Sunteți pe pagina 1din 8

Grile ATI Fundeni: 1. a. b. c. d. 2. a. b. c. d. 3. a. b. c. d. 4. a. b. c. d. 5. a. b. c. d. 6. a. b. c. d. 7. a. b. c. d. 8. a. b. c. 9. a. b. c. d.

Care este rolul principal al premedicatiei: B Blocarea getativa simpatica Anxioliza Profilaxia accidentelor alergice Analgezie Anestezia generala asigura: A,C,D Analgezie Confort chirurgical Hipnoza/amenzie Relaxare musculara Care din urmatoarele sunt anastezice volatile utilizate in anestezia generala:A,C Halotan Fentanyl Isofluran Petidina Care din urmatoarele sunt anestezice volatile halogenate utilizate in anestezia generala: A,C, D Halotanul Protoxidul de azot Isolfluranul Sevofluranul Care din urmatoarele substante pot fi folosite in inductia anesteziei generale: A,B,C Thiopental Diazepam Succinilcolina Bromhexin Care din urmatoarele substante pot fi folosite in inductia anesteziei generale: A,B Tiopental Etimidat Isofluran Propofol Durerea acuta se diferentiaza de cea cronica prin: B,D Intensitate Absenta valorii biologice Reactie neuroendocrina si metabolica intensa Prezenta anxietatii Neuronii de ordinul II din substanta cenusie a cornului posterior medular sunt:A Deutoneuroni ascendenti Neuroni motori Neuroni intercalari Principalele substante neurogene care participa la modularea medulara a nociceptiei sunt: A, C Substanta P Bradikinina Aminoacizii excitatori Enkefalinele

10. a. b. c. 11. a. b. c. 12. a. b. c. 13. a. b. c. 14. a. b. c. d. 15. a. b. c. 16. a. b. c. d. 17. a. b. c. 18. a. b. c. d. 19. a. b. c. d.

Prelucarea informatie nociceptive cu transformarea in senzatie are loc in: B Cornul posterior medular Talamus Substanta reticulara a trunchiului cerebral Prima statie de prelucrare a informatiei nociceptive se gaseste in: C Ganglionii spinali de pe traiectul radacinilor nervoase posterioare Cornul posterior medular Substanta gelatinoasa a cornului posterior medular Prelucarea informatiei nociceptive cu transformarea in perceptie are loc la nivel:B Medular Cortical Talamic Examenul Dg principal a insuficientei respiratorii acute/acutizate este: C Examen clinic Examen radiologic Examenul gazelor sanguine Diagnosticul de ALI/ARDS la debut este sugerat de: A,C Polipnee Stop respirator Hipoxemie necorectata prin cresterea FiO2 Hipertensiune Un pacient cu insuficienta respiratorie necesita suport ventilator in caz de: A, C Dispnee cu polipnee R>25/min Cianoza PaCO2>60torr Insuficienta respiratorie acuta hipoxemica se caracterizeaza prin: B,D Acidoza respiratorie Hipoxemie Alcaloza respiratorie Hipo sau normocapnie ALI/ARDS pot sa evolueze in contextul: A,C Unor leziuni pulmonare severe Unor boli pulmonare cronice Raspunsului inflamator sistemic multifactorial Insuficicenta respiratorie acuta ventilatorie se caracterizeaza prin: A,C,D Hipercapnie Hipocapnie Acidoza respiratorie Hipoxemie Patognomic ptr. ALI este:C Tahipneea Hipoxemia Raportul FiO2/PaO2<300 Alcaloza respiratorie

20. ARDS este caracterizat in primul rand prin: C a. Hipoxemie severa b. Acidoza respiratorie c. Edem pulmonar noncardiogen d. Raport FiO2/PaO2<200 21. Indicatiile suportului ventilator in insuficienta respiratorie acuta/acutizata sunt: A,B,C,D a. Frecventa respiratorie>25/min. b. Stop respirator c. Acidoza severa <7.25 d. Oboseala musculaturii respiratorii 22. Insuficienta respiratorie ventilatorie se caracterizeaza prin:B,C a. PaO2 valoare normala b. Cresterea PaCO2 c. Scaderea PaO2 23. Tratamentul antibiotic al infectiilor pulmonare se face in functie de: A,C a. Incidenta statistica a germenilor b. Gravitatea manifestarilor insuficientei respiratori c. Rezultatul bacteriologic al aspiratului/spalaturii bronsice 24. Terapia insuficientei respiratorii acutizate in contextul BPOC vizeaza in principal: B,C a. Normalizarea PaCO2 b. Readucerea PaCO2 la valorile anterioare episodului de acutizare c. Corectarea acidemiei severe 25. Insuficienta acuta respiratorie hipoxemica se caracterizeaza prin:A,C a. Scaderea PaCO2 b. Cresterea PaCO2 c. Hipo sau Normo PaCO2 26. ARDS poate evolua: C a. Primar b. Totdeauna secundar unei afectari pulmonare anterioare c. Secundar sindromului de reactie inflamatorie sistemica 27. Un pacient cu BPOC este admis in spital cu urmatoarele gaze sanguine arteriale PaCO2 92torr, PaO2 55torr, Aceste valori arata: A,B,D a. Acidoza respiratorie b. Retentie cronica de CO2 c. Retentie acuta de CO2 d. Hipoxemie cronica 28. BLS se instituie: C,A,B ? a. Intraspitalicesc b. La camera de garda c. La locul constatarii opririi cardiocirculatorii si/sau respiratorii 29. ALS cuprinde masuri de prim ajutor ce se instituie:B,A,C ? a. Intraspitalicesc b. La camera de garda c. La locul constatarii opririi cardiocirculatorii si/sau respiratorii

30. a. b. c. 31. a. b. c. 32. a. b. c. 33. a. b. c. d. 34. a. b. c. 35. a. b. c. d. 36. a. b. c. 37. a. b. c. d. 38. a. b. c. d. e. 39. a. b. c.

Diagnosticul de oprire cardiaca este pus cand se constata: A Absenta pulsului la arterele mari (femurala,carotida) Absenta miscarilor respiratorii Midriaza Masurile de resuscitare urmaresc: A,C Asigurarea unei perfuzii cerebrale si miocardice Asigurarea perfuziei tutur organelor Restabilirea activitatii electrice a cordului Debitul cardiac este mentinut in timpul resuscitarii prin masaj cardiac extern datorita:C In exclusivitate a mecanismului de pompa cardiaca In exclusivitate a mecanismului de pompa toracica Intricarii celor doua mecanisme: pompa cardiaca si pompa toracica: Adrenalina, lidocaina, atropina se pot administra I oprirea cardiaca pe urmatoarele cai: A,C Intravenos Intramuscular Pe sonda de IOT Subcutanat In cazul FV primul gest de resuscitare este: B Administrarea xilinei Defibrilarea electrica Masaj cardiac extern Terapia medicamentoasa a FV include: B,A Xilina Adrenalina (Epinephrine) Sarurile de calciu Atropina Administrarea adrenalinei(Epinephrine) in timpul opririi cardiace se face in primul rand ptr: A Efectul alfa-adrenergic Efectul beta-adrenergic Efectul alfa/beta-adrenergic Doza de adrenalina (Epinephrine) recomandata in oprirea cardiaca este de:B 1mg/kg 1mg 0.1mg/Kg 10mg Aspectul ECG ce sustine diagnosticul de oprire cardiaca este de: B, D, E Torsada varfurilor Disocierea mecanica TPSV FV Asistola Activitatea electrica fara puls este: A,B Cea mai frecventa forma de oprire cardiaca O forma de oprire cardiaca greu resuscitabila Nu este o forma de oprire cardiac

40. Conform legislatiei romane in vigoare diagnosticul de moarte cerebrala este: B a. Diagnostic clinic b. Diagnositic clinic si electroencefalografic c. Dg. Electroencefalografic 41. Coma se caracterizeaza prin: A,B,D a. Absenta respiratiei spontane b. Absenta miscarilor voluntare c. Ireversibilitate d. Absenta vorbirii 42. Coma este expresia clinica a: A a. Insuficientei cerebrale acute: b. Leziunilor structurale la nivelul cortexului c. Leziunilor la nivelul sistemului reticulat activator din trunchiul cerebral 43. Scala Glasgow este acceptata in evaluarea starilor comatoase ptr, ca: A,B,D a. Este simpla b. Este reprodctibila c. Este precisa d. Are valoare prognostica 44. Bolnavul comatos se trasporta la spital: B a. In decubit dorsal b. In decubit lateral c. In decubit ventral 45. Starea de coma ce a depasit 1 luna se numeste: B a. Coma cronica: b. Stare vegetativa persistenta c. Moarte cerebrala 46. Moartea cerebrala se defineste ca:B a. Moartea intreguui creier b. Moartea cortexului si a trunchiului cerebral c. Moartea cortexului 47. Etapele clinice de diagnostic a mortii cerebrale cuprind: A,B,C a. Evaluarea reflexelor de trunchi cerebral b. Testul de apnee c. EEG 48. Sunteti in terapie intesiva si primiti un bolnav comatos cu GCS de 6, ce respira spontan cu o frecventa de 25 respiratii/min, adus de salvare in decubit lateral si cu o perfuzie la brat. Primul gest este de. A,B a. A face un examen neurologic complet fara a omite nici un reflex ptr. a evalua intinderea leziunii b. A face un bilant biologic complet ptr. a vedea tulburarea metabolica ce a putut duce la coma c. A intuba bolnavul ptr. a-I proteja caile aeriene de un eventual aspirat si a-l putea ventila corect 49. Care din urmatoarele elemente sunt mediatori ai sepsisului si ai sindromului de disfunctii organice multiple: B,C a. Agentii microbieni b. Sistemul complementului c. Citokinele

50. Care din urmatoarele sunt semne de raspuns inflamator sistemic: A,B,D a. Temperatura > 38C sau <36C b. Frecventa cardiaca >90b/min c. Nr. Trombocite <70.000 d. Nr. Leucocite >12.000 51. Diferenta dintre sepsisul sever s socul septic este data de prezenta: D a. Disfunctiilor organice b. Hipertermiei c. Leucocitozei d. Hipotensiunii arteriale 52. Care din urmatoarele modificari sunt valabile ptr. toate formele de soc:A,C,E a. Scaderea fluxului sanguin periferic b. Cresterea fluxului sanguin periferic c. Scaderea debitului cardiac d. Cresterea debitului cardiac e. Fluxul sanguin periferic inadecvat 53. Care din urmatoarele sunt modificari ce apar la nivelul microcirculatiei in socul hipovolemic: A,B,C,D,E a. Perturbarea schimburilor lichidiene b. Fenomene de sunt A-V c. Maldistributia fluxului sanguin d. Tulburari reologice e. Leziuni ale endoteliului vascular 54. Reactia hemodinamica hiperdinamica ce caracterizeaza socul septic se manifesta prin: A,D a. Cresterea debitului cardiac b. Scaderea debitului cardiac c. Cresterea rezistentei vasculare sistemice d. Scaderea rezistentei vasculare sistemice e. Scaderea contractilitatii miocardice 55. Principiile de tratament ale socului hemoragic cuprind: A,B,C,D,E a. restabilirea volumului sanguin circulant efectiv b. Tx anemiei c. Administrarea de cardiotonice d. Corectarea tulburarilor de coagulare e. Hemostaza provizorie/definitiva 56. Elementele principale ale terapiei socului anafilactic sunt: A,B,C,E a. Administrarea de corticosteroizi b. Intreruperea contactului cu subst. alergizanta c. Administrarea de adrenalina d. Administraea de dopamina e. Asigurarea volumului circulant eficient 57. Urmatoarele mijloace terapeutice sunt indicate in socul cardiogen: D a. Substante.vasodilatatoare (nitroglicerina, nitroprussiat) b. Noradrenalina

c. d.

Digoxin Balon de contrapulsatie

58. Evaluarea primara a unui bolnav cu soc traumatic cuprinde: A,B a. Evaluarea libertatii cailor aeriene, eficientei respiratiei si imobilizarea coloanei cervicale b. Examen neurologic complet si incadrarea pe scala Glasgow-Pittsburg c. Masurarea TAMS 59. Un bolnav cardiac prezinta urmatoarele: IC=1.6l/min/m2, PCWP=24mmHg, hipotensiune arteriala. Diagnosticul hemodinamic este: C a. Insuficienta cardiaca forma severa b. Insuficienta cardiaca forma moderata c. Soc cardiogen d. Stare cu debit cardiac scazut 60. La un pacient cu urmatorul profil hemodinamic: IC=6.5L/m2, RVS=230dyne/sec/cm-5, TAMS=50mmHg, PCWP=16mmHg. Diagnosticul posibil este: B a. Soc cardiogen b. Soc septic c. Insuficienta cardiaca NYHA IV 61. Acidoza metabolica se caracterizeaza prin: A,D,E a. Scaderea pH b. Cresterea PaCO2 c. Cresterea concentratiei de HCO3 d. Scaderea compesatorie a PaCO2 e. Scaderea concentratiei de HCO3 62. Alcaloza metabolica se caracterizeaza prin: A,C a. Cresterea pH-ului actual b. Scaderea concentratiei de bicarbonat c. Cresterea concentratiei de bicarbonat d. Scaderea PaCO2 63. Principalul ion intracelular este: B a. Na b. K c. Mg d. Cl e. HCO3 64. Sistemele tampon extracelulare include:A,B,C,D a. Hemoglobina b. Proteinele plasmatice c. Bicarbonatul d. Fosfatii 65. Tx. hiperkaliemiei cuprinde: A,B a. Eliminarea surselor exogene de potasiu b. Administrarea de glucoza si insulina c. Administrarea de solutii acidifiante d. Administrarea de sulfat de Mg

66. a. b. c. d. 67. a. b. c. d. 68. a. b. c. d. 69. a. b. c. d. 70. a. b. c. d.

In diabetul insipid exista: A,B,C Hipernatremie Hiperosmolitate Urina diluata Oligurie Pacientul cu hiperaldosteronism de regula are: A,B,D Secretie excesiva de hormon din medulosuprarenala Hipertensiune Acidoza Hipopotasemie Pierderile de lichid extracelular pot apare cu:A,B,C,D Obstructia intestinului subtire Dezvoltarea rapida a ascitei Arsuri Febra si hiperventilatie Volumul sanguin: A,B,C La adult este de aprox. 5L Include 60% plasma In medie este de 70ml/kg la adult Nu include eritrocitele Osmolaritatea plasmei: A,B,C Este de 280mOsm/L Este mai mare decat cea a fluidului interstitial Este determinata in principal de Na si Cl Favorizeaza deplasarea fluidelor afara din capilar