SC Gamma Poultry SRL, Raport

INFIINTARE FERMA PUI DE CARNE
______________________________________________________________________________________

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
1

RAPORT
privind
IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI


Activitate: CRESTERE PASARILOR

Amplasare: COMUNA Cornesti, JUD. Dambovita

ROMANIA
Data: iulie 2011


2

1. INFORMATII GENERALE

1.1 DATE GENERALE PRIVIND PROIECTUL

1.1.1 Denumirea proiectului
INFIINTARE FERMA PUI DE CARNE apartinand SC GAMMA POULTRY SRL

LOC. Sat Bujoreanca, Comuna Cornesti, NC 70048 , judetul Dambovita.

Prin proiect, se urmareste infiintare a unei ferme de pui de carne cu o capacitate de 3 hale
avand o suprafata utila de 1680 mp fiecare, utilizand tehnologia de crestere la sol..
SC GAMMA POULTRY SRL doreste initierea si dezvoltarea activitatii companiei prin
implementarea unui proiect de infiintare a unei ferme de pui de carne, utilizand tehnologia
de crestere la sol, in incinta fermei va fi amplasata si un sistem fotovoltaic de producere a
energiei electrice alternative din surse regenerabile cu o putere medie orara anula de 32
KWh.

1.1.2 Titularul de proiect

Titular S.C. GAMMA POULTRY S.R.L.
Numar de Ordine in Registrul Comertului:
J15/624/2009,
Adresa titularului Sediul social: Sat Tartasesti com. Tartasesti, Corp C12,
jud Dambovita

Reprezentani legali/mputernicii,
cu date de identificare.
Administrator: Marin Ionela Alina

1.1.3 Elaboratorul Raportului privind Impactul asupra Mediului

Lucrarea a fost intocmita de ing Sevastita Vraciu tel. 0722674890, avand nr. de inregistrare
362/17.02.2011 in REGISTRUL NATIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI.


3

1.2 DESCRIEREA SUCCINTA A PROIECTULUI

1.2.1 Context
Obiectivul propus a se realiza face parte din proiectul Infiintare ferma pui de carne , proiect
ce va fi cofinantat prin Planul National de Dezvoltare Rurala (P.N.D.R.), din Fondul
European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (F.E.A.D.R.) si din surse proprii ale
beneficiarului.
SC GAMMA POULTRY SRL doreste initierea si dezvoltarea activitatii companiei prin
implementarea unui proiect de infiintare a unei ferme de pui de carne, utilizand tehnologia
de crestere la sol, in incinta fermei va fi amplasata si un sistem fotovoltaic de producere a
energiei electrice alternative din surse regenerabile cu o putere medie orara anuala de 32
KWh.

Situatia actuala
Investitia este amplasata in localitatea Cornesti, judetul Dambovita , sat Bujoreanca, nr
cadastral 70048. .

Obiective

Noua investitie, are in componenta doua sectiuni, si anume:
sectiunea zootehnica, in care se propune infiintarea unei ferme de pui de carne
alcatuita din 3 hale de crestere a pasarilor cu o capacitate de 31920 cap/hala/ serie.
sectiunea obtinere de energie din surse regenerabile, cu o putere medie orara
anuala de 32 KWh.
Investitia este structurata pe urmatoarele directii principale:
Construirea a 3 hale de crestere pui carne cu suprafata de 1680 mp cu regimul de
inaltime 3.80 la coama, in interiorul carora se vor amplasa utilaje si echipamente
specifice pentru cresterea puilor de carne, cu o densitate de 19 pui/mp.
Amplasarea pe cladirile hale panouri fotovoltaice pentru capatarea de energie solara
si convertirea acesteia in energie electrica alternativa
Construirea unui filtru sanitar la intrarea in incinta, necesar echiparii personalului care
deserveste ferma de pui
amplasarea unei gospodarii de apa si incendiu
amplasarea unei fose vidanjabile destinata filtrului sanitar al fermei
amplasarea unui punct de transformare
BILANT TERITORIAL EXISTENT SI PROPUS:
Suprafaa terenului = 17500 mp
Suprafata construita existenta = 0
Suprafata construita propusa = 6041.16 mp
Suprafata desfasurata propusa = 6041.16 mp
P.O.T. existent = 0 %
C.U.T. existent = 0
P.O.T. propus = 34.52 %
C.U.T. propus = 0,35


4

Accesul in incinta se face din drumul de exploatare nr. 684, aflat in partea de vest a
terenului.
Terenul are urmatoarele vecinatati:
-la Nord: persoana particulara- Arsenie Petre
-la Est: Terit Jud Prahova
-la Sud: persoana particulara- Oprea Dumitru
-la Vest: DE 684/1, SC Agroli Group SRL

Descrierea investitiei
Obiectul 1 hala pui carne 1
Hala pui carne
Date generale despre construcie:
- Suprafetele ocupate de o hala sunt:
S construita =1848,67 mp
S desfasurata= 1848,67 mp
- H max la coama = 3.80 m (de la cota CTA)
- Cota teren amenajat (CTA) = 0,00 m
Structura
Infrastructura se va realizata intr-un singur sistem - fundatii izolate din beton armat sub
stalpii metalici si grinzi de fundare perimetrale.
Suprastructura este compusa din structura metalica, cadru metalic (stalpi si grinzi), o nava
de 14.7 m, pane acoperis si rigle pereti din profile laminate;
Acoperis in 2 ape, cu panouri tip sandwich, cu izolatie termica in functie de necesitatile
tehnologice, montate pe pane metalice;
Adiacent se afla 2 constructii usoare care sustin elementele de racire, una dintre ele avand
deasemenea rolul de adapostire a echipamentelor de medicatie si asigurare nivel constant
de presiune al apei si o constructie usoara care adaposteste tabloul electric si
automatizarea instalatiilor.
Anvelopanta cladirii (inchiderile exterioare)
Peretii sunt din panouri sandwich cu spuma poliuretanica cu grosimi de 80 mm montate pe
rigle metalice.
Invelitoarea constructiei
Este un sistem multistrat format din:
- Panouri sandwich;
- Pane metalice de sustinere a panourilor sandwich si a panourilor fotovoltaice ;
- Profile laminate.
Captarea apelor din precipitatii
Prin jgheaburi de 150 mm si burlane de 100 mm. Acestea vor fi din tabla zincata vopsita
in camp electrostatic.
Sistemul de jgheaburi va fi ecranat de o pazie din sistem de panouri triplu strat, fixat pe
console metalice.
Inaltimea libera va fi de 2.50m la nivelul streasinii
Finisajele interioare si respectarea conditiilor de igiena


5

a) Pardoseli din beton elicopterizat , impermeabile, usor de curatat si dezinfectat
b) Pereti - cu suprafete netede, usor de curatat si dezinfectat, durabili si impermeabili,
de culoare deschisa, din panouri termoizolante.
c) Tavane - netede, usor de curatat si dezinfectat, durabili si impermeabili, de culoare
deschisa, din panouri termoizolante.
Tamplaria exterioara va fi din aluminiu cu geam termopan (acolo unde se impune)

Obiectul 4 platforma dejectii primare
Constructie supraterana din beton armat monolit, pereti si radier, armate cu o retea dubla
constituita din bare independente.
Peretii la interior se vor tencui cu un strat de mortar special impermeabil, iar la exterior se va
aplica o tencuiala sclivisita. Platforma va avea una dintre laturi libera pentru manipulare
usoara si inaltimea peretilor exteriori de 2,7 m

Obiectul 5 post de transformare
Solutia de alimentare cu energie electrica se propune sa se realizeaze printr-un post de
transformare de 100 KVA, amplasat la limita proprietatii, racordat in bucla pe partea de
medie tensiune la reteaua de transport din zona.
Cabina prefabricata din beton armat, montata pe un radier din beton armat.

Obiectul 6 gospodarie de apa si incendiu
Apa potabila este asigurata dintr-o gospodarie de apa proprie. Gospodaria de apa va
contine un put de mare adancime ce va fi forat in urma unui studiu hidrologic, un grup de
pompare care sa asigure presiunea necesara, un hidrofor de mentinere a presiunii, un
rezervor bicompartimentat cu o capacitate totala de 100 mc din care o rezerva intangibila
pentru incendiu de 80 mc si 20 mc pentru consumul zilnic. Reteaua de distributie se va
executa cu materiale agreeate pentru acest scop si va fi supusa probelor de presiune
inainte de exploatare. Gospodaria de apa este imprejmuita, beneficiind de o zona de
protectie sanitara, iar echipamentele sunt asezate intr-un spatiu inchis si sigur. Putul forat
este inchis la partea superioara si are marginile ridicate fata de niveul solului, pentru a
preintampina scurgerea de ape pluviale. Gospodaria de apa se intretine dupa un program
de mentenanta, iar calitatea apei se monitorizeaza urmand o procedura scrisa.

Obiectul 7 fosa vidanjabila
Constructie subterana cu pereti din beton armat de 20 cm grosime , placa din beton armat
de 15 cm grosime , realizata pe un radier general de 25 cm grosime, finisata la interior prin
tencuire cu mortar bicomponent hidrofug.

Obiectul 8 filtru sanitar
Date generale despre construcie:
Suprafetele ocupate sunt:
S construita parter = 15.15 mp
S desfasurata= 15.15 mp
Structura
Infrastructura se va realizata intr-un singur sistem- fundatii continue din BA
Suprastructura este compusa din zidarie autoportanta.


6

Anvelopanta cladirii (inchiderile exterioare)
Peretii sunt din zidarie.
Invelitoarea constructiei
Acoperis in 2 ape, cu tabla cutata, montata pe pane de lemn
Captarea apelor din precipitatii
Prin jgheaburi de 150 mm si burlane de 100 mm. Acestea vor fi din tabla zincata vopsita
in camp electrostatic.
Finisajele interioare si respectarea conditiilor de igiena
Pardoseli din placi ceramice de trafic intens
Pereti vopsea lavabila
Tavane vopsea lavabila
Tamplaria exterioara (gurile de admisie) va fi din aluminiu cu geam termopan.

Obiectul 9 Imprejmuire
Structura gardului este formata din stalpi din teava zincata , pe fundaii izolate, legati intre ei
cu panouri din plasa bordurata galvanizata. Inaltimea supraterana va fi de 2 m. Portile
pentru acces auto si cea pentru acces persoane sunt panouri de confecii metalice din bara
rectangulara si panouri din plasa bordurata. Deschiderea portii auto se va face electric si
comandata de la punctul de control acces.
Sistemul fotovoltaic de producere a energiei alternative din surse regenerabile -
panouri solare -energie verde;
Echipamente/instalatii ce se vor achizitiona prin proiect:
1 Linii de furajare cu hranitori 12
2 Linii de adapare cu picuratori 15
3 Tranportor de furaj 3
4 Buncar furaj 3
5 Sistem de ventilatie ( microclimat), componenta:
5.1 Sistem de exhaustare a aerului 3
5.2 Sistem de admisie aer proaspart 3
5.3 Sistem de incalzire 3
5.4 Sistem de comanda microclimat 3
5.5 Alarma 3
5.6 Sistem de iluminat 3
5.7 Sistem de racire a aerului cu sistem PAD 3
6 Dulap electric complet 3
7 Sistem fotovoltaic 1
7.1 module fotovoltaice 200 w 1000
7.2 sistem prindere pv 1000
7.3 invertor 10000 tl 20
7.4 controller 1
7.5 cablu 200
7.6 conectori 4000
8 Post transformare 1
9 Pompa submersibila 2
10 Hidrofor 1


7

Proiectul apartinand S.C. GAMMA POULTRY S.R.L.va realiza infiintarea activitatii de
crestere a puilor de carne la nivelul Normelor si Directivelor Uniunii Europene in domeniul
cresterii puilor de carne, respectand in acelasi timp si legislatia in vigoare.
Indeplinirea standardelor de calitate a produselor agricole, a celor de protectie a mediului,
de igiena si bunastare a animalelor reprezinta un obiectiv principal al S.C. GAMMA
POULTRY S.R.L.
Totodata, proiectul contribuie la imbunatatirea performantei generale a exploatatiei agricole,
respectand atat standardele nationale cat si pe cele comunitare, precum si indeplinind
obiective de ordin tehnic, economico-financiar si de mediu.

Situatia in urma realizarii proiectului
Dupa efectaurea lucrarilor de executie a halelor din ferma si dotarea acestora cu
echipamente performante, capacitatea de productie va fi de 95760 cap/serie.
Ferma avicola este incadrata in categoria de activitati pct. 17. Instalaii pentru creterea
intensiv a psrilor de curte sau a porcinelor avnd cel puin: a) 85.000 de locuri pentru
creterea psrilor de carne, respectiv 60.000 de locuri pentru psri outoare pe lista din
Anexa 1 a HG 445/2010 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice i private
asupra mediului.

Dupa 01.01.2012 normele sanitar veterinare si pentru bunastrarea animalelor prevad noi
conditii pentru cresterea puilor de carne la sol.
Halele vor fi dotate cu instalatii de adapostire a pasarilor (inclusiv incalzire, ventilare si
iluminat), adapare, furajare, colectare si eliminare a dejectiilor si celorlalte deseuri, conforme
cu cerintele celor mai bune tehnici disponibile, iar exploatarea acestor instalatii (activitatea
din ferma) va fi in deplina conformare cu toate cerintele care decurg din OUG nr. 152/2005
privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea nr. 84/2006.

1.2.2 Faza de constructie

Prin proiect se propune achizitionarea urmatoarelor utilaje:

- SISTEM FURAJARE CU HRNITORI - 12 BUC

Asigura accesul fiecarui pui la necesarul de furaj. Sistemul va fi unul durabil, uor de
ntreinut i curat. Toate prile sunt confecionate din oel inoxidabil , otel galvanizat sau
material plastic de inalta densitate cu excepia spiralei. n concordan cu planul de
amplasare a halei se va o distan a hrnitorilor pe tub de : 1,50 m / 1,00 m / 0,75 m.
Nivelul de furaj din fiecare hrnitoare poate fi ajustat cu uurin ceea ce va duce la o
conversie mai bun a hranei. Sistemul de eliberare rapid ofer posibilitatea unei ajustri
rapide dup prima sptmn de cretere. Pentru prevenirea loviturilor la piept hrnitoarele
pot fi montate oscilant pe tub.

- LINII DE ADPARE CU NIPLU PICURTOR 15 BUC


8

Asigura furnizarea unui debit marit de apa puilor din hala . Sistemul de adpare cu niplu
picurtor combin furnizarea unui debit mrit de ap cu un mediu ambiant mai uscat n
hal. Modelul de niplu va fi unul te de calitate superioar cu ac gros din oel inoxidabil, cu
acionare lateral de 360, fr garnitur, fr arc.
Sistemul const per linie din:
Set de pornire cu regulator de presiune pentru ajustarea fin a presiunii pe linie de adpare,
inclusiv aerisitor de capt
Tuburi de adpare cu seciune dreptunghiular. Complet cu nipluri, cupe, conectori, tub de
stabilizare, suspendare i componente de conectare.
Sistem manual cu troliu plasat la peretele halei, complete cu scripei etc.
Material de suspendare la o distan de 3.00 metri.

- TRANSPORTOR DE FURAJ 3 buc
Transportorul de furaje va furniza hrana de la siloz pn n hala de cretere a psrilor.
Hrana va ajunge prin cdere, n punctul de cdere care poate fi de tip deschis sau nchis, n
sistemul de furajare. Un ntreruptor va porni transportorul n mod automat n momentul n
care plniile interioare ( hranitorii) sunt goale. Sistemul este de asemenea dotat cu un
ntreruptor de siguran plasat n partea superioar a unitate de antrenare.

- BUNCARUL DE FURAJE 3 BUC
Un bun sistem de hrnire ncepe cu o instalaie de stocare pentru fiecare hal. Vom utiliza o
capacitate de stocare de aproximativ 4 pn la 7-8 zile. Dimensiunea silozului este dat de
consumul zilnic de furaj i timpul de stocare cerut. Greutatea medie a volumului de hran
este de aproximativ 0.65 tone/m3.
Silozul va fi confecionat din tabl cutat galvanizat cu rezisten mare la efort.

- SISTEM DE VENTILATIE ( MICROCLIMAT) - 1 BUC

Un bun sistem de ventilaie ofer psrilor oxigen i aer proaspt, praful, amoniacul i
dioxidul de carbon sunt eliminate , iar vaporii de ap sunt extrai din aer i reziduuri.
Cldura trebuie conservat n sezonul rece i trebuie asigurat rcire n sezonul cald. Printr-
o ventilaie bine dimensionat se poate mbuntii numrul de psri pe hal. De
asemenea va rezulta o uniformizare a creterii psrilor, scderea mbolnvirilor i
mortalitii prin eliminarea zonelor umede unde se pot dezvolta bacteriile.

SISTEM DE EXHAUSTARE A AERULUI - 3 BUC
Exhaustarea aerului viciat din interiorul halei se face pe capatul halei unde sunt
amplasate ventilatoarele. Evacuarea aerului uzat se realizeaz cu ventilatoare cu turaie
fix i cu vantilatoare cu turaie variabil.

SISTEM DE ADMISIE AER PROASPAT 3 BUC
Admisia de aer se face prin lateral prin intermediul unor clapete de admisie speciale.
Acestea sunt comandate de ctre un troliu central printr-un cablu de oel.

SISTEM DE INCALZIRE - 3 BUC


9

Asigura incalzirea in hala pe timp rece. Creterea temperaturii halelor pentru creterea
puilor se realizeaz, cu eleveuze cu gaz. Pornirea i oprirea sistemelor de nclzire este
comandat de termostate si de un sistem automat de reglare a temperaturii.

SISTEM DE COMANDA MICROCLIMAT
Controleaza intregul microclimat si are posbilitatea de programare /comanda pentru :
consumul de furaj
cantitatea de furaj din silozul( buncarul exterior)
consumul de apa
programul de lumina
alimentarea cu furaje
deschiderea-inchiderea admisiilor de aer
pornirea/oprirea ventilatoarelor, inclusiv variatia de turatie pentru cele c turatie
variabila
greutatea pasarilor
oprirea/pornirea eleveiozelor
controlul programului de temperatura pentru tot ciclul
controlul programului de ventilatie pentru tot ciclul
alarmare, stocare date
ALARMA
Anunta depasirea valorilor de temperatura

SISTEM DE ILUMINARE 3 buc
asigura iluminatul interior in hala , necesarul de lumina al puilor, si este alcatuit din
becuri dispuse pe 3 linii
Iluminatul interior al spaiilor de cretere se realizeaz cu becuri fluorescente sau cu
incandescenta . Pentru alimentarea cu energie electric se folosesc linii de transport
aeriene sau subterane.

SISTEM DE RACIRE A AERULUI CU SISTEM PAD - 3 buc
Asigura racirea aerului in incinta. Climatizarea spaiilor de cretere este strict
controlat pentru a asigura o temperatur constant functie de ziua din ciclul de
productie

- DULAP ELECTRIC COMPLET 3 buc
Necesar pentru protejarea tabloului electric

-SISTEM FOTOVOLTAIC 1 buc
Necesar pentru obtinerea energiei electrice prin convertirea energiei solare

MODULE FOTOVOLTAICE 200W -1000 BUC
Necesar pentru capatarea energiei solare

SISTEM PRINDERE PV- 1000 buc
Montarea moduleleor fotovolatice pe acoperisul cladirilor


10

INVERTOR 10000 TL - 20 buc
Necesar pentru convertirea energiei solare in energie electrica

CONTROLLER - 1 buc
Necesar pentru monitorizarea energiei

CABLU - 200 ML
Necesar pentru conectarea componentelor sistemului

CONECTORI - 4000 buc
Necesar pentru conectarea cablurilor

POST DE TRANSFORMARE 1 buc
Postul de transformare este parte componenta a retelelor de distributie RED prin care se
asigura modificarea nivelului tensiunii energiei electrice

- POMPA SUBMERSIBILA 2 buc
Necesara pentru extragerea apei din putul de mare adancime

- HIDROFOR 1 buc
Sistem de alimentare destinat pentru alimentarea cu apa sub presiune in regim automat a
incintelor in care se utilizeaza

Caracteristici tehnice si functionale:

-LINII DE FURAJARE CU HRANITORI - 12 buc
Destinatie: asigura accesul fiecarui pui la necesarul de furaj
Componenta minimala si caracteristici tehnice:
- suspendate
- dotate cu dispozitiv anticatarare pasari
- prevazute cu senzori electrici pt fiecare linie si protectii termice pt motoare
- executie in conformitate cu normele CEE

-LINII DE ADAPARE CU PICURATORI - 15 buc
Destinatie: asigura furnizarea unui debit marit de apa puilor din hala
- suspendate
- prevazute cu : regulatoare de presiune de linie montate la jumatatea halei ( reglarea
presiuni in functie de varsta pasarilor)
- profilul din aluminiu , anticatarare pasari
- dotate cu:
- sistem de reglare a presiunii
- apometru cu contacte electrice
- dozator de medicamente
- filtru decantor


11

-TRANSPORTOR DE FURAJ - 3 buc
Destinatie: transportarea furajului din buncarul exterior in buncarasele de pe liniile de
furajjare
- prevazut cu motor de 0.75 kW

-BUNCAR FURAJ - 3 buc
Destinatie: stocare furaje necesare procesului de crestere pasari
- confectionat din tabla galvanizata
- capacitate: 20-30 mc
- dotat cu:
- scara de vizitare
- incarcare pneumatica
- celule de cantarire care se conecteaz la computer

-SISTEM DE VENTILATIE ( MICROCLIMAT)- 3 buc
Destinatie: controlul circulatiei aerului pentru creearea si mentinerea automatizata a
temperaturii de 16-18 grade C
- adimisia aerului pt ventilatia tunel se face prin jaluzele montate in peretii laterali
- clapelede admisie sa se monteze pe cei 2 pereti laterali ai halei
- incaalzirea sa se faca cu radianti suspendati in hala
- componenta:
3 buc Sistem de exhaustare a aerului
3 buc Sistem de admisie aer proaspat
3 buc Sistem de incalzire
3 buc Sistem de comanda microclimat
3 buc Alarma
3 buc Sistem de iluminat
3 buc Sistem de racire a aerului cu sistem PAD

-SISTEM DE EXHAUSTARE A AERULUI - 3 buc
Destinatie: evacuarea aerului viciat din halel de crestere
- dotat cu:
- 4 ventilatoare de coama
- tubulatura din plastic
- clapa de inchidere a tubulaturii, actionata prin intermediul unui servomotor
- placa de recuperare pt apa de ploaie
- 9 ventilatoare montate pe fronton
- protectii termice pt motoare


12

-SISTEM DE ADMISIE AER PROASPAT-3 buc
Destinatie: admisia de aer se face prin lateral prin intermediul unor supape de admisie
speciale. Acestea sunt comandate de ctre un troliu central printr-un cablu de oel
- componenta:
- 112 clape de admisie tip flansa
- plansa antivibrari
- 14 jaluzele pt ventilatia de vara
- constructie din material termoizolant
- prevazut cu actionare centralizata

-SISTEM DE INCALZIRE- 3 buc
Destinatie: asigura incalzirea in hala pe timp rece
- dotat cu 24 elemente radiante, suspendate
- comanda prin calculator

-SISTEM DE COMANDA MICROCLIMAT-3 buc
Destinatie: controleaza in totalitate climatizarea in hala (control microclimat,, monitorizare
consum apa, control sistem de cantarire buncar exterior , control alarma, posbilitatea
transefrului de date catre un computer central , ventilatie minima)
- dotat cu:
- senzori de temperatura interioara si exterioara
- senzor de umiditate
- comutator pt actionarea grupelor de ventilatie
- cablaj electric pt echipamente
- cantar pt pasari

- ALARMA - 3 buc
Destinatie: anunta depasirea valorilor de temperatura
- dotata cu:
- termostat de siguranta pt alarma
- sirena exterioara

- SISTEM DE ILUMINAT - 3 buc
Destinatie: asigura iluminatul interior in hala
- prevazut cu 3 linii de lumina cu becuri


13

-SISTEM DE RACIRE A AERULUI CU SISTEM PAD -3 buc
Destinatie: asigura tracirea aerului in incinta
- prevazut cu sistem cu faguri pt racirea aerului in fata jaluzelelor
- dotat cu:
- 2 pompe de recirculare a apei
- protectii pompe

-DULAP ELECTRIC COMPLET - 3 buc
Destinatie:protejarea tabloului electric

-SISTEM FOTOVOLTAIC - 1 buc
Destinatie: obtinerea energiei electrice prin convertirea energiei solare

- MODULE FOTOVOLTAICE- 1000 buc 200W
Destinatie: capatarea energiei solare

- SISTEM PRINDERE PV - 1000 buc
Destinatie: Montarea moduleleor fotovolatice pe acoperisul cladirilor


- INVERTOR 10000 TL - 20 buc
Destinatie: convertirea energiei solare in energie electrica

-CONTROLLER - 1 buc
Destinatie: monitorizarea energiei

-CABLU - 200 ML
Destinatie: conectarea componentelor sistemului


14

-CONECTORI -4000 ML
Destinatie: conectarea cablurilor

-POST DE TRANSFORMARE - 1 buc
Destinatie: postul de transformare este parte componenta a retelelor de distributie RED prin
care se asigura modificarea nivelului tensiunii energiei electrice
- capacitate: 100 KVA

-POMPA SUBMERSIBILA -2 buc
Destinatie: extragerea apei potabile din puturile de mare adancime
- debit: 30 l/min
- HIDROFOR - 1 buc
Destinatie destinat pentru alimentarea cu apa sub presiune in regim automat Componenta
minimala si caracteristici tehnice:
- capacitate: 100 l

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSTRUCTIILOR

Noua investitie, are in componenta doua sectiuni, si anume:
-sectiunea zootehnica, in care se propune infiintarea unei ferme de pui de carne alcatuita
din 3 hale de crestere cu o capacitate de 31920 cap/ hala / serie.
-unitate pentru obtinere de energie regenerabila-energie solara, cu o capacitate de 32 KW.
Construirea a 3 hale de crestere pui carne cu suprafata de 1680 mp cu regimul
de inaltime 3.80 la coama , in interiorul carora se vor amplasa utilaje si
echipamente specifice pentru cresterea puilor de carne , cu o densitate de 19
pui/ mp.
Amplasarea pe cladirile hale a 3000 mp panouri fotovoltaice pentru capatarea de
energie solara si convertirea acesteia in energie electrica alternativa
Construirea unui filtru sanitar la intrarea in incinta, necesar echiparii personalului
care deserveste ferma de pui
amplasarea unei gospodarii de apa si incendiu
amplasarea unei fose vidanjabile destinata filtrului sanitar al fermei
amplasarea unui punct de transformare


15

INSTALATII INTERIOARE:

- Instalatie electrica: - reteaua de alimentare cu energie asigura legatura intre postul de
transformare amplasat la limita proprietatii si consumatorii din incinta pe deoparte si
intre sistemul de panouri fotovoltaice de producere a energiei electrice alternative din
surse regenerabile si consumatorii din incinta, precum si iluminatul exterior al incintei
- Alimentare cu apa:
Alimentarea cu apa se va face dintr-un put forat existent H put = 80 m.
Debitul estimat capabil al putului va fi de q put = 2 -3 l/s,
Putul va fi echipat cu o pompa submersibila, cu caracteristicile :
Qp = 1,5 l/s ;
Hp = 44 mcA
P = 1,5 kw
Forajul va fi prevazut cu o cabina din beton armat ingropata cu dimensiunile interioare
Di = L x l x H = (2,30 x 1,85 x 2,60 ) m care protejeaza instalatiile hidraulice si electrice.

contine un put forat, un grup de pompare care sa asigure presiunea necesara, un hidrofor
de mentinere a presiunii, un depozit bicompartimentat cu o capacitate totala de 100 mc din
care o rezerva intangibila pentru incendiu de 80 mc si 20 mc pentru consumul zilnic.
Gospodaria de apa este imprejmuita, beneficiind de o zona de protectie sanitara, iar
echipamentele sunt asezate intr-un spatiu inchis si sigur. Putul forat este inchis la partea
superioara si are marginile ridicate fata de niveul solului, pentru a preintampina scurgerea
de ape pluviale. Gospodaria de apa se intretine dupa un program de mentenanta, iar
calitatea apei se monitorizeaza urmand o procedura scrisa.
Reteaua de distributie se va executa cu materiale agreate pentru acest scop si va fi spusa
probelor de presiune inainte de exploatare.
Functie de conditiile locale, conductele se vor amplasa sub aleile betonate sau pe zonele
verzi din incinta.
Conductele fiind de diametru relativ mici se pot monta in spatii limitate iar transeea in care
se vor monta acestea va fi cu pereti-verticali cu o latime minima de 0,60 mm conform
STAS 4163 si h min = 0,95 m.
Reteaua va fi alcatuita din conducte de polietilena de inalta densitate PEID - PE 110 mm.
Lungimea totala a retelei va fi de 60 m.
In conformitate cu normativele in vigoare pe conductele retelei de distributie se prevad:
- Hidranti de incendiu exteriori Dn 80 mm-2 buc;
- Hidranti de incendiu interiori Dn 25 mm-2 buc;

Canalizarea :
Proiectarea retelei de canalizare este in concordanta cu standardele si normativele
romanesti precum, si cu cerintele MLPTL si legislatia europeana in domeniul mediului.
Canalizare exterioara formata din 3 inele separate : canalizare tehnologica, canalizare
menajera si canalizare pluviala. Primele 2 inele se conexeaza in fosa vidanjabila . Apele
pluviale de incinta sunt colectate prin canale si rigole si vor fi deversate pe spatiile verzi ale
incintei.


16

- Retea de canalizare ape menajere printr-o conducta Dn 200 cu racord la fosa septica
vidanjabila
- Retea de canalizare ape tehnologice din procesul de igienizare a halelor de crestere prin
retea de canalizare Dn 200 mm, cu racord la fosa septica vidanjabila. Fosa vindajabila are
un volum util de 30 mc. Apele pluviale de incinta sunt colectate prin canale si rigole si vor fi
deversate pe spatiile verzi ale incintei.
Reteaua de canalizare va fi executata din tuburi de PVC cu mufa, Dn=110-200mm, cu
imbinare cu garnitura de cauciuc si va fi pozata in pamant la adancimea minima de inghet
pe un pat de nisip de 10 cm grosime. Pe traseul retelei sau prevazut camine de vizitare din
beton cu capace din fonta, carosabile, cu garnituri de cauciuc si balama de inchidere.
Lungimea totala a retelei de canalizare menajera L=100 ml
Lungimea totala a retelei de canalizare tehnologica L=103 ml

PLATFORM DE DEJECII

Colectarea si evacuarea gunoiului, materializat prin asternut permanent din hale se face
mecanizat la sfarsitul fiecarui ciclu de crestere. Dupa evacuarea din adaposturi, gunoiul este
depozitat minim 6 luni, in vederea biosterilizarii pe platforma betonata de gunoi cu o
capacitate de 1200 mc. Platforma este dotata cu pereti laterali betonati cu inaltime de 2.7
m, acoperita, pentru evitarea infiltrarii apelor pluviale.

INSTALATII AFERENTE CONSTRUCTIILOR

Sursa de apa
O constituie acviferul cantonat in Stratele de Fratesti ce se va capta printr-un put forat la o
adancime de H put = 80 m.
Debitul estimat capabil al putului va fi de q put = 2 -3 l/s,
Putul va fi echipat cu o pompa submersibila, cu caracteristicile :
Qp = 1,5 l/s ;
Hp = 44 mcA
P = 1,5 kw
Forajul va fi prevazut cu o cabina din beton armat ingropata cu dimensiunile interioare Di =
L x l x H = (2,30 x 1,85 x 2,60 ) m care protejeaza instalatiile hidraulice si electrice.

Aductiunea .
Aductiune Put Rezervor ; PEID PE 80, De90 x 8,2 mm ; L = 25 m.

Gospodarie de apa
- 1 rezervor apa bazin bicompartimentat din polipropilena ingropat, de 100 mc
- hidrofor Qp =4 l/s Hp = 25 mCA P=2.2 kw
contine un put forat, un grup de pompare care sa asigure presiunea necesara, un hidrofor
de mentinere a presiunii, un depozit bicompartimentat cu o capacitate totala de 100 mc din
care o rezerva intangibila pentru incendiu de 80 mc si 20 mc pentru consumul zilnic.
Gospodaria de apa este imprejmuita, beneficiind de o zona de protectie sanitara, iar
echipamentele sunt asezate intr-un spatiu inchis si sigur. Putul forat este inchis la partea


17

superioara si are marginile ridicate fata de nivelul solului, pentru a preintampina scurgerea
de ape pluviale. Gospodaria de apa se intretine dupa un program de mentenanta, iar
calitatea apei se monitorizeaza urmand o procedura scrisa.
Retea de distributie a apei
Reteaua de distributie se va executa cu materiale agreeate pentru acest scop si va fi spusa
probelor de presiune inainte de exploatare.
Functie de conditiile locale, conductele se vor amplasa sub aleile betonate sau pe zonele
verzi din incinta.
Conductele fiind de diametru relativ mici se pot monta in spatii limitate iar transeea in care
se vor monta acestea va fi cu pereti-verticali cu o latime minima de 0,60 mm conform
STAS 4163 si h min = 0,95 m.
Reteaua va fi alcatuita din conducte de polietilena de inalta densitate PEID - PE 110 mm.
Lungimea totala a retelei va fi de 60 m.
In conformitate cu normativele in vigoare pe conducta retelei de hidranti se prevad:
- Hidranti de incendiu exteriori Dn 80 mm-2 buc;
- Hidranti de incendiu interiori Dn 25 mm-2 buc;

Aparatura de masurare a debitului captat
Pentru masurarea debitului captat s-au prevazut:
- Contor de apa rece;

Utilitati
Alimentarea cu energie electrica se va realiza din reteaua electrica exterioara
Alei si platforme carosabile
Accesul la gospodaria de apa se face din reteaua de alei carosabile din incinta.

Reea de hidrani exteriori

Alimentarea retelelor se face dintr-un rezervor de apa pentru incendiu cu un volum de 80
mc
Debitul instalatiei de stingere incendii cu hidranti de exterior este Qs = 5.0 l/s
Timpul de functionare al instalatiei, conf. NP-086 180 min
Rezerva de apa pentru stingerea incendiilor este formata dintr-un rezervor de 80 mc din
care se asigura rezerva pentru hidranti de exterior pentru 3 ore.
Pornirea pompelor de incendiu se face automat potrivit Normativ NP 086 / 2005 prin
montarea de manometre cu contact electric si posibilitatea de pornire manuala locala din
statia de pompe.
Oprirea pompelor de incendiu se face numai manual din statia de pompare.
Acoperirea eventualelor pierderi de apa din instalatia de hidranti si mentinerea constanta a
presiunii in instalatie se realizeaza cu cate o pompa pilot si cu un recipient de hidrofor.
Conductele de apa din statia de pompare si din rezervorul de apa sunt executate cu tevi din
otel protejate impotriva coroziunii cu grund, care vor fi izolate cu saltele din vata minerala cu
impislitura din sticla, izolatia fiind protejata cu folie din aluminiu.
Grupurile de pompare apa pentru stins incendii precum si celelalte echipamente din statia
de pompare vor fi pozate pe fundatii din beton care vor avea inaltimea de H = 40,0 cm.


18

Se impune aceasta conditiie pentru a putea prevede o pompa de baza care sa evacueze
apele provenite accidental in cazul avariilor.
Toate trecerile prin peretii rezervorului se vor realiza prin intermediul pieselor de trecere
etansa.
Clopotele sistemelor de semnalizare se monteaza pe elementele de constructie verticale,
de regula spre exterior sau astfel incat semnalul sa fie receptionat cu usurinta de ocupantii
cladirii asigurindu-se si semnalizarea electrica (optica si acustica) la incaperea serviciului de
pompieri sau la punctul de supraveghere permanent.

REEA DE CANALIZARE

Proiectarea retelei de canalizare este in concordanta cu standardele si normativele
romanesti precum, si cu cerintele MLPTL si legislatia europeana in domeniul mediului.
- Canalizare exterioara formata din 3 inele separate : canalizare tehnologica, canalizare
menajera si canalizare pluviala. Primele 2 inele se conexeaza in fosa vidanjabila
- Apele pluviale de incinta sunt colectate prin canale si rigole si vor fi deversate pe
spatiile verzi ale incintei.
- Retea de canalizare ape menajere printr-o conducta Dn 200 cu racord la fosa septica
vidanjabila
- Retea de canalizare ape tehnologice din procesul de igienizare a halelor de crestere prin
retea de canalizare Dn 200 mm, cu racord la fosa septica vidanjabila. Fosa vindajabila are
un volum util de 30 mc.
- Instalatia de canalizare interioara s-a prevazut a se executa din tuburi de
polipropilena cu diametre cuprinse intre 30 mm si 110 mm. De asemenea s-au prevazut pe
coloane piese de curatire si dispozitive de aerisire automate din polipropilena. Pe coloanele
de scurgere sunt prevazute piese de curatire inainte sau dupa derivatiile principale si in
dreptul zonelor de schimbare a directiei
Reteaua de canalizare va fi executata din tuburi de PVC cu mufa, Dn=110-200mm, cu
imbinare cu garnitura de cauciuc si va fi pozata in pamant la adancimea minima de inghet
pe un pat de nisip de 10 cm grosime. Pe traseul retelei sau prevazut camine de vizitare din
beton cu capace din fonta, carosabile, cu garnituri de cauciuc si balama de inchidere.
Lungimea totala a retelei de canalizare menajera L=100 ml
Lungimea totala a retelei de canalizare tehnologica L=103 ml

1.2.3 Faza de functionare

Productia se realizeaza in 3 hale de crestere a puilor de carne in sistem de crestere la sol,
cu o capacitate totala de 574560 capete/an = 95760 cap/serie. Ciclul de productie dureaza
un 6 saptamani.
- Furaje in cantitati comparabile cu situatia existenta, adica: cca. 430 t/seria de
cretere pui; 2580 t/an nutreturi combinate.
Apa:
Se estimeaza un volum necesar anual de
- Volumul de apa de baut pentru pasari este cu cca. 724 m
3
/serie x 6 serii/an = 4344
m
3
/an..
- Volumul de apa de spalare hale este de 151,2 m
3
/an.


19

- Apa menajera: ferma va functiona cu un numar suplimentar de 4muncitori; rezulta
deci un necesar de apa cu caracter menajer anual de cca. 87.60 m
3
.
- Alte materiale:
- dezinfectante: materiale cu destinatie pentru uz veterinar (VIROCID, si VIRKON) care
pot contine chimicale potential toxice si periculoase, in sensul OUG 200/2000 privind
clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase,
modificata prin L451/2001 si L 324/2005; cantitatea utilizata va fi de cca. 240 l/ an;
acestea vor fi utilizate in conformitate cu instructiunile inscrise in fisele de securitate
corespunzatoare
- medicamente si vaccinuri: conform practicii sanitar-veterinare si pe baza prescriptiei
medicului epizootolog 574560 doze/an

Utilitati:
Alimentarea cu apa se va face dintr-un put forat existent H put = 80 m.
Debitul estimat capabil al putului va fi de q put = 2 -3 l/s, Cantitatea de apa prelevata din
subteran prin forajul propri se estimeaza a fi 4585 m
3
/an.

Deseuri:
Cantitatea de dejectii solide rezultate va fi de cca. 1260 tone/an la care se adauga
asternutul uscat 110 t/an, in total 1370 t amestec; sistemul de gestionare a deseurilor se
automatizeaza.

1.3 ALTE RESURSE

Nu sunt necesare alte resurse. Suprafata de teren agricol necesar pentru aplicarea ca
material fertilizant natural a asternutului uzat provenit de la ferma avicola va fi de cca. 201
ha in cazul in care se poate aplica o norma de 170 kgN/ha. Dejectiile, dupa o perioada de
biosterilizare pe platforma de dejectii, dupa 3-6 luni vor fi distribuite catre terti in baza
contractelor incheiate.

1.4 POLUANTI FIZICI SI BIOLOGICI
Zgomot
Surse de poluare fonica locala:
- ventilatoarele din halele de productie;
- compresoare, statii de pompare etc.
Sursele de zgomt sunt datorate:
- Descarcarii hranei din camioane in buncare;
- Incarcarii si descarcarii pasarilor;
- Trafic auto;
- Instalatia de ventilatie.
Zgomotul la limita amplasamentului este in limitele legale pentru zone cu folosinta
industriala. Distanta mare face ca zgomotul sa nu fie sesizabil in zona locuita.
Poluare biologica potentiala
Activitatea unitatii se poate considera ca aceasta nu genereaza un impact semnificativ
asupra mediului, prin emisiile de gaze de fermentatie in atmosfera sau prin infiltratii in sol si
apa freatica.


20

In general, activitatile de crestere a animalelor pot facilita dezvoltarea insectelor si
rozatoarelor, care constituie vectori de propagare a poluarii biologice.
De asemenea, dejectiile care se aplica pe camp ca material fertilizant ar putea constitui o
sursa de poluare bacteriologica.
Eliminarea poluarii biologice
Masurile de protectie sanitar-veterinara care se aplica obligatoriu in ferma precum si cele
privind managementul dejectiilor in vederea aplicarii acestora pe camp, conduc la
eliminarea surselor de poluare biologica de acest fel.
Pentru realizarea securitatii biologice, accesul in cadrul fermei se realizeaza numai prin
filtrul sanitar echipat cu dusuri si vestiare, efectuandu-se schimbarea completa a hainelor de
strada cu echipamente de protectie de unica folosinta.
Mortalitatile vor fi pastrate in containere speciale pe perioade scurte de timp, pana se atinge
capacitatea unui transport, fiind apoi transportate la SC PROTAN SA in vederea neutralizarii
prin procesare.
Dupa fiecare ciclu de productie, asternutul uzat va fi supus unor tratamente speciale de
dezinsectie si apoi va fi preluat de beneficiari si evacuat in afara fermei.
Radiatii electromagnetice si ionizante
Activitatea in ferma nu produce radiatii electromagnetice sau ionizante.

1.5 ORGANIZARE

Locuri de munca nou-create =4 din care:
Structura
personalului
Numar de persoane
Sch.1 Sch.2 Sch.3 Total
Personal direct
productiv ferma
1 1 1 3
Supervizori 1 0 0 1
TOTAL 2 1 1 4

Se vor utiliza si prestatori de servicii pe baza de contract, de exemplu pentru asigurarea
pazei obiectivului, eliminarea mortalitatilor, eliminarea deseurilor.

1.6 MANAGEMENTUL DE MEDIU

In ferma nu exista un compartiment specializat pentru protectia mediului. Responsabilitatea
este impartita intre Administratorul societatii, Directorul economic si Seful fermei in functie
de caracterul decizional, financiar sau tehnic al cerintei respective.


21

2. PROCESELE TEHNOLOGICE DIN FERMA SI SISTEMUL DE CONTROL PENTRU
PREVENIREA / REDUCEREA POLUARII

2.1 INVENTARUL PROCESELOR SI IDENTIFICAREA INTRARILOR / IESIRILOR

Puiul de carne are o vitez de cretere mare, ceea ce este un mare avantaj deoarece
scderea vrstei de livrare presupune munc mai puin, pierderi prin mortalitate mai mici,
precum i posibilitatea creterii mai multor serii de pui pe an n aceleai spaii;
Carnea de pui este considerat o carne de calitate superioar, dietetic i se caracterizeaz
prin finee, frgezime, gust i arom deosebit recomandat n consumul tuturor
oamanilor, indiferent de vrst.
Realizarea unui beneficiu din creterea puilor de carne este rezultatul unei creteri
raionale, cu ajutorul creia s obin cea mai mare greutate corporal, n ct mai scurt
timp, cu cel mai sczut consum i cu cele mai mici pierderi. Cresctorul va controla n
fiecare sptmn ce greutate medie au puii, ct furaj au consumat, care este consumul
specific i ce pierderi s-au nregistrat prin mortalitate.
Pentru producia puilor de carne, halele de cretere se populeaz cu pui de o zi. Ciclul de
cretere este de aprox. 42 de zile, iar puii ajung la o greutate medie de 2,3 kg. n medie, se
pot realiza un numr de 6 cicluri pe an. Densitatea de populare este de 16-20 pui pentru 1
m
2
, exclusiv spaiile auxiliare.
Rata medie de mortalitate, la creterea puilor de carne, este de 2.4%.
La finele fiecrui ciclu, se face depopularea halelor i, n urmtoarele 18 de zile, se execut
lucrrile specifice de pregtire, curire, dezinfecie a spaiilor i reparaiile curente

Deoarece ferma nu are reproducie proprie, popularea fcndu-se cu pui de o zi, fermierul
va prospecta piaa puilor de carne de o zi i se va aprovizioneza de la furnizorul cel mai
avantajos in raport calitate/pre. De asemenea, puiul ales trebuie s aib nalt
productivitate, s fie adaptat la condiiile locale, de ngrijire i hrnire, s fie sntos i
rezistent la mbolnviri.

Creterea puilor de o zi, se realizeaz prin procedeul de cretere la sol pe aternut
permanent, i const n urmtoarele etape: pregtirea halei n vederea populrii; formarea
aternutului; aprovizionarea cu pui de o zi n greutate de 25 30 g/buc.; popularea halei;
creterea i ntreinerea puilor de carne pn la atingerea greutii de 2,35 kg; livrarea la
abator.

2.2 DESCRIEREA PROCESELOR

2.2.1 Adapostire si curatarea adaposturilor; colectarea si evacuarea dejectiilor

2.2.1.1 Sistemul de adapostire

Un adpost corespunztor trebuie s ndeplineasc dou funcii eseniale:
-s permit puilor pentru carne s-i exteorizeze la maximum potenialul genetic, n
condiiile asigurrii unui microclimat corespunztor;
-s permit cresctorului s-i desfoare o activitate eficient n bune condiii.


22

Hala trebuie s asigure condiii optime de cretere i dezvoltare a puilor de carne:
temperatur (de la 26
o
C la 20
o
C, funcie de vrst); umiditate (sub 60% cnd temperatura
este ridicat i peste 60% cnd temperatura este mai mic); vantilaia (viteza curenilor de
aer nu trebuie s depeasc 0,1 m/s la temperatura de 15 20
o
C i 0,2 m/s la 20 30
o
C);
factori chimici ai microclimatului (concentraia amoniacului nu trebuie s depeasc 0,2%;
hidrogenul sulfurat este admis n concentraie de 0,01%, bioxidul de carbon n concentraie
de 0,5 0,6%).

2.2.1.2. Pregtirea spaiilor de cretere
La halele cu populare la sol: dupa curatenia mecanica si dezinfectie, pardosela se acoper
cu un aternut de paie sau rumegus. Aternutul nou se termonebulizeaz i se
formolizeaz nainte de populare. Compoziia aternutului este din paie cerealiere (gru,
orz, secar), coji de semine de floarea-soarelui sau de bob de orez, rumegus . Capacitatea
de absorbie este deosebit de ridicat i, prin impregnare, poate fi folosit ulterior ca
ngrmnt n agricultur. Grosimea optim a aternutului este de 5 cm vara i pn la 10
cm iarna, n perioade geroase. Se asigur astfel o bun izolare termic, capacitatea mare
de absorbie a dejeciilor, aspectul curat al solului, prevenirea mbolnvirilor, reducerea
efectului neplcut al mirosurilor pentru personalul de serviciu. Din punct de vedere
economic, acest tip de aternut prezint un cost redus, uurin n procurare, greutate
redus.
Ca urmare a proceselor biochimice de descompunere a dejeciilor, se degaj cldur, care
are un efect benefic de biosterilizare, dar si un efect negativ prin degajarea de gaze i
mirosuri; aceste efecte negative sunt diminuate prin utilizarea aternutului.
La ncheierea unui ciclu de cretere, materialele care compun aternutul sunt evacuate cu
ajutorul tractoarelor cu lam i se ncarc n mijloace auto ale scocietatii, cu care sunt
transportate in platforma de dejectii sau dupa caz la productorii agricoli, iar dup o
perioad de sterilizare de 3 luni sunt folosite ca ngrmnt n agricultur. ngrmntul
astfel obinut este integrat n sol, se descompune i este absorbit de plante si nu are efecte
negative de poluare a mediului nconjurtor. Nu au existat, pn n present, efecte poluante
generate de depozitarea, mprtierea i folosirea aternutului uzat ca ngrmnt.

Popularea adpostului cu material biologic se va face dup terminarea lucrrilor de
curenie i dezinfecie:
-evacuarea aternutului;
-curenia mecanic;
-deconectarea instalaiei de nclzit i iluminat;
-mturarea halei;
-splarea cu jet de ap sub presiune pentru ndeprtarea tuturor impuritilor;
-splarea hrnitoarelor i a adptorilor;
-dezinfecia adpostului;
-revizia i repararea adpostului i a echipamentelor;
-dezinsecia adpostului;
-introducerea aternutului;
-dezinfectarea terenului din jurul adpostului.


23

2.2.1.3.Climatizarea halei (ventilaie + nclzire) si iluminatul
Climatizarea spaiilor de cretere este strict controlat pentru a asigura o temperatur
constant functie de ziua din ciclul de productie. Pentru a asigura un bun randament de
cretere, psrile nu trebuie s consume din resursele proprii pentru a se nclzi. Depirea
temperaturii optime multiplic rapid numrul de microorganisme i bacterii din aer i sol, fapt
care expune psrile la mbolnvire.
Creterea temperaturii halelor pentru creterea puilor se realizeaz, n principiu, cu
aeroterme pe motorin, sau eleveuze cu gaz. Pornirea i oprirea sistemelor de nclzire
este comandat de termostate sau de un sistem automat de reglare a temperaturii.
Evacuarea aerului uzat se realizeaz cu ventilatoare cu turaie fix i cu vantilatoare cu
turaie variabil.
Se recomand un sistem de climatizare perfect adaptat nevoilor de cretere a puilor de
carne care s asigure: volumul de aer ventilat 3,5 m
3
/ kg greutate vie; nivelul de NH
3

maxim 30 ppm la nivelul puilor; nivelul de CO
2
maxim 0,3% la nivelul puilor; nivelul O
2

minim 195 la nivelul puilor; umiditatea aerului 55 75% (conform legislaiei Uniunii
Europene).
n tehnologia modern de cretere a puilor de carne, ventilaia nseamn realizarea unui
aer curat n hal, prin producerea de aer proaspt, fr a provoca cureni, aer care trebuie
nclzit iarna i rcit vara i eliminarea gazelor nocive rezultate n urma respiraiei puilor i
fermentrii dejeciilor i a aternutului.
Cheltuielile cele mai mici le presupune o ventilaie natural: aerul proaspt n adpost este
mai nti ridicat i amestecat cu aerul cald prezent la partea superioar a halei, dup care
ajunge la nivelul puilor ca aer sntos i urc din nou ncrcat cu ap i gaze nocive
produse de pui, pentru a fi evacuat prin fantele coamei adpostului. Alturi de ventilaia
natural se va folosi i ventilaia dinamic, cu ajutorul ventilatoarelor fixe si variabile.
Se poate spune c, pentru asigurarea unei nclziri corespunztoare a halei un rol foarte
important l reprezint izolarea termic care are rolul de a diminua necesitatea nclzirii
adpostului n perioadele reci, de a limita necesitatea rcirii adpostului n perioadele calde
i de a evita apariia condensului.
Ventilaia i nclzirea halelor sunt greu meninute la parametri optimi ca puritate (pentru
respirat), ca temperatur (pentru asigurarea confortului termic) i ca umiditate i ncrctur
cu gaze nocive.Pentru aceasta se va folosi un sistem automat de control al ventilaiei i
nclzirii.
Racirea pe timp calduros se realizeaza cu elemente de racire tip cooling care functioneaza
pe baza de perdea de apa
Iluminatul interior al spaiilor de cretere se realizeaz cu becuri fluorescente sau cu
incandescenta . Pentru alimentarea cu energie electric se folosesc posturi de transformare
i linii de transport aeriene sau subterane.
Lumina este un element determinant pentru existena puilor i desfurarea proceselor de
cretere i ngrare. Se recomand iluminatul artificial prin folosirea de lmpi florescente
care se amplaseaz ct mai aproape de ochii puilor, meninute ntr-o stare avansat de
curenie.
Durata iluminrii artificiale este condiionat de programul de lumin specific fiecrui hibrid
i categorii de vrst, respectiv 23 ore de lumin + 1 or ntuneric sau program intermitent
2 ore lumin i 1 or ntuneric (n primele dou sptmni) i opt cicluri de cte 1 or lumin
i 2 ore ntuneric ( n urmtoarele sptmni ).


24

2.2.2. Furajarea puilor pentru carne:
n sistemul de cretere intensiv a puilor de carne, pentru furajare se folosesc
nutreuri uscate, sub form de granule, care conin:
- cereale (porumb, gru, orz);
- fin protecic (viscere, fulgi, grsimi, pete);
- rot de floarea-soarelui i soia;
- ulei de floarea-soarelui;
- vitamine i minerale;
- carbonat de calciu;
- fosfat de calciu;
- Sare
- Premixuri si zooforturi
Pentru transportul furajelor se folosesc autobuncre care descarc furajul prin procedee
mecanice cu nec sau pneumatice. n exterior, la captul fiecrui spaiu de cretere, se afl
buncrele de depozitare.
Buncarii de capat situati la captul liniilor de hrnire sunt alimentati din buncrele
exterioare, prin transportoare cu spir (confecionate din srm aplatizat introdus n evi
metalice sau din plastic. Furajul este apoi preluat de linia de transport cu spir i descrcat
n hrnitorii din plastic , distanati la aproximativ 1 m unul de celalalt. Descrcarea hranei se
face prin cdere, pe msur ce este consumat. Furajele sunt transportate prin evile cu
spir pn la captul halei. Hrnirea puilor se face n funcie de stadiul de cretere,
coborrea i ridicarea liniilor cu spir se face automat. La fabricarea, transportul i
administrarea hranei se au n vedere numeroase msuri de conservare a calitii furajelor,
condiiile de igien fiind severe. La finele fiecrui ciclu de cretere, se face dezinfecia
buncrelor exterioare i a liniilor de transport. n timpul transportului furajelor i la
descrcare, nu s-au constatat emisii de mirosuri neplcute i nu exist pericol de
contaminare a mediului.
La creterea pe aternut permanent, echipamentele de hrnire sunt hrnitorile cilindrice sau
tronconice, suspendate de tavan. Acestea se aeaz la o nlime mai mare, astfel nct s
nu se fac risip de furaj, iar puii s circule fr a se lovi de ele, pentru a nu i provoca
traumatisme, care, dup tiere apar ca leziuni pe carcas i se depreciaz carnea.
Frontul de furajare trebuie s fie de 6 8 cm pentru fiecare pui. De regul, se recomand o
hrnitoare pentru fiecare 70 pui.
Consumul specific de furaje
Potrivit datelor furnizate de UCPR, n trimestrul I 2007, consumul mediu specific de furaje
este de 1,842 kg/kg spor. n prezentul proiect, s-a prevzut un consum specific de 1,9 kg/kg
spor, mai ridicat dect media pe ar, deoarece cresctorul nu este la nivelul marilor
societi productoare de carne.

2.2.3 Adparea puilor pentru carne:
Apa pentru adpare este extras cu pompe submersibile din puurile de mare adncime
(100-115 m), de unde este transportat, prin conducte ngropate, ctre bazine prevzute cu
hidrofor, sau ntr-un castel de ap. Sistemul de alimentare este prevzut cu regulator de
presiune, indicator de nivel, dispozitiv de aerisire, filtru separator pentru impuriti solide. n
apa pentru adpare sunt introduse i o parte din medicamentele administrate.


25

Calitatea apei este verificat periodic, petru a avea aceeai puritate i aceleai caracteristici
ca i cea destinat consumului uman. Apa potabil este tratat cu dezinfectani i se
adaug medicamente n bazinele de colectare existente n fiecare spaiu de cretere.
n liniile de adpare trebuie s se asigure o presiune constant suficient pentru a alimenta
ntreaga hal, ns reglat pentru a nu defecta adptorile cu picurare sau cupe.
Pentru a asigura calitatea corespunztoare a apei pentru adparea puilor, la sistemul de
alimetare se execut periodic urmtoarele lucrri de ntreinere:
- verificarea i dezinfectarea periodic a traseelor de aduciune;
- verificarea vanelor, a pompelor i a hidrofoarelor;
- repararea conductelor i a izolaiilor deteriorate;
- curirea zonelor de protecie a puurilor;
- denisiparea puurilor.
Din analizele efectuate asupra apei potabile, a rezultat c aceasta are o calitate
corespunztoare pentru consumul uman i pentru adparea psarilor.
Adparea puilor se face cu ap potabil n cantitate dubl fa de consumul de furaje, n
condiii de temperatur normal. Temperatura apei trebuie s fie la nceput de 18 20
o
C i
de 12 15
o
C n faza a doua de cretere.
Se recomand folosirea unei instalaii de adpare cu picurtori, un picurtor pentru fiecare
10 pui. Frontul de adpare trebuie s fie de 2 - 3,5 cm pentru fiecare pui.
Sistemul de adpare trebuie s fie alimentat la o surs igienic, controlat de ap care s
satisfac, cantitativ i calitativ, necesarul de ap al puilor de carne, fr ns a permite
scurgeri de ap n aternut, cu consecine grave n meninerea unei igiene i a unui
microclimat optim n hala de cretere.

2.2.4.Fluxul tehnologic propus

Pentru a reui s obinem o greutate la livrare ct mai mare ntr-un timp ct mai scurt, cu cel
mai sczut consum de furaje, este necesar s aplicm o tehnologie modern, n care s
combinm potenialul genetic al puilor cu starea lor perfect de sntate i cu o bun
furajare, n condiiile unui microclimat optim. Orice abatere se va rsfrnge negativ asupra
creterii economice a puilor de carne.
Fluxul tehnologic n creterea puilor pentru carne, pe aternut permanent, este de 8
sptmni, din care:
-6 sptmni (42 zile) creterea puilor;
-2 sptmni (14 zile) curare i igienizare hal.
Acest flux permite creterea a 6 cicluri/an pe aceeai suprafa.

Este recomandat s se creasc pui tot timpul anului, fr ntrerupere, pentru c sistemul
intensiv de cretere presupune echiparea adpostului cu utilaje de hrnire, adpare i
climatizare costisitoare care trebuiesc folosite tot timpul anului.

2.2.4.1.Pregtirea adpostului pentru populare
nainte de popularea adpostului cu pui de o zi, trebuie luate toate msurile ca acesta s fie
pregtit pentru populare, iar instalaiile s fie funcionale. Astfel:
-se va asigura o hrnitoare pentru fiecare 70 pui;


26

-se va asigura un picurtor pentru fiecare 10 pui;
-se va nclzi adpostul cu cteva ore nainte pentru a se realiza temperatura optim n
adpost;
-se asigur apa n adptori cu 2 3 ore nainte de populare, pentru a se nclzi la o
temperatur de 16 18
o
C. Apa s conin vitamine i antibiotice;
-folosirea unui aternut curat, uscat, ntins uniform pe toat suprafaa adpostului.

2.2.4.2.Popularea cu pui de o zi
Puii pentru populare trebuie s prezinte urmtoarele nsuiri: s aib picioarele drepte;
tonicitatea sau mrimea abdomenului normal; ombilicul s fie uscat, cu plaga nchis; s
aib puful uscat, neaglutinat, fr resturi de ou i s fie sntoi.
Puii de o zi se transport n mijloace de transport adecvate, curate, dezinfectate i aerisite.
De asemenea, transportul trebuie s fie ct mai scurt i mai puin stresant.
Puii de o zi trebuie introdui n adpost ct mai repede dup ce au fost eclozionai.
Principalul argument al introducerii ct mai urgente n hal dup ecloziune este nevoia
acestora de a consuma ap. Lipsa prelungit a adprii determin deshidratarea puilor. De
asemenea, dac adparea se realizeaz imediat dup ecloziune, iar hrnirea la 2 3 ore
dup adpare cresctorul are garania unui foarte bun start al puilor de carne.
Furajele nu trebuie puse n hrnitori nainte de introducerea puilor, ci la 2 3 ore dup
populare, ele fiind n acest caz consumate proaspete.
n primele 3 zile se aplic tratamentul antistres. Vaccinarea contra pseudopestei aviare se
face la 9, 24 i 42 de zile, iar pentru bursit la 14 zile cu vaccinuri recomandate de medicul
veterinar. Ultima vaccinare trebuie aplicat cu 7 zile nainte de livrarea la abator. La fiecare
vaccinare se intervine antistresant cu Stresol 10 g + 2 ml Colina la 10 litri ap.
Se va urmri tot timpul comportamentul puilor pentru a putea depista i remedia orice
problem aprut.

2.2.4.3.Creterea puilor de carne
Perioada de cretere a puilor pentru carne cuprinde trei faze:
-start (0-2 sptmni) faza cea mai dificil din viaa puilor, dar i cea mai important;
-cretere (de la vrsta de dou sptmni pn la cca o sptmn nainte de livrare)
faza cea mai lung din viaa puilor unde realizeaz cel mai mare spor n greutate i
consum cea mai mare parte a furajelor;
-finisare (n ultima sptmn nainte de livrare).
n creterea puilor pentru carne se folosesc dou reete de nutre combinat:
-o reet de cretere (start) 21 1;
-o reet de continuare i finisare 21 2.
n ceea ce privete proteina brut normele prevd n perioada 0 4 sptmni 22,8% PB i
22,2% PB n perioada 4 - 6 sptmni.
De asemenea, cresctorul trebuie s fie atent la nivelul energetic al raiei furajere care
trebuie s fie de cca 3000 kgcal/kg pe ntreaga perioad de cretere. O reet cu nivel
energetic ridicat, dar neechilibrat sub raport proteic va duce la depuneri de grsime pe
carcase i viscere, lucru nedorit att de cresctor, ct i de consumator.
Alimentaia raional a psrilor presupune i:
-asigurarea frontului optim de furajare care influieneaz creterea puilor;


27

-administrarea de raii elaborate dup un program de furajare strict, n funcie de tehnologia
de cretere;
-elaborarea unor raii echilibrate pentru meninerea apetitului i evitarea carenelor
nutriionale.
Necesarul total de ap este de 0,25 litri/pui/zi, din care 0,1 litri/pui/zi consum biologic.
Adparea puilor n condiii neigienice influeneaz negativ starea de sntate i cretere a
puilor. Se recomand efectuarea de dou ori pe an a analizei apei, n laboratoare
autorizate, n ceea ce privete pH-ul; conductivitatea; coninutul n materii organice, amoniu,
nitrai, nitrii, streptococi fecali, organisme patogene, stafilococi, etc.
n ceea ce privete iluminatul artificial, pentru puii de carne indicele de iluminare normat
este de 2,5 1,0 W/m.p. n primele zile, apoi scade n aa fel nct la opt zile este de 0,7
0,9 W/m.p. , iar intensitatea luminii este de 5 - 20 luci.

2.2.4.4.Creterea puilor pentru carne n perioada 0 3 sptmni
n primele sptmni de via, puii au nevoie de o temperatur apropiat de aceea de
incubaie, o hran deosebit de echilibrat i de proaspt, o ngrijire atent din partea
cresctorului. Asigurnd aceste condiii se va limita la minimum pierderile prin mortalitate i
vom obine pui sntoi, viguroi i api de a da sporuri foarte bune n greutate.
n primele zile de via, puii se hrnesc i se adap din tvie i adptori simple. Se
recomand o tvi i o adptoare pentru 100 de pui. Se administreaz cantiti mici de
furaje, n tainuri ct mai dese, astfel nct furajul s fie permanent proaspt i s trezeasc
interesul puilor fa de consumul de furaj.
La dou sptmni, tviele i adptorile simple vor fi scoase i se vor instala hrnitori i
instalaia de adpare.
De asemenea, intensitatea luminii este mai puternic deoarece puii au o vedere mai slab
n primele zile de via, astfel c n prima sptmn din 24 de ore ale zilei, programul de
iluminat este 23 ore lumin cu o or ntuneric.
O grij deosebit se va acorda meninerii unui aternut uscat i curat.
La cteva ore de la populare se va verifica comportamentul puilor:
-dac puii sunt mprtiai uniform i se mic n voie, temperatura i ventilaia sunt
bune;
-dac puii stau ngrmdii nseamn c temperatura este sczut sau sunt prezeni
cureni de aer rece;
-dac puii stau rsfirai, cu aripile desfcute, nseamn c temperatura este prea
ridicat.
De reinut c, puii nu pot sintetiza vitaminele. Deoarece carena n vitamine se instaleaz la
pui n cteva zile se recomand administrarea de premixuri vitamino minerale pentru a
preveni mortalitatea, scderea sporului n greutate i n final deprecierea crnii.
Creterea puilor pentru carne n perioada 3 6 sptmni
n aceast perioad problemele principale care trebuie avute n vedere sunt hrnirea,
adparea i microclimatul.
Puiul de carne se dezvolt foarte repede, att ca greutate corporal, ct i ca nlime.
Pentru aceasta cresctorul trebuie s aib grij ca nlimea hrnitorilor i a adptorilor s
fie uor superioar nlimii spinrii puilor (10 20 cm). Dac nlimea este mai mic
hrnirea i adparea sunt incomode i are loc risip de furaje i ap; puii circul greu i se
lovesc, deteriorndu-se calitatea carcaselor dup tiere. Dar nu trebuie ridicate nici prea


28

sus, n acest caz puii nu se pot furaja i adpa normal. De asemenea, nu trebuie s existe o
distan mai mic de 50 cm ntre dou hrnitori tronconice deoarece puii se hrnesc
concomitent la ambele i se jeneaz, neputndu-se furaja normal.
Totodat nu mai este nevoie ca tainurile s se administreze de mai multe ori pe zi ca n
primele sptmni. Furajul se poate administra o dat pe zi sau chiar o dat la dou trei
zile, fr a influena negativ sporul n greutate. Furajul administrat va fi de tip finisare i
trebuie s asigure din punct de vedere calitativ toate elementele nutritive necesare acestei
perioade de dezvoltare.

La categoria 3 6 sptmni programul de iluminat este de 8 cicluri de cte 2 ore lumin i
1 or ntuneric.
O problem grav care poate apare i de care cresctorul trebuie s in cont este
consumul ridicat de ap al puilor. Acesta este primul semn al unei mbolnviri, iar
cresctorul trebuie s trateze boala nainte de a se extinde i a determina pierderi prin
mortalitate.
n aceast perioad nu se mai fac tratamente nainte de sacrificare. Se recomand
consultarea medicului veterinar atunci cnd apare un caz de mbolnvire.
n ultima sptmn (de finisare) trebuie s se aib n vedere asigurarea unui microclimat
corespunztor deoarece puii sunt mari, adpostul devine din ce n ce mai nencptor,
aternutul se deterioreaz, gazele nocive cresc i apar pierderi prin mortalitate. n aceast
faz pot apare boli dac nu se asigur un microclimat, un aternut i o hran
corespunztoare, iar rezultatul va fi grav pentru cresctor.
Livrarea puilor se face dup nehrnirea puilor cel puin 6 ore pentru a asigura o prelucrare
superioar sub raport igienic.
Sporul mediu zilnic: creterea n greutate, n fiecare din cele 42 de zile ct dureaz
perioada de cretere a puilor, de la populare pn la livrarea acestora ctre abator.
Potrivit datelor furnizate de UCPR, n trimestrul I 2008, sporul mediu zilnic este de 51,69
grame, realizat de marii productori de carne. n prezentul proiect, s-a prevzut un spor
mediu zilnic de 47,02 grame, adic o greutate medie de 2300 grame la livrarea puilor la
vrsta de 42 zile.

Pierderi prin mortalitate
Potrivit datelor furnizate de UCPR, n trimestrul I 2008, media pierderilor prin mortalitate la
puii de carne este de 3,76%, dar la societile mari, performante acest parametru este mult
mai mic. n proiectul de fa s-a prevzut procentul de pierderi prin mortalitate de 2.4% pe
an.

2.2.5.Prevenirea i combaterea bolilor
Un cresctor de psri, chiar foarte priceput, are nevoie de asisten veterinar care const
att n aciuni sanitar veterinare de prevenie general i specific ct i de combatere
a eventualelor boli.


29

2.2.6. Parametrii cheie privind impactul potential generat de activitatea fermei
In tabelul nr. 1 de mai jos sunt prezentati parametrii cheie care se au in vedere in legatura
cu impactul asupra mediului care ar putea fi generat de activitatile fermei prin consum de
resurse si emisii poluante inclusiv miros si zgomot.

Tabelul nr. 1: Parametrii cheie legai de mediu pentru activiti principale din ferm

Activitatile principale din
ferm
Parametrii cheie legai de mediu
Consum Emisie potenial
Adpostire pasari:
la sol
sistemul de evacuare i
depozitare temporara
(interna) a dejectiilor produse
energie

emisii n aer (NH
3
), miros,
dejectii

Adpostire pasari:
echipamentul de control
i meninere a climatului
interior i
echipamentul de hrnire
i alimentare cu apa de baut
a pasarilor
energie, hran, ap
zgomot, ap rezidual, praf,
CO
2
,
Descrcare i ncrcare
pasari
- zgomot
Descarcarea/ depozitarea
nutretului combinat in
buncare
energie praf
Depozitarea dejectiilor
emisii in aer, poluare sol si apa
freatica
Evacuarea apei de spalare energie
miros, accidental infiltratii n
sol si in apa freatic
Stocarea apei de spalare in
fose vidanjabile inaintea
evacuarii in SE oraseneasca

-
miros, emisii n aer,
accidental infiltratii in sol si in
apa freatic
Aplicare pe cmp a dejectiilor
uscate (fertilizare)
energie
emisii n aer, miros, emisii de
N, P i K, etc., n sol, apa
freatic i apa de suprafa
zgomot
Depozitarea celorlalte tipuri
de deseuri

mirosuri, poluare sol si apa
freatica


30

Activitatile principale din
ferm
Parametrii cheie legai de mediu
Consum Emisie potenial
Izolare cadavre pasari
(depozitare temporara
carcase)
- miros
Descrierea conditiilor in care se va desfasura activitatea si evaluarea conformarii acestora
cu cerintele BREF ILF se prezinta in continuare.
Hala de crestere pui de carne este proiectata ca spatiu destinat cresterii puilor de carne . In
interior sunt amplasate liniile de furajare, liniile de adapare , sistemul de incalzire, dispuse
longitidinal, linii care permit reglarea inaltimii acestora in functie de varsta puilor. Pe peretii
laterali sunt amplasate admisiile de aer si pe capatul halei ventilatoarele. La un capat al
halei, adiacent acesteia se afla o facilitate (constructie adiacenta) cu o suprafata de circa 3
mp destinata amplasarii tablourilor electrice si de comanda ale instaltiilor iar la celalalt capat
2 constructii adiacente cu lungimea de 18 m si adancimea de 1,5 m destinate sustinerii
elementelor de racire (cooling pads). Una dintre constructii adaposteste si dozatorul de
medicamente. Accesul in hala se face pe unul dintre frontoane, in timp ce evacuarea
gunoiului se face pe una dintre laturi.
Pentru productia puilor de carne, adaposturile de crestere se populeaza cu pui de o zi.
Ciclul de crestere este de 42 de zile, iar puii ajung la o greutate medie de 2,35 kg. In
medie, se pot realiza un numar de 6 cicluri pe an. Densitatea de populare in interiorul
adapostului este de 19 pui pentru 1 mp .
Rata medie de mortalitate, la cresterea puilor de carne este de 2-2.4%.
La finele fiecarui ciclu, se face depopularea adapostului, se executa lucrarile specifice de
pregatire, curatire, dezinfectie a spatiilor si reparatiile curente.
In adaposturile pentru puii de carne, pentru asternut sunt folosite materiale diverse (paie,
gozuri, talas, etc.) care sa asigure permanent o pardoseala moale, uscata si curata.
Inainte de popularea adapostului cu pui de o zi, trebuie luate toate masurile ca acesta sa fie
pregatit pentru populare, iar instalatiile sa fie functionale. Astfel:
se va asigura o hranitoare pentru fiecare 70 pui;
se va asigura un picurator pentru fiecare 10 pui;
se va incalzi adapostul cu cateva ore inainte pentru a se realiza temperatura optima
in adapost;
se asigura apa in adapatori cu 2 3 ore inainte de populare, pentru a se incalzi la o
temperatura de 16 18
0
C;
folosirea unui asternut curat, uscat, intins uniform pe toata suprafata adapostului.
Activitati desfasurate in cadrul obiectivului
Ferma are ca obiectiv cresterea la sol a puilor pt. carne.
Prin specificul activitatii, procesele de productie din ferma sunt:
procese biologice de crestere a greutatii puilor care se bazeaza pe procesele
metabolice
activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in:
adapostire si curatarea adaposturilor
colectarea dejectiilor de pasare si a apelor uzate


31

administrarea hranei
administrarea apei de baut
asistenta medicala de specialitate
activitati de stocare si eliminare a deseurilor
Procesele operationale din cadrul fermei pot fi impartite in secvente dupa cum sunt
prezentate in cele ce urmeaza:
populare cu animale (pui de o zi) si instalarea acestora in hale;
incarcare pui pt. abatorizare (la 2.3 kg, la finele unui ciclu-dupa 42 zile) pentru a fi
transportati la abatoarele din zona;
activitati de asistenta si suport pentru procesele biologice de crestere a greutatii
corporale a pasarilor;
adapostire, constand din: 3 hale cu asternut din materiale diverse (paie, gozuri, talas,
etc.) care sa asigure permanent o pardoseala moale, uscata si curata;
furnizare hrana, constand din: aprovizionare cu mijloace auto; descarcare in buncari
amplasate la fiecare hala si administrare din buncare, prin linii de furajare;
alimentare cu apa, prin linii de adapare cu picuratori;
curatarea adaposturilor- colectarea si evacuarea gunoiului, materializat prin asternut
permanent din adaposturi se face mecanizat si manual la sfarsitul fiecarui ciclu de
crestere; aceasta secventa include si evacuarea apei de spalare hale catre fosa
vindajabila;
asistenta veterinara de specialitate.
Dotarea cu echipamente tehnologice si instalatii moderne va asigura realizarea unei
productii performante atat din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ, in conditiile
diminuarii impactului asupra mediului inconjurator.
Nota: Notificarea DSV confirma conformitatea solutiilor tehnice propuse cu standardele de
bunastare a animalelor.

2.2.7 Curatarea halelor

2.2.7.1.Masuri pentru mentinerea igienei in ferma

Se va urmari functionarea corecta a urmatoarelor activitati:
Spalarea si dezinfectia halelor si a autovehiculelor de transport pasari vii;
Folosirea unei statii de preparare a detergentilor;
Spalarea si dezinfectia utilajului mobil intr-un spatiu special amenajat;
Folosirea materialului de protectie pentru personalul care lucreaza in ferma (manusi, masca
si eventual ochelari).
Igiena personalului
Surse suficiente de apa pentru baut;
Chiuvete pentru spatiile tehnologice si cele auxiliare (vestiare, sali de mese, toalete etc.);
Cabinete de toaleta pentru barbati si femei;
Spalatorie pentru echipamentele de protectie;
Spatii pentru servit masa si pentru punct sanitar.
Intrarea personalului in ferma se face astfel:


32

Trecerea printr-un filtru sanitar prevazut cu trei incaperi (camera pentru echipamente de
strada, camera cu dus, camera pentru echipamentul de ferma).
Schimbarea imbracamintei de strada si a incaltamintei cu echipament de ferma.
Folosirea tavitelor dezinfectoare la intrarea si iesirea din filtrul sanitar.
Verificarea integralitatii gardurilor ce inconjoara fermele.

Dupa fiecare ciclu de productie se face o pauza de cca. 2 saptamani pentru curatarea
generala si dezinfectarea halelor; se parcurg urmatoarele faze:
- se ridica liniile de hranire si fronturile de adapare;
- dejectii de pasare reziduale se aduna prin raclare si se evacueaza in exteriorul halei
cu ajutorul benzilor transportoare;
- hala (tavan, pereti, stalpi, pardoseala, baterii) se degreseaza cu solutie detergenta,
se inmoaie, se spala cu masina de spalat cu apa sub presiune (200 atmosfere),
respectiv 5 l/m
2
.
- se face dezinfectia umeda;
- se usuca hala;
- se face desinfectia uscata;
- dupa 24 ore se incepe ventilarea spatiului;
- se face dezinfectia finala.

2.2.7.2 Colectarea si transferul apelor uzate

Apele uzate de spalare a halelor de crestere a pasarilor sunt colectate in bazinul vidanjabil
de unde se preiau prin vidanjare de catre unitati abilitate in efectuarea acestui serviciu.

2.2.8 Sistemul de stocare, tratare si eliminare a dejectiilor

2.2.8.1.Dejectii solide
Este prevazuta imbunatatirea managementului dejectiilor:
- in vederea reducerii pierderilor de lichid sau substanta solida pe caile de acces, prin
tehnologia noua de crestere a puilor de carne va fi realizata in mod automat uscarea
dejectiilor.
- Colectarea si evacuarea gunoiului, materializat prin asternut permanent din hale se face
mecanizat la sfarsitul fiecarui ciclu de crestere. Dupa evacuarea din adaposturi, gunoiul este
depozitat minim 6 luni, in vederea biosterilizarii pe platforma betonata de gunoi cu o
capacitate de 1200 mc. Platforma este dotata cu pereti laterali betonati cu inaltime de 2.7
m, acoperita, pentru evitarea infiltrarii apelor pluviale..
Dupa ce hala este golita de pui, la terminarea ciclului de crestere, dejectiile animaliere
impreuna cu paiele si resturile de furaje sunt scoase din fiecare hala cu ajutorul unui tractor
echipat cu o lama de buldozer si sunt depozitate pe aleile de la capatul fiecarei hale. De aici
ele sunt transportate la platforma betonata de pe amplasamentul fermei. Dejectiile aviare
sunt depozitate pe platforma amenajata pentru stabilizare, minim 3 luni.
Managementul dejectiilor se axeaza pe:
- strategia de hranire;


33

- formula alimentelor (nivelul de proteine);
- adaparea si sistemul de adapare;
- sistemul transport si de depozitare a dejectiilor
Controlul sistemului de hranire
Un inalt nivel de proteine in alimentatie conduce la un nivel inalt de azot in dejectii.
Controlul sistemului de adapare, respectiv a pierderilor de apa
Sistem de picuratoare, sistem ce reduce pierderile de apa.
Sistemul de depozitare a dejectiilor
Evacuarea gunoiului se va face la platforma de dejectii primare. Dupa neutralizare (cca 3
luni), dejectiile solide se vor valorifica ca ingrasamant natural pentru agricultura.
Imprastierea pe camp a dejectiilor-nu este o activitate realizata de beneficiar
In acest sens beneficiarul va incheia contracte cu exploatatii vegetale din zona in vederea
preluarii dejectiilor si utilizarii lor ca si ingrasamant. Titularul va trebui sa detina un borderou
pentru fiecare livrare externa a fertilizantului, care sa cuprinda producatorul, destinatarul,
cantitatea livrata, tipul si provenienta, data livrarii. (OM 296/2005, art. 2.1.).

2.2.8.2 Ape de spalare

Apele de spalare de la hale (in cantitate conforma cu cerintele BAT) se descarca prin
canalizarea interioara formata din tuburi de beton, si de aici fiind descarcate in fosa
vidanjabila . De aici apele sunt descarcate in canalizarea oraseneasca, pe baza de contract.
S-a estimat un volum de cca. 126,9 m
3
/ an (a se vedea Anexa nr. 1).
In conditiile asigurarii unei curatari mecanice de calitate a halelor, apele uzate de la
spalarea acestora au incarcari mici care fac posibila descarcarea intr-o statie de epurare
urbana. Aceasta tehnica este BAT conform BREF ILF.

2.2.9 Alte activitati

Toate celelalte activitati vor fi asigurate prin dotarile si aranjamentele existente in prezent
in ferma.

2.3. EMISII SI REDUCEREA POLUARII

Emisiile in aer la functionarea fermei

Deoarece emisiile de la centrala sunt extrem de mici, singurele surse semnificative de emisii
in aer sunt cele din halele de crestere a pasarilor. Emisiile de gaze se evacueaza in
atmosfera aproape in totalitate dirijat.


34

Poluantii rezultati din halele de crestere si ingrijire a puilor si pasarilor sunt evacuati in
atmosfera cu ajutorul ventilatoarelor. De aceea pentru acestia s-au putut aplica prevederile
Ordinului 462/93.

2.3.1 Emisii din surse punctiforme in aer (dupa modernizare):
Sursele de generare a emisiilor in atmosfera sunt:
- procesele metabolice;
- managementul dejectiilor;
- procese de ardere a combustibililor;
- activitati auxiliare: de transport, de descarcare a furajelor, de intretinere a incintei.

Tabelul nr. 2: Inventarul surselor de emisii punctiforme in aer

Poluant Sursa/Mod de generare
Amoniac (NH3) Adapostirea pasarilor, depozitarea dejectiilor si utilizarea
acestora ca material fertilizant
Metan (CH4) Adapostirea pasarilor, depozitarea dejectiilor si utilizarea
Protoxid de azot
(N2O)
Adapostirea pasarilor, depozitarea dejectiilor si utilizarea
Oxizi de azot NOx Instalatii de incalzire interioara
Bioxid de carbon
(CO2)
Adapostirea pasarilor, energia utilizata pentru transport in
ferma, arderea deseurilor de provenienta vegetala de la
intretinerea incintei
Funingine / CO
Arderea deseurilor de provenienta vegetala de la intretinerea
incintei

Principalele emisii sunt reprezentate de pierderile de amoniac, gaz metan si protoxid
de azot care rezulta din procesele metabolice si din dejectii.
Categoriile de surse asociate acestor emisii sunt halele de productie ale caror guri de
ventilatie pot fi considerate un sistem de surse punctiforme.
In general se mai produc emisii de amoniac, gaz metan si protoxid de azot din activitatea de
stocare a dejectiilor si de la imprastierea acestora pe camp. In cazul fermei analizate,
aceste activitati se produc insa in afara amplasamentului fermei si de aceea, nu sunt luate
in considerare la evaluarea impactului generat pe amplasament.
Controlul pentru minimizarea excretiei de azot si a emisiilor de compusi ai azotului se face
prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile pentru: sistemul de adapostire, compozitia
furajelor, modul de administrare a apei de baut, colectarea/ transferul/ tratarea/ stocarea si
eliminarea dejectiilor. Conform celor prezentate in sectiunile 2.2.1 2.2.8 tehnicile utilizate
in ferma sunt conforme cu cerintele BAT indicate in BREF ILF.
Determinarea cantitatilor de emisii s-a facut prin calcul, pe baza factorilor de emisie conform
celor prezentate in continuare.


35

Emisii de amoniac
Conform datelor din BREF ILF, factorul de emisie pentru amoniac in acest sistem de
adapostire este de 0.07 kg/ loc pasare/ an.
La o capacitate totala de 95760 locuri, rezulta o emisie de 6739,6 kg NH
3

/ an.
Ceilalti poluanti atmosferici semnificativi
Pe baza informatiilor din BREF ILF privind factorii de emisie pentru poluanti atmosferici
(Tabelul 3.34, BREF ILF, Sectiunea 3.3.2.1) s-au calculat cifrele din tabelul nr. 3.

Tabelul nr. 3: Emisii in aer din hale

CH
4
N
2
O Pulberi inspirabile
Factor de emisie
(kg /

loc/ an)
0,021 0,043
(cifra medie = 0,032)
0,014 0,021
(cifra medie = 0,018)
0,03
Emisie kg/ an 3064,32 1723,68 2872,8

Alte emisii:
- NO
2
, CO si SO
2
apar de la activitati asociate cum este procesul de ardere a
combustibilului in aerotermele de incalzire a halelor si in centrala termica cu care
este echipat filtrul sanitar;
- pulberi pot sa apara atat din hale, datorita asternutului, cat si din activitatile de
manevrare a furajelor.
Emisiile din procesele de combustie sunt nesemnificative.
Traficul auto genereaza de asemenea emisii de NO
2
, CO si SO
2
si pulberi dar si acestea
sunt nesemnificative deoarece frecventa traficului este redusa (de 6 ori pe an pentru
efectuarea operatiunilor de populare - depopulare a halelor si o data la 3-4 zile pentru
transportul furajelor) si, in plus, se vor utiliza numai mijloace auto cu noxe reduse care
respecta limitele legale.

2.3.2 Minimizarea emisiilor fugitive in aer
In general, in fermele de cresterea pasarilor, emisii fugitive pot aparea din canalizarea
tehnologica, precum si din activitatea de descarcare a hranei in buncare. In cazul fermelor
de pasari cu crestere la sol, canalizarea contine doar ape de spalare care, in functie de
calitatea actiunii de indepartare uscata a asternutului uzat, au un continut mai mare sau mai
mic de resturi de dejectii.

Tabelul nr. 4.a): Inventarul surselor de emisii punctiforme in aer

Poluant Sursa/Mod de generare
Miros (cum ar fi H
2
S) Adapostirea animalelor si managementul dejectiilor
Pulberi Descarcarea/depozitarea nutretului combinat in buncare

Cantitatile de apele uzate rezultate de la spalarea halelor sunt conforme cu cerintele BAT si
vor contine cantitati reduse de materiale organice si poluanti specifici, care ar putea
conduce la emisii fugitive in aer.


36

Tabelul nr. 4b): Conformarea cu cerintele BAT de prevenire a producerii de emisii
fugitive in aer

Activitatea in ferma Cerinte BAT
Hrana este descarcata din auto direct in buncare de
unde este distribuita printr-un sistem tubular.
Tubulatura se intretine corespunzator iar operatiile de
descarcare sunt supravegheate.
Sistem intretinut corespunzator
(BREF ILF Sectiunea 3.1, tab. nr.
3.1)

2.3.3 Emisii/ descarcari din surse punctiforme in ape de suprafata si canalizari
Unitatea nu evacueaza ape direct in emisar, deci nu genereaza impact asupra apelor de
suprafata.
Efluentul este evacuate prin vidanjare in canalizarea oraseneasca.

Nu exista descarcari in ape de suprafata sau subterane.
Cantitatile de ape uzate menajere vor insuma cca. 118 m
3
/ an iar cele de ape si tehnologice
(ape de spalare), cca. 127 m
3
/ an.
Apele meteorice sunt colectate partial in canalizarea de ape tehnologice; restul, care nu vin
in contact cu dejectiile, se infiltreaza direct in sol pe suprafetele de teren neacoperite de
cladiri, alei sau drumuri.

2.3.4 Emisii/ descarcari de ape uzate in subteran
Nu exista descarcari controlate in apele subterane.

2.3.5 Emisii fugitive/ pierderi si scurgeri in apele de suprafata, pe sol si in subteran
Teoretic, exista posibilitatea infiltrarii in sol si de aici in panza freatica, a apelor de spalare
de la hale colectate si stocate in bazinele vidanjabile. Riscul asociat este mic deoarece
cantitatile de ape vehiculate sunt mici iar incarcarea acestora cu poluanti specifici este
redusa.

Tabelul nr. 5: Conformarea cu cerintele BAT pentru prevenirea scurgerilor in ape
subterane
Bazinul vidanjabil pentru colectarea apelor tehnologice de
spalare si a apelor uzate menajere: constructie din beton
armat.
Retea de canalizare interioara si exterioara formata din tuburi
de beton, aflata in stare buna.
Vor fi necesare urmatoarele actiuni cu termen permanent:
- Inspectarea periodica a retelei de canalizare interna;
remedierea tronsoanelor deteriorate.
- Intretinerea corespunzatoare a retelei de canalizare interna
si externa si a bazinelor vidanjabile subterane.
Conducte si alte
constructii subterane:
etanse si intretinute
corespunzator pentru
evitarea pierderilor.
(BREF ILF Sectiunea
4.1.6 si 5.2.5)


37

2.3.6 Mirosuri
Mirosurile sunt generate in principal de:
- emisiile de amoniac si gaz metan din halele de productie (asternutul uzat nu se
stocheaza pe amplasament, deci emisiile corespunzatoare gestionarii dejectiilor
nu se produc pe amplasament);
- emisii secundare de H
2
S care, in conditiile cresterii la baterii in adaposturi conforme
cu cerintele BAT, sunt nesemnificative fiind sub limita de detectie chiar si in
interiorul halelor.
Controlul pentru minimizarea emisiilor de amoniac se face prin aplicarea celor mai bune
tehnici pentru: sistemul de adaposturi, compozitia hranei si modul de administrare a
acesteia, colectarea/ transferul/ tratarea/ stocarea si eliminarea dejectiilor, a caror evaluare
s-a realizat in subsectiunile 2.2.
Ferma este amplasata la distanta mare de zona locuita a orasului.

2.3.7 Zgomote si vibratii

In cadrul unitatii sursele care pot genera poluare fonica sunt:
- ventilatoarele din halele de productie;
- compresoare, statii de pompare etc.
Limitele maxim admisibile pe baza crora se apreciaz starea mediului din punct de vedere
acustic n zona unui obiectiv, n exterior, sunt precizate n STAS 10 009-88 :

o in ceea ce privete amplasarea cldirilor de locuit, limita nu trebuie s depeasc
valoarea maxim de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior cldirii, msurat la 3
m de fatada acesteia n conformitate cu STAS 6161/1-89.

La limita incintei unitatii valorile nivelurilor de zgomot se considera inferioare limitei de 50
dB(A)- nivel inferior limitelor maxim admisibile (STAS 10009 88 si Ordinul Ministerului
Sanatatii nr. 536/1997).
Traficul auto este redus, constand din incarcare- descarcare dejectii, nutreturi si deseuri.
Msuratorile se pot efectua cu un sonometru marca CEL 573, produs de firma CEL Anglia.

Referenialele folosite pentru analiza poluarii acustice sunt urmtoarele:

SR ISO 1996: Caracterizarea i msurarea zgomotului din mediul nconjurtor
Partea 1: Mrimi i procedee de baz.
Partea 2: Obinerea de date corespunztoare pentru utilizarea terenurilor
Partea 3: Aplicaii la limitele de zgomot
STAS 10009-88: Acustic urban. Limite admisibile ale nivelului de zgomot
(se refer la zgomotul exterior)
STAS 6156 86: Acustica n construcii. Protecia mpotriva zgomotului n construcii
social - culturale. Limite admisibile i parametrii de izolaie acustic.
Ordinul Ministerului Sntii nr. 536 din 3 iulie 1997
STAS 10144/4-80: Caracteristici ale arterelor de circulaie din localitile rurale i
urbane


38

STAS 6161/1-89: Msurarea nivelului de zgomot n construcii civile (Metode de
masurare)
STAS 6161/3-89: Msurarea nivelului de zgomot n localitile urbane (Metod de
determinare)

Se apreciaza ca nivelurile de zgomot nu sunt ridicate in exterior, deoarece instalatiile
respective sunt amplasate in spatii inchise.
Nivelul de vibratii este redus, deoarece utilajele tehnologice sunt montate pe fundatii
elastice care preiau vibratiile, neafectand structurile de rezistenta a cladirilor din jur.

Tabelul nr. 6.1: Caracteristicile zgomotului asociat cu activitatea in fermele de pasari

Sursa de
zgomot
Durata Frecventa Tip
activitate
Nivelde
zgomot
[dB(A)]
Nivelul de
zgomot
continuu
echivalent
[dB(A)]
Ventilatoare Continuu/
intermitent
Tot anul Diurna si
nocturna
43
umplerea
buncarelor
1 ora 2 3 ori pe
saptamana
diurna 92 (la 5
metri de
sursa)

Incarcarea
pasarilor
6 56 ore o data pe
an
diurna 57 - 60
Manevrare
dejectii
solide
o data pe
an
diurna
Spalare
hale
o data pe
an
diurna
Zgomotul generat de sursele prezentate in col. 1 din tabelul urmator se manifesta
intermitent, respectiv pe durata activitatii care il genereaza. Nivelul de zgomot exterior nu
este semnificativ, datorita masurilor de control intreprinse pe amplasament si valorii
reduse a zgomotului de fond.

Tabelul nr. 6.2: Surse de zgomot si masuri pentru controlul acestuia

Nr Sursa potentiala de
zgomot din ferma
Durata/ Frecventa

Prevederi si recomandari BREF

0 1 2
1 Transportul si
descarcarea hranei
cca 40 minute/ buncar
o data la 3 zile
- Amplasarea buncarelor cat mai departe de proprietati
rezidentiale sau alte proprietati sensibile
- Minimizarea distantelor parcurse de autovehicule in
incinta
- Minimizarea lungimii tubului de descarcare in buncar cu


39

Nr Sursa potentiala de
zgomot din ferma
Durata/ Frecventa

Prevederi si recomandari BREF

0 1 2
preferarea sistemelor de capacitate mica astfel incat
desi durata de operare este mai mare, nivelul de
zgomot se reduce; evitarea functionarii in gol (BREF
ILF Sectiunea 4.11.2)
2 Manipularea dejectiilor:
a) incarcarea
mijloacelor auto cu
dejectii solide
b) functionarea
mijloacelor auto
c) spalarea periodica a
halelor cu masina de
spalat sub presiune.

Frecventa: 2 ori/ an
la fiecare hala
a) pe cat posibil incarcarea sa se faca in interiorul halelor
b) mijloacele auto trebuie sa fie bine intretinute iar
personalul instruit corespunzator
c) apa sub presiune si compresoarele genereaza un nivel
considerabil de zgomot si ar trebui, in mod normal, sa fie
folosite in interiorul cladirilor; pe amplasamente sensibile,
se va evita folosirea acestora in afara cladirilor (de ex. la
spalarea masinilor)

(BREF ILF Sectiunea 4.11.2)
3 Functionarea
ventilatoarelor

Frecventa: diurn si
nocturn in perioadele
de populare

Durata: este controlata
automat, depinde de
temperatura
ambientala
a) Masuri tehnice:
- folosirea sistemelor de ventilatie naturala incluzand
ACNV (ventilatie naturala controlata automat);
- alegerea ventilatoarelor mecanice de viteze reduse si
dotate cu amortizoare de zgomot;
- gurile de aerisire trebuie sa aibe o suprafata
corespunzatoare ca sa se evite caderile de presiune
b) Masuri de proiectare si constructie:
- evitarea amplasarii ventilatoarelor la nivelul
acoperisului; ventilatoarele amplasate la cote joase
pot facilita dispersia prafului dar sunt mai putin
eficiente pentru dispersia mirosului
- evitarea peretilor cu suprafete lustruite fiind preferate
suprafetele rugoase care nu reflecta zgomotul
c) Masuri operationale: de preferat un numar mic de
ventilatoare care functioneaza continuu decat un numar
mare de ventilatoare cu functionare intermitenta

2.3.8 Tehnologii alternative de reducere a poluarii studiate pe parcursul analizei/
evaluarii BAT

Activitatea desfasurata in ferma este conforma cu cerintele BAT. In consecinta nu a fost
necesara analizarea unor tehnologii alternative.


40

2.4 ENERGIE

La ferma se folosesc urmatoarele tipuri de energie de baza:
- energie electrica pentru iluminat interior/exterior si actionarea utilajelor si instalatiilor
electrice, a pompelor si ventilatoarelor: se preia din reteaua sistemului energetic national
- energie termica obtinuta prin combustia GPL/panouri solare pentru incalzirea halelor si a
spatiilor administrative.
In cazuri de avarie/ intrerupere accidentala a alimentarii cu energie electrica din retea, se
foloseste un grup electrogen care functioneaza pe motorina.

Ca si pana in prezent, folosirea energiei electrice si termice se face in conformitate cu
cerintele BAT.
Consumul anual estimat este de 24130 kW/an ceea ce corespunde la un consum specific
de 0,042 kW/an si pasare.
Consumul de motorina este de aprox 400 litri pe serie = 2400 litri pe an, neexistand
rezervoarede stocare, alimentarea efectuandu-se direct de la benzinarii.


41

3.DESEURI

Evacuarea dejectiilor: Evacuarea se efectueaza mecanic.
Sunt evacuate din hala pentru colectare in remorci, urmand a fi transportate catre platforma
de stocare temporara special amenajata pentru depozitare pana la utilizare directa ca
fertilizator pentru agricultura.
Mijloace de transport dejectii
Mijloacele de transport dejectii din ferma in exterior sunt spalate si dezinfectate la fiecare
intrare in ferma.
Este interzisa folosirea acelorasi mijloace de transport al dejectiilor in mai multe platforme
de productie.
Masuri privind evacuarea deseurilor si gunoiului de grajd
a. Pasarile moarte
Colectarea si eliminarea pasarilor moarte se face prin contract cu unitati specializate in
prelucrarea acestor deseuri (PROTAN).
In situatia in care se transporta la Protan pentru incinerare, pasarile moarte se ambaleaza
corespunzator si se transporta cu mijloace corespunzatoare.
b. Dejectiile din ferma (gunoiul de grajd)
Sunt transferate in depozit special amenajat de unde sunt livrate sub forma de ingrasamant
pentru teren agricol.

In fermele de crestere intensiva a pasarilor, principalele tipuri de deseuri (care in cazul
altor tipuri de instalatii IPPC se pot minimiza teoretic printr-o folosire judicioasa a materiilor
prime) sunt dejectiile si mortalitatile. In cazul dejectiilor, nu exista tehnici de minimizare a
cantitatilor anuale produse, acestea variind intre anumite limite in functie de rasa,
cantitatea de hrana si de apa, clima, tipul de adapost si dotarea acestuia cu instalatii de
furajare/ adapare/ ventilare/ incalzire; in cazul cadavrelor, mentinerea mortalitatii in limitele
normale se realizeaza prin respectarea cerintelor de bune practici veterinare.
Celelalte tipuri de deseuri sunt in general in cantitati nesemnificative si depind de
activitatile conexe desfasurate in ferma.

Tabelul nr. 7: Inventarul deseurilor potentiale si managementul acestora

Tip de
deseu
Cantitate
anuala
Cod/ categorie Mod
stocare
temporara
Recuperare/ eliminare
dejectii 1260 tone
dejectii
+110 t
asternut
02 01 06;
19 05 02;
subproduse de la
animale, materii
de categoria 2
conform OM
723/2003 al
MAPAM
se
stocheaza in
ferma cca. 3
luni
livrare la terti pentru
utilizare ca material
fertilizant
cadavre 13790 cap 02 01 02 stationeaza preluate de SC PROTAN


42

Tip de
deseu
Cantitate
anuala
Cod/ categorie Mod
stocare
temporara
Recuperare/ eliminare
de pasari subproduse de la
animale, materii
de categoria 2
conform OM
723/2003 al
MAPAM
doar cateva
ore,
ambalate in
saci de
polietilena,
pana la
incarcarea in
mijlocul auto
de transport
SA in vederea neutralizaii
(cf. cu cerintele legislatiei
sanitar-veterinare
prevazute in OM
723/2003 al MAPAM si
OUG 47/2005, aprobata
cu modificari prin
L 73/2006)
ambalaje
medicame
nte:
cartoane

150 kg
(estimat)

15 01 01
in loc special
amenajat in
saci de
plastic

se valorifica
ambalaje
vaccinuri:
flacoane
de sticla

15 0110 *

in loc special
amenajat
dupa
sterilizare cu
lapte de var
eliminare pe depozitul de
deseuri municipale pe
baza de contract.
ambalaje
materiale
dezinfecta
nte
50 kgt 15 01 02 in loc special
amenajat
se vor returna furnizorului
deseuri
menajere
1t/an
(estimat
20 03 01 in containere
metalice in
loc special
amenajat
eliminare pe depozitul de
deseuri municipale cf.
contract


43

4. IMPACT

Amplasare, Vecinatati

S.C. GAMMA POULTRY S.R.L., punctul de lucru situat in comuna Cornesti este amplasat
pe partea dreapta a soselei Dambovita- Urziceni (D.N 21), in camp deschis, pe un teren
plat.
Unitatea avicola se invecineaza:
-la Nord: persoana particulara- Arsenie Petre
-la Est: Terit Jud Prahova
-la Sud: persoana particulara- Oprea Dumitru
-la Vest: DE 684/1, SC Agroli Group SRL
Topografie, retea hidrografica, soluri, clima

Din punct de vedere hidrografic, zona studiata, se afla situata in bazinul hidrografic Ialomita.
Raul Ialomita are o lungime: 158 km pe teritoriul judetului Dambovita si 417 km pe teritoriul
tarii.
Regimul de alimentare este de tip pluvio-nival si subterana. Densitatea medie a retelei
hidrografice corespunde in general cu densitatea fragmentarii reliefului.
Din cele 6 seciuni in B.H. Ialomia Superioara (P.H. Moroieni, P.H. Braneti, P.H. amonte
Targovite, P.H. Baleni, Ialomia confluena cu Ialomicioara pe raul Ialomia, i seciunea
amonte Moreni, pe raul Cricovul Dulce) a rezultat in cursul anului 2008 urmatoarele clase de
calitate a apei:

TRONSONUL DE RAU Total
Km
Clasa de calitate
I II III IV
Ialomia: izvor - amonte confluena Ratei 19,5 x
Ialomia: confluena Ratei - Braneti 35,5 x
Ialomia: Braneti - Baleni 53,0 x
Ratei: izvor - confluena Ialomia 7,0 x
Cricovul Dulce: amonte Moreni- Baltita 32,5 x
TOTAL BAZIN jud. DAMBOVIA 147,5
Rau Ialomia 108
Parau Ratei 7
Parau Cricovul Dulce 32,5
In cadrul acestei regiuni hidrogeologice se distinge zona cunoscuta sub numele de strate
de Fratesti", cea mai importanta formatiune acvifera a tarii. Acestea sunt constituite din
pietrisuri si nisipuri cu intercalatii de argile din cuaternarul inferior, asezate peste formatiuni
argiloase.

Seismic, zona in care este situat amplasamentul este caracterizata printr-un coeficient
seismic ag = 0,24 careia ii corespunde o perioada de colt Tc = 1,50 sec. conform Normativ
P100.
Adancimea de inghet este de 0,9 m conform STAS 6054/77.


44

Fertilitatea ridicata a diferitelor tipuri de cernozioomuri, ca si a solurilor aluviale, care
formeaza suprafata fondului funciar, explica larga folosire in agricultura a acestora, precum
si caracterul predominant cerealier al agriculturii.

Solurile reprezentative sunt cernoziomurile argiloaluvionare cam 80 %, solurile cenusii
inchise si cernoziomurile carhonatice. Intalnim aici cele mai importante tipuri zonale de sol,
prin extensiune si fertilitate ceea ce duce la o folosinta multipla, la o gama larga de culturi
agricole.

Tipuri de sol
Solurile sunt reprezentate in general de cernoziomuri levigate, formate pe loess, avand
rezerve apreciabile de substante nutritive si un grad ridicat de fertilitate.
Conditiile favorabile de sol si relief explica caracterul predominant cerealier al comunei.
Clima
Clima pastreza caracteristicile generale ale climatului Campiei Romane, si se
caracterizeaza printr-un permanent grad de continentalism, cu contraste mari de la vara la
iarna. Specificul climei rezulta din valorile lunare si anuale ale principalelor elemente
climatic: potential caloric ridicat, de cca 125 kcal/cm
2
, consecinta fireasca a duratei
prelungite de stralucire a soarelui, care insumeaza annual 2200 ore, din care 1500 ore,
numai in perioada aprilie septembrie.
Valorile medii ale temperaturii aerului sunt cuprinse intre 9-10
0
C.
Vanturile dominante pentru acest sector de tranzitie al Campiei sunt in primul rand cele de
N-E si E, urmate apoi de cele din S-V si V.
Vitezele medii anuale pentru directiile mentionate variaza intre 2 si 2,5 m/s, fara diferente
prea mari intre doua sensuri generale.
De mentionat totusi ca vitezele maxime absolute se intalnesc la vanturile de N-E, care in
timpul iernii pot atinge 125 km/h (1954).

Zone protejate

In zona amplasamentului unitatii nu exista specii si habitate protejate.

Flora si fauna salbatica sunt reprezentate prin elemente caracteristice ecosistemelor de
campie (stratul ierbaceu), ecosistem de padure de stejar, ecosistemului acvatic (de balta),
dar exista si specii cultivate, care s-au aclimatizat de-a lungul timpului si care se dezvolta in
conditii excelente.

In luncile raurilor se intalnesc pajisti mezohigrofile si zavoaie de anin negru, plop si salcie,
iar in zonele umede ale campiei paduri de stejar pedunculat si pajisti mezohigrofile,
vegetatie palustra cu diverse specii de Carex si Juncus.

Zona amplasamentului unitatii este in special cu functiune agricola.


45

Amplasamentul unitatii se afla la o distanta mai mare de 5 km de zonele protejate.

IMPACTUL IN TIMPUL PERIOADEI DE CONSTRUCTIE

Deseurile rezultate in perioada de executie vor proveni in special din procesele tehnologice,
fiind in cantitati reduse avand in vedere ca se executa doar modernizarea i utilarea spaiilor
deja existente. La realizarea retelei de alimentare cu apa, canalizare, distributie a energiei
electrice se vor utiliza, conductele si stalpii de pozare a firelor.
Referitor la deseurile menajere, acestea vor fi constituite din hartie, pungi/folii de
polietilena, ambalaje PET, materii organice (resturi alimentare) rezultate de la personalul de
executie.

Numarul de muncitori estimat pentru intregul proiect este de 20 persoane iar deseurile
rezultate vor fi de aproximativ 1 mc/an/persoana.
Pe baza celor prezentate mai sus rezulta:
20 persoane x 1 mc/an/persoana = 20 mc/an
Colectarea acestora se va efectua in pubele special destinate. Eliminarea va fi
efectuata la cel mai apropiat depozit de deseuri menajere amenajat, prin grija
antreprenorului, pe baza unui contract ferm cu administratorul depozitului.

Conform celor prezentate in sectiunea 1.2.2, in faza de constructie se va realiza doar
modificarea instalatiilor interioare din hale.

Toate lucrarile se vor desfasura in incinta fermei avicole si vor genera doar niveluri reduse
de pulberi si zgomot, insesizabile in afara amplasamentului.

O atentie suplimentara va trebui acordata gestionarii deseurilor rezultate in timpul
constructiei si refacerii terenului afectat de lucrari; deseurile vor fi eliminate in conformitate
cu cerintele legale.

IMPACTUL IN TIMPUL ETAPEI DE FUNCTIONARE

Deseuri nepericuloase:
- deseurile menajere si asimilabile sunt depozitate temporar in europubele, cantitatea
acestora fiind de cca 1 tc/an;
- cadavre de pasari 3 t/an depozitate in spatii frigorifice si evacuate la SC PROTAN
SA.
- dejectiile uscate provenite din activitatea de crestere a puilor vor fi depozitate intr-un
spatiu special, pana la posibiliatatea utilizarii ca ingrasamant natural pe terenurile agricole.
Acestea se evacueaza din hala de 6 ori/ an la finalul ciclului de productie.
Deseuri periculoase
- deseurile medicale provenite in urma activitatii de asistenta sanitar-veterinara vor fi
colectate si distruse cf normelor sanitar- veterinare.
Deseuri comercializate
- nu este cazul.


46

4.1 APA
Faza de constructie
Activitaile efectuate pe durata construciei obiectivului nu vor afecta calitatea apelor
subterane.
Pentru apele de suprafata: in activitatile de tip santier, depozitele intermediare (vrac) de
materiale de constructii (in special pulverulente sunt spalate de apele pluviale, particulele
fine fiind antrenate catre terenurile adiacente. Prin urmare morfologia locala a terenului are
o influenta deosebita in disiparea poluantilor in zona. Pentru a se evita orice posibile
inconveniente generate de prezenta depozitelor temporare de materiale se recomanda
amenajarea platformelor de depozitare cu santuri perimetrale de garda.
Faza de functionare
Activitaile efectuate pe durata de funcionare a obiectivului nu vor afecta calitatea apelor
subterane.
Pentru apele de suprafata:
Activitatea de ingienizare - apele tehnologice sunt colectate prin reteaua de canalizare si
bazinul vidanjabil din BA apoi evacuate prin vidanjare la canalizarea oraseneasca.
Activitatea administrativa si filtru sanitar apele uzate menajere sunt colectate de
reteaua de canalizare si evacuate in bazinul vidanjabil.
Pentru a diminua aceste emisii vor fi luate urmatoarele masuri:
- intretinerea corespunzatoare a instalatiilor de distribuire a apei;
- etanseitate a instalatiilor;
- apa prelevata va fi contorizata;
- sistemul de evacuare va fi exploatat corespunzator.
Precipitatii Apele pluviale de pe acoperisuri si platforme betonate sunt colectate prin
rigole si evacuate pe spatiul verde, in rigola stradala si catre emisar.

Conform celor prezentate in sectiunile anterioare, nu exista descarcari controlate in apele
de suprafata sau subterane.
In ce priveste eventualele pierderi, se au in vedere urmatoarele:
i) apele uzate tehnologice sunt ape de spalare hale care nu contin cantitati mari de
poluanti,
ii) sistemul de colectare a acestora va fi bine intretinut si in continuare, facand
improbabila aparitia de exfiltratii,
iii) se va mentine curatenia riguroasa pe platformele din jurul halelor nepermitandu-se
venirea in contact a apelor meteorice cu eventuale resturi de dejectii. In acest fel, se
inlatura riscul de patrundere a apelor uzate in apa freatica. De altfel, aceste ape nu
sunt considerate a constitui un risc pentru calitatea apelor freatice iar folosirea lor
directa la udarea terenurilor agricole este o practica recunoscuta ca BAT.

In concluzie, activitatea din ferma nu are impact asupra calitatii apelor.


47

4.2 AER

In momentul de fata, nu exista surse de poluare a aerului.

Perioada de constructie
Realizarea investitiei implica, in perioada de executie:
- lucrari in amplasamentul obiectivului,
- traficul auto de lucru.
In cele ce urmeaza se prezinta sursele si emisiile de poluanti atmosferici specifici
amplasamentelor si lucrarilor aferente mentionate.

Lucrari in amplasamentul obiectivului
Emisiile din timpul desfasurarii lucrarilor sunt asociate in principal cu miscarea pamantului,
cu manevrarea altor materiale, precum si cu construirea in sine a unor facilitati specifice.
Emisiile de praf variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in functie de nivelul
activitatii, de operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante. O mare parte a
acestor emisii este generata de traficul echipamentelor si autovehiculelor de lucru in
amplasamentul constructiei.
Natura temporara a lucrarilor de constructie le diferentiaza de alte surse nedirijate de praf,
atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor. Realizarea lucrarilor constau
intr-o serie de operatii diferite, fiecare cu durata si potentialul propriu de generare a prafului.
Cu alte cuvinte, emisiile din amplasamentul unei constructii au un inceput si un sfarsit care
pot fi bine definite, dar variaza apreciabil de la o faza la alta a procesului de constructie.
Aceste particularitati le diferentiaza de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale
caror emisii au fie un ciclu relativ stationar, fie un ciclu anual usor de evidentiat.
Executia lucrarilor implica folosirea utilajelor specifice diferitelor categorii de operatii, ceea
ce conduce la aparitia unor surse de poluanti caracteristici motoarelor cu ardere interna. In
plus, aprovizionarea cu materiale de constructie necesar a fi puse in opera implica utilizarea
de autovehicule pentru transport care, la randul lor, genereaza poluanti caracteristici
motoarelor cu ardere interna.
Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca si in cazul emisiilor de praf, dependent de nivelul
activitatii si de operatiile specifice, prezentand o variabilitate substantiala de la o zi la alta,
de la o faza la alta a procesului.
Ca urmare, modul de abordare privind estimarea emisiilor de la lucrarile de executie a
constructiilor utilizat si recomandat in tarile dezvoltate (Agentia Europeana de Mediu - EEA,
Agentia de Protectia Mediului a SUA - USA EPA) se bazeaza pe luarea in considerare a
lucrarilor in ansamblu care se executa pe intreaga arie implicata sau, dupa caz, pe portiuni
ale acestei arii, fara a se urmari in detaliu planul de executie pentru proiectul unei anumite
constructii.
In lucrarea de fata, luand in considerare tipurile si volumele de lucrari, tipurile de materiale
implicate in proces, categoriile de operatii specifice, precum si perioada de executie
propusa, s-au identificat sursele de poluare a atmosferei si s-a elaborat inventarul emisiilor
caracteristice luand ca baze de timp o ora si intreaga perioada de executie.
O proportie redusa a lucrarilor de executie include operatii care se constituie in surse de
emisie a prafului in atmosfera. Aceste operatii sunt aferente manevrarii pamantului si
materialelor balastoase, precum si perturbarii suprafetelor.


48

O sursa suplimentara de praf este reprezentata de eroziunea vantului, fenomen care
insoteste, in mod inerent, lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita existentei,
pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite expuse actiunii
vantului.
Praful generat de manevrarea materialelor si de eroziunea vantului este, in principal, de
origine naturala (particule de sol, praf mineral).
Principalele faze de activitate care se constituie in surse de emisie a prafului in atmosfera
sunt:
- spturile
- betonare
Aceste surse de praf sunt insotite de surse de emisie a poluantilor specifici motoarelor cu
ardere interna reprezentate de motoarele utilajelor care executa operatiile respective.
O alta sursa de poluanti specifici motoarelor cu ardere interna este reprezentata de traficul
auto de lucru (autovehiculele care transporta materiale si produse necesare constructiei).
Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de esapament
evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specifici arderii interne a
motorinei: oxizi de azot (NO
x
), compusi organici volatili nonmetanici (COV
nm
), metan (CH
4
),
oxizi de carbon (CO, CO
2
), amoniac (NH
3
), particule cu metale grele (Cd, CU, Cr, Ni, Se,
Zn), hidrocarburi policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO
2
).
Complexul de poluanti organici si anorganici emisi in atmosfera prin gazele de esapament
contine substante cu diferite grade de toxicitate. Se remarca astfel prezenta, pe langa
poluantii comuni (NO
x
, SO
2
, CO, particule), a unor substante cu potential cancerigen
evidentiat prin studii epidemiologice efectuate sub egida Organizatiei Mondiale a sanatatii si
anume: cadmiul, nichelul, cromul si hidrocarburile aromatice policiclice (HAP). Se remarca,
de asemenea, prezenta protoxidului de azot (N
2
O) - substanta incriminata in epuizarea
stratului de ozon stratosferic - si a metanului care, impreuna cu CO, au efecte la scara
globala asupra mediului, fiind gaze cu efect de sera.
Cantitatile de poluanti emise in atmosfera de utilaje depind, in principal, de urmatorii factori:
- tehnologia de fabricatie a motorului
- puterea motorului
- consumul de carburant pe unitatea de putere
- capacitatea utilajului
- varsta motorului/utilajului
Este evident faptul ca emisiile de poluanti scad cu cat performantele motorului sunt mai
avansate, tendinta in lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cat mai mici pe
unitatea de putere si cu un control cat mai restrictiv al emisiilor. De altfel, aceste doua
elemente sunt reflectate de dinamica atat a Legislatiei UE, cat si a Legislatiei SUA in
domeniu.
Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la sol sau
in apropierea solului , deschise si mobile.
Se mentioneaza ca emisiile de poluanti atmosferici corespunzatoare activitatilor aferente
lucrarii sunt intermitente.
Determinarea debitelor masice de poluanti evacuati in atmosfera in timpul executarii
lucrarilor de constructie a platformei s-a facut cu urmatoarele metodologii:
- metodologia US EPA/AP-42/1998 pentru particulele emise din manevrarea
materialelor,


49

- perturbarea suprafetelor si prin eroziune eoliana;
- metodologia EEA/EMEP/CORINAIR-1997 elaborata sub egida Agentiei Europene
de mediu pentru poluantii emisi de utilaje.
Se mentioneaza ca, surselor caracteristice activitatilor din amplasamentul obiectivului nu li
se pot asocia concentratii in emisie, fiind surse libere, deschise, nedirijate. Din acelasi
motiv, acestea nu pot fi evaluate in raport cu prevederile OM 462/93 si nici cu alte normative
referitoare la emisii.
In vederea determinarii emisiilor de poluanti in atmosfera din aria pe care se vor desfasura
lucrarile s-au luat in considerare urmatoarele elemente:
- categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate
- cantitatile de materiale manevrate pe categorii de lucrari
- intensitatea lucrarilor
- tipul utilajelor
- numarul de utilaje pe tipuri
- capacitatea si consumul de carburanti ale utilajelor, pe tipuri de utilaje
- durata lucrarilor/perioada de functionare.

Emisiile de poluanti in atmosfera au o durata egala cu durata zilnica a programului de lucru
(in principiu 10 ore/zi), putand prezenta unele variatii de la o ora la alta si de la o zi la alta.
In perioada anuala de lucru vor exista, de asemenea, variatii ale emisiilor, atat datorita
categoriilor de operatii care se vor executa la un moment dat, cat si datorita variatiei
conditiilor meteorologice.
Emisiile de particule generate de eroziunea eoliana pot avea loc continuu, pe toata perioada
de constructie, debitele masice variind apreciabil cu viteza vantului.
Se mentioneaza ca, pentru a evita subestimarea situatiei s-au luat in considerare:
- intensitatile maxime ale lucrarilor
- conditiile care favorizeaza cele mai mari emisii (desfasurarea simultana a unor
lucrari, continut maxim de particule cu diametre mici, sub 75 m in materialele manevrate,
umiditatea minima a solului si a balastului, etc.)
- antrenarea particulelor prin eroziune eoliana atat de pe suprafetele perturbate,
cat si de pe gramezile de pamant
- folosirea de utilaje clasice echipate cu motoare Diesel lipsite de orice sistem
de control al emisiilor (obisnuite pe santierele de constructii din Romania: buldozere,
excavatoare, screpere, tractoare cu scarificator, etc.).
Se specifica faptul ca emisiile de particule din timpul lucrarilor de manevrare a pamantului
sunt direct proportionale cu continutul de particule mici (d < 75 m), invers proportionale cu
umiditatea solului/pamantului si, dupa caz, cu viteza de deplasare si cu greutatea utilajului.
Determinarea debitelor masice de particule emise in atmosfera s-a efectuat in functie de
spectrul dimensional caracteristic particulelor emise si a materialului implicat pentru fiecare
activitate/sursa. Debitele masice de particule specifice activitatilor/surselor mentionate s-au
determinat pentru urmatoarele diametre echivalente (d) ale particulelor:
particule cu d 30 m;


50

particule cu d 2,5 m (particule care patrund in bronhii si in plamani, asa numitele
particule respirabile).
Particulele rezultate din gazele de esapament de la utilaje se incadreaza, in marea lor
majoritate, in categoria particulelor respirabile. Particulele cu diametre 15 m se regasesc
in atmosfera ca particule in suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol.
Rezultatele privind debitele masice de poluanti sunt prezentate in tabelele de mai jos:

Debite masice de particule emise in atmosfera in timpul lucrarilor

Tabel 8- Emisii pe unitatea de lungime si timp -
Categorie
lucrare/operatie
Debite masice pe spectrul dimensional (kg.m/h)
d 30 m d 15 m D 10 m d 2,5 m
Excavare 4,8857 1,1142 0,857 0,5142
Incarcare auto 0,3857 0,1285 0,0857 0,0085
Descarcare 1,1571 0,3428 0,3 0,0428
Imprastiere 31,0714 7,1142 5,3142 3,2571
Eroziune 1,3285 0,9 0,6857 0,0171
TOTAL 38,8284 9,5997 7,2426 3,8397

Debite masice de particule emise in atmosfera in timpul lucrarilor

Tabel 9- Emisii totale pe suprafata si perioada de executie -
Categorie
lucrare
Debite masice pe spectrul dimensional
(t/ perioada de executie)
d 30 m d 15 m d 10 m d 2,5 m
SAPATURI 19,5 4,5857 3,4714 1,9285
EROZIUNE 4,9285 3,3428 2,5285 0,0857
TOTAL 24,4285 7,9285 5,9999 2,0142

Valorile totale din tabelele referitoare la emisiile de particule reprezinta debite masice
maxime orare care ar apare, in mod ipotetic, daca intreaga gama de lucrari s-ar executa
simultan, situatie foarte putin probabila.

Debite masice de poluanti emisi in atmosfera in timpul lucrarilor de punere n oper
betonului


51

Tabel 10- Debite masice maxime orare -
Debite masice maxime orare (g/h)
NO
x
CH
4
COV
nm
CO NH
3
N
2
O Part. SO
2

2634,0 9,2 382,2 852,8 0,378 70,2 309,3 539,8

Tabel 11- Debite masice totale -
Debite masice totale (kg/ perioada executie)
NO
x
CH
4
COV
nm
CO NH
3
N
2
O Part. SO
2

732 2,6 106,2 237 0,011 19,5 86 150

Valorile totale din tabelele referitoare la emisiile de poluanti generati de utilaje reprezinta
situatia ipotetica in care intreaga serie de utilaje ar lucra simultan, in intervalul de timp
estimat. Valorile maxime orare reprezinta varfurile de emisie posibile caracteristice
functionarii unui set de utilaje.
Traficul auto de lucru
Debitele masice de poluanti generati de traficul auto de lucru s-au determinat cu
metodologia EEA/ EMEP/ CORINAIR- 1997 (pentru poluantii emisi de autovehicule) si cu
metodologia US EPA/ AP- 42/ 1998 pentru particule emise de pe arterele de trafic.
Inventarul emisiilor pentru traficul de lucru reprezinta o maximizare a situatiei intrucat, pe
langa conditiile infrastructuri rutiere mentionate mai sus, s-au considerat autovehicule
echipate cu motoare Diesel lipsite de sisteme pentru controlul emisiilor.
Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc pe
amplasamentul studiat sunt surse libere, deschise, diseminate pe suprafata de teren pe
care au loc lucrarile, avand cu totul alte particularitati decat sursele aferente unor activitati
industriale sau asemanatoare. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalatii de
captare - epurare - evacuare in atmosfera a aerului impurificat/gazelor reziduale.

Perioda de functionare
In general, in fermele de crestere a pasarilor, pot aparea:
- emisii fugitive din reteaua tehnologica, din activitatea de descarcare a hranei
in buncare
- emisii continue din surse punctiforme si de suprafata pierderile de amoniac,
gaz metan si protoxid de azot care rezulta atat din procesele metabolice si din dejectii, cat si
din activitatea de stocare a dejectiilor. Categoriile de surse asociate acestor emisii sunt
halele de productie ale caror guri de ventilare pot fi considerate un sistem de surse
punctiforme.

Concluzionand, sursele de emisii provenite din activitatea de crestere pui de carne pentru
consum sunt:
- surse mobile de poluare utilajele si autovehiculele pentru transportul
materiilor prime si produselor finite care deservesc unitatea

Tabel 12 Surse fixe de poluare, confom urmatorului tabel:

Sursa de emisie Faza de proces poluant


52

Hale de crestere
pui de carne
pentru consum
Crestere pui CO2 (din respiratia pasarilor)
H2S (din dejectii in zona pardoselii)
NH3 (cu emisie dominanta cu substante
volatile provenite din hala, in perioada
ciclului de crestere)
Pulberi totale

Impactul emisiilor de amoniac

Emisiile de amoniac provenite din activitatea de crestere a puilor in ferma avicola,
masuratori efectuate in incinta amplasamentului altor ferme la capacitati de productie mai
mari decat cele avute in vedere prin actuala investitie au pus in evidenta faptul c nivelurile
de concentraii de amoniac n emisii si imisii se situau cu mult sub valorile limit admisibile.
In conditiile aplicarii tehnologiei BAT de crestere a puilor se reduc emisiile cu mai mult de
50% (ex. La amoniac de la 0,315 kg/cap pasare an la 0,07 kg/cap pasare si an.
Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului ambiental generate de ansamblul surselor
aferente obiectivului studiat s-a efectuat prin modelarea matematic a cmpurilor de
concentraii (anexa 2).

Evaluarea nivelurilor de concentraii s-a efectuat prin raportarea la valorile limit prevzute
de reglementrile n vigoare, in cazul de fata acestea fiind STAS 12574/1987 care prevede
valori maxime admisibile (VL) pentru amoniac in zone rezidentiale.
Modelele folosite sunt aplicabile pentru surse continue punctiforme sau de suprafa si se
bazeaza pe presupunerea c distribuia spaial a concentraiilor este dat de formula
gaussian a penei: Modelul CLIMATOLOGIC Martin i Tikvart pentru estimarea
concentraiilor de poluant pe termen lung de mediere si o varianta a acestuia pentru
estimarea concentraiilor de poluant pe termen scurt de mediere.


53

IMISII
Tabelul nr. 13 Comparaie ntre concentraiile maxime i valorile limit

a. Intervale de mediere scurte
Distana fa de
sursa/ limita
perimetrului
platformei i
sectorul de vant
[m; sector]
Concentrai
a maxima /
plaja
concentraii
[ g/m
3
]
Prag de
alert
sntat
e (PA)
[ g/m
3
]
Valoare
limit = Prag
de
intervenie
sntate
(VL/PI)
[ g/m
3
]
Valoare
limit
protecie
Vegetaie(VL
V)/
ecosisteme
[ g/m
3
]
Obser-
vaii
1 2 3 4 5 6
- 117.4 - 300
1)
- < VL
0-200 (fata de
sediile fermelor)
NE-SV
117.4 - 50
- 300 -
< VL
200 1500 (fata
de sediile
fermelor)
50 -25

b. Intervale de mediere lungi (24 ore)
Distana fa de
sursa/ limita
perimetrului
platformei i
sectorul de vant
[m; sector]
Concentra
ia
maxima/
plaja
concentra
ii
[ g/m
3
]
Prag
de
alert
sntat
e (PA)
[ g/m
3
]
Valoare
limit = Prag
de
intervenie
sntate
(VL/PI)
[ g/m
3
]
Valoare
limit
protecie
Vegetaie(V
LV)/ecosist
eme
[ g/m
3
]
Obse
r-
vaii
1 2 3 4 5 6
- 7.7 - 100
2)
- < VL
0-500 NV, SE 7.7 3
- 100 - < VL 0 - 1000 E, V 7.7 - 1
0 500 NE, SV 7.7 - 1

In concluzie, activitatea din ferma nu are impact negativ asupra calitatii aerului
contribuind prin modernizarea prevazuta la reducerea nivelului de poluanti emisi in
atmosfera comparativ cu situatia actuala.

1)
timp mediere 30 minute, STAS 12574/87 ;
2
)

timp mediere 24 ore, STAS 12574/87


54

Impactul generat de mirosuri

Deoarece masuratorile concentratiilor de amoniac in aer a evidentiat concentratii mici in
limitele reglementate pentru valorile instantanee cat si pentru mediile zilnice, se
concluzioneaza ca receptorii umani nu vor fi afectati de mirosurile generate de ferma
avicola.

Impactul generat de zgomote si vibratii
Datorita masurilor prevazute, contributia la zgomotul ambiental este neglijabila.

4.3 SOL
Surse de poluare a solurilor
Caracteristicile solurilor dominante

Solul este partea superioara, afnata, a litosferei, care se afla ntr-o continua evolutie sub
influenta factorilor pedogenetici, reprezentnd stratul superficial al Pamntului n care se
dezvolta viata vegetala. Este un sistem foarte dinamic ce ndeplineste multe functii si este
vital pentru activitatile umane si pentru ecosisteme.
Solul ndeplineste urmatoarele functii:
producerea de biomasa;
depozitarea, filtrarea si transformarea unor substante;
sursa de habitate si specii;
serveste drept mediu fizic pentru oameni si activitatile umane;
sursa de materii prime;
patrimoniu geologic si arheologic.
Fondul funciar reprezinta totalitatea terenurilor (inclusiv cele acoperite cu ape) indiferent
de destinatie, de titlul pe baza caruia sunt detinute sau de domeniul public sau privat din
care fac parte.
n functie de modul de utilizare, terenurile pot fi:
terenuri agricole;
terenuri forestiere;
terenuri acoperite permanent cu apa;
terenuri din intravilan;
terenuri cu destinatii speciale (cai de transport, rezervatii naturale etc.)
Terenul are urmtoarea stratificaie:
- 0 0,80 sol vegetal
- 0,80 8 praf argilor
- nivelul apei subterane 8 m
Fundarea s-a fcut direct pe pmnt, la cota -1.50 cm fa de C.T.A., lundu-se n calcul o
presiune de 1,8 daN/cmp.Fundaiile sunt izolate, de tip pahar, prefabricate, armate, la care
s-a utilizat un beton C6/7.5 (B100). ntre fundaiile izolate sunt montate grinzi de fundare
prefabricate din beton armat.


55

Surse de poluare a solului, fixe si mobile, ale activitatilor economice propuse

PERIOADA DE CONSTRUCTIE
Pe perioada executiei lucrarilor, sursele de poluare a solului sunt urmatoarele:
- surse liniare, reprezentate de traficul de vehicule grele si utilaje.
- surse de suprafata, reprezentate de functionarea utilajelor in zona fronturilor de
lucru.
PERIOADA DE FUNCTIONARE
Sursele de poluare datorate activitatii care pot sa afecteaze solul/subsolul si apele
subterane sunt:
- apele uzate rezultate din procesul tehnologic de cresterea intensiva a
pasarilor;
- pierderile din reteaua de canalizare;
- platformele betonate pe care se depoziteaza dejectiile solide. Zonele care au
fost evidentiate ca poluate cu ocazia elaborarii studiului si care va necesita o
supraveghere atenta sunt:
- platformele betonate pe care se depoziteaza dejectiile solide.

Conform celor prezentate in sectiunile 2 si 3, activitatea din ferma nu presupune surse de
poluare pentru solul de pe amplasament.
Deorece, in zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole, azotul este
considerat poluant pentru mediu datorita poluarii apelor freatice, este necesar s fie
respectat norma specific de 170 - 210 kg de azot pe hectar i an, inand cont in plus de
rezervele de azot existente in sol si de tipul plantelor cultivate.

Corespunzator politicii conservatoare de aplicare a normei specifice minime de 170 kg
azot/ha, rezulta o suprafata necesara de minim 201 ha pentru aplicarea intregii
cantitati de asternut uzat provenit din ferma.
Conducerea fermei va asigura elaborarea Planului de fertilizare de catre autoritatile agricole
si de gospodarire a apelor.

4.4 SUBSOL

4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasament

Proiectul propus nu va avea un impact asupra componentelor geologice si nici, prin mediul
geologic, asupra elementelor mediului - conditii hidro, reteaua hidrologica, zone umede,
biotopuri, etc.

4.5 BIODIVERSITATE

Impactul prognozat
Situatia actuala
Zona de amplasament este relativ izolata, distanta de asezazile umane sunt peste 500 m.


56

In zona de activitate a fermei nu exista zone protejate, de recreere, ecosisteme acvatice si
terestre, monumente ale naturii.

PERIOADA DE CONSTRUCTIE
In perioada constructiei, impactul major asupra biodiversitatii este generat de nivelul de
zgomot ridicat datorita functionarii utilajelor. Asa cum a fost descris in capitolele anterioare,
principalii poluanti prezenti in mediu, in vecinatatea zonei de lucru, sunt particulele de praf,
No
x
, SO
2
si CO. Vor apare situatii pe termen scurt de stres chimic asupra vegetatiei
datorate expunerii la impurificarea cu NO
x
, pe distante de pana la 200 m fata de
amplasamentul drumului.
PERIOADA DE FUNCTIONARE
Pe durata functionarii datorita faptului ca in zona nu exista zone protejate, de recreere,
ecosisteme acvatice si terestre, consideram ca nu sunt surse de poluare care sa afecteze
semnificativ biodiversitatea.

Fara impact, pe amplasament si pe o raza >5 km in imprejurimile acestuia nu exista specii
de plante sau animale protejate.

4.6 PEISAJ
Se apreciaza ca lucrarile de executie a unei ferme avicole se vor incadra in peisajul actual
din zona.

4.7 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

Odata cu demararea lucrarilor, se vor crea noi locuri de munca, fapt ce va genera o stopare
a declinului demografic al localitatii. Acest lucru se va realiza prin stoparea emigrarii
populatiei tinere catre orasele cu un potential economic favorabil si oferirea unei posibilitati
de afirmare chiar in propria localitate.

Se vor crea noi locuri de munca atat in perioada de constructie cat si in cea de exploatare.
Desi in numar redus, acestea vor avea efecte benefice asupra mediului economic.

4.8 CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL

Fara impact.

IMPACTUL IN TIMPUL ETAPEI DE INCHIDERE SI POST-INCHIDERE

Incetarea activitatii si aducerea amplasamentului in starea care sa permita utilizarea sa in
viitor, se vor face astfel incat sa nu se genereze efecte negative in timpul actiunii de
inchidere si sa se minimizeze impactul potential remanent dupa incetarea activitatii.

In acest scop se va elabora Planul de inchidere a instalatiei care se bazeaza pe
urmatoarele elemente.


57

Tabelul nr. 16.a: Structuri subterane
Structuri subterane Continut
Masuri pentru scoaterea din
functiune in conditii de siguranta
Retea de canalizare interioara
si exterioara.
Camine de vizitare.
Bazine vidanjabile.
Ape uzate
de la
spalarea
halelor

Golirea preliminara, spalarea si igienizarea
retelei de canalizare

Tabelul nr. 16.b: Structuri supraterane
Cladire sau alta
structura
Materiale
periculoase
Alte pericole potentiale
Hale de productie, alte
cladiri.
Nu Nu exista alte pericole potentiale pentru
mediu

Pe amplasament nu exista zone de depozitare a deseurilor periculoase.

Tabelul nr. 16.c: Zone in care se preleveaza probe
Zone/ localizari
in care se
preleveaza
probe
Motivatie
Eventual, din jurul
structurilor
subterane
Prelevarea de probe de sol din jurul structurilor subterane actuale va
avea ca obiect doar, eventual, stabilirea gradului de incarcare cu
fertilizanti a solului, deoarece acestea servesc la stocarea de ape uzate
cu continut de azot si fosfor care nu sunt considerate poluanti pentru
mediu decat in zone cu vulnerabilitate la poluarea cu nitrati proveniti din
surse agricole. Ferma avicola nu este amplasata intr-o astfel de zona.

Nu este necesara realizarea de studii pe termen lung pentru a stabili cum se poate realiza
incetarea activitatii cu minimum de risc pentru mediu.
Inainte de data prevazuta pentru scoaterea din functiune, se va inainta APM Dambovita
solicitarea de obtinere a autorizaiei pentru ncetarea activitii.


58

Planul de inchidere a activitatii si de refacere a amplasamentului

Planul actual reprodus in continuare ramane valabil si pentru activitatea de crestere a puilor.

Curtarea i dezinfectarea halelor
Inchiderea completa a activitatii va fi precedata de curatarea si dezinfectarea halelor de
productie respectandu-se aceeasi tehnologie ca in cazul unei depopulari obisnuite, mai
putin actiunile de pregatire a halelor pentru repopulare.

Golirea continutului de dejectii lichide din toate structurile subterane si supraterane:
fose septice, conducte si bazine colectoare si de stocare.
Se va proceda la golirea prin vidanjare a intregii cantitati de apa cu continut de resturi de
dejectii rezultata din spalarea halelor si adunata in bazinele colectoare.

Splarea i igienizarea bazinelor colectoare si a celor de stocare
Dupa golirea bazinelor se va face spalarea acestora iar apa rezultata va fi de asemenea
vidanjata

Demolarea halelor si a celorlalte structuri supraterane.
In functie de destinatia ulterioara a amplasamentului, este posibil sa se doreasca demolarea
tuturor structurilor supraterane. In acest caz:
- se va elabora un proiect de demolare;
- se va obtine autorizatia de demolare;
- actiunile propriu-zise se vor desfasura pe baza proiectului si in conformitate cu
toate normele de securitate specifice;
- deseurile de constructie vor fi manevrate si eliminate in conformitate cu
regulile aplicabile pentru gestionarea deseurilor, in baza prevederilor din
proiectul de demolare.

Gestionarea materialelor de constructie periculoase.
Pana in prezent, nu au fost evidentiate materiale periculoase in componenta cladirilor de pe
amplasament.
Daca in cursul demolarii se vor gasi materiale periculoase, manevrarea si eliminarea
acestora se va face in conformitate cu regulile aplicabile pentru gestionarea deseurilor
periculoase.

Colectarea i evacuarea din incint a tuturor deeurilor menajere i industriale.
De asemenea in baza prevederilor din proiectul de demolare, toate deseurile ramase in
incinta vor fi colectate si eliminate corespunzator.


59

5. ALTERNATIVE

Nu este cazul.

6. MONITORIZARE

Evaluarea conformarii cu cerintele BAT este prezentata in tabelul nr. 17.

6.1 MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN AER

In conformitate cu OUG 152/2005 art. 12, pct. 2), care precizeaza ca, in cazul fermelor de
crestere intensiva a porcilor si pasarilor, masurile prevazute pentru monitorizare iau in
considerare costurile si beneficiile (rezultatele analizei cost-beneficiu) si cu BREF ILF care
arata ca aceasta prevedere trebuie interpretata in sensul evitarii unei monitorizari excesive,
actiunea de monitorizare a emisiilor semnificative de poluanti in aer (amoniac, protoxid de azot
si metan) are in vedere nu masurarea ci estimarea acestora prin calcul, pe baza factorilor de
emisie corespunzatori sistemului de adapostire.

Se vor raporta anual cantitatile de emisii pentru a fi incluse in Registrul poluantilor emisi si
transferati.

6.2 MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN APE DE SUPRAFATA SI
SUBTERANE

Nu este cazul deoarece nu se fac descarcari de ape uzate in ape de suprafata sau subterane.

6.3 MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN RETEAUA DE CANALIZARE

Se va urmari ca parametrii apelor care se descarca in fosa vindajabila.


60

6.4 MONITORIZAREA ELEMENTELOR DE PROCES TEHNOLOGIC;
MONITORIZAREA SI RAPORTAREA DESEURILOR
Conform celor prezentate in Tabelul 10, Sistemul de monitorizare a elementelor de proces
tehnologic, inclusiv de monitorizare si raportare a deseurilor, este conform cu cerintele BAT.
Tabelul nr. 17: Evaluarea conformarii cu cerintele BAT pentru monitorizarea
procesului tehnologic

Inregistrari si evidente curente:
a) numarul /efectivul de pasari se
inregistreaza la fiecare data de
intrare/iesire
b) greutatea corporala se
iesire
c) cantitatile de nutret intrate se
intrare; consumul lunar se
determina prin calcul;
d) reteta nutretului combinat este
pastrata la sediul FNC;
e) instalatia computerizata pentru
controlul instalatiilor din hala
permite determinarea consumului
de apa; urmeaza sa se organizeze
sistemul de evidente;
f) consumul lunar de energie;

Inregistrari/ evidente/ monitoring privind:
a) numar de animale
b) cresterea in greutate
c) consum de hrana,
d) compozitie hrana cu evidentiere
continut de proteina cruda si fosfor,
e) consum de apa,
f) consum de energie,
g) cantitati de deseuri si compozitia
acestora (inclusiv dejectii),

h) evidenta verificarii integritatii
bazinelor de stocare a dejectiilor lichide
care se efectueaza la fiecare golire
completa, precum si a rezultatelor
controlului si a masurilor de remediere,
dupa caz (BREF ILF Sectiunea 2.14)
Se va institui un registru de evidenta:
cantitati de dejectii solide livrate la
terti, data livrarii, numele
beneficiarului, destinatia dejectiilor.
Termen: permanent
Inregistrari/ evidente/ monitoring privind:
cantitatile de deseuri si compozitia
acestora (inclusiv dejectii)

6.6 MONITORIZAREA MEDIULUI

Tinand seama de cele prezentate pana in prezent, activitatea din ferma ar putea contribui la
poluarea mediului ambiant doar prin emisiile de poluanti in aer. Aceasta contributie este
redusa: concentratiile poluantilor in aer sunt sub valorile limita prevazute de legislatia in
vigoare.
In aceste conditii, se considera ca este necesara instituirea unui program de monitorizare a
calitatii aerului la limita incintei fermei cu frecventa semestriala.


61

7. MANAGEMENTUL RISCULUI; ACCIDENTE

Tabelul nr. 18: Tipuri de accidente si Tehnici de prevenire

Nr. Tip de
accident
Cauze
potentiale
Impact
potential
Probabilitate de
producere
Risc
estimat
Tehnici preventive
0 1 2 3 4 5 6
1 Incendii Scurtcircuit
electric;
neglijenta;
intretinere
necores
punzatoare a
echipamente
lor
Poluare
atmosferica;
Impact
vizual;
Pagube
materiale
mica mic Se respect
instructiunile de
prevenire si
interventie in caz de
incendii.
La acestea se
adauga masurile de
prevenire adoptate
in faza de proiectare
si descrise mai jos.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Fara dificultati.

9. POLUARE TRANSFRONTIERA

Nu este cazul. Asa cum rezulta din analiza detaliata prezentata in acest raport, impactul
activitatii asupra mediului este tinut sub control la nivel local. Se va urmari permanent
respectarea celor mai bune tehnici disponibile conform carora au fost proiectate instalatiile
si planificate activitatile ce se vor desfasura pe amplasament si in afara acestuia.


62

10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

10.1. INFORMATII GENERALE
Societatea comercial SC GAMMA POULTRY SRL are ca profil de activitate cresterea in
sistem intensiv a pasarilor. In ferma avicola din comuna Cornesti ce face obiectul acestui
studiu, societatea intentioneaza reabilitatea a 3 hale de productie si echiparea
corespunzatoare in vederea cresterii la sol a puilor de carne.

10.2. DESCRIEREA PROIECTULUI
Proiectul consta in executia constructiilor si instalatiilor interioare ale halelor de productie in
scopul asigurarii conditiilor de crestere a puilor de carne in sistem de adapostire la sol. Cele
3 hale vor asigura o capacitate totala de 577681 capete/an in 6 cicluri de poductie
preconizate.

Descrierea proceselor de producie ale proiectului propus
A. Activitati de productie
Popularea halelor cu pui de 1 zi;
Cresterea puilor de carne pana la varsta de cca. 42 zile;
Incarcare pasari pentru a fi transportate cu auto la abator;
Activitati de asistenta si suport pentru procesele biologice:
- adapostire, realizata in cele 3 hale amenajate pentru crestere pe asternut
uscat la sol; sisteme de ventilatie automatizat, iluminare si incalzire; se
realizeaza 6 cicluri/ an;
- furnizare hrana: aprovizionare cu furaje speciale aduse cu mijloace auto;
descarcare in buncarele amplasate in exteriorul fiecarei hale; descarcare
mecanizata in buncarele mici interioare, din care se alimenteaza liniile de
hranire; hrana este administrata o data pe zi;
- adapare realizata prin: sistem de linii cu picuratori, suspendate;
- evacuarea dejectiilor- colectarea mecanica a dejectiilor la depopulare
- curatarea adaposturilor la depopulare: spalarea halelor a peretilor halelor cu
pompa de apa de mare presiune), la sfarsitul fiecarui ciclu de productie;
aceasta secventa include colectarea si evacuarea apei de spalare din hale prin
reteaua de canalizare catre bazinele colectoare vidanjabile;
- asistenta veterinara de specialitate care include controale si prescrierea
medicamentelor si vaccinurilor;
- administrarea medicamentelor (in apa) si a vaccinurilor (in apa, prin
inoculare si injectabil).
Activitati de furnizare a utilitatilor pe amplasament
- Alimentare cu apa pentru: adapat, consum menajer la filtrul sanitar, curatare
hale, rezerva de incendiu- foraj de medie adancime
- Alimentarea cu energie electrica se face de la reteaua de distributie a
Sistemului Energetic National si din surse proprii energie verde
C. Activitati de gospodarire a apelor uzate si a dejectiilor solide
- Colectarea apei uzate in bazinele din beton armat in care sunt evacuate apele
rezultate din spalarea halelor;


63

- Eliminare dejectii in sistem mecanizat stocare temporara pe platforme si
utilizare la fertilizarea solurilor.
D. Activitati de intretinere si administrative
In ferma se vor desfasoara mici activitati de intretinere la fata locului a echipamentelor
mecanice si electrice din dotare. Pentru realizarea altor reparatii de mai mare anvergura, se
apeleaza, dupa caz, la furnizori de servicii specializati. Activitatile administrative sunt
activitati de birou.

10.3. CONFORMAREA CU CERINTELE CELOR MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE

Tehnicile folosite in ferma respecta in totalitate cerintele celor mai bune tehnici disponibile
(BAT) si sunt conforme cu cerintele autoritatilor pentru protectia mediului.

Folosirea apei
Vor fi utilizate toate tehnicile BAT de evitare a pierderilor de apa atat in ce priveste
consumul biologic cat si a apei folosite pentru spalarea si igienizarea halelor. Sistemul de
adapare a pasarilor este mecanizat evitandu-se risipa de apa. Intrucat sistemul de crestere
este asternut uscat la sol, spalarea halelor se face doar la sfarsitul fiecarui ciclu de
productie, dupa colectarea uscata a dejectiilor si evacuarea acestuia in exteriorul halei,
folosind masina de spalat cu apa sub presiune si cu consum redus de apa.

Adapostirea pasarilor
Pasarile vor fi crescute pe asternut uscat la sol.
Toate halele vor fi dotate cu instalatii automate pentru apa, administrare medicamente,
reglare parametri microclimat: temperatura, ventilatie si umiditate, lumina.
Admisia aerului proaspat, evacuarea aerului viciat, temperatura optima din hala, programul
de lumina si hranire precum si efectivul din hala sunt controlate si monitorizate permanent
de un computer de proces. Programul de lumina asigurat este intre orele 6
00
- 22
00
.

Tehnici de nutritie
Furajarea pasarilor se face cu furaje speciale. Se va aplica furajarea dupa retete diferentiate
pe faze de crestere. Atat continutul de proteina cruda si fosfor in furaje cat si cantitatea
zilnica de hrana administrata sunt conforme cu cerintele BAT.

Managementul dejectiilor
Evacuarea se efectueaza mecanizat in remorci, urmand a fi transportate catre un spatiu
special amenajat pentru depozitare temporara, pentru utilizare directa ca fertilizator pentru
agricultura.
Apele de spalare din hale (in cantitate conforma cu cerintele BAT) se descarca in reteaua
exterioara de canalizare formata din conducte de beton armat si camine de vizitare, iar de
aici in bazinele vidanjabile. Apele preluate cu vidanja sunt descarcate intr-o statie de
epurare municipala de catre furnizorul de servicii de vidanjare specializat, pe baza de
contract.
Tehnica este BAT reclamand insa respectarea cerintelor stipulate atat legislatia nationale
cat si in contractul cu operatorul statiei de epurare municipala in ce priveste incadrarea in
limitele prevazute de NTPA 002/2002 (cu modificarile din 2005), pentru ape descarcate in


64

statii de epurare. Este necesara efectuarea unei curatenii mecanice riguroase pentru a
rezulta ape de spalare cu incarcari reduse.

Controlul emisiilor
Principalele emisii sunt cele de amoniac si gaz metan in atmosfera, care rezulta din
procesele metabolice si din dejectii. Sursele de emisii in atmosfera sunt halele de productie
si sistemul de management al dejectiilor.
Emisiile de azot se pot minimiza doar prin respectarea cerintelor BAT pentru adapostirea
pasarilor in hale, compozitia hranei si modul de administrare a acesteia, colectarea/
transferul/ stocarea si eliminarea dejectiilor.
Dupa cum s-a prezentat mai sus, tehnicile utilizate in ferma pentru adapostirea si furajarea
puilor sunt conforme cu cerintele BAT, rezultand astfel ca atat productia de azot cat si
emisiile de amoniac din hale sunt cele mai mici posibile. Deoarece dejectiile solide sunt
evacuate in afara fermei, emisiile de amoniac din gestionarea dejectiilor in exteriorul halelor
nu sunt generate pe amplasament.
Celelalte emisii in atmosfera (bioxid de sulf, bioxid de azot, hidrogen sulfurat, pulberi) sunt in
cantitati nesemnificative.
Nu exista descarcari de ape uzate direct in receptori naturali.
Eventualele emisii necontrolate de poluanti in ape subterane sau pe sol (exfiltratii din
sistemul de canalizare) pot apare doar accidental, sunt mici si nu prezinta risc de poluare.

Mirosuri
Mirosurile sunt generate in principal de emisiile de amoniac si vor fi minime in conditiile in
care si emisiile de amoniac sunt reduse. Emisiile secundare de hidrogen sulfurat genereaza
de asemenea mirosuri dar, in conditiile respectarii cerintelor BAT de adapostire a pasarilor,
aceste emisii sunt nesemnificative fiind sub limita de detectie chiar si in interiorul halelor.

Deseuri
Pe langa dejectiile solide si lichide, principalele deseuri periculoase sunt cele sanitar
veterinare: ambalaje de la vaccinuri si mortalitatile. Acestea se elimina in afara fermei
conform normelor sanitar-veterinare: mortalitatile sunt preluate de SC PROTAN SA in
vederea neutralizarii, iar ambalajele de vaccinuri (flacoane de sticla) se neutralizeaza in
lapte de var si se transporta la depozitul de deseuri municipale prin prestatorul de servicii de
salubritate.

Energie
Energia electrica si termica se va folosi eficient, in conformitate cu cerintele BAT.

Accidente
Masurile luate pentru intretinerea si exploatarea tuturor instalatiilor, inclusiv a celor de
colectare, transport si eliminare a dejectiilor, asigura prevenirea accidentelor de tip
industrial.

Zgomot
Nivelul zgomotului va fi redus. Se vor avea in vedere respectarea recomandarilor BAT
(privind transportul si descarcarea hranei, incarcarea animalelor trimise la sacrificare,


65

manipularea dejectiilor, instalarea si functionarea ventilatoarelor, functionarea celorlalte
utilaje) pentru reducerea zgomotului specific si mentinerea acestuia in limitele acceptate.

Monitorizare; Raportare
Monitorizarea va fi de asemenea in conformitate cu cerintele documentului de referinta
privind cele mai bune tehnici disponibile. Se vor mentine urmatoarele inregistrari si evidente
curente:
a) numarul/ efectivul de pasari la fiecare data de intrare/iesire
b) greutatea corporala la fiecare data de iesire
c) cantitatile de furaj intrate; consumul lunar se determina prin calcul;
d) cantitatea de mortalitati.
Halele vor fi dotate cu apometre fiind posibila organizarea sistemului de evidente.
In scopul conformarii cu alte cerinte ale legislatiei nationale (referitoare la prevenirea poluarii
apelor cu nitrati din surse agricole), se vor mai intreprinde o serie de actiuni dintre care se
mentioneaza:
- pastrarea unei evidente stricte a cantitatilor de dejectii livrate la terti pentru a fi folosite ca
material fertilizant, si a datelor de livrare;
- elaborarea planului de fertilizare a terenurilor cu dejectii animaliere;
- stipularea unor clauze contractuale prin care utilizatorul de dejectii isi insuseste,
obligatiile legale ce ii revin la utilizarea dejectiilor ca fertilizant, inclusiv prelevarea de
probe de sol de pe terenul pe care se aplica dejectiile.
Actiunea de monitorizare a emisiilor semnificative de poluanti (amoniac, protoxid de azot si
metan) are in vedere nu masurarea ci estimarea acestora prin calcul conform celor
prezentate in sectiunea nr. 6 la acest document. Se vor face raportarile anuale pentru
Registrul poluantilor emisi si transferati.

Scoaterea din functiune
Activitatea desfasurata nu este de natura sa conduca la poluarea chimica a
amplasamentului. De asemenea, pe amplasament nu vor exista zone de depozitare a
deseurilor periculoase.
Pentru incetarea activitatii se are in vedere redarea amplasamentului intr-o stare care sa
permita utilizarea sa in viitor. In acest scop s-au identificat elementele constituente ale
Planului de inchidere a instalatiei.

Reglementarile privind protectia habitatelor
Pe amplasament si in imprejurimile acestuia nu exista specii de plante sau animale
protejate.

10.4. ALTERNATIVE STUDIATE
Tehnicile utilizate au fost alese dintre alternativele BAT care asigura cel mai mare beneficiu
pentru mediu, fara antrenarea unor costuri excesive.

10.5. EVALUAREA IMPACTULUI
Singurul impact potential semnificativ este cel asupra calitatii aerului si se datoreaza in
special emisiei de amoniac din halele de productie si din stocarea dejectiilor. Pe langa


66

efecte asupra sanatatii receptorilor umani, amoniacul conduce si la producerea mirosurilor
neplacute.
Modelarea matematica a dispersiei in aer pentru emisiile de poluanti semnificative, s-a facut
doar pentru amoniac, deoarece in cazul metanului nu sunt prevazute valori limita pentru
zonele rezidentiale. S-a tinut cont de emisiile din halele de productie.
Analiza rezultatelor obinute pune n eviden faptul ca nivelurile de concentraii n aerul
ambiental, in afara fermei, generate de sursele aferente obiectivului, se situeaza sub
valorile limit pentru concentraiile maxim admisibile de amoniac n atmosfer atat pe durate
scurte cat si medii de mediere, conform legislaiei n vigoare (STAS 12574/1987 care
prevede valori maxime admisibile CMA - pentru amoniac in zone rezidentiale).
In concluzie, se poate afirma ca activitatea desfasurata in ferma va avea impact
asupra mediului redus pe plan local si fara consecinte in context transfrontiera.

11. DOCUMENTE ANEXATE

Breviar de calcul apa

Modelarea dispersiei poluantilor in aer

INTOCMIT,
Ing Vraciu Radu Adrian
Ing Sevastita Vraciu

Geogr. Cristina Ungureanu


67

Anexa 1

BREVIAR DE CALCUL

A) Necesarul de apa
Debite zilnice: pentru un regim de funcionare de 24 h/zi 7 zile/saptamana, 365zile/an
Necesarul de apa conform STAS 1343/1-2006 si STAS 1478/90
Apa provenind din sursa proprie este folosita in scop:
- Menajer pentru personalul angajat;
- Tehnologic pentru:
Adapare pui ;
igienizare hale pui

In scop menajer
- 4 angajati
- Debit specific 60 l/zi
BREVIAR DE CALCUL CONSUM MENAJER
Necesar de apa
Nr. Categorie de consum
Coeficient
de variatie
zilnica
(Kzi)
Coeficient
de variatie
orara (Ko)
Qn zi
med
(mc/zi)
Qn zi
max
(mc/zi)
Qn orar
max
(mc/h)
1 angajati permanenti 1.2 2.00 0.24 0.31 0.026

In scop tehnologic (Ferma de pasari)
BREVIAR DE CALCUL FERMA PUI
Necesar de apa
Nr.
Categorie de
consum
Coeficient
de variatie
zilnica
(Kzi)
Coeficient
de variatie
orara (Ko)
Qn zi med (mc/zi)
Qn zi
max
(mc/zi)
Qn orar
max
(mc/h)
1 pentru adapare 1.39 2.00 17.24 23.94 2.0
2
pentru spalare
hale
1.30 2.00
8.40 10.92 1.82
TOTAL
17,24 (252 zile/an)
8,40 (18 zile/an)

Consumul specific de apa pentru consum biologic este de cca. 0,037 l/pe cap de pui
raportat la 95760 capete.


68

Igienizarea halelor se face cu un debit specific de 5 l/mp . In incinta exista 3 hale avand
suprafata de 1680 mp/hala. O hala sa spala intr-o zi. Rezulta:
Q zi med = 3 hale x 8,4 m3/hala x 6 cicluri de spalare = 151,2 m3/an (cca 18 zile/an a cate
8,4 m3/zi);
Q zi max = 10,92 m3/zi;
Q orar max = 2,82 m3/ora
Cerinta de apa (Qs):
BREVIAR DE CALCUL AL CERINTEI DE APA POTABILA SI DE INCENDIU
DENUMIRE (mc/zi) (mc/h)
Qn zi med 17.48 0.72
Qn zi max 22.72 0.94
Qn orar max 1.89
Coeficient de pierderi prin retele Kp 1.10

Coeficient pentru folosinte tehnologice Ks 1.02
Qs zi med =Kp*Ks*Qn zi med 19.61 0.81
Qs zi max=Kp*Ks*Qn zi max 25.5 1.06
Qs orar max=Kp*Ks*Qn orar max 2.12

lungimea retelei de distributie apa = 60 m

Restitutia.
B. Canalizare apa uzata
Apa uzata tehnologica reprezinta 80% din consumul de apa pentru spalarea tehnologica a
halelor la depopulare considerandu-se debitul necesar pentru spalarea unei hale/zi timp de
5 zile/ciclu x 6 cicluri/an.
BREVIAR DE CALCUL APA UZATA
DENUMIRE (mc/zi) (mc/h)
Qu zi med
0,34 m
3
/zi (cca 347 zile/an)
7.05 m
3
/zi (18 zile /an)
Qu zi max
0,44 m
3
/zi (cca 347 zile/an)
9.18 m
3
/zi (18 zile /an)
Qu orar max 1.5

C. In scop PSI rezervor inmagazinare apa bicompartimentat
Pentru inmagazinarea apei exista un rezervor de apa din care se va asigura necesarul de
apa potabila pentru ferma cat si apa de incendiu (capacitate rezervor 100 mc).
In conformitate cu STAS 1478, avand in vedere :
Destinatia cladirii: cladire de productie;
Volumul compartimentului de incendiu
Categoria de pericol de incendiu: C;
Grad de rezistenta la foc a constructiei: III;

Au rezultat necesare urmatoarele categorii de instalatii pentru combaterea incendiului:
Hidranti de incendiu interiori: 2 x 2,5 dm
3
/s = 5 dm
3
/s, conform art.3.1, tab.5 al.2.b;


69

Hidranti de incendiu exteriori: 5 dm
3
/s (1 hidranti de 5 dm
3
/s), conform Anexei E2, tab
2.1.

Rezerva de incendiu este calculata in functie de perioada de refacere astfel pentru hidrantii
interiori tr = 10 min iar pentru hidrantii exteriori de tr = 3 ore.

Vi = 5 dm
3
/s x 10 min x 60 sec/min = 6000 dm
3
= 3 m
3
;
Ve = 10 dm
3
/s x 3 h x 3600 s = 54 m
3

Calculul debitului de apa meteorica.
Qpl.=ISc(L/s)
I= intensitatea ploii de calcul in L/ha /s(135)
Sc=suprafata de scurgere de calcul (construita), in ha(0,6)
=coeficientul de scurgere(0.8),
Qpl= 13,44 l/s.


70

ANEXA NR. 2 MODELAREA DISPERSIEI POLUANTILOR IN AER

1. Consideratii generale

Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului ambiental generate de ansamblul surselor
aferente obiectivului studiat s-a efectuat prin modelarea matematic a cmpurilor de
concentraii.

Evaluarea nivelurilor de concentraii s-a efectuat prin raportarea la valorile limit prevzute
de reglementrile n vigoare, in cazul de fata acestea fiind STAS 12574/1987 care prevede
valori maxime admisibile (VL) pentru amoniac in zone rezidentiale.

2 Descrierea modelului

Modelele folosite sunt aplicabile pentru surse continue punctiforme sau de suprafa si se
bazeaza pe presupunerea c distribuia spaial a concentraiilor este dat de formula
gaussian a penei: Modelul CLIMATOLOGIC Martin i Tikvart pentru estimarea
concentraiilor de poluant pe termen lung de mediere si o varianta a acestuia pentru
estimarea concentraiilor de poluant pe termen scurt de mediere.

Concentraia medie C
A
ntr-un receptor aflat la distana de o surs de suprafa i la
nlimea z este de sol este dat de relaia:
A
0
k
k
l=1 m=1
l m C
=
16
q (k,l,m)S( ,z;
u
,
P
) d
(
1
16 8 7
( )
unde: k = indice pentru sectorul direciei vntului;
q
k
() = Q(,)d pentru sectorul k;
Q(,) = emisia n unitatea de timp a sursei de suprafa;
= distana de receptor pentru o surs de suprafa infinitezimal;
= unghiul n coordonate polare centrat pe receptor;
l = indice pentru clasa de vitez a vntului;
m = indice pentru clasa de stabilitate;
(k,l,m) = funcia de frecven a strilor meteorologice;
S(,z;U
l
,P
m
) = funcia care definete dispersia;
z = nlimea receptorului deasupra solului;
u
l
= viteza vntului reprezentativ;
P
m
= clasa de stabilitate.

Pentru surse punctiforme, concentraia medie C
P
datorit a n surse, este dat de relaia:
n
m l n
n n
1 = m 1 = l
N
1 = n
P
)
P
, u z; , S(
G
m) l, ,
k
(

2
16
=
C

7 8


71

unde: k
n
= sectorul de vnt pentru a n-a surs;
G
n
= emisia pentru sursa n;
n
= distana de receptor a sursei n.
Dac receptorul este la sol (nivel respirator), atunci z=0 i forma funciei S(,z;u
l
,P
m
) va fi:

dac
z
() < 0,8 L
i
( )
|
|
\
|
|
|
\
| +
|
|
\
|
2
2
1
exp exp

z 1/2 l l
m l
h h
T u
0.692
-
L
u
1
= )
P
,
u
,0; S(
dac
z
() > 0,8 L
unde:
z
() = funcie de dispersie vertical;
h = nlimea sursei;
h = supranlarea penei de poluant, calculat cu relaiile lui Briggs;
L = nlimea de amestec;
T
1/2
= timpul de njumtire a poluantului.

Posibilitatea dispariiei poluantului prin procese fizice sau chimice este dat de expresia:
exp (-0,692/u
l
T
1/2
)

Sursele de suprafata sunt considerate un numar n de surse punctiforme.

Concentraia total pentru o perioad de mediere este suma concentraiilor datorate
tuturor surselor pentru acea perioad.

Datele de intrare cuprind informaii privind:
grila de calcul;
datele de emisie;
parametrii meteorologici.

Grila de calcul - Modelul permite calculul concentraiei medii a poluantului n orice punct
aflat la anumite distane de sursa/surse, prin luarea n considerare a contribuiei tuturor
surselor. Ca urmare, este posibil s se calculeze concentraiile pe o arie n jurul sursei. n
acest scop, se limiteaz aria de interes, iar pe suprafaa ei se fixeaz o gril, de regul
ptratic, ale crei noduri constituie receptorii. Numrul de noduri i pasul grilei se aleg n
funcie de caracteristicile sursei, ale ariei de interes i ale problematicii la care trebuie s se
rspund. Grila va avea o origine i un sistem de coordonate cu axa O
x
spre est i axa O
y

spre nord, n funcie de care se stabilesc coordonatele surselor i ale nodurilor.
( )
|
|
\
|
|
|
\
|
|
|
\
| +
T
u
0.692
-
h h

) ( u 2
2
= )
P
,
u
,0; S(
1/2 l z z l
m l

exp
2
1
exp
2


72

Datele de emisie cuprind caracteristicile surselor: concentraiile noxelor evacuate,
nlime geometric, diametrul sau suprafaa de emisie, viteza i temperatura de
evacuare a poluanilor.
Parametrii meteorologici se introduc sub forma funciei de frecven F(k,l,m) a
tripletului direcia vntului, clasa de vitez a vntului i clasa de stabilitate, stabilit pe
iruri lungi de date (plurianuale). De exemplu, dac se lucreaz pe 16 sectoare de vnt,
8 clase de vitez i 7 clase de stabilitate, tabelul de valori ale funciei de frecven
cuprinde 896 de intrri.

Aplicatie pentru Ferma Zootehnica Tartasesti

Poluanti analizati
Singurul poluant caracteristic analizat a fost amoniacul (NH
3
) deoarece legislatia nationala
nu prevede limite de concentratie in imisie pentru ceilalti poluanti din aer care se emit in
cantitati semnificative in fermele de cresterea puilor, respectiv metan si protoxid de azot.

Grila de calcul
S-a utilizat o gril cu dimensiunile 5.1 km x 4.2 km cu pasul de 20 m.

Date de emisie
S-au retinut pentru modelarea dispersiei emisiile determinate cu valorile maxime ale
factorilor de emisie indicati de BREF ILF:

Parametrii meteorologici
S-au utilizat datele meteorologice plurianuale provenite de la Staia Meteorologic Pitesti.
Valorile concentratiilor maxime in imisie reprezinta cele mai mari concentratii care pot
aparea, in cele mai defavorabile conditii meteorologice.

Rezultate
Rezultatele calculelor de dispersie, respectiv concentraiile maxime de poluani la nivelul
solului (inclusiv distana fa de sursa/limita amplasamentului) se prezint comparativ cu


73

valorile limit i, dup caz, cu pragurile de alert, conform legislatiei de mediu in vigoare n
tabelul nr. 1 i sub forma Harilor de izoconcentraii (Figurile nr. 1-2 la aceasta Anexa)
Analiza rezultatelor obinute n urma modelrii matematice a dispersiei poluanilor n
atmosfer comparativ cu valorile limit pentru concentraiile de poluani n atmosfer (imisii),
prevzute de legislaia n vigoare pune n eviden faptul c nivelurile de concentraii n
aerul ambiental generate de sursele aferente obiectivului se vor situa cu mult sub valorile
limit, indiferent de durata intervalului de mediere.
IMISII
Tabelul nr. 1 Comparaie ntre concentraiile maxime i valorile limit
a. Intervale de mediere scurte
Distana fa de
sursa/ limita
perimetrului
platformei i
sectorul de vant
[m; sector]
Concentra
ia maxima
/
plaja
concentra
ii
[ g/m
3
]
Prag de
alert
sntat
e (PA)
[ g/m
3
]
Valoare
limit =
Prag de
intervenie
sntate
(VL/PI)
[ g/m
3
]
Valoare
limit
protecie
Vegetaie(V
LV)/
ecosisteme
[ g/m
3
]
Obse
r-
vaii
1 2 3 4 5 6
- 117.4 - 300
3)
- < VL
0-200 (fata de
sediile fermelor)
NE-SV
117.4 - 50
- 300 - < VL
200 1500 (fata
de sediile
fermelor)
50 -25
b. Intervale de mediere lungi (24 ore)
Distana fa de
sursa/ limita
perimetrului
platformei i
sectorul de vant
[m; sector]
Concentra
ia
maxima/
plaja
concentra
ii
[ g/m
3
]
Prag
de
alert
sntat
e (PA)
[ g/m
3
]
Valoare
limit = Prag
de
intervenie
sntate
(VL/PI)
[ g/m
3
]
Valoare
limit
protecie
Vegetaie(V
LV)/ecosist
eme
[ g/m
3
]
Obse
r-
vaii
1 2 3 4 5 6
- 7.7 - 100
4)
- < VL
0-500 NV, SE 7.7 3
- 100 - < VL 0 - 1000 E, V 7.7 - 1
0 500 NE, SV 7.7 - 1

3)
timp mediere 30 minute, STAS 12574/87 ;
4
)

timp mediere 24 ore, STAS 12574/87

SC Gamma Poultry SRL, Raport

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC Gamma Poultry SRL, Raport

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INFIINTARE FERMA PUI DE CARNE

S-ar putea să vă placă și