Sunteți pe pagina 1din 16

Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (OMPI), o organizatie interguvernamentala care numara in prezent 157 de state (in 2011 186

6 state ), este unul dintre agentiile specializate ale sistemului de organizatii din cadrul sistemului de organizatii al Natiunilor Unite. OMPI este responsabila cu promovarea la scara mondiala a protectiei proprietatii intelectuale, prin intermediul cooperarii intre state, si de administrarea diferitor tratate multilateral care reglementeaza aspectele legale si administrativeale proprietatii intelectuale. Ca in cazul tuturor organizatiilor din cadrul sistemului Natiunilor Unite, unul dintre principalele acopuri si atributii ale OMPI este de a colabora cu tarile in curs de dezvoltare in eforturile lor in aceasta directive. Una dintre componentele programului de cooperare pentru dezvoltarea al OMPI rezida in pregatirea si publicarea cartilor, a manualelor si a altor material educationale auxiliaredin domeniul proprietatii intelectuale. In mod frecvent, studiul proprietatii intelectuale este ingreunat de insuficienta materialelor educationale disponibile imediat. Pentru a veni in intampinarea necesitatii unui volum sporit de material educational, OMPI a publicat, in 1988, un volum intitulat Material fundamental pentru lectura in domeniul proprietatii intelectuale. Deci, asa sa inceput a tipari carti in acest domeniu!

Arpad Bogsch Director general Wordl Intellectual Propert Organization Geneva, 1995

Conceptul intelectuala

de

proprietate

Proprietatea intelectuala, in sens foarte larg, cuprinde drepturile legale ce rezulta din activitatea intelectuala in domeniile industrial, stiintific, literar sau artistic. Statele au instituit legi care sa protejeze proprietatea intelectuala din doua motive special. Primul: pentru a da o expresie statutara drepturilor morale si economice ale creatorilor asupra creatiilor lor, precum si drepturilor publicului de a avea acces la aceste creatii. Al doilea motiv: pentru a promova, prin politica guvernamentala, creativitatea, propagarea si aplicarea rezultatelor acesteia a incurajarea unui comert corect, ceea ce ar contribui la dezvoltarea economica si sociala. Cratiile intelectuale, cum ar fi o ide de inventie, o piesa muzicala sau o marca de fabrica sau de comert nu pot fi protejate prin simpla posesie, ca in cazul bunurilor materiale, impotriva utilizarii lor de catre alte personae. De indata ce creatia intelectuala este pusa la dispozitia publicului, creatorul acesteia nu mai poate sa-si exercite controlul asupra utilizarii creatiei. Aceasta realitate fundamentala, in speta imposibilitatea protectiei prin simpla posesie asupra obiectului, reprezinta baza intregului concept al legii privind proprietatea intelectuala. In general, legea proprietatii intelectuale are drept scop apararea creatorilor si a altor producatori de bunuri si servicii intelectuale prin censionarea, pe durata limitata, a dreptului de control asupra utilizarii acestor opere, bunuri sau servicii. Aceste drepturi nu se aplica obiectului material in care poate fi inglobata creatia ci creatiei intelectuale ca atare. In mod traditional, proprietatea intelectuala se imparte in 2 ramuri:
-

Proprietate industriala Dreptul de autor

Proprietatea industrial cuprinde protectia inventiilor prin brevetele de inventie, protectia unor anumite interese comerciale prin intermediul legii privind marcile de fabrica sau de comert, al legii privind denumirile comerciale si al legii pentru protectia desenelor industrial. In plus, proprietatea industriala mai cuprinde si combaterea concurentei neloiale. Dreptul de autor garanteaza autorilor si altor creatori de opera intelectuale (literare, musicale, artistice), dreptul de a autoriza sau a interzice, pentru perioade de timp strict determinate, exploatarea operelor lor in moduri de ademenea determinate. In sens larg, dreptul de autor

cuprinde protectia dreptului de autor, in sensul restrans al termenului dar si protectia a ceea ce in mod current este denumit ca drepturi conexe. Conventia privind instituirea OMPI, incheiata la Stockholm la 14 iulie1967, prevede la art 2(vii) ca PI va include drepturile legate de: -

Operele literare , artistice si stiintifice; Prestatiile artistilor interpreti, fonograme si transmisiuni radio si TV; Inventiile din toate domeniile activitatii umane; Descoperirile stiintifice; Desenele si modelele industrial; Marcile de fabrica sau de comert, marcile de serviciu, denumirile si alte indicatii geografice; Protectia impotriva concurentei neloiale si toate celelalte drepturi decurgand din activitatea intelectuala in domeniul industrial, stiintific, literar sau artistic.

Istoric
Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (OMPI) este una din cele 16 agentii specializate din sistemul de organizatii al Natiunilor Unite (ONU). Conventia pentru Infiintarea Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale a fost incheiata la Stockholm in 1967 si a intrat in vigoare in 1970. Cu toate acestea, originile OMPI sunt mult mai vechi, mergand pina la 1883, cand a fost adoptata Conventia de la Paris, respectiv in 1886, cand a fost adoptata Conventia de la Berna. Ambele conventii prevedeau infiintarea unor secretariate internationale si ambele au fost plasate sub supravegherea Guvernului Federal al Elvetiei. Cei cativa functionari necesari pentru administrarea celor doua conventii aveau sediul la Berna , in Elvetia. Initial au existat doua secretariate (unul pentru proprietate industrial si altul pentru dreptul de autor) pentru administrarea celor doua conventii. In 1893 cele doua secretariat s-au reunit. Numele organizatiei cunoscute in prezent drept OMPI a suferit cateva modificari in cursul istoriei sale. Cea mai recenta denumire, inainte de a devenit OMPI, a fost BIRPI, abrevierea de la versiunea franceza a numelui: Birourile Internationale Reunite pentru protectia Proprietatii Intelectuale. In 1960, BIRPI s-a mutat de la Berna la Geneva. In cadrul Conferintei diplomatice de la Stockholm din 1967, cand s-a infiintat OMPI, au fost revizuite prevederile administrative si finale ale tututror tratatelor multilateral existente in acel moment si administrate de BIRPI. Aceste clauze trebuiau revizuite deoarece statele membre doreau ca organizatia (OMPI)- care este desigur, o organizatie guvernamentala - sa fie independent de guverunul Elvetiei, sa aiba un statut similar tuturor organizatiilor interguvernamentale comparabile si sa deschida drumul pentru ca OMPI sa devina una din agentiile specializate din cadrul sistemului de organizatii interguvernamentale ale Natiunilor Unite. Printre agentiile specializate cele mai cunoscute se numara Organizatia Internationala a Muncii (OIM), Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura (UNESCO), Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura (FAO). Acestea se numesc agentii specializate, pentru ca fiecare din ele detin cunostinte si experti

specializati si a acumulat o vasta experienta international intr-un anumit domeniu de activitate de mare interes pentru comunitatea international. Astfel, OIM este specializat in problemele de munca, UNESCO in educatie stiinta si cultura, OMS in problemele de sanatate, FAO in produse alimentare si agricole iar OMPI in proprietatea intelectuala. Cele mai multe organizatii interguvernamentale, in prezent denumite agentii specializate, nu au existat inaintea celui de-al doilea razboi mondial. Ele au fost create cu menirea specifica de a se ocupa de un anumit subiect sau domeniu de activitate la nivel international. Totusi, au existat unele organizatii interguvernamentale, ca OIM, Uniunea Postala Universala (OPU) si Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor (ITU), care au devenit organizatii interguvernamentale responsabile de domeniul lor de activitate chiar inainte de infiintarea Natiunilor Unite. Dupa infiintarea ONU, aceste organizatii au devenit agentii specializate ale sistemului de organizatii ale Natiunilor Unite. La fel, cu mult inaintea infiintarii Natiunilor Unite, BIRPI era organizatia interguvernamentala responsabila de domeniul proprietatii intelectuale. OMPI, succesorul BIRPU, a devenit agentie specializata a Natiunilor Unite prin semnarea acordului in acest sens intre Natiunile Unite si OMPI, care a intrat in vigoare la 17 decembrie 1974. Organizatiile interguvernamentale pot deveni agentii specializate ale Natiunilor Unite numai prin semnarea unui astfel de acord. Agentiile specializate, desi apartin familiei de organizatii ale Natiunilor Unite, isi pastreaza totusi prudent. Fiecare agentie specializata isi are propriii ei membri. Toate statele membre ale Natiunilor Unite au dreptul sa devina membre ale tuturor agentiilor specializate. Fiecare stat decide daca doreste sa devina sau nu membru al unei organizatii specializate. De exemplu, desi Elvetia nu este membra ONU, este membra OMPI. Fiecare agentie specializata isi are propriul sau regulament de functionare, propriile sale organe de conducere, propriul sau director executiv ales, propriul sau venit, propriul sau buget, propriile sale materiale, programe si activitati. Exista un mecanism de coordonare a activitatilor tuturor agentiilor specializate intre ele si impreuna cu Organizatia Natiunilor Unite dar, in esenta, agentiile raman stapane pe propriul lor destin si sunt responsabile, in conformitate cu propriile lor regulamente de functionare, fata de organele lor de conducere, care nu sunt altceva decat statele membre ale organizatiei. Acordul intre Natiunile Unite si OMPI stabileste ca OMPI se supune competentelor ONU si a organelor acesteia, fiind responsabila cu activitatile specific domeniului sau de activitate, prin intermediul tratatelor si acordurilor administrate printre altele, pentru promovarea creativitatii in activitatea intelectuala si pentru facilitarea transferului de tehnologie ce se afla in

legatura cu proprietatea industriala a tarilor in curs de dezvoltare pentru a accelera progresul economic, social si cultural in aceste tari.

Stuctura
Regulamentul de functionare al OMPI, actul de baza al acesteia, este conventia semnata la Stockholm in 1967. Pentru descrerea OMPI, se v-a raspunde la termini foarte generali la urmatoarele intrebari: 1.De ce este nevoie de o organizatie interguvernamentale? 2. Care sunt uniunile administrate de OMPI? 3. Care sunt statele membre ale OMPI? 4. Care sunt activitatile OMPI? 5. Cum este condusa si administrate aceasta organizatie? De ce este nevoie de o organizatie interguvernamentala aproprietatii intelectuale? Drepturile de proprietate intelectuala sunt limitate teritorial; ele exista si pot fi exercitate numai sub jurisdictia tarii a sau tarilor ale caror legi le-au recunoscut. Dar operele ce fac obiectul proprietatii intelectuale, inclusiv inventiile, trec frontierele cu usurinta, iar intr-o lume de natiuni interdependente aceasta trecere ar trebui chiar incurajata. Ma mult, semanarile din ce in ce mai accentuate, abordarea si procedurile de administrare a problemelor proprietatii intelectuale in diferite tari scot in evidenta rostul simplificarii practicii prin standartizarea internationala si prin recunoasterea internationala a drepturilor si indatoririlor intre natiuni. Din acest motiv, guvernele au negociat si au adoptat tratate multilateral in diferite domenii ale propritatii intelectuale, fiecare tratat stabilind o Uniune de state care accepta sa acorde resortisantilor celorlalte state ale uniunii aceeasi protective pe care o ofera propriilor lor resortisanti, ca si respectarea unor reglementari, standarde si practice comune. Uniunile administrate de OMPi s-au infiintat in baza unor tratate. Uniunea este formata din toate statele care sunt parte a unui anumit tratat. Numele uniunii este, in cele mai multe cazuri, dat de locul in care textul tratatului a fost adoptat pentru prima oara. Tratatele pot fi impartite in trei grupuri. Primul grup de tratate stabileste protectia internationala, altfel spus acestea sunt tratate ce formeaza izvorul protectiei juridice agreate intre state. De exemplu, din acest grup fac parte trei tratate din domeniul protectiei industriale. Acestea sunt Conventia de la Paris, Acordul de la Madrid pentru impiedicarea folosirii indicatiilor de provenienta false sau inselatoare pe produse, si Acordul de la Lisabona pentru protectia denumirilor de origine si a intregistrariilor internationale.

Al doilea grup de tratate le cuprinde pe cele ce faciliteaza protectia internationala. De exemplu, din acest grup fac parte sase tratate cu privire la proprietatea industrial. Acestea sunt Tratatul de cooperare in materie de brevete de inventie, care prevede completarea unei cereri internationale de brevete de inventive, Acordul de la Madrid privind inregistrarea international a marcilor, Acordul de la Lisabona despre care s-a vorbit mai sus, deaorece face parte din primul si din cel de-al doilea grup de tratate, Tratatul de la Budapesta privind recunoasterea international a depozitului de microorganism in scopul procedurii in materie de brevete, si Acordul de la Haga privind depozitul international de desene si modele industriale. Al treilea grup de tratate le cuprinde pe cele care stabilesc sisteme de clasificare si procedure pentru imbunatatirea si actualizarea lor permanenta. Din acest grup fac parte petru tratate, toate legate de proprietatea industriala. Acestea sunt Acordul de la Strasbourg pentru clasificarea internationala a brevetelor de inventive (IPC), Acordul de la Nisa privind clasificarea internationala a produselor si serviciilor in scopul inregistrarii marcilor, Acordul de la Viena pentru instituirea unei clasificari internationale a elementelor figurative ale marcilor, si Acordul de la Locarno pentru instituirea unei clasificari internationale a desenelor si modelelor industriale. Revizuirea acestor tratate si adoptarea unora noi sunt sarcini ce necesita eforturi constante de cooperare si negociere internationala si care nu pot fi sustinute decat de o organizatie specializata. Aceasta organizatie este OMPI, care pune la dispozitie cadrul si serviciile sale in acest scop.

Functii
Activitatile OMPI sunt de trei tipuri:

De organizare; De promovarea cooperarii interguvernamentale proprietatii intelectuale si activiati programate; De substanta. in administrarea

Toate aceste activitati servesc obiectivelor generale ale OMPI. De a mentine si intensifica respectul pentru proprietate intelectuala in intreaga lume, in interesul progresului industrial si cultural prin stimularea activitatilor creative

si facilitarea transferului de tehnologie si a raspandirii operelor literare si artistice. Activitatile de inregistrare ale OMPI implica servicii directe pentru solicitanti sau detinatori de proprietate industriala. Aceste activitati privesc primirea si procesarea cererilor internationale conform procedurii din tratatul pentru cooperare in materie de brevete de inventie sau pentru inregistrarea international a marcilor ori pentru depozitarea international a desenelor si modelelor industriale. Aceste activitati sunt de obicei finantate din taxtele solicitantilor, care reprezinta circa 3 sferturi din bugetul OMPI. Principalele activitati in domeniul cooperarii interguvernamentale pentru administrarea proprietatii intelectuale sunt legate de administrarea colectiilor de documente privind brevetele de inventie folosite pentru cercetare si comparatii, precum si gasirea mijloacelor pentru facilitarea accesului la informatiile pe care le contin; intretinerea si actualizarea sistemelor de clasificare international; realizarea de compilatii ale unor statistici din ce in ce mai sofisticate; supravegherea regionala a administrarii proprietatii industriale si a dreptului de autor. OMPI intretine colectii cuprinzatoare de legi privind proprietatea industrial si dreptul de autor, puse la dispozitia publicului si care apar in publicatiile lunare ale OMPI si pe CD-ROM-urile numite IP-LEX Activitatile de substanta sau programate ale OMPI , ce constituie o parte importanta a activitatii acestei organizatii, cuprind promovarea acceptarii mai largi a tratatelor existente, actualizarea acestor tratate prin revizuiri, daca este necesar, incheierea de noi tratate si participarea la activitatile de cooperare pentru dezvoltare.

Administratie
Conventia pentru infiintarea OMPI prevede 4 organe de conducere diferite: 1. Adunarea Generala 2. Conferinta 3. Comitetul de Coordonare 4. Biroul International al OMPI (sau Secretariat)

Adunarea Generala este organul suprem al OMPI. Printre alte atributiuni si functii, Adunarea Generala numeste Directorul General, la propunerea Comitetului de Coordonare, revizuieste si aproba rapoartele si activiatile comitetului de Coordonare si rapoartele Directorului General cu privire la OMPI, adopta regulile financiare ale OMPI si bugetul bienal de cheltuilei comun Uniunilor, aproba masurile propuse de Directorul General privind administrarea acordurilor internationale destinate sa promoveze protectia proprietatii intelectuale, stabileste limbile de lucru ale secretariatului luand in considerare practica Natiunilor Unite, desemneaza statele member ale OMPI si organizatiile interguvernamentale si non-guvernamentale internationale care vor fi admise la reuniunile sale ca observatori. Adunarea Genrala este formata din statele member ale OMPI si de asemenea membre ale oricarui uniuni. Conferinta este formata din toate statele membre ale OMPI, indiferent daca sunt sau nu membre ale unei uniuni. Principalele atributii ale Conferintei ar putea fi impartite in 5 categorii. In primul rand Conferinta constituie un for pentru schimbul de vedere intre statele membre ale OMPI in diverse domenii ale proprietatii intelectuale, si din acest punct de vedere Conferinta este cea mai abilitata sa faca recomandari cu privire la competentele si autonomia uniunilor. In al doilea rand, Conferinta este cea care stabileste programul bienal de cooperare pentru dezvoltare destinat tarilor in curs de dezvoltare. In al treilea rand, adopta bugetul pentru aceste probleme. A patra Categorie de activitati este cea legata de competenta Conferintei de a adopta amendamente la Conventia privind infiintarea OMPI. Propunerile de amendare a conventiei pot fi initiate de orice stat membru al OMPI, de Comitetul de Coordonare sau de Dorectorul General. In fine, Conferinta, ca si Adunarea Generala, poate desemna statele si organizatiile ce vor putea participa la lucrari ca observatori. Comitetul de Coordonare este atat un organ de consultanta in probleme de interes general, cat si un organ executiv al Adunarii Generale si al Conferintei. Comitetul de Coordonare acorda consultanta diferitelor organe ale uniunilor si ale OMPI in probleme de interes comun a doua sau mai multe uniuni, respective a doua sau mai multe uniuni si OMPI, cu precadere legate de bugetul comun de cheltuielii al uniunilor. Consiliul de Coordonare pregateste proiectul oridinei de zi a Adunarii Generale si a Conferintei, precum si proiectul de program si bugetul Conferintei. Al patrulea organ de conducere OMPI este Biroul International al OMPI sau Secretariatul. Acesta este condus de Directorul General si in prezent cuprinde circa 450 de personae din 60 de tari, alese in conformitate cu principiul distributiei geografice echilibrate, stabilite in sistemul Natiunilor Unite.

Membri
Conferinta privind infiintarea OMPI stipuleaza ca aceasta organizatie este deschisa oricarui stat membru al unei uniuni si oricarui stat care nu este membru al nici unei uniuni, dar este membru la Natiunilor Unite, al oricarei agentii specializate ONU, al Agentiei Internationale a Energiei Atomice, oricarui stat ce este parte al Statutului Curtii Internationale de Justitie ori este invitat de Adunarea Generala a OMPI sa devina membru. Prin urmare, numai statele pot fi membre ai OMPI sau, de fapt ai oircarui agentii specializate din cadrul ONU. Pentru a devein membru, un stat trebuie sa depuna un instrument de ratificare sau de aderare la Directorul general al OMPI, la Geneva. Statele parte ale Conventiei de la Paris sau de la Berna pot deveni membre ale OMPI numai daca sunt dj legate sau ratifica ori adera cel putin la prevederile administrative ale Actului de la Stockholm din 1967 al Conventiei de la Paris sau ale Actului de la Paris din 1971 al Conventiei de la Berna. In august 1994, 156 de state erau parte a Conventiei privind infiintarea Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale, la 15 iulie 200 OMPI avea 175 de state membre, iar in prezent din OMPI fac parte 186 state dintre care si Republica Moldova, Venezuela, Ukraina , Uzbechistan, Cuba, Malta, Lybia etc.

Programele OMPI pentru dezvoltare


Obiective

de

cooperare

O parte foarte importanta din activitatile OMPI se refera la asistenta pentru progresul tarilor in curs de dezvoltare. Cooperarea pentru dezvoltare este o sintagma folosita de natiunile Unite pentru a descrie ceea ce se numeste ajutor sau asistenta pentru tarile in curs de dezvoltare ori asistenta tehnico-juridica. Care este principalul obiectiv al OMPI in aceasta privinta? Este acela de a promova respectul pentru proprietatea intelectuala in fiecare tara in curs de dezvoltare si in realtiile international ale acestor tari, pentru ca experianta arata ca creativitatea nationala in domeniul inventivitatii tehnice si in domeniul literar si artistic creste considerabil si, de fapt, este posibil numai daca este insotita de protectia inventatorilor si a autorilor operelor literare si artistice si daca aceasta protective se extinde si asupra inventatorilor dispusi sa investeasca in creativitate.

Principala tinta a programelor de cooperare pentru dezvoltare este sa aduca o contributie speciala in procesul de dezvoltare al tarilor in curs de dezvoltare in domeniul proprietatii intelectuale, alegand pentru aceasta un sir intreg de activitati multiple. Exista, intr-adevar, diferente enorme intre diversele tari in curs de dezvoltare in ceea ce priveste gradul lor de industrializare, productivitatea lor in domeniul inventivitatii tehnice si al creativitatii literare si artistice.Multora le lipsesc specialisti in domeniul proprietatii intelectulae. De asemenea, multe dintre ele au nevoie de legi nationale mai potrivite obiectivelor lor de dezvoltare. Cele care nu au adoptat inca o legislatie noua de la dobandirea intependentei lor aplica prevederile ce nu sunt potrivite necesitatilor reale ale acestor tari sau care sunt depasite. In sfarsit, o mare parte a tarilor in curs de dezvoltare au nevoie de o infrastructura nationalacare sa permita o implimentare mai eficienta a legilor si o exploatare mai vasta a posibilitatilor de imbunatatire a legilor si infrastructurilor ce le-ar permite dezvoltarea industriala si culturala. Obiectivele principale ale programului OMPI de cooperare pentru dezvoltare sunt: De ajuta tarile in curs de dezvoltare sa-si infiinteze sis a-si dezvolte sistemel de proprietate intelectuala in conformitate cu necesitatile lor, prin dezvoltarea resurselor umane; De a facilita crearea sau imbunatatirea legislatiei nationale sau regionale si aplicarea efectiva a acestora; De a incuraja enventivitatea si activitatile artistice creative si exploatarea rezultatelor lor; De a facilita dezvoltarea tehnologiei autohtone si achizitionarea de tehnologie straina brevetata; De a facilita accesul la operele straine protejate prin dreptul de autor; De a facilita accesul si folosirea informatiei tehnologice continute in documentele brevetare; De a promova schimbul de experienta dintre legiuitorii din domeniul proprietatii intelectuale; De a promova schimbul de experienta si informatii dintre membrii organelor judecatoresti cu privire la aplicarea si protectia pintelectuale; De a facilita administrarea si exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala de catre institutii locale.

Programul OMPI si bugetul pentru bienalul 1994-1995 prevedea urmatoarele obiective pentru a ajuta tarile in curs de dezvoltare sa infiinteze

sau sa modernizeze sistemele de proprietate intelectuala in conformitate cu necesitatile lor: -

Dezvoltarea resurselor umane; Facilitarea crearii sau imbunatatirii legislatiei nationale sau regionale si a aplicatii ei effective; Incurajarea aderarii la tratatele administrate de OMPI; a facilita crearea sau imbunatatirea institutiilor guvernamentale sau de alta natura pentru administrarea si aplicarea efectiva a legislatiei nationale ori regionale; incurajarea activitatiilor locale cu potential inventati si a exploatarii comerciale a inventiilor, precum si incurajarea activitatilor artistice creative si exploatarea rezultatelor acestora; dezvoltarea predarii si cercetarii legii privind proprietatea intelectuala, cu accent deaosebit pe utilizarea legii in scopul dezvoltarii economice; dezvoltarea profesiunii de avocet in domeniul proprietatii intelectuale precum si a celei de agent; promovarea schimbului de experienta si de legiuitorii din domeniul proprietatii intelectuale; informative dintre

promovarea schimbului de experienta si informatie dintre membrii organelor judecatoresticu privire la punerea in aplicare si la protectia proprietatii intelectuale; Facilitarea accesului si a utilizarii informatiilor tehnologice cuprinse in documentele de brevetare,in special pentru diversificarea si acumularea de tehnologie; Facilitarea achizitionarii de tehnologie straina protejata local prin contracte de licenta; Facilitarea administrarii si exploatarii de catre institutii locale a dreptului de proprietate intelectuala; Consultarea celor doua Comitete Permanente de Cooperare pentru Dezvoltare; Facilitarea participarii la anumite intruniri ale OMPI.

In vederea desfasurarii activitatilor necesare atingerii acestor scopuri, OMPI a infiintat programe permanente destinate exclusive pentru organizarea asistentei tehnice pentru tarile in curs de dezvoltare.

Fiecare Program Permanent este condus de un Comitet Permanent, care controleaza progresele realizate de Programul Permanent si discuta activitatile ce vor fi propuse statelor membre pentru anul sau anii ce urmeaza. Comitetul Permanent se intruneste o data la doi ani. In plus, deasemenea odata la doi ani se intruneste si Grupul de Lucru, dar in anul in care nu se intruneste Comitetul Permanent. Comitetul Permanent este alcatuit din toate statele membre ale OMPI care au informat pe Directorul General despre dorinta lor de a fi membre ale acestui Comitet; la 1iulie1994, Comitetul Permanent de cooperare pentru dezvoltarea in domeniul proprietatii industrial numara 113 tarimembre, iar Comitetul Permanent de cooperare pentru dezvoltarea in domeniul dreptului de autor si al dreptului de conexe numa 103 membri.

Academia OMPI Intelectuala

de

Proprietate

In cadrul programului de pregatire pentru tarile in curs de dezvoltare , OMPI a deschis in 1993 Academia de Proprietate Intelectuala, cu sediul la Geneva /Torino. Sesiunile Academiei OMPI se tin in diferite limbi, in present in engleza, franceza si spaniola. Fiecare sesiune dureaza 2 saptamani si cuprinde un program de prelungiri, discutii si deplasari pe teren. In fiecare an academic se organizeaza doua sau trei sesiuni pentru functionarii guvernamentali de nivel inalt din tarile in curs de dezvoltare care contribuie la formularea si implimentarea reglementarilor privitoare la proprietatea intelectuala. Obiectivul Academiei este de a prezenta participantilor elementele principale si rezultatele prezente din domeniul proprietatii intelectuale, accentuand asupra consideratelor de ordin politic care le sustin. Abordarea este de natura sa ofere participantilor posibilitatea ca, la revenirea in tarile lor, sa devina eficienti in conceperea politicilorguvernamentale cu privire la problemele proprietatii intelectuale si in specialla impactul acestor problem asupra dezvoltarii cultural, sociale, tehnologice si economice. Participantii la activitatile Academiei sunt, de obicei, functionary guvernamentali de nivel mediu sau inalt, care participa la elaborarea politicilor pentru progresul tarii lor in domeniul proprietatii intelectuale. Prelegerile sunt sustinute de specialisti de exceptie din tari dezvoltate sau in curs de dezvoltare, precum si oficiali ai OMPI. Un coordinator in curs, experimentat in predarea subiectelor legate de proprietatea intelectuala,

este desemnat in fiecare sesiune pentru stimularea interactivitatii, a schimbului de experienta dintre participant si lectori.

Bibliografie

Biroul International al OMIP, Dezvoltarea si cooperarea activitatilor OMPI H. Olson Introducerea in dreptul proprietatii intelectuale Biroul International al OMPI, Organizarea, functionarea si activitatea OMPI Biroul International al OMPI, Ce este si ce face OMPI? Biroul International al OMPI, Informatie Generala (1994)

Introducere in Proprietatea Intelectuala (WIPO) , TRADUCERE: Rodica Parvu, Laura Oprea, Magda Dinescu , 2001

www.wipo.org

Universitatea Tehnica din Moldova

Referat
Tema: Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale

Efectuat: Purici Livia;Luca Andrei Grupa: DP -1117

Profesor: Belecciu Stefan

Chisinau 2011

S-ar putea să vă placă și