un jucator in <<jocurile>> din economia mondiala. Pentru statele modern se propune cinci component ale puterii:-puterea fizica(inzestrata cu resurse naturale) puterea politica(stabilitatea sistemului politic) puterea militara -puterea economica si -puterea sistemului national de valori(valori ,religi). Cea mai importanta component a puterii este cea economica determinate la randul sau de sistemul monetar fin, sistemul sectorului industrial , sistemul de servicii si sistemul informatics-telematic. In literature de specialitati gradul de dependent fata de exterior este estimate prin coeficientii de comert exterior care exprima ponderea exporturilor (E) si a importurilor (I) in produsul national brut (PNB). CE=E/PNB*100 CI=I/PNB*100 Nivelul acestor coeficienti variaza in functie de potentialul economic si nivelul de dezvolare al fiecarei tari. *o pondere scazuta a exporturilor si importurilor in PNB pentru tarile dezvoltate si in curs de dezvolatare care dispun de potential ridicat(SUA,Japonia,China,Rusia). *coeficienti de comert exterior ridicati pentru tarile dezvoltate si in curs de dezvoltare cu un potential mic si mijlociu. *pentru tarile cu un potential similar, coeficientii sunt cu atat mai ridicati cu cat nivelul de dezvoltare este mai inalt. Toate tarile dar in special cele de dimenstiuni mici si mijlocii nu pot sa-si asigure dezvoltarea fara participarea tot mai intense la diviziunea mondiala a muncii.

Caracterizarea burselor Bursele de marfuri sunt piete mondiale caracteristice, ce concentreaza, in acelasi timo si in acelasi loc, o mare parte din cererea si oferta mondiala in anumite produse pe care se desfasoara current tranzactii vanzare-cumparare, dupa o procedura speciala, motivate atat de nevoi reale, cat si de intentii speculative si functioneaza in diferite mari contre industrial si cumerciale Bursele reprezinta modalitati eficiente de contractare a afacerilor, reducand costurile de negociere si simplificand procedurile de contractare in conditii de siguranta, La grecii antici exista la Atena banca Trapeza, care intermedia comertul de bani, la romani, Collegio la care se negociau tranzactii comerciale. In evul mediu apar importamte burse la Genova, Venetia, Florenta. Denumirea de bursa vine din cuvantul frantuzesc bourse ce desemnseaza punga cu bani pt cheltuieli zilnice. Primele burse apropiate din zilele noastre au fost intemeiate in Bgruces, Anvers, Florenta si Venetia, iar in Romania a aparut in 1882 la Iasi. Bursele sunt clasificate dupa natura juridical: societati comerciale pe actiuni (capital privat) si burse de stat. In functie de obiectul lore le pot fi burse generale (gama variata de marfuri) si burse specializate(pot fi burse de valori, burse licitatii, burse cu obiect complex, burse pentru asigurari, burse pt navluri). Caract bursei sunt:a) piata libera(se confrunta direct cererea si oferta pentru respectivele marfuri si este o concurenta libera; se exclude un monopol pe piata) b)Piata organizata(tranzactiile se deruleaza dupa anumite reguli, sunt organizate in cadrul legal si pe baza regulamentelor bursiere) si c) piata cu functionare permanentaFiecare bursa are un nr limitat de membri. Fiecare membru dispune de o agentie proprie de brokeraj. Bursele sunt conduse de consiliul de administratie.Firmele cele mai puternice alcatuiesc casa de compensatie si au rol de a asigura decontarea si finantarea, garanteaza indeplinirea obligatiilor, plateste chiar daca partenerii au dat faliment. Negocierea are loc prin intermediul agentilor comerciali de bursa ce poarta denumiri fdiferite:broker,jobber sau dealer - Ordinele pe care le primesc brokerii de la clienti sunt : 1. fixe (pot incheia tranzactii in valoare limitate numai atunci cand cursul atinge niv indicat), 2. nelimitate( agentul de bursa le executa indata la cel mai bun pret) 3. de oprire a pierderii(sunt pplasate putin peste pretul current, la vanzare, sau peste pretul current pt a limita pierderea), 4. ordine combinate - dupa valabilitate ordinele sunt :1. la deschidere sau la inchidere (executate), 2. pe o zi(valabile pe timpul unei zile), 3. bune pana la anulare. Pt orice tranzactie incheiata bursa percepe un comision. Membrii casei de compensatie sunt scutiti de plata sa, iar ceilalti membri ai bursei platesc doar jumatate din aceasta. Caracterizarea generala a pietei mondiale

Piata mondiala se poate define in doua sensuri: In primul sens , prin totalitatea tranzactiilor de afaceri la care participa ag.ec. alui diverse tari, inclusive societatile multinationale , prceum si o serie de institutii cu caracterregional sau mondial , in contextual diviziunii mondiale a muncii si confruntarii dintre cerere si oferta pe plan mondial.In al doilea sens , prin locul in care se inetroi transoctiile de afaceri international , in care se intalnesc cererile si ofertele de produse , valori si servicii din diferite state, supuse legilor economice ale aneconisanului economic pe piata.Factorii ce influenteaza evolutia pietei mondiala pot fi grupati astfel: 1.Facatori economici: dinamica porductiei si consumului pe plan international , aparitia de noi produse si servicii, cresterea productivitatii. 2.Factorii politici , politica tarifara si netarifara promovata de diferite state sau grupuri de state, politica creditelor promovata de diferite economii nationale sau organizatii financiare international. 3.Factori deformatori. Crizele economice international , razboaie , revolutii, catastrophe natural. Repetabilitatea schimburilor de valori material, banesti sau spiritualesi de activitati tertiare intre anumiti parteneri din diferite tari sau zone geografice s. n. fluxuri internati . Orice flux ec. Internat se defineste prin urmatoarele elemente: *obiectul chimbalui. *orientarea geografica *o anumita frcventa , valoare, volum si importanta care ii confera o individualitate proprie. Totalitatea fluxurilor de valori material si banesti , de rezultate ale creatiei stiintifico tehnice si ale activitatilor prestatoare de servicii , care fac obiectivul schimbului reciproc de activitati dintre ag. Ec. Din diverse tari inclusive societatile multiinternationale, pricum si o serie de institutii regionale sau universal private in stransa lor impletire si interconditionare alcatuiesc circuitul economic mondial. Piata mondiala se poate compartimenta in : piata de marfuri, piete financiare-valutare, piete de servicii si piete ale muncii. Descountralizarea puterii economice mondiale Accentuarea interdependentelor dintre diferite grupuri de tari si zone ale globului a fost insotia de fenomente ca: *intensificarea relatiilor si influentelor dintre tarile care apartineau aceluiasi grup sau zone geografice. *restructurarea relatiilor regionale , unde a fost cazul tarie din Europa central si de rasarit care s-au orientat spre uniunea europeana *constituirea unor noi grupari de state in jurul unor scoli poli de crestere economica situate in alte zone alte globului. In perioada postbelica s-a conturat o puternica tendinta de descentralizare a puterii economice mondiale .Acesta face ca in present, economia mondiala sa aiba un character multipolar contrat pe cele doua superputeri:SUA si URSS definit dupa criteria social-politice, edeologice si de puterea economica si militare. Dupa 1966, relansarea chinei pe arena international marcheaza trecerea la un model triunghiular. Cresterea ponderii puterii economice conferita de potentialul exonomic si capacitatea tehnica si productive ,in balanta puterii mondiale , a facut ca reconstructia si relansarea economica a europei occidentale si miracolul japonez sa impuna remodelarea sistemului economic mondial. Modelul pentagonal care a determinat literature economica a anilor ???? cuprindea tarile europei occidentale , fost URSS , china si japonica. La incaputul anilor 90 acest model era dj depasit datoriata destramarii urss si aparitiei unor noi poli de crestere economica reprezentati de: *noile tari industrializate din sud estul asiei *tarile cu industrializarea rapida din America latina *tarile exportoare de petrol din oriental mijlociu. Ascensiunea tarilor din sud estul asiei considerate drept vedetele ecomomiei mondiale au accentuat tendintele de concentrare a polilor economici in bazinul pacificului, facand sa se vorbeasca in literatura economica despre o noua mediterana economica a lumii. Cele mai semnificative reactii ale partenerilor americani si europeni au fost de creare a uniunii economice si CELONETARE Europene in baza acordurilor de la Mastricht din 1991 si semnarea de care SUA, Canada si Mexic a acordului Nord American de Comert liber intrat in viguare la 1 ian 94 si considerat drept actul de SCARSTERE al Comunitatii Economice Americane. In viitoarele decenii se poate vorbi de trei mari poli economici ai lumii:America de Nord, Europa Centrala si de Rasaritsi sub-estul Asiei.
Drepturile speciale de tragere (DST) Ca urmare a scaderii rolului aurului si al dolarului ca instrumente de lichidare internationala, FMI a creat in 1969 Drepturile faciale de Tragere. Ideea care a stat la baza crearii DST-ului a fost aceea privind necesitatea sporirii lichiditatii international.DST ul este un ban de cont fara o acoperire reala emis de FMI in transe periodice alocat in conturile tarilor member proportional cu cota de participare la fond. Sumele de DST au fost acordate tarilor member ale FMI in mod gratuity, pe baza unui raport de proportionalitate cu cotele de subscriere la aceasta. Pana in present FMI a efectuat tarilor participante 6 alocari in valoare de peste 21 mld. DST , pe baza varsamintelor pe care le-au facut statele participante la FMI in monedele lor nationale. DST-urile asa cum rezulta din statul FMI indeplinesc urmatoarele functii:etalon monetary, instrument de rezerva si mijloc de plata. In general utilizarea DST in operatiuni in cadrul FMI consta in:*achizitionarea de valuta prin tranzactii de desmnare in care FMI indica tarile member cu o situatie corespunzatoare a balontei de plata. *tranzactii prin acord, cand se poate detine caluta contra DST, neconditionat de situatia balontei de plati externe. *operatiuni la termen de cumparare sau vanzare de DST *cresterea, corespunzatoare cotei allocate de rezervari valutare oficiale. *emiterea de obligatiuni pe piata financiar international. Sumele constituite in DST nu pot fi detinute si utilizate decat de detinatorii oficiali:autoritati FMI, bancile central ale tarilor member, Banca Centrala a Elvetiei. Amplificarea operatiunilor cu DST, care totusi continua sa detina un loc modest , are in vedere o serie de avantaje:*asigura un grad de stabilitate mai mare decat orice valuta nationala. *nu depinde de situatia economica si financiara a diferitelor tari si ca atare emisiunea sa nu duce la aparitia dificitelor balantelor de plati. *emisiunea sa fiind controlata de FMI, se asigura dozarea constienta a alocarii de DST in functie de nevoile effective de lichiditati ale economiei mondiale. *atribuindu-se gratuity , obtinerea sa de catre tarile member ale FMI nu antreneaza imobilizari de active financiare. Critici in legatura cu folosirea DST in sistemul platilor

international , precum:*DST nu indeplineste toate functiile monetare *DST nu circula decat intre ajutoritatile monetare:FMI , bancile central ale tarilor member si alti detinatori oficiali. *persoanele particulare nu au acces direct cid oar la inscrisuri denominate DST