Sunteți pe pagina 1din 64

"INVESTETE N OAMENI!

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013 Axa prioritar 5 - Promovarea msurilor active de ocupare Domeniul major de intervenie 5.1 - Dezvoltarea i implementarea msurilor active de ocupare Titlul proiectului: ALTERNATIVE PENTRU OMAJ promovarea i dezvoltarea competenelor i activitii antreprenoriale n rndul omerilor Nr. Contract: POSDRU/82/5.1/S/59815

ACCESARE FINANTARE

Asociaia Pakiv Romnia, (004) 0258 811170, pakiv_romania@yahoo.com

ACCESARE FINANTARE
Uniunea Europeana Uniunea Europeana a fost creata cu scopul de a se pune capat numarului mare de razboaie sangeroase duse de tari vecine, care au culminat cu cel de-al Doilea Razboi Mondial. Incepand cu anul 1950, tarile europene incep sa se uneasca, din punct de vedere economic si politic, in cadrul Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului, propunandu-si sa asigure o pace durabila. Cele sase state fondatoare sunt Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg si Tarile de Jos. Anii '50 sunt marcati de Razboiul Rece dintre Est si Vest. In Ungaria, manifestarile de protest din 1956 indreptate impotriva regimului comunist sunt reprimate de tancurile sovietice; in anul urmator, 1957, Uniunea Sovietica trece in fruntea cursei pentru cucerirea spatiului, lansand primul satelit spatial din istoria omenirii, Sputnik 1. Tot in 1957, Tratatul de la Roma pune bazele Comunitatii Economice Europene (CEE), cunoscuta si sub denumirea de Piata comuna. Caderea comunismului in Europa Centrala si de Est a deschis calea unor noi strategii europene. Anii '90 sunt si anii in care au fost semnate doua tratate, Tratatul privind Uniunea Europeana sau Tratatul de la Maastricht, in 1993, si Tratatul de la Amsterdam, in 1999. Protectia mediului si luarea unor masuri comune in materie de securitate si aparare, devin obiective de baza ale tarilor membre, in completarea liberei circulatii a marfurilor, serviciilor, persoanelor si capitalurilor. In 1995, UE se extinde cu inca trei state - Austria, Finlanda si Suedia. Un mic oras din Luxemburg, Schengen, a dat numele acordului care permite, treptat, cetatenilor europeni, sa calatoreasca fara a li se verifica pasapoartele la granita. Uniunea Europeana este un parteneriat economic si politic unic in lume, care reuneste 27 de tari. In cadrul ei exista o solidaritate intre regiunile mai bogate si cele mai sarace si un ajutor major pentru cei dezavantajati social. Datorita faptului ca Uniunea Europeana respecta diferentele nationale ce rezulta din istorie si traditii, limba si cultura, si si-a exprimat in mod clar adeziunea la principiul subsidiaritatii, incepand cu Tratatul de la Maastricht, toate masurile sunt luate in asa fel incat sa poata fi intelese si acceptate de catre majoritatea cetatenilor Uniunii Europene. Supraimpozitarea ar fi la fel de daunatoare ca si subimpozitarea. Cea mai mare provocare in politica europeana este in mod sigur cautarea unei cai de mijloc care pe de o parte sa previna dezamagirea datorata progresului prea lent catre "unitate in cadrul diversitatii".

"Europa diversitatii" este un experiment unic din multe puncte de vedere. Mai presus de toate, nu a fost creata o confederatie sau un stat federal, ci suveranitatea nationala a Statelor Membre a ramas intacta si - nu mai putin important - exista o larga paleta de cooperare voluntara in cadrul Uniunii. Comparatiile cu formarea marilor state federale (SUA, Canada, Germania) nu poate fi facuta. Unele date statistice dovedesc cat de eterogene sunt cele 15 state ale Uniunii Europenesi sustinand "unitatea in diversitate": In ceea ce priveste densitatea populatiei (locuitori per kilometru patrat) cifrele extreme sunt 15 pentru Finlandasi 381 pentru Olanda. In ceea ce priveste rata natalitatii (numar de nasteri viabile la mia de locuitori), Italia ocupa ultimul loc in clasament, cu 9.1, in timp ce Irlanda conduce, cu 13.5. Numarul de membri ai unei familii variaza intre 3.3 in Irlandasi 2.1 in Suedia. Produsul intern brut pe cap de locuitor (paritatea puterii de cumparare/cheltuiala in dolari americani) variaza intre 32,206 $ pentru Luxemburgsi 12,652 $ pentru Grecia. Luxemburgul nu pare tipic (concentratie de banci, suprafata mica a tarii), asadar ar trebui sa adaugam cifra pentru Danemarca (22,271 $). Rata cresterii economice s-a situat intre +8.3% pentru Irlandasi +1.4% pentru Italia. Mari diferente in ceea ce priveste dezvoltarea economica mai pot fi deduse si din procentul sectorului tertiar al fortei de munca active. Pentru Portugaliasi Grecia aceasta cifra se situeaza numai la 56.5%si 56.8%, Olanda si Luxemburgul (73.1%) conducand detasat. Procentul pentru activitatea totala a intrepinderilor micisi mijlocii (Belgia - 56.2%, Grecia - 85.6%) arata marea discrepanta economica. Austria conduce la capitolul pace sociala, cu numai sase zile de greva in perioada 1990-1995, urmata de Germania cu 19 zile, in timp ce Grecia si Spania au inregistrat 426 si respectiv 436 de zile. Cota exporturilor demonstreaza si ea marile diferente pe care Uniunea trebuie sa le rezolve. Grecia a exportat 9.7% din produsul sau intern brut, in timp ce Irlanda a exportat nu mai putin de 68.7%. In schimb, Austria realizeaza un venit din turism de 6.0% din produsul sau intern brut, iar Germania numai de 0.7.

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a fost propusa la summitul de la Salonic din 2003 si confirmata la Bruxelles pe 18 iunie 2004. Raportul de tara privind progresele Romaniei din octombrie 2004 a intarit data de 1 ianuarie 2007 ca data de aderare pentru Romania si Bulgaria. Cele doua tari au semnat Tratatul de aderare pe 25 aprilie 2005 la Abatia Neumnster din Luxemburg. Romania a fost prima tara din Europa centrala si de est care a avut relatii oficiale cu Comunitatea Europeana. In ianuarie 1974, Romania a aderat la Sistemul Generalizat de

Preferinte al Comunitatii, dupa care a semnat o serie de acorduri cu Comunitatea Economica Europeana (CEE) pentru facilitarea schimburilor comerciale. In 1980, Romania a procedat la recunoasterea de facto a Comunitatii Economice Europene, prin semnarea Acordului privind crearea Comisiei mixte Romania - CEE, concomitent, fiind semnat si Acordul asupra Produselor Industriale. Relatiile diplomatice ale Romaniei cu Uniunea Europeana dateaza din 1990. In 1991 a fost semnat un Acord de Comert si Cooperare. Acordul a intrat in vigoare in februarie 1995, dar prevederile lui au fost puse in aplicare incepand cu anul 1993 printr-un "Acord Interimar". Romania a trimis solicitarea de a deveni membru UE pe 22 iunie 1995, impreuna cu Declaratia de la Snagov, un document semnat de toate cele paisprezece partide politice importante ale Romaniei, in care acestea isi exprimau sprijin deplin pentru integrarea europeana. In iulie 1997, Comisia Europeana si-a publicat "Opinia asupra Solicitarii Romaniei de a Deveni Membra a Uniunii Europene", iar in anul urmator a fost intocmit un "Raport privind Progresele Romaniei in Procesul de Aderare la Uniunea Europeana". Dupa Decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999, negocierile de aderare cu Romania au inceput la data de 15 februarie 2000. Ceremonia de semnare a Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana s-a desfasurat pe 25 aprilie 2005 in Luxemburg.

Simbolurile Uniunii Europene Drapelul european Cele 12 stele dispuse in cerc simbolizeaza idealurile de unitate, solidaritate si armonie intre popoarele Europei.

Imnul european Melodia aleasa ca simbol al Uniunii este un extras din Simfonia a IX-a compusa in 1823 de Ludwig van Beethoven. Ziua Europei Ideile care au dus la crearea Uniunii Europene au fost prezentate pentru prima data la 9 mai 1950 de ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman. De aceea, ziua de 9 mai a ramas o data de referinta in istoria UE. Mottoul UE Unitate in diversitate este deviza Uniunii Europene.

Aceasta arata ca europenii s-au unit pentru a promova pacea si prosperitatea, acceptand totodata sa-si deschida spiritul catre culturile, traditiile si limbile atat de diverse ale continentului nostru. In conformitate cu declaratia Presedintelui Consiliului Europei din Martie 2005, Europa trebuie sa isi reinnoiasca competitivitatea sa, sa creasca potentialul sau de dezvoltare si productivitate si sa isi intareasca coeziunea sociala, plasand accentul principal pe cunostinte, inovatie si optimizarea capitalului uman. Pentru a atinge aceste obiective, Uniunea Europeana trebuie sa isi mobilizeze resursele adecvate nationale si comunitare, inclusiv politica de coeziune, inspre cele trei dimensiuni ale Strategiei de la Lisabona, economica, sociala si de mediu, astfel incat sa conlucreze mai bine spre un scop comun, cu resurse minime, in contextul general al unei dezvoltari sustinute. In Tratatul consolidat , articolul 158 din Capitolul XVII Coeziunea economica si sociala prevede urmatoarele: Pentru a promova dezvoltarea sa completa si armonioasa, Comunitatea trebuie sa conceapa si sa urmareasca ca actiunile sale sa duca la intarirea coeziunii sale economice si sociale. In particular, Comunitatea trebuie sa tinteasca spre reducerea disparitatilor dintre nivelele de dezvoltare ale diferitelor sale regiuni si ramanerea in urma a regiunilor sau insulelor defavorizat, inclusiv zonele rurale. Se da astfel definitia politicii de coeziune, care de 15 ani reprezinta principalul motor al dezvoltarii Uniunii Europene din punct de vedere economic, social, de mediu si, inclusiv, politic. Reformele structurale si stabilitatea macroeconomica reprezinta o preconditie pentru succesul politicii de coeziune impreuna cu o serie de alte conditii care favorizeaza investitiile (inclusiv implementarea efectiva a Pietei Unice, a reformelor administrative, a unei bune guvernari, a unui climat prietenos pentru intreprinzatori si, in special, disponibilitatea unei forte de munca cu inalta calificare). Actiunile pe care Comunitatea Europeana le intreprinde in conformitate cu art. 158 al Tratatului consolidat trebuie sa se adreseze intaririi coeziunii economice si sociale ale Uniunii Europene in contextul celor doua valuri de aderare de noi state, din 2004 si 2007, pentru a promova dezvoltarea armonioasa, echilibrata si sustinuta a Uniunii. Acestea se vor implementa prin intermediul Fondurilor (Fondurile Structurale si Fondul de Coeziune, respectiv Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul Social European), a Bancii Europene pentru Investitii si a altor instrumente financiare disponibile, pe perioada 2007 2013, intervalul de 7 ani fiind considerat optim din punct de vedere al cuantificarii rezultatelor investitiilor ce urmeaza a fi facute din aceste surse financiare, prin proiecte. Tinta acestor actiuni este reducerea disparitatilor economice, sociale si teritoriale din tarile si regiunile a caror dezvoltare a ramas in urma in conexiune cu restructurarea economica si sociala si a imbatranirii populatiei. Instrumentele financiare ale Comunitatii vor contribui fiecare in mod adecvat spre atingerea urmatoarelor trei obiective majore: 1. Convergenta care se refera la accelerarea convergentei Statelor Membre si a regiunilor slab dezvoltate prin imbunatatirea conditiilor de crestere economica si ocupare a fortei de munca utilizand intensificarea si imbunatatirea calitatii investitiilor in capital fizic si uman,

dezvoltarea inovatiei si a societatii bazate pe cunoastere, adaptabilitatea la schimbarile economice si sociale, protectia mediului si eficienta administrativa; 2. Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca care, in afara regiunilor slab dezvoltate, se va concentra asupra intaririi competitivitatii si atractivitatii regiunilor, precum si la ocuparea fortei de munca prin anticiparea schimbarilor economice si sociale, inclusiv cele legate de liberalizarea comertului, prin cresterea si imbunatatirea calitatii investitiilor in capital uman, inovarea si promovarea societatii bazate pe cunoastere, antreprenoriat, protectia si ameliorarea mediului inconjurator, imbunatatirea accesibilitatii si adaptabilitatii fortei de munca si ale companiilor, precum si dezvoltarea de piete de munca inclusiva; si 3. Cooperare teritoriala europeana care va avea in vedere intarirea cooperarii transfrontaliere prin initiative comune locale si regionale, intarirea cooperarii transnationale prin mijloace de actiune care sa conduca la o dezvoltare teritoriala integrata legata de prioritatile comunitare si intarirea cooperarii inter-regionale si a schimburilor de experienta la nivelul teritorial adecvat. Oportunitatile de finantare in Uniunea Europeana pot fi impartite in trei categorii: fondurile structurale si fondurile de coeziune programele comunitare alte programe.

FONDURILE STRUCTURALE SI FONDURILE DE COEZIUNE


Planul National de Dezvoltare 2007-2013 reprezint documentul de planificare strategic i programare financiar multianual, aprobat de Guvern i elaborat ntr-un larg parteneriat, care orienteaza dezvoltarea socio-economic a Romniei n conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene. n accepiunea politicii de coeziune, PND reprezint un instrument de prioritizare a investiiilor publice pentru dezvoltare, orientat n principal asupra prioritilor i obiectivelor compatibile cu domeniile de intervenie a Fondurilor Structurale i de Coeziune. Pentru perioada 2007-2013 exista trei instrumente financiare cunoscute ca Fonduri Structurale pentru Romania, respectiv: Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR): sprijin pentru IMM-uri, infrastructura de transport, mediu, energie, educatie, sanatate, turism, cercetare-dezvoltare, cooperare teritoriala; Fondul Social European (FSE): educatie si formare profesionala, adaptabilitatea fortei de munca si a intreprinderilor, incluziunea sociala, cresterea eficientei administrative; Fondul de Coeziune (FC): infrastructura mare de transport si mediu. Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR)

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regional (FEDR) este de a consolida coeziunea economic i social n Uniunea European prin diminuarea dezechilibrelor regionale. Pe scurt, FEDR finaneaz:

ajutoare directe pentru investiiile n ntreprinderi (n special, IMM-uri) n vederea crerii de locuri de munc durabile; infrastructuri legate, n special, de cercetare i inovare, telecomunicaii, mediu, energie i transporturi; instrumente financiare (fond de capital de risc, fond de dezvoltare regional etc.) destinate s sprijine dezvoltarea regional i local i s favorizeze cooperarea ntre orae i regiuni; msuri de asisten tehnic.

Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR) poate interveni n sprijinul a trei noi obiective de politic regional:

convergen; competitivitate regional i ocuparea forei de munc; cooperare teritorial european.

Convergenta - n regiunile care se afla sub incidenta obiectivului Convergen, domeniile de intervenie FEDR se concentreaz asupra modernizrii i diversificrii structurilor economice, precum i asupra pstrrii i crerii de locuri de munc durabile. Aciunile ntreprinse prin FEDR curpind urmtoarele domenii: cercetare i dezvoltare tehnologic (CDT); inovare i spirit antreprenorial; societate informaional; mediu; prevenirea riscurilor; turism; cultur; transporturi; energie; educaie; sanatate. Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca - Prioritatile obiectivului Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca se concentreaza asupra a trei aspecte:

inovare i economia cunoaterii: consolidarea capacitilor regionale n materie de cercetare i dezvoltare tehnologic, stimularea inovrii i a spiritului antreprenorial i dezvoltarea ingineriei financiare, n special pentru ntreprinderile legate de economia cunoaterii; mediu i prevenirea riscurilor: reabilitarea terenurilor contaminate, stimularea eficacitii energetice, promovarea de transporturi publice urbane nepoluante i elaborarea de planuri pentru prevenirea i gestionarea riscurilor naturale i tehnologice; acces la serviciile de transport i telecomunicaii de interes economic general.

Cooperare teritorial europeana - In ceea ce priveste obiectivul Cooperare teritoriala europeana, ajutorul furnizat prin FEDR se grupeaza n jurul a trei axe:

dezvoltarea de activiti economice i sociale transfrontaliere;

stabilirea i elaborarea cooperrii transnaionale, inclusiv cooperarea bilateral ntre regiunile maritime; consolidarea eficacitii politicii regionale prin promovarea i cooperarea interregional, prin realizarea de activiti de conectare n reea i prin schimburi de experien ntre autoritile regionale i locale.

Caracteristici specifice teritoriale - Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) acorda o atentie deosebita caracteristicilor specifice teritoriale. Actiunile intreprinse in cadrul FEDR incearca sa atenueze problemele economice, sociale si ecologice cu care se confrunta mediile urbane. Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare, zonele muntoase sau zonele cu densitate mic a populaiei) beneficiaza de un tratament privilegiat. Zonele ultraperiferice beneficiaz, de asemenea, de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de indepartarea lor geografica. Fondul Social European (FSE) Fondul Social European (FSE) este destinat sa imbunatateasca calitatea locurilor de munca si posibilitatile de ocupare a fortei de munca in Uniunea Europeana. Acesta intervine in cadrul obiectivelor Convergenta si Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca. FSE sprijina actiunile statelor in urmatoarele domenii:

adaptarea lucratorilor si a intreprinderilor; sisteme de invatare pe toata durata vietii, conceperea si diseminarea unor forme inovatoare de organizare a muncii; imbunatatirea accesului la un loc de munca al persoanelor in cautarea unui loc de munca a persoanelor inactive, a femeilor si a emigrantilor; integrarea sociala a persoanelor defavorizate si combaterea tuturor formelor de discriminare pe piata muncii; consolidarea capitalului uman prin aplicarea unor reforme ale sistemelor de invatamant si prin activitatile de conectare in retea a unitatilor de invatamant.

Programe operationale In romania


PNDR Programul National de Dezvoltare Rurala POS CCE Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice

Buget in 2011: 1.357.854.634 Euro Obiectiv general: cresterea competitivitatii sectoarelor agro-alimentar si forestier, imbunatatirea mediului si a spatiului rural, imbunatatirea calitatii vietii in zonele

Buget in 2011: 528.395.407 Euro Obiectiv general: cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti pentru reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la

rurale, diversificarea economiei rurale, demararea si functionarea initiativelor de dezvoltare locala. Axa 1: Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier - Axa 2: Imbunatatirea mediului si a spatiului rural - Axa 3 Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale www.apdrp.ro www.fonduri-structurale.ro

nivelul Uniunii. - Axa Prioritara 1: Un sistem inovativ de productie - Axa Prioritara 2: Cresterea competitivitatii economice prin cercetare dezvoltare si inovare - Axa Prioritara 3: TIC pentru sectoarele privat si public - Axa Prioritara 4: Imbunatatirea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sectorului energetic - Axa Prioritara 5: Asistenta tehnica http://amposcce.ro www.fonduri-structurale.ro

POR Programul Operational Regional

POS DRU Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

Buget in 2011: 556.767.943 Euro Obiectiv general: sprijinirea unei dezvoltari economice, sociale, echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere, imbunatatirea conditiilor infrastructurale si ale mediului de afaceri. - Axa Prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor poli urbani de crestere - Axa Prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale - Axa Prioritara infrastructurii sociale 3: Imbunatatirea Buget in 2011: 595.593.519 Euro Obiectiv general: dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii, prin corelarea educatiei si invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii. - Axa Prioritara 1: Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere - Axa Prioritara 2: Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii - Axa Prioritara 3: Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor - Axa Prioritara 4: Modernizarea Serviciului Public de Ocupare - Axa Prioritara 5: Promovarea masurilor active de ocupare

- Axa Prioritara 4: Consolidarea mediului de afaceri regional si local - Axa Prioritara 5: Dezvoltarea durabila si

promovarea turismului - Axa Prioritara 6: Asistenta tehnica www.inforegio.ro www.fonduri-structurale.ro

- Axa Prioritara 6: Promovarea incluziunii sociale - Axa Prioritara 7: Asistenta tehnica www.fseromania.ro www.fonduri-structurale.ro

POSMEDIU Programul Operational Sectorial Mediu

POS DCA Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Capacitatii Administrative

Buget in 2011: 761.146.030 Euro Obiectiv general: protectia si imbunatatirea calitatii mediului si a standardelor de viata in Romania, urmarindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu. - Axa Prioritara 1: Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere - Axa Prioritara 2: Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii - Axa Prioritara 3: Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor - Axa Prioritara 4: Modernizarea Serviciului Public de Ocupare - Axa Prioritara 5: Promovarea masurilor active de ocupare - Axa Prioritara 6: Promovarea incluziunii sociale - Axa Prioritara 7: Asistenta tehnica www.finantare.ro www.fonduri-structurale.ro Buget in 2011: 29.865.828 Euro Obiectiv general: crearea unei administratii publice mai eficiente si mai eficace in beneficiul socio-economic al societatii romanesti. - Axa prioritara 1: Imbunatatiri de structura si proces ale managementului ciclului de politici publice - Axa prioritara 2: Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare - Axa prioritara 3: Asistenta Tehnica www.finantare.ro www.fonduri-structurale.ro

POP Programul Operational Pescuit

POS T Programul Operational Sectorial Transport

Buget in 2011: 39.257.052 Euro Obiectiv general: dezvoltarea unui sector piscicol competitiv, modern si dinamic, bazat pe activitati durabile de pescuit si acvacultura care ia in considerare aspectele legate de protectia mediului, dezvoltarea sociala si bunastarea economica. - Axa Prioritara 1: Masuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare - Axa Prioritara 2: Acvacultura, pescuitul n apele interioare, procesarea si marketingul produselor obtinute din pescuit si acvacultura - Axa Prioritara 3: Masuri de interes comun - Axa Prioritara 4: Dezvoltarea durabila a zonelor pescaresti - Axa Prioritara 5: Asistenta tehnica www.madr.ro www.fonduri-structurale.ro

Buget in 2011: 983.487.517 Euro Obiectiv general: promovarea unui sistem sustenabil de transport in Romania, care va facilita transportul in siguranta, rapid si eficient al persoanelor si bunurilor, la un nivel adecvat al serviciilor la standarde europene. - Prioritatea 1: Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport trans-europene - Prioritatea 2: Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport terestre pentru a asigura accesul la TEN-T - Prioritatea 3: Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport de interes national - Prioritatea 4: Imbunatatirea serviciilor de transport ale pasagerilor pe calea ferata nationala si trans-europeana - Prioritatea 5: Dezvoltarea durabila a sectorului transporturi - Prioritatea 6: Asistenta Tehnica www.mt.ro www.fonduri-structurale.ro

10

POS AT Programul Operational de Asistenta Tehnica

Buget in 2011: 34.460.571 Euro Obiectiv general: asigurarea sprijinului necesar procesului de coordonare si de a contribui la implementarea si absorbtia eficace, eficienta si transparenta a instrumentelor structurale in Romania. Axa prioritara 1: Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale si coordonarea programelor - Axa prioritara 2: Dezvoltarea in continuare si sprijin pentru functionarea Sistemului Unic de Management al Informatiei - Axa prioritara 3: Diseminarea informatiei si promovarea instrumentelor structurale www.poat.ro

Fondul de Coeziune ajuta statele membre cu un produs national brut (PNB) pe cap de locuitor de mai putin de 90% din media comunitara sa-si reduca diferentele dintre nivelurile de dezvoltare economica si sociala si sa-si stabilizeze economiile. Acesta sustine actiuni in cadrul obiectivului Convergenta si se afla sub incidenta acelorasi reguli de programare, de gestionare si de control ca in cazul FSE i FEDR. Pentru perioada 2007-2013, Fondul de Coeziune se adreseaza urmatoarelor tari: Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Romnia, Slovacia, Slovenia i Ungaria. Spania este eligibila, pe baza tranzitorie, deoarece PNB-ul sau pe cap de locuitor este inferior mediei inregistrate pentru Uniunea European cu 15 state membre. Fondul de Coeziune finaneaz aciuni care fac parte din urmtoarele domenii:

reele transeuropene de transport, in special proiectele prioritare de interes european definite de Uniunea Europeana; mediu. In acest context, Fondul de Coeziune poate interveni, de asemenea, in proiecte din domeniul energiei sau al transporturilor, atata vreme ce acestea prezinta avantaje clare pentru mediu: eficacitate energetica, utilizarea de surse de energie regenerabile, dezvoltarea transportului feroviar, sprijinirea intermodalitatii, consolidarea transporturilor publice etc.

11

Suspendarea asistentei financiare furnizate prin intermediul Fondului de Coeziune se produce prin decizia Consiliului (hotarand cu majoritate calificata) in cazul in care un stat membru care inregistreaza un deficit public excesiv nu a pus capat situatiei sau actiunile intreprinse se dovedesc a fi necorespunzatoare.
Initiativele comunitare Initiativele Comunitare care sunt finantate din Fondurile Structurale reprezinta unul dintre cei mai importanti piloni ai sistemului de sustinere, fiind finantate cu 5,35% din totalul fondurilor structurale au fost alocate pentru finantarea acestor programe. Cel mai important obiectiv al Initiativelor Comunitare este sustinerea unor abordari noi, inovative pentru diferite domenii. Participantii la aceste initiative se angajeaza sa faca cunoscute rezultatele proiectelor in cadrul Uniunii si fata de tarile candidate. Exemple de Initiative Comunitare: I. INTERREG sustine programele de cooperare internationale si regionale (http://europa.eu.int/comm/regional_policy/interreg3/abc/voleta_en.htm)

In urma consultarilor cu Parlamentul European si cu comitetele care reprezinta Statele Membre, Comisia Europeana a adoptat liniile directoare pentru Initiativa Comunitara INTERREG, incepand cu data de 28 Aprilie 2000. INTERREG are 3 sectiuni: II. Sectiunea A priveste cooperarea transfrontaliera ca mijloc de promovare a dezvoltarii regionale integrate intre statele vecine Sectiunea B priveste cooperarea intre tari, contribuind la crearea unei armonii pe teritoriul Uniunii Europene Sectiunea C urmareste promovarea cooperarii inter-regionale si imbunatatirea politicilor si tehnicilor de dezvoltare economica inter-regionala EQUAL, care are ca scop combaterea discriminarii si a imegalitatilor pe pietele internationale ale muncii (http://europa.eu.int/comm/employment_social/equal/index.cfm)

Parteneriatele de dezvoltare sunt modulul de baza al programului EQUAL. Cele mai multe parteneriate de dezvoltare vor reuni actorii de baza dintr-o anumita regiune, loc sau sector economic pentru a creste gradul de integrare al persoanelor defavorizate pe piata muncii, pentru a creste sansele acestora de succes. Compunerea Parteneriatelor de dezvoltare va asigura schimbul de experienta intre partenerii din diferite regiuni, pentru dezvoltarea de strategii. Actorii cheie dintr-o regiune sau un anumit sector vor putea depasi impreuna problemele de ocupare datorate discriminarii sau inegalitatilor. Stabilirea legaturilor cu cel putin un partener dintr-un alt stat membru si participarea la retele tematice functionand pe tot teritoriul Europei reprezinta parti esentiale ale oricarui parteneriat de dezvoltare. O lista a parteneriatelor de dezvoltare este disponibila pe website programului EQUAL. III. Programul LEADER+ susine dezvoltarea regiunilor rurale (http://europa.eu.int/comm/agriculture/rur/leaderplus/index_en.htm)

12

Incurajarea implementarii de strategii integrate, de calitate si originale pentru o dezvoltare sustenabila, se bazeaza pe parteneriate si retele de schimb de experienta. LEADER+ este structurat pe 3 actiuni, in plus fata de asistenta tehnica: Actiunea 1: sprijinirea strategiilor de dezvoltare teritoriala integrata de tip pilot bazate pe o abordare de jos in sus Actiunea 2: Sprijinirea cooperarii intre teritoriile rurale Actiunea 3: Networking Implementarea Actiunii 1 se bazeaza pe Grupurile Locale de Actiune (LAG uri) selectate pe baza unei proceduri deschise bazata pe criterii prezentate in cadrul programelor. Acestea includ natura rurala a teritoriilor, omogenitatea lor fizica, economica si in termeni sociali, si planurile de dezvoltare integrate si inovative. Partenerii economici si sociali si asociatiile trebuie sa reprezinte cel putin 50% din parteneriatul local, si relevanta si eficacitatea acestui parteneriat trebuie luate de asemenea in considerare. IV. Programul URBAN are ca scop sustinerea regenerarii economice si sociale a oraselor aflate in declin. (http://europa.eu.int/comm/regional_policy/urban2/index_en.htm)

Urban urmareste mai ales promovarea designului si implementarea modelelor inovative de dezvoltare pentru regenerarea economica si sociala a zonelor urbane problematice. Va incuraja de asemenea schimbul de experienta despre dezvoltarea urbana sustenabila in Uniunea Europeana. O schema de actiune pentru Dezvoltarea Urbana Sustenabila, adoptata de Comisie in octombrie 1998 recunoaste importanta dimensiunii urbane a politicilor comunitar si evidentiaza in special posibilitatile oferite de programele de dezvoltare regionala cofinantate prin fondurile structurale.

PROGRAMELE COMUNITARE
Programele comunitare sunt o serie de masuri integrate acceptate de Comisia Europeana care au ca obiectiv intarirea cooperarii intre statele membre in ceea ce priveste politicile comunitare pentru o perioada mai lunga de timp. Programele comunitare sunt finantate din bugetul general al Comunitatii. Scopul initial al programelor comunitare a fost de a apropia Uniunea Europeana de locuitorii ei, de a face politicile Uniunii cunoscute cetatenilor. In consecinta, initial, numai organizatiile din Statele Membre puteau lua parte la aceste programe. Din 1993 tarile candidate au avut si ele posibilitatea sa participe la aceste programe datorita contributiei anuale realizate din bugetul acestora. Programlele Comunitare pot fi relationate cu aproape orice politica Comunitara. Comunitatea decide referitor la tipurile de programe, bugete si durata lor. In toate cazurile Consiliul European decide referitor la bugetul unui program pentru o perioada de 4,5,6 sau 7 ani. Propunerile de proiecte pot cuprinde orice suma de bani, intrucat nu exista nici o limita nationala. Orice entitate legala (uneoir chiar si indivizi) poate trimite o propunere. Transmiterea, evaluarea, aprobarea si intreaga administrare revine in sarcina Directoratelor Generale ale Comisiei Europene. Propunerile pot fi trimise de catre consortii formate din 2-4 organizatii din Statele Membre. Propunerile de proiecte sunt

13

evaluate in engleza, dar pot fi de asemenea trimise si in oricare alta limba oficiala a Uniunii Europene. Comisia traduce materialele in engleza cu ajutorul propriilor sai traducatori pe cheltuiala proprie. Cu toate acestea, limba oficiala de contractare, administrare, etc. este limba engleza. Aplicantii sunt in contact direct cu Bruxelles, isi trimit propunerile de proiecte catre Bruxelles si sunt anuntati de rezultate de la Bruxelles. Cu toate acestea, fiecare tara isi deschide un birou pentru aceste programe (fie in cadrul unui Minister fie ca organizatie separata) al carui sarcina este strangerea de informatii si medierea. Pentru anumite programe educationale si pentru tineret, propunerile de proiecte se transmit in doua etape. In acest caz, propunerea de proiect trebuie sa fie transmisa prima data catre biroul national al programului. Programele comunitare privesc aproape toate domeniile vietii economico-sociale a cetatenilor din U.E. Directoratele Generale competente ale Comisiei Europene sunt responsabile pentru programele individuale. Scopul lor este implementarea obiectivelor si prioritatilor din cadrul politicilor U.E. adoptate. FP Programul Cadru pentru Cercetare si Dezvoltarea Tehnologiilor FP are unul dintre cele mai mari bugete in cadrul programelor comunitare. Scopul acestui program este crearea unei baze pentru domeniul cercetarii in Europa, structurarea si crearea acesteia pentru a transforma Uniunea Europeana in cea mai dinamica economie in domeniul cercetarii si dezvoltarii din lume. Programul Cadru (FP) aflat in directa legatura cu Programul Cadru pentru Cercetare Nucleara si Training (denumit EURATOM), are 3 parti: prima parte include diferite activitati de cercetare tematica si orizontala; a doua parte isi propune structurarea domeniului cercetarii prin inovare, dezvoltarea infrastructurii si mobilitati; a treia parte a programului vizeaza intarirea domeniului cercetarii prin incurajarea dezvoltarii coerente a diferitor activitati si politici. Prioritatile tematice sunt: biologia, biotehnologia in domeniul sanatatii, societatea tehnologica informationala, nanotehnologia si nano-stiintele, stiintele multifunctionale bazate pe cunostinte, aeronautica, calitatea si siguranta alimentelor, dezvoltarea sustenabila, schimbarea globala si ecosistemele, cetatenii si guvernarea in economia bazata pe cunostinte. Prioritatile orizontale cuprind: sustinerea politicilor comunitare, stiinte si tehnologii noi emergente (NEST), cercetarire specifice ale IMM-urilor, coperarea specifica internationala (INCO), cercetarile JRC. In plus fata de aceasta dezvoltare a infrastructurii tuturor domeniile stiintei si tehnologiei, sunt prezente si o serie de mobilitati si faze ale diferitelor politici de cercetare si inovare. Programul Life Programul comunitar LIFE a fost lansat in anul 1992 pentru a sustine proietele inovative de mediu ale diferitelor State Membre (ulterior si ale statelor candidate). LIFE este un instrument legal orizontal, cu trei mari domenii de activitate. La baza tuturor activitatilor, programul vizeaza efectul asupra protectiei mediului si conservarea naturii. Determinandu-si prioritatile, Comunitatea s-a bazat pe programele efective de actiune in

14

domeniul mediului. Pentru detalii suplimentare despre suportul financiar pentru protectia mediului: http://europa.eu.int/comm/environment/funding/intro_en.htm Programul LIFE are 3 subdiviziuni (actiuni) (numele fiecarei subdiviziuni este urmat de cota din buget alocata) Mediu (47%) in cadrul acestei categorii LIFE sustine inovarea industriala si proiectele demonstrative in domeniul utilizarii si dezvoltarii solului, managementului apelor, reducerea impactului negativ al activitatilor economice, managementul reziduurilor, politici integrate de productie. Natura (47%) conservarea naturii obiectivul este sustinerea programelor care au ca scop conservarea faunei si a florei conform directivelor relevante ale U.E. Sprijin pentru tarile din lumea a treia (6%) - asistenta tehnica pentru implementarea unei organizari administrative si pentru implementarea unor actiuni de protejare a mediului

IEE - Energie Inteligenta pentru Europa (Intelligent Energy for Europe) Programul cadru Energie Inteligenta pentru Europa sustine progresul pe termen mediu si lung in domeniul energiei. Programul urmareste scaderea dependentei de energie a Uniunii Europene si implementarea unei dezvoltari sustenabile care sa utilizeze cele mai eficiente si rezonabile sisteme de energie, concomitent cu extinderea surselor regenerabile de energie. Programul pune accent pe popularizarea la nivel international a rezultatelor obtinute in cercetare si sustinerea proiectelor care au ca participanti cetateni ai tarilor in curs de dezvoltare. Instrumentele de finantare ale programului, pe prioritati, sunt urmatoarele: ALERNER, SAVE, STEER, COOPENER SAVE vizeaza utilzarea rationala a energiei si imbunatatirea managementului cererii, in special in industria constructiilor, precum si adoptarea legislatiei corespunzatoare ALTENER isi propune sustinerea producerii centralizat si descentralizat a unor surse regenerabile de energie, integrarea acestora in zonele urbane, pregatirea si adoptarea legislatiei corespunzatoare STEER: sustinerea acelor initiative care sunt legate de utilzarea energiei in transporturi, diversificarea tipurilor de combustibili, eficienta energiei incluzand pregatirea si adoptarea de legi relevante COOPENER: sustinerea proiectelor internationale care vizeaza eficienta energiei si utilizarea unor energii regenerabile, in special in tarile in curs de dezvoltare (19 milioane de euro)

eEurope (http://europa.eu.int/information_society/eeurope) Initiativa eEurope a fost prima data propusa de Comisia Europeana la sfarsitul anului 1999 si a fost aprobata de Consiliul Europei la Feira ca parte a Strategiei Lisabona de a moderniza economia europeana. Obiectivul eEurope a fost unul ambitios: facilitarea accesului la Internet a fiecarui cetatean, scoala sau firma si exploatarea potentialului acestei noi economii de a creste, a crea locuri de munca si a facilita incluziunea sociala.

15

Termenul de e-afaceri acopera atat e-comertul (cumparari si vanzari online) cat si restructurarea procesului de afaceri pentru a face posibila utilizarea tehnologiilor digitale. Vor fi afectate in mod profund toate aspectele economiei europene, precum si modul in care oamenii vor lucra in viitor, oferind oportunitati si provocari companiilor si consumatorilor de pe teritoriul Europei. E-Guvernarea permite servicii publice mai bune, mai eficiente si sa imbunatateasca relatia intre cetateni si guvernele lor. Rezultatul se va reflecta in mod pozitiv asupra calitatii vietii, competitivitati industriale, dar numai cu conditia ca administratiile sa iti schimbe modul de operare. Societatea informationala ofera noi posibilitati de imbunatatire a serviciilor sanitare, de la crearea unor sisteme medicale mai puternice la furnizarea de informatii prompte catre cetateni. e-Sanatatea are potential pentru a imbunatati viata tuturor europenilor imbunatatind in acelasi timp eficienta sistemelor de sanatate si toate acestea intr-o perioada in care bugetele de sanatate sunt din ce in ce mai restrictive. Impactul esanatatii este, deci, la fel de amplu ca sectorul in sine, in ceea ce priveste continutul web legat de sanatate, securitatea datelor pacientilor, telemedicina, tehnologiile, combaterea problemelor administrative din spitale, etc. Economia si societatea viitoare ale Europei se formeaza in momentul de fata in scoli. Studentii au nevoie sa fie atat educati in domeniul lor de activitate, cat si sa cunoasca calculatorul pentru a putea lua parte efectiv la societatea informationala a viitorului. e-learningul integrarea tehnologiilor avansate de informare si comunicare (ICT) in sistemul de educatie atinge ambele scopuri prezentate mai sus. Pentru a putea servi societatii informationale, Internetul trebuie sa fie disponibil, informatia trebuie transmisa si stocata in mod confidential, trebuie verificata permanent sursa informatiei si daca informatia a fost alterata sau nu. In afara de a face fata complexitatii sistemului in sine, utilizatorii de internet din prezent trebuie sa reziste si atacurilor unor hackeri sau virusi. Conexiunile cu banda dalrga always on pot creste vulnerabilitatea consumatorului si sistemelor IT pentru afaceri, in timp ce sistemele wireless ar putea reprezenta noi oportunitati pentru autorii de virusi si hackeri. Erorile aparute in sistemele electronice de comunicare pot crea probleme in cascada in domenii cum ar fi cel energetic sau al alimentarii cu apa, in sistemul medical sau in managementul traficului. Problemele de securitate reduc increderea in retelele si sistemele informatice si impiedica folosirea Internetului la intreaga lui capacitate. Programul eContent a permis o mai buna accesibilitate, utilizare si distributie a continutului digital european astfel incat toata lumea sa poata avea acces la continutul multilingvist si complex al retelelor globale. Programul eContent a fost parte a planului de actiune eEurope 2002 care vizeaza accelerarea dezvoltarii societatii informationale in Europa. Programul ajuta la asigurarea conditiilor favorabile pentru investitiile provate, pentru crearea de noi locuri de munca, cresterea productivitatii, modernizarea serviciilor publice. Internet application (http://europa.eu.int/information_society/programmes/iap/index_en.htm)

16

Obiectivul principal al programului este facilitarea utilizarii Internetului in siguranta si prevenirea raspandirii de continut ilegal sau care poate avea un impact negativ in special asupra copiilor si minorilor. Planul de actiune se bazeaza pe patru grupuri de activitate care vizeaza atingerea urmatoarelor obiective: 1. Crearea unui mediu mai sigur 2. Dezvoltarea unor filtre si sisteme de notare 3. Sustinerea activitatilor educationale 4. Actiuni care sustin implementarea programelor Programul finanteaza activitati cum ar fi implementarea si dezvoltare de retele de tip hotline, regulamente interne, dezvoltare de filtre, educare si informare. IDA Acest program ajuta schimbul de date intre administratii si sustine implementarea directivelor prin Reteaua Telematica Trans-Europeana. Programul are la baza proiecte de interes din diferite sectoare.

eTen eTen este un program comunitar care ajuta la dezvoltarea serviciilor electronice in intreaga Europa si a fost introdus pentru a sustine dezvoltarea retelelor de telecomunicatii bazate pe e-servicii in toata Europa. Programul se concentreaza puternic pe serviciile publice unde Europa se afla intr-o situatie avantajoasa. Unul dintre obiectivele programului este accelerarea raspandirii diferitelor servicii. Motto-ul Europei este foarte aproape de cel al eTen: O societate informationala pentru fiecare! Programul ofera o oportunitate pentru fiecare cetatean european si companie de a utiliza avantajele unei e-societati, eliminand diferentele digitale existenta in prezent. Culture (http://europa.eu.int/comm/culture/index_en.htm) Programul Culture 2000 contribuie la formarea unei zone culturale comune toturor natiilor din Europa. Sustine cooperarea intre artisti, intre amatorii de cultura, precum si cooperarea individuala si intre state. Programul sustine de asemenea si retelele culturale si programele institutiilor culturale. Leonardo da Vinci (http://www3.socleoyouth.be/static/en/overview/Leonardo_overview.htm) Leonardo da Vinci sustine formarea profesionala. Programul are trei obiective: Sustinearea dezvoltarii abilitatilor profesionale si a cunostintelor, in special pentru persoanele care participa la cursuri de formare, promovand in special cursurile practice. Incurajarea unei educatii de calitate si includerea a cat mai multor persoane in programele de formare continua. Promovarea innovatiilor in domeniul formarii profesionale, in special in ceea ce priveste competitivitatea si incurajarea afacerilor.

17

Socrates (http://europa.eu.int/comm/education/programmes/socrates/socrates_en.html) Programul Socrates este un program al U.E. pentru educatie, vizand dezvoltarea unui invatamant public de calitate, iar in cadrul invatamantului public, promovand mobilitatile si programele de schimburi de experienta pentru studenti si profesori. Printre scopurile programului se numara si invatarea limbilor straine, inovarea, informarea si schimbul de experienta. Programul eLearning (http://www.europa.eu.int/comm/education/programmes/elearning/programme_en.html) eLearning este un program pentru integrarea eficienta a Tehnologiei Informatiei si a Comunicatii (ICT) in sistemele de educatie din Europa (2004 2006). Youth (http://europa.eu.int/comm/youth/program/index_en.html) Programul sustine mobilitatea tinerilor, programele de solidaritate, programele conduse chiar de studenti, precum si formarea adultilor care sunt responsabili de politicile pentru tineri. Acest program reuneste programele Youth for Europe si European Voluntary Service. Cel mai important obiectiv al acestui curs este crearea unor oportunitati. Programul permite cooperarea si programele de recreere pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 15 si 25 de ani. Media Plus (http://europa.eu.int/comm/avpolicy/media/index_en.html) Programul Media are urmatoarele obiective: 1. Dezvoltarea industriei audiovizuale si sustinerea dezvoltarii, distributieisi promovarii produselor audiovizuale (cinema si programe de televiziune) 2. A doua parte a programului se ocupa de formarea profesionala cursuri de afaceri si juridice, cursuri tehnice (grafica computerizata, multimedia), cursuri de literatura pentru scriitorii de scenarii. Customs (http://europa.eu.int/comm/taxation_customs/customs.htm) Programul Customs 2007 a fost infiintat pentru a sustine comertul si combate fraudele in vami pentru a proteja interesele financiare ale Comunitatii si ale cetatenilor ei. Fiscalis (http://europa.eu.int/comm/taxation_customs/taxation/fiscalis/index_en.htm)

18

Programul are ca scop formarea profesionala a functionarilor publici care lucreaza in domeniul taxelor si impozitelor. In cadrul programului expertii se ocupa de cele mai multe ori de conduita la locul de munca si de reglementarile referitoare la TVA. Pe langa acestea, o mare importanta o are si lupta impotriva evaziunii fiscale, in special raportata la mediul de afaceri din U.E. Programul multianual pentru IMM-uri (http://europa.eu.int/comm/enterprise/index_en.htm) Program Multianual pentru IMM-uri al Comunitatii ia in considerare recomandarile si obiectivele Cartei Europene pentru IMM-uri care a fost adoptata de Consiliul Europei la Lisabona in Iunie 2000 si strategia Enterprise Europe a Directoratului General pentru Afaceri. Scopul programului este de a mari competitivitatea si ritmul de crestere al firmelor, de a simplifica procedurile administrative si legale, de a stimula afacerile, de a imbunatati situatia financiara a IMM-urilor, de a usura utilizarea serviciilor si a retelelor, de a imbunatati coordonarea intre servicii, programe, etc. Marco Polo (http://europa.eu.int/comm/transport/marcopolo/index_en.htm)

Programul incearca sa rezolve problemele structurale ale Comunitatii in domeniul trasportului cargo, deoarece aceste probleme impiedica functionarea corecta a pietelor. Programul sustine realizarea unor retele de transport care sa faciliteze accesul la trasportul cargo feroviar si maritim/fluvial prin intermediul retelelor rutiere. Programul sustine trasportul feroviar si maritim/fluvial pe distante mici, precum si retele de trasport adiacente canalelor. Obiectivul este cresterea eficientei acelor retele de transport care se bazeaza pe asemenea metode. Programul Cadru pentru Sistemul Public de Sanatate (http://europa.eu.int/comm/health/index_en.html) Obiectivul principal al programului este imbunatatirea contactelor intre expertii in sanatate, organizatii si institutii si raspandirea schimburilor de experienta. Programul sustine de asemenea retelele de experti. Exista trei mari obiective: informarea si medierea, dezvoltarea cunostintelor, rezolvarea eficienta a problemelor de sanatate si combatarea problemelor sociale legate de sanatate. Daphne (http://europa.eu.int/comm/justice_home/funding/daphne/funding_daphne_en.htm) Programul sustine lupta impotriva violentei si a criminalitatii in Europa. Sustine in special lupta impotriva infractiunilor comise asupra minorilor, tinerilor si femeilor. Promoveaza cooperarea intre societatea civila, academii si agentii nationale din domeniul afacerilor interne si justitiei.

19

Egalitatea intre sexe (http://europa.eu.int/comm/employment_social/equ_opp/index_en.htm) Scopul programelor este de a asigura egalitatea intre sexe in viata sociala, culturala si politica, sa disemineze rezultatele si obiectivele atinse, cu scopul de a aboli stereotipurile de gen. Programul incearca sa garanteze egalitatea in toate domeniile vietii in spiritul adaptarii la o lume flexibila si in permanenta schimbare. AGIS (http://europa.eu.int/comm/justice_home/funding/agis/wai/funding_agis_en.htm) Denumit dupa un rege al Spartei antice, AGIS este un program cadru destinat acordarii de ajutor politiei si justitiei din statele membre sau candidate ale Uniunii in vederea cooperarii in domeniul criminalitatii. ARGO (http://europa.eu.int/comm/justice_home/funding/argo/wai/funding_argo_en.htm) ARGO este un program de actiune pentru cooperarea europeana administrativa in domeniul azilului politic, al vizelor, imigrarii si granitelor externe, teme care pana in prezent au fost abordate de programul Odysseus. INTI (http://europa.eu.int/comm/justice_home/funding/inti/wai/funding_inti_en.htm) INTI este un program de finantare al Uniunii Europene pentru actiuni pregatitoare care sa promoveze integrarea sociala a persoanelor care nu sunt membre ale U.E. in cadrul statelor U.E. Scopul sau este de a promova de asemenea dialogul cu societatea civila, de a dezvolta modele de integrare, de a cauta si a evalua cele mai bune practici in domeniul integrarii si de a stabili retele la nivel eruopea. Bugetul a fost de aproximativ 6 milioane in 2004.

MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE


CONSIDERENTE TEORETICE SI PRACTICE Formularea obiectivelor si scopurilor In formularea obiectivelor pentru un nou proiect ar trebui sa tineti seama de o importanta distinctie pe care o fac institutiile finantatoare intre scopuri si obiective. Scopurile corespund afirmatiilor asupra a ceea ce doriti sa realizati, dar de obicei nu sunt prea masurabile. Acestea creeaza cadrul pentru ceea ce propuneti. O simpla declaratia a scopurilor, prezentata in termeni largi si cuprinzatori nu intruneste cerintele unei propuneri de proiect. Pentru a fi plin de substanta, un scop trebuie tradus in obiectve specifice si masurabile. De exemplu: A stabili un program de lucru care sa ajute la asigurarea unui mediu domestic sigur si decent pentru persoanele in varsta care traiesc independent, furnizand

20

asistenti cu experienta care sa faca mici reparatii in casa si sa asiste la mentinerea caminului. Pentru a furniza aceste servicii intr-o perioada de buget de doisprezece luni, pentru cel putin cinci la suta din persoanele neinstitutionalizate din acest oras, cu varsta de saptezeci de ani sau peste. Obiectivele reprezinta mijloacele prin care organizatia aplicanta defineste maniera in care va contribui la atingerea scopului, ceea ce va incerca sa realizeze exact, de la cine si in ce perioada de timp si ele trebuie sa fie masurabile. Formularea obiectivelor furnizeaza personalului proiectului un instrument de evaluare, deoarece astfel sunt stabilite standardele prin raportarea la care se pot masura progresul si realizarile. Planificarea preliminara ar trebui sa includa maniera in care va fi realizata evaluarea si de catre cine. Un obiectiv bine proiectat va include: 1. Ce va fi realizat la sfarsitul proiectului, ca evidenta in schimbarea comportamentului, servicii noi, cunostinte noi, sau alti indicatori 2. Conditiile in functie de care se asteapta sa se intample ceea ce e prevazut mai sus. 3. Criteriile in functie de care veti sti daca obiectivul(ele) au fost sau nu atinse. 4. Limita de timp in care acestea se vor intampla. Incercati sa va asigurati ca exista o suprapunere considerabila intre scopurile si obiectivele din propunerea dvs si scopurile si obiectivele organizatiei finantatoare. Daca nu este o suprapunere puternica a scopurilor si obiectivelor, ar putea fi mai bine sa identificati o alta organizatie finantatoare. Determinarea razei de actiune si planificarea Odata ce obiectivele au fost formulate, urmatoarul pas este luarea in considerare a posibilelor cai de solutionare a problemelor, stabilirea metodei de interventie. Bineinteles ca formularea obiectivelor, identificarea grupului(lor) tinta si dezvoltarea metodei de interventie nu se fac separat, toate fac parte din determinarea razei de actiune si planificarea propunerii de proiect. Oricat de mic ar fi proiectul, este necesara o definire clara a ariilor de impact si a granitelor proiectului. Un proiect ar trebui sa fie rezolvat intr-un cadru relativ fix al constrangerilor de timp si de resurse si planificarea proiectului ar trebui sa aiba in vedere toate acestea. Stadiile de inceput ale proiectului se pot dovedi cruciale in succesul de mai tarziu al proiectului. Daca proiectul nu este definit si planificat fezabil, si daca nu este legat corespunzator cu scopurile si obiectivele organizationale ale institutiei, probabil ca nu va fi terminat cu succes. Determinarea razei de actiune inseamna stabilirea intinderii si cuprinderii unui proiect. Asta inseamna ceea e un proiect poate realiza in relatie cu grupul sau tinta, resurse, timp si rezultate. Este util ca initial sa definiti proiectul in termeni de:

1. iesiri (ceea ce consumatorii/beneficiarii au nevoie sa foloseasca pentru a genera rezultatele/beneficii) si 2. rezultate (care sunt acestea?) ceea ce proiectul vrea sa realizeze. Aceasta ajuta la legarea directa a rezultatelor actuale ale proiectului (fie acesta un centru comunitar, un nou serviciu, sau orice altceva) si activitatile proiectului, de scopurile si

21

directiile organizationale ale institutiei, sau de politicile guvernului national asupra asistentei sociale. Acesta este un fapt crucial. Identificarea grupurilor/participantilor tinta Ar trebui sa existe o definire clara a principalului grup tinta sau participant. Aceasta definitie va necesita in primul rand, date statistice, ca si informatii generale din mai multe surse. Procesul identificarii grupurilor tinta poate varia de la un grup definit/pre-determinat la un exercitiu mai larg pe flipchart pentru listarea diferitelor grupuri. Este de asemenea important sa fie identificate grupurile tinta/participantii secundari care pot beneficia direct sau indirect de rezultatele propuse. In acest fel va veti asigura daca proiectul dvs acopera cea mai larga arie posibila de grupuri tinta si care vor fi avantajele sau dezavantajele pentru aceste grupuri. Identificarea si analiza riscurilor Dupa identificarea posibilelor optiuni/alternative pentru imbunatatirea prezentei situatii identificate de catre initiativa, este important sa facem analiza riscurilor majore implicate, pentru a masura daca optiunile propuse sunt cele mai potrivite. Acest fapt este important pentru a evita orice esec, intarzieri majore sau inadecvarea optiunilor propuse. Inainte ca riscurile sa fie controlate adecvat, ele trebuie sa fie identificate. Riscurile pot avea patru tipuri de consecinte:

beneficiile sunt intarziate sau reduse; duratele de timp sunt extinse; costurile sunt extinse sau crescute; si/sau calitatea iesirilor (in functie de scop) este redusa.

Managementul riscului Managementul riscului se defineste drept: totalitatea metodelor sau mijloacelor prin care este gestionata incertitudinea, ca baza majora a factorilor de risc, in scopul indeplinirii obiectivelor descrise in cadrul proiectului. Cuvantul cheie al managementului de risc este sistematic , deoarece numai o abordare extrem de riguroasa si constanta la toate nivelurile de desfasurare ale proiectului, poate conduce la un control eficient asupra activitatilor proiectului si la reducerea factorior de risc. Mangementul de risc nu trebuie privit doar prin perspectiva singulara a unui capitol component al managementului global al unui proiect, datorita complexitatii sale situanduse in categoria selecta a stiintelor de granita ce necesita in general coroborarea informatii din mai multe domenii: economic,tehnic, juridic, statistic si psihologic. Pentru abordarea cu succes a oricarui tip de cereri de finantare, trebuiesc privite toate activitatile preconizate a se desfasura in cadrul proiectului prin prisma unei strategii de management de risc, dezvoltate de catre managerul de proiect. Modalitatile prin care acesta poate introduce managementul riscului in definirea, organizarea proiectului si dezvoltarea bugetului pe aceste baze, sunt urmatoarele:

22

Din definirea proiectului de catre managerul insarcinat cu acesta activitate, trebuie sa rezulte in mod evident atat obiectivele( deopotriva cele generale cat si cele particulare ale proiectului), cat si constrangerile asupra acestuia, toate acestea fiind apoi incluse intr-un sistem elaborat de reguli ale proiectului, al carui grad de respectare va conduce catre succesul proiectului. Analiza reuzultatelor finale estimate, a mediului si a activitatilor proiectului din perspectiva critica a managementului de risc, in scopul identificarii punctelor slabe ale proiectului. Asumarea la acest nivel a riscurilor considerate drept rezonabile din punctul de vedere al bugetului si al planificarii activitatilor proiectului. Fundamentarea pe baza regulilor proiectului, a strategiilor de management ale riscului precum si a planului de actine in ceea ce priveste implementarea activitatilor, matricea de responsabilitati in cadrul proiectului,a planului referitor la comunicare sau asupra noilor sarcini introduse in cadrul derularii activitatilor componente ale pachetelor de lucru. Realizarea structurii procesului managementului de risc, care va fi repetata in mod sistematic la toate nivelurile proiectului de catre managerul de proiect.In cadrul acestei ultime faze (care de fapt este si cea mai importanta etapa), managerul de proiect va identifica de la inceput riscurile majore, urmand apoi ca prin aplicarea si metodei iteratiilor sa poata determina riscurile majore ce vor aparea mai tarziu in cadrul derularii proiectului.

Practic aceasta este structura de baza a planificarii unui proiect, indiferent de tipul investitiei, valorii ei sau domeniului de aplicabilitate al acesteia.

Matricea Cadru-Logic
Introducere Rezultatele analizei participantilor, problemelor, obiectivelor si strategiei sunt utilizate ca baza pentru pregatirea Matricei Cadrului Logic. Matricea ar trebui sa ofere un sumar al designului proiectului si ar trebui sa se intinda, in general, intre 1 si 4 pagini. Lungimea matricei va depinde de nivelul si complexitatea proiectului si de felul in care mai multe nivele ale obiectivelor sunt incluse in matrice. In general, este recomandat ca matricea sa includa doar obiectivele, scopul si rezultatele generale ale proiectului si ca indicativele activitatilor sa fie descrise/documentate separate (de ex. utilizand un calendar de activitati). Principalele motive pentru aceasta sunt: Concentrarea matricei cadrului logic asupra rezultatelor, scopului si obiectivelor generale (bazata pe rezultate); Activitatile ar trebui sa fie periodic revizuite si schimbate (o responsabilitate continua de management), si includerea lor in matricea cadrului logic inseamna ca matricea trebuie revizuita mai frecvent decat este de cele mai multe ori cazul pentru a o pastra adecvata si relevanta; si Activitatile indicative sunt de cele mai multe ori mai bine prezentate separate, utilizand fie un graphic Gantt si/sau o descriere narativa a activitatilor in textul care le insoteste. Activitatile indicative trebuie sa fie neaparat legate de rezultatele planificate prin utilizarea adecvata a numerelor de referinta. In mod similar, se recomanda ca mijloacele si costurile (detaliile intrarilor si bugetului) sa nu fie incluse in formatul matricei cadrului logic. Acesta reprezinta o indepartare de la practica CE din trecut; totusi este recunocut din ce in ce mai mult faptul ca formatul

23

matricei nu este potrivit pentru a oferi un sumar util al mijloacelor si costurilor si ca exista cai/locuri mai adecvate de a prezenta aceasta informatie. Totusi, in timp ce se recomanda ca atat activitatile, cat si mijloacele/resursele sau costurile, sa nu fie incluse in matricea propriu-zisa, importanta procesului de gandire legarea logica a rezultatelor de activitati, de resurse si de costuri ramane. Faptul critic de tinut minte este acela ca importanta este calitatea gandirii si analizei, decat aderarea la un format specific. Format si terminologie Matricea de baza contine patru coloane si un numar de randuri (de obicei trei sau patru randuri).1 O descriere a tipului de informatii oferit in matricea cadrului logic este realizata in Tabelul 5 (inclusiv activitatile din acest exemplu). Tabel cu informatiile continute de matricea cadrului logic
Descrierea proiectului Obiectivul general: Indicatori Sursa de verificare Presupuneri/Riscuri

Masuri prin care s-a Surse de informatii si realizat o contributie metode utilizate Impactul larg al la obiectivul general. pentru a le aduna si dezvoltarii la care Utilizate in timpul raporta (inclusiv cine contribuie proiectul evaluarii. Totusi, de si cand/cat de multe ori nu este frecvent). la nivel national sau adecvat pentru sectorial proiectul propriu-zis (furnizeaza legatura sa incerci si sa strangi contextului politicii aceasta informatie. si/sau programelor sectoriale) Scopul: Ajuta raspunsul la intrebarea Cum vom Rezultatul dezvoltarii la sti daca scopul a fost finalul proiectului mai atins? trebuie incluse prcis beneficiile detaliile adecvate cu asteptate pentru privire la cantitate, grupurile tinta. calitate si timp. Rezultatele: Ajuta raspunsul la intrebarea Cum vom Rezultatele sti daca scopul a fost directe/palpabile atins? trebuie incluse (bunuri si servicii) pe detaliile adecvate cu care proiectul le ofera, privire la cantitate, si care sunt pe larg sub calitate si timp. controlul managementului
1

Surse de informatii si metode utilizate pentru a le aduna si raporta (inclusiv cine si cand/cat de frecvent).

Presupuneri (factori in afara controlului managementului proiectului) care pot avea un impact asupra legaturii scop obiective.

Surse de informatii si metode utilizate pentru a le aduna si raporta (inclusiv cine si cand/cat de frecvent).

Presupuneri (factori in afara controlului managementului proiectului) care pot avea un impact asupra legaturii scop obiective.

24

proiectului. Activitatile: (uneori un sumar al (uneori un sumar al resurselor/mijloacelor costurilor/bugetului Sarcinile (programul de este prevazut in tabel) este prevazut in tabel) lucru) care trebuie indeplinite pentru a realize rezultatele planificate (optional in cadrul matricei propriuzise) Presupuneri (factori in afara controlului managementului proiectului) care pot avea un impact asupra legaturii scop obiective.

Secventa de completare Pregatirea unei matrice a cadrului logic este un proces recurent, nu doar un set liniar de pasi de urmat. Cum noi parti ale matricei sunt realizate, informatia asamblata initial trebuie sa fie revazuta si daca este nevoie, revizuita. Totusi, exista o secventa generala in completarea unei matrici, care incepe cu descrierea proiectului (de sus in jos), apoi presupunerile (de jos in sus), urmate de indicatori si de sursele de verificare (lucrind in diagonala). Aceasta secventa generala este ilustrata in Tabelul de mai jos. Matricea cadrului logic Secvente generale de completare
Descrierea Proiectului Obiectivul general 1 Scop Rezultate Activitati 2 3 4 Indicatori 8 10 12 Neinclus Sursa de verificare 9 11 13 Neinclus 7 6 5 (Includere optionala in matrice) Presupuneri

(Includere optionala in matrice)

Scopul Matricei lugice este redactarea de afirmatii clare si evitarea unei probleme obisnuite de logica. Afirmatiile obiective ar trebui facute cat mai clar si concis posibil. Este, de asemenea, utila standardizarea ierarhiei obiectivelor proiectului. O conventie utila de urmat in acest sens este: (i) obiectivul general sa fie exprimat ca A contribui la; (ii) scopul sa fie exprimat in termeni de beneficii pentru grupul tinta fiind Crescut/imbunatatit/etc..; (iii) rezultatele sa fie exprimate in termini de rezultate palpabile produse/realizate/conduse/etc; si (iv) activitatile sa fie exprimate la timpul prezent incepand cu un verb activ, precum pregati, realiza, construi, cerceta ... Un exemplu este redat in Tabelul de mai jos. Redactarea de afirmatii despre obiective Ierarhia obiectivelor Exemplu de redactare a afirmatiilor Obiectiv general A contribui la imbunatatirea starii de sanatatea a familiei, mai ales cea sub 50 ani si la sanatatea generala a unui eco-

25

sistem riveran

Scop

1. Imbunatatirea calitatii apei raului

Rezultate

1.1Scaderea volumului apei uzate deversata direct in sistemul de rauri de catre gospodarii si fabrici 1.2 Stabilirea si aplicarea eficace a standardelor de tratare a apei uzate 1.1.1 Realizarea unei evaluari la baza a gospodariilor si intrprinderilor 1.1.2 Specificatii complete de inginerie pentru o retea de canalizare extinsa 1.1.3 Pregatirea documentelor de licitatie, organizarea licitatiei si selectarea subcontractorilor intr-o activitate 1.1.4 Identificarea stimulentelor adecvate pentru ca fabricile sa foloseasca tehnologie curata 1.1.5 Pregatirea si diseminarea informatiei publice si un program de constientizare 1.1.6 etc

Activitati

(pot sa nu fie incluse in matricea propriuzisa, ci mai degraba prezentate in formatul calendar)

Indicatori Indicatorii Obiectiv Verificabili descriu obiectivele proiectului in termeni masurabili operational (cantitate, calitate, timp etc).Sistemul de monitorizare si evaluare a proiectului va fi formulat ca raspuns la intrebarea Cum vom sti daca ceea ce a fost planificat se intampla in prezent, sau s-a intamplat deja? Cum verificam succesul? Sistemul ar trebui sa fie de asemenea:

Specific obiectivului pe care se presupune ca-l masoara

Masurabil (fie cantitativ sau calitativ) Disponibil la un cost acceptabil Relevant pentru nevoia de informatii a managerilor Legat de timp ca sa stim cand putem sa ne asteptam ca obiectivul/tinta sa fie atinsa

26

In plus, Indicatorii ar trebui sa fie independenti unul de altul, fiecare fiind legat de un singur obiectiv din logica interventiei, de ex. fie de obiectivul general, de scopul proiectului, sau de un rezultat. De exemplu, indicatorii de la nivelul unui rezultat ar trebui sa nu reprezinte un sumar a ceea ce s-a afirmat la nivelul activitatii, ci sa descrie consecinta masurabila a implementarii activitatii. De multe ori este necesar sa se stabileasca mai mult de un singur indicator pentru fiecare afirmatie despre un obiectiv. De exemplu, un indicator poate furniza informatie cantitativa buna, care trebuie completata de un alt indicator centrat pe fapte calitative (precum opiniile grupurilor tinta). In acelasi timp, ar trebui evitata capcana de a include prea multi indicatori. Principiul calauzitor ar trebui sa fie acela de a aduna cantitatea minima de informatie necesara pentru a-I ajuta pe managerii de proiect si pe evaluatori sa determine daca obiectivele sunt/au fost indeplinite. Surse de Verificare Sursa de verificare ar trebui sa fie considerata si descrisa in acelasi timp ca si formularea indicatorilor. Aceasta va ajuta sa testam daca Indicatorii pot fi real masurati cu cheltuiala unei cantitati rezonabile de timp, bani si efort. Sursele de verificare ar trebui sa specifice: Cum ar trebui adunata informatia (de ex. din documentele administrative, studii speciale, evaluari, observatii, etc) si/sau sursele documentate disponibile (de ex. rapoartele administrative, relatarile proiectului, statistici oficiale, certificatele de conformitate tehnica etc.) Cine ar trebui sa adune/furnizeze informatia (de ex. lucratorii din domeniu extins, echipe de evaluare contractate, biroul de sanatate din district, echipa de management a proiectului) Cand/cat de frecvent ar trebui furnizata. (de ex. lunar, semestrial, anual, etc.) Pentru a sprijini obiectivele de intarire institutionala, a evita crearea de sisteme informationale paralele si a minimiza costurile aditionale, primul punct al aplicatiei ar fi sa vedem daca informatia necesara poate fi adunata prin intermediul sistemelor existente, sau cel putin prin intermediul unor imbunatatiri aduse sistemelor existente. Pentru tabloul de ansamblu Biroul de Statistica, institutiile de cercetare locale, donatorii si rapoartele de afaceri, pot constitui surse folositoare. La nivel local, organizatiile societatii civile, institutiile guvernamentale locale si alte institutii care furnizeaza servicii, este probabil sa pastreze inregistrari care pot oferi informatii relevante celor care implementeaza proiectul. Principalul punct este construirea unor sisteme si surse extinse (acolo unde este posibil si adecvat), inainte de a crea unele noi. O intrebare cheie de tinut minte atunci cand verificati si indicatorii si sursele de verificare, este Cine va folosi aceasta informatie? Din nou, in lumina faptului ca proiectele ar trebui sa apartina de participantii/partenerii de implementare locali, nevoile lor de informatii sunt cele care au cea mai mare importanta. De aceea, Indicatorii nu ar trebui sa reflecte numai ceea ce donorii (sau asistenta tehnica fondata de donatori) ar dori sa stie, ci ceea ce au nevoie managerii locali. Cel mai bun mod de a determina aceasta este de a intelege cum functioneaza sistemele de informatii locale si asigurarea ca participantii locali au un rol principal in definirea indicatorilor obiectiv verificabili si sursele de verificare relevante.

27

Exemplu de elemente cheie ale unei schite de matrice a cadrului logic Descrierea Proiectului Obiectivul general: A contribui la imbunatatireaa sanatatii familiei, mai ales cea sub 50 ani si la sanatatea generala a unui ecosistem riveran Indicatori Sursa de verificare Presupuneri

- Incidenta bolilor - Spitalul Municipal cauzate de apa, infectiilor pielii si ale si inregistrarile sangelui cauzate de clinice, inclusiv metalele grele, se inregistrarile maternale si ale reduce cu 50% sanatalii copiilor pana adunate ca catre 2008, mai ales echipele mobile pentru familiile cu MCH. Rezultate venit scazut care insumate intr-un traiesc de-a lungul raport Anual al Starii raului Mediului realizat de catre APM.

- Concentratia de componente ale Imbunatatirea calitatii metalelor grele (Pb, apei raului Cd, Hg) si a canalizarii netratata redusa cu 25% (comparat cu nivelele din 2003) si atinge standardele nationale stabilite pentru sanatate/controlul poluarii la sfarsitul anului 2007 Scop:

- Evaluari saptamanale ale calitatii apei,

- Campanie publica de constientizare realizata de guvernarea locala cu impact pozitiv asupra realizate de APM in sanatatii si practicilor colaborare cu sanitare si de igiena ale Autoritatea Raului, familiilor sarace si raportate lunar Ministerului Mediului - Cooperativele de pescuit de la nivel local sunt eficiente in limitarea (Presedintele membrilor lor de a exploata Comitetului de Conducere a sau a pescui in zonele de Proiectului) reproducere

Rezultat:

- 70% din apa folosita produsa de Scaderea volumului fabrici si 80% din apei folosite uzate cea produsa de deversata direct in gospodarii tratata in sistemul raului de uzine de reciclare catre gospodarii si pana in 2006 fabrici

- Evaluare anuala a gospodariilor si fabricilor condusa de Municipalitati intre anii 2003 si 2006

- Fluxul raului mentinut peste X mega litri pe secunda pentru cel putin 8 luni pe an. - Calitatea apei contra curentului ramane stabile

28

Activitati:

- Apa folosita din 4 uzine de tratament Stabilireasi aplicarea existente eficace a indeplineste standardelor de tratare a apei uzate standardele de calitate ale APM

- Audituri APM (folosind standarde revizuite si metode de audit imbunatatite), realizate semestrial si raportate (continut de metale Comitetului de grele si deseuri) conducere al pana in 2005 Proiectului

- APM are succes in reducerea nivelelor de depunere a deseurilor solide dela X la X tone pe an.

SFATURI PRACTICE PENTRU COMPLETAREA Formularului de Cerere de Finantare - Elemente cheie

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

COPERTA SI PAGINILE DE TITLU REZUMATUL PROIECTULUI INFORMATII GENERALE/ JUSTIFICAREA PROBLEMEI SCOPURI, OBIECTIVE, ACTIVITATI GRUPURILE TINTA SI GRUPURILE DE INTERES METODA DE INTERVENTIE A PROIECTULUI/METODOLOGIE RESURSE PERSONAL, FACILITATI, ECHIPAMENT SI CONSUMABILE BUGET EVALUARE ANEXE

1. COPERTA SI PAGINA DE TITLU

29

4. SCOPURI, OBIECTIVE, ACTIVITATI 1 Incercati sa faceti diferenta intre scopurile si obiectivele dvs si includeti-le pe amandoua. Scopurile sunt marile afirmatii a ceea ce doriti sa realizati, dar de obicei nu sunt prea masurabile. Ele creaza cadrul pentru ceea ce propuneti. Obiectvele sunt operatioanle, spun lucrurile specifice pe care le veti realiza in proiectul dvs si sunt foarte masurabile. Obiectivele dvs vor constitui baza activitatilor din proiectul dvs si or servi de asemenea si ca baza pentru evaluarea proiectului. Activitatile trebuie sa urmareasca logic derularea in timp a proiectului si atingerea obiectivelor propuse, tinand cont de resursele disponibile si la costuri minime. 5. GRUPURILE TINTA SI GRUPURILE DE INTERES Includeti informatii specifice despre populatia sau beneficiarii pe care se concentreaza proiectul dvs. Exact cine sunt beneficiarii? Cine este inclus in acest grup? In ce feluri ati avut deja contact cu acest grup? Puteti arata ca aveti sustinerea acestui grup sa mergeti inainte cu proiectul? In ce feluri au fost implicati membrii acestui grup in pregatirea propunerii? Ce alte institutii au legaturi cu acest grup (si au fost aceste alte institutii incluse in proiectul pe care l-ati propus)? 6. METODA DE INTERVENTIE A PROIECTULUI/METODOLOGIE Ar trebui sa existe o legatura foarte clara intre metodele pe care le descrieti in acest capitol si obiectivele pe care le-ati definit anterior. Scrieti explicit si afirmati exact in ce fel metodele pe care le-ati ales vor indeplini obiectivele proiectului dvs si vor ajuta in abordarea nevoilor/problemelor asupra carora se concentreaza propunerea dvs.

2 3 4 5 6

30

Institutia finanatatoare va inspecta toate metodele dvs pentru a vedea ce anume din ceeea ce propuneti va fi unic, nou si inovativ. Asigurati-va ca prezentati clar aspectul inovativ al ideii dvs. Metodelele specifice pe care le propuneti sunt foarte importante in proiectul dvs pentru beneficiarii unici pe care ii aveti invedere? Asigurati-va ca ati clarificat acest aspect pentru institutia finanatatoare. Nu uitati sa includeti relatiile de colaborare pe care proiectul dvs le va dezvolta cu alte grupuri cooperante. O buna cale de a arata colaborarea este reprezentata de metodele pe care le veti folosi. Cum vor incuraja metodele proiectului dvs grupurile ca sa se alature in a rezolva aspectele/preocuparile carora se adreseaza proiectul dvs? Institutiile finantatoare isi doresc de obicei sa fi evidentiat lucrul in echipa. Incercati sa faceti din proiectul dvs un efort de echipa. Daca veti folosi un comitet de consultata (comitet consultativ, consiliu de conducere, etc.) care sa va asiste proiectul, aici este un loc bun pentru a descrie cum va fi organizat si cine va face parte din el. Un comitet de consulanta poate fi de mare ajutor in identificarea si aducerea impreuna a resurselor, de exemplu poate sugera institutiei finantatoare ca proiectul are legaturi puternice cu situatia locala. 7. RESURSE PERSONAL, FACILITATI, ECHIPAMENT SI CONSUMABILE

RESURSE DISPONIBILE
1

Eforturile de colaborare (o importanta resursa a proiectului) sunt de obicei evaluate foarte favorabil. Multe institutii finantatoare sunt placut impresionate de de eforturile de cooperare ca baza a actiunii locale. Cateodata resursele locale trec neobservate si sunt dificil de vazut. Uitati-va cu atentie in jurul dvs pentru ca cu siguranta pot exista resurse disponibile pe care poate nu le-ati observat (timpul pe care voluntarii il doneaza pentru proiectul dvs, materialele pe care vanzatorii locali le pot furniza, experti locali care va pot ajuta/sfatui la nevoie, un prieten care e dispus sa proceseze rapoartele, etc.). astfel de resurse in natura pot arata unei potentiale institutii finantatoare ca aveti radacini puternice in comunitatea dvs.

PERSONAL Includeti scurte descrieri ale fiecarui om care va fi implicat in proiectul dvs si sustinut de finantare. Descrierile ar trebui sa clarifice pentru potentiala institutie finantatoare ca acesti oameni sunt persoanele ideale pentru a conduce proiectul.

31

In loc sa aveti tot personalul lucrand cu norma intreaga in proiect, considerati si existenta unui persone angajat cu norma redusa in special daca personalul cu norma redusa lucreaza curent si cu alte organizatii cooperante. Acesta este un mod bun de a arata cooperarea inter-institutii. Asigurati-va ca anuntati oamenii pe care ii identificati in capitolul de personal si ca ati primit aprobarea lor inainte de a trimite propunerea.

FACILITATI
6

Chiar daca nu cereti fonduri pentru achizitionarea sau inchirierea de facilitati, poate fi de ajutor sa furnizati o scurta descriere a facilitatilor care vor fi utilizate pentru proiect. Luati in considerea descrierea facilitatilor care vor fi folosite pentru proiect ca si contributii in natura la proiect. Chuiar si daca aveti acces liber la salile de cursuri dintr-o scoala locala, un loc de intalnire intr-un magazin, sau un birou intr-o cladire locala de birouri, poate fi de ajutor sa indicati cati bani ar trebui sa mai dea potentiala institutie finantatoare daca aceste facilitati nu ar fi fost donate.

ECHIPAMENT SI CONSUMABILE
8

Fiti atenti in a lista echipamentul necesar desfasurarii proiectului dvs. Sursele de finantare sunt de obicei mult mai disponibile sa ofere fonduri pentru sustinerea personalului, decat petru achizitionarea de echipament. Intotdeauna verificati daca, si ce fel de echipament permite institutia finantatoare in conditiile sale de finantare. Va va fi de ajutor daca deja ati facut unele cercetari asupra costurilor echipamentului cerut. Este mult mai bine sa stiti sigur decat a ghici costurile si sa fiti intrebati despre estimarile dvs de catre potentiala institutie finantatoare. Hartie de antet, hartie si pretul sau. Proiectul dvs va include realizarea unei brosuri cu noutati ? Dar un website? 8. BUGET

10 11

1 2

Bugetul trebuie sa fie realist! Chiar aveti nevoie de o suma mare din fonduri la inceputul proiectului sau proiectul dvs va avea mai multe faze de-a lungul unei perioade de timp Verificati la institutia finantatoare sa vedeti daca au sugerat/cerut categorii de buget pe care doresc sa le utilizati. Categorizati si impartiti categoriile de buget

3 4

32

Linie de buget Personal Persoana 1 Persoana 2 Persoana 3 Sub-total FACILITATI (lista) Sub-total ECHIPAMENT (lista) Sub-total Consumabile (lista) Sub-total COMUNICARE (lista) Telefon Posta Sub-total CALATORII (lista) Combustibil Bilete tren Sub-total

Exemplu: Model de buget Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 1 TOTAL SUMA TOTALA

Anul 2

Anul 3

9. EVALUAREA

33

Este important sa descrieti in propunerea dvs cum veti decide exact daca proiectul dvs a avut sau nu succes, si-a atins obiectivele etc. planul de evaluare va indica institutiei finantatoare cum ii veti demonstra la finalul proiectului ca investitia lor in dvs a fost una buna. Daca planuiti sa folositi o ancheta sau un chestionar care sa va ajute in evaluarea succesului proiectului dvs, poate doriti sa includeti in anexa o schita a acestora. Planul dvs de evaluare nu trebuie sa fie elaborat, dar e important sa indice institutiei finantatoare ca nu ati uitat acest pas important. Incercati sa includeti atat o evaluare formala/ evaluare a proceselor, axata pe activitatile proiectului, cat si o evaluare sumativa/ evaluare a produselor, axata pe obiectivele proiectului. Incercati sa alcatuiti doua planuri de evaluare separate unul pentru evaluarea formala si celalat pentru evaluarea sumativa. In planul de evaluare referiti-va direct la obiectivele dvs. Acest fapt creeaza un puternic sentiment de integrare si consitenta al propunerii dvs. Cel care va citeste propunerea va auzi acelasi mesaj repetat in diferitele capitole ale propunerii dvs. Un bun plan de evaluare ar trebui sa includa un sentiment de preocupare pentru ceea ce se va intampla dupa ce se va incheia perioada de finantare. Cum vor continua sa fie sustinute initiativele care au fost incepute in proiect? S-au intamplat noi lucruri care se vor continua in viitor? Cum vor participa alte institutii cooperante la continuarea proiectului dupa incheierea perioadei de finantare? Aceste domenii si altele ar trebui incluse intr-un plan de evaluare viabil. 10. A N E X E

Programarea timpului O indicare clara a cadrului de timp al proiectului si a momentelor in care va fi implementat fiecare aspect al proiectului. Scrisorile de sustinere - Institutiile finantatoare ar dori sa stie ca altii tin destul de mult la proiectul dvs incat sunt dispusi sa scrie o scrisoare de suport pentru proiectul dvs. Discutati cu potentialele persoane care ar putea scrie scrisorile de sustinere despre ceea ce credeti ca ar fi important sa scrie. (Atrageti atentia asupra reputatiei grupului care scrie scrisoarea.) Nu va lasati impinsi sa scrieti scrisorile din partea institutiilor vor suna toate la fel si probabil ca vor impiedica scopul dvs de a le utiliza. Scrisorile trbuie sa fie subsantiale. Descrierea institutiilor cu care cooperati Daca v-ati referit in propunerea dvs la diferite institutii cu care cooperati si cu care intentionati sa lucrati, este o buna idee sa furnizati o descriere mai detaliata a fiecareia in anexa. Dacat sa includeti descrieri mari a fiecarei institutii, este suficienta o singura pagina care sa cuprinda nume/adrese ale institutiei, nume ale personalului cheie si scurte descrieri ale serviciilor oferite. Incercati sa pregatiti fiecare dintre aceste descrieri de o pagina astfel incat toate sa urmeze aceeasi ordine de prezentare a informatiei.

34

Documentul evaluarii Includeti o copie a schitei instrumentelor de evaluare pe care planificati sa le utilizati (ancheta, chestionar, ghid de interviu etc.). Aceasta va arata institutiei finantatoareca sunteti serios in a face din evaluarea o parte integranta a proiectului dvs si institutiile finantatoare sunt placut impresionante de acest fapt! Faceti indicatia DRAFT la inceputul instrumentului si apoi faceti-l sa arate pe cat posibil real..

35

Glosar
Program de actiune Un termen general folosit pentru a descrie continutul unei Propuneri financiare care prezinta un program /pachet de proiecte pentru aprobarea finantarii la sfarsitul etapei de Identificare a ciclului de proiect. Activitati In Sistemul matrice, acestea sunt activitatile (sarcinile) care trebuie indeplinite pentru a produce rezultate. Planul activitatilor Un tabel Gantt, o reprezentare grafica similara unui tabel, specificand timpul, ordineasi durata Activitatilor proiectului. Acest plan poate fi de asemenea folosit pentru identificarea jaloanelor importante in monitorizarea progresului,si in atribuirea responsabilitatii in atingerea jaloanelor. Analiza obiectivelor Identificareasi verificarea beneficiilor viitoare dorite care constituie prioritatea grupurilor tinta. Produsul unei analize a obiectivelor este Arborele obiectivelor / ierarhia obiectivelor. Analiza strategiilor Evaluarea critica a modurilor alternative de realizare a obiectivelorsi selectarea unui set fezabil de obiective pentru includerea in proiectul propus. Evaluarea - Analiza unui proiect propus pentru a-i determina calitatilesi acceptabilitatea in conformitate cu criteriile de calitate stabilite. In contextul Ciclului de proiect al CE, evaluarea este indeplinita atat in timpul identificarii catsi formularii proiectului inaintea trimiterii unei Propuneri financiare. La nivelul sediului, evaluarea implica in general contributia Grupului de suport al calitatii. Ipoteze Factori externi care ar putea afecta progresul sau succesul proiectului dar asupra carora managerul proiectului nu are control direct. Ei formeaza cea de-a patra coloana a Sistemului matricesi sunt formulati in mod pozitiv. Ex: Reforma procedurilor penale implementata cu succes. Formulate negativ, ipotezele devin riscuri. Audit Obiectivul unui audit (ex. un angajament de asigurare) este ca auditorul sa evalueze sau sa masoare un subiect care este responsabilitatea unei alte parti in comparatie cu anumite criteriisi de a exprima o concluzie (sau opinie) care ii ofera utilizatorului un nivel de asigurare legat de acel subiect. In alte cuvinte: auditul este masurarea faptelor conform unor criteriisi raportarea unei concluzii. Tabel Vezi Diagrama Gantt. Beneficiarii Beneficiarii sunt aceia care beneficiaza in orice mod de pe urma implementarii proiectului. Distinctia se poate face intre: (a) Grupul / grupurile tinta: grupul / entitatea care va fi imediatsi pozitiv afectata de proiect la nivelul Scopului proiectului; (b) Beneficiarii finali: aceia care beneficiaza de pe urma proiectului pe termen lung la nivelul societatii sau sectorului in general, de exemplu copiii, datorita investitiilor crescute in sanatatesi educatie sau consumatorii, datorita productiei agricole imbunatatitesi marketing-ului.

36

Ajutorul bugetar Ajutorul bugetar este un transfer resursa de la donator direct la guvernul partener (intr-un cont consolidat). Resursele pot fi fie fara tinta, fie cu tinta. Ajutorul bugetar cu o tinta anume necesita ca resursele sa fie folosite numai in liniile specifice ale bugetului national (cum ar fi furnizarea de medicamente, construireascolilor, furnizarea materialelor educationale etc.). Comisia Comisia Europeana. Angajament Un angajament este o decizie formala luata de catre Comisie de a pune deoparte o anumita suma de bani intr-un scop specific. Nici o cheltuiala suplimentara peste de angajamentul luat nu va fi facuta. Antreprenor Organizatia publica sau privata, consortiul sau individul cu care autoritatea contractanta realizeaza un contract. Compania, individul sau consortiul careia ii este adjudecat contractul. Costuri Costurile sunt transpunerea in termeni financiari a tuturor resurselor identificate (Mijloace). Analiza cost beneficiu Analiza cost-beneficiu implica evaluarea fluxului de costurisi beneficii ale proiectului de-a lungul timpului pentru a determina returul proiectului fata de investitie. Este efectuata o comparatie intre situatia cusi situatia fara proiect pentru determinarea beneficiului net al proiectului. Analiza eficientei costurilor Analiza eficientei costurilor este folosita pentru a alege intre variantele unui proiect sau intre proiecte alternative al caror scop sau rezultate sunt identice sau comparabile. Aceasta permite luarea unei decizii cu privire la cel mai eficient mod de a stabili beneficiile care nu sunt cu usurinta valorizate in termeni monetari (Ex. produse necorporale). Documente de strategie nationala Documentele de strategie nationala (DSN) reprezinta un instrument in ghidarea, administrareasi revizuirea preogramelor de asistenta ale CE. Scopul DSN este de a oferi un cadru pentru programele de asistenta ale UE bazate pe obiectivele UE /CE, pe agenda politicilor guvernamentale a Tarilor partenere, o Analiza a situatiei tarilor parteneresi activitatile altor parteneri majori. DSN sunt formulate pentru toate ACP - Tarile din Africa, zona Caraibelorsi Pacific asociate la Comunitatea Europeana prin Conventia de la Lom , MEDA - statele partenere UE in zona mediteraneana (cu exceptia Ciprului, Malteisi Turciei)si a tarilor ALA. Strategia de suport national Termen folosit ca sinonim pentru Documentele de strategie nationala (DSN). DAC Comitetul de asistenta a dezvoltarii al OECD (Organizatia pentru Cooperaresi Dezvoltare Economica). Delegatie Biroul diplomatic reprezentand Comisia Europeana acreditata in tari sau institutiile internationale la nivelul unei Ambasade. Liderul unei Delegatii este deseori numit Delegat sau Ambasador. Indicatori de dezvoltare - OECD, Natiunile Unitesi Banca Mondiala au cazut de acord sa se concentreze pe o serie de scopuri cheie in parteneriat cu tarile in dezvoltare. Aceste scopuri au fost discutate la conferintele internationale majore. A fost realizat un sistem pentru monitorizarea progresului. Un set esential de indicatori va fi folosit la nivel global pentru monitorizarea performanteisi ajustarea strategiilor de dezvoltare. In ceea ce

37

priveste termenii politicilor de dezvoltare, urmatoarea terminologie este aplicata pentru indicatori: Indicatori Input masoara resursele normative, administrativesi financiare oferite de catre Guvern si donatori. Este necesara stabilirea unei legaturi intre resursele folositesi rezultatele obtinute in scopul evaluarii eficientei actiunilor indeplinite. Ex: partea din buget dedicata celuielii in educatie, eliminarii uniformelorscolare obligatorii Indicatorii Output masoara consecintele imediatesi concrete ale masurilor luatesi ale resurselor folosite. Ex: Numarul descoli construite, numarul de invatatori instruiti. In Sistemul CE, acesti indicatori sunt numiti rezultate. Indicatori ai realizarilor imediate (Outcome) masoara rezultatele in termenii beneficiilor unui grup tinta. Ex: inscrierea lascoala, procentajul de fete in comparatie cu numarul total de copii inscrisi in primul an alscolii primare Indicatorii Impact masoara consecintele pe termen lung ale rezultatelor. Ei masoara obiectivele generale in termenii dezvoltarii nationalesi reducerii saraciei. Ex: procente de alfabetizati Analiza economica - Analiza economica evalueaza proiectele din perspectiva societatii ca intreg (economia nationala). Costurile sunt definite drept resurse economice pierdute de catre economica nationala (pierderi ale valutei), in timp ce beneficiile sunt definite drept noile venituri distribuite entitatilor locale (ex. contributia la dezvoltarea economica), la care se pot adauga cresteri ale consumului local. Eficacitatea Contributia adusa de rezultatele proiectului la atingerea scopului proiectului Eficienta Faptul ca rezultatele au fost obtinute la costuri rezonabile ex.cat de bine au fost transformate mijloacelesi activitatile in rezultatesi calitatea rezultatelor obtinute. Comisia Europeana - Bratul executiv al Uniunii Europene. Aceasta initiaza politica Uniunii Europenesi implementeaza programelesi politicile stabilite de catre autoritatile bugetaresi legislative ale UE. Evaluarea O evaluare periodica a eficientei, eficacitatii, impactului, sustenabilitatiisi relevantei unui proiect in contextul obiectivelor fixate. Este de obicei intreprinsa ca o examinare independenta cu perspectiva schitarii unor concluzii care pot ajuta in luarea viitoarelor decizii. Etapa evaluarii Este asaseasi ultima etapa a ciclului de proiect in timpul careia proiectul este examinat in comparatie cu obiectivele, iar concluziile sunt folosite in imbunatatirea viitoarelor actiuni. Fezabilitatea Se refera la posibilitatea ca un proiecte a fie intr-adevar realizat Studiu de fezabilitate Un studiu de fezabilitate, condus in timpul etapei de Elaborare, verifica daca proiectul propus este bine fundamentat,si daca indeplineste nevoile grupurilor tinta sau beneficiarilor. Studiul trebuie sa schiteze proiectul in detalii functionale complete, luand in considerare toate aspectele legate de gen, aspecte socio-culturale, de mediu, de management, institutionale, economicesi tehnice. Studiul va oferi Comisiei Europenesi Guvernului partener suficiente informatii pentru a justifica aceptarea, modificarea sau respingerea proiectului propus spre finantare. Analiza financiara - Analiza financiara implica compararea costurilor reale ale proiectului (cheltuieli de investitiesi de functionare) cu beneficiile proiectului (veniturile generate).

38

Contract de finantare / Documentul semnat intre Comisia Europeanasi tarile partenere ale Memorandumului in urma unei decizii de finantare. Acesta include o descriere a proiectului particular sau a programului care va fi finantat. El reprezinta angajamentul formal al Uniunii Europenesi tara partenera de a finanta masurile descrise. Memorandum de finantare Vezi Contract de finantare. Etapa de finantare A patra etapa a ciclului de proiect, in timpul careia proiectele sunt aprobate spre finantare. Propunerile de finantare Propunerile financiare sunt documente proiect, trimise de catre serviciile Comisiei Europene la Comitetele de finantare relevante pentru a fi analizatesi pentru a se lua o decizie. Ele descriu cadrul general, natura, tintasi oviectivul precumsi modalitatilesi masurile propusesi indica fondurile prevazute. Dupa ce este dat avizul favorabil al Comitetului de finantare, ele sunt supuse aprobarii de catre Comisie iar dupa ce s-a luat decizia de finantare este semnat un Contract de finantare cu respectiva tara partenera. Etapa elaborarii Este cea de-a treia etapa a ciclului proiectului. Scopul primar al etapei este acela de: (i) a confirma relevantasi fezabilitatea ideii de proiect asa Cuma fost propusa in Fisa de identificare sau Fisa de Proiect; (ii) de pregati schita detaliata a proiectului, inclusiv aranjamentele managerialesi de coordonare, planul de finantare, Analiza cost-beneficiu, managementul riscurilor, monitorizarea, aranjamentele de auditaresi evaluare;si de a (iii) pregati o Propunere financiara (pentru proiecte individuale)si o decizie de finantare. Fungibilitate Fungibilitatea se refera la faptul ca o finantare donata a unui proiect pe care Guvernul l-ar fi intreprins in orice caz (chiar daca finantarea donata nu ar fi fost disponibila) are efectul de a elibera resursele Guvernului spre folosirea in alte scopuri. Efectul total al suportului donat deprinde deci de modul in care Guvernul foloseste resursele eliberatesi nu de proiectul sau programul specific in comparatie cu care asistenta dezvoltarii este in mod specific alocata. Acordul in privinta prioritatilor de cheltuiala publica este un mod de a asigura ca fungibilitatea nu compromite obiectivul furnizorilor asistentei de dezvoltare. Diagrama Gantt O metoda de prezentare grafica a informatiei, deseori folosita pentru planificarea activitatilor. Similara unui tabel. Gen Diferentele sociale atribuitesi invatate de femeisi barbatisi care variaza in timpsi de la o societate sau grup la altul. Genul este diferit de sex, care se refera la diferentele determinate biologic dintre femeisi barbati. Analiza de gen Politica UE referitoare la abordarea integratoare a egalitatii de gen in dezvoltarea cooperarii necesita integrarea genului la nivel macro, mesosi micro, pe tot parcursul ciclului de proiect. O analiza de gen permite identificareasi integrarea dinamicii schimbarii intr-o situatie data, precumsi monitorizarea evolutiei, in special in legatura cu disparitatile dintre femeisi barbati. O analiza de gen include atentie la: rolurile diferite (productive, reproductive, luarea deciziei) ale femeilorsi barbatilor; accesul lor diferentiat la folosirea resurselorsi nevoile, intereselesi problemele lor specifice; precumsi barierele care stau in calea participarii totalesi echitabile a femeilorsi barbatilor la activitatile proiectului precumsi egalitatea dintre femeisi barbati in ceea ce priveset beneficiile obtinute.

39

Egalitate de gen Promovarea egalitatii dintre femeisi barbati in relatie cu accesul lor la infrastructurile socialesi economicesi la serviciilesi la beneficiile de dezvoltare este vitala. Obiectivul este de a reduce disparitatile dintre femeisi barbati, inclusiv in educatiesi sanatate, in forta de muncasi activitate economica, precumsi in luarea deciziei la toate nivelurile. Toate programelesi proiectele trebuie sa contribuie in mod activ la reducerea disparitatilor de gen in aria lor de interventie. Ierarhia obiectivelor - O reprezentare diagramatica a interventiilor propuse planificate in mod logic, ulterioara unei Analize a problemei,si prezentand mijloacele de atingere a obiectivelor. Sinonim: arborele Obiectivelor . Etapa de Identificare A doua etapa a ciclului de proiect. Ea implica elaborarea initiala a ideii de proiect in termenii relevanteisi posibilei fezabilitati, in scopul de a se determina daca se continua cu studiul de fezabilitate (Elaborarea). Impact Efectul proiectului in mediul sau mai largsi contributia sa la obiectivele mai cuprinzatpoare ale sectorului, rezumat in Obiectivele generale ale proiectului,si asupra realizarii unui cadru generalizat al obiectivelor CE. Indicatori de Impact Vezi Indicatori de dezvoltare Etapa de Implementre A cincea etapa a ciclului de proiect in timpul careia este implementat proiectulsi este monitorizat progresul in atingerea obiectivelor. Perioada initiala - perioada de la lansarea proiectului pana la scrierea raportului initial, de obicei cuprinsa intre doua sau trei luni. Raportul initial Primul raport efectuat la finele perioadei initiale, care ajusteaza schita proiectuluisi sau termenii de referintasi stabileste planul de lucru pentru restul proiectului. Programe Indicatoare Acestea sunt pregatite de catre Comisia Europeana in colaborare cu Guvernele tarilor partenere. Ele ofera linii calauzitoare generalesi principii de cooperare cu Uniunea Europeana. Acestea specifica sectoarelesi subiectele prioritare ale unei tari sau unei regiunisi pot avansa anumite idei de proiect. Indicatori - vezi Indicatori verificabili obiectivsi Indicatori de Dezvoltare. Indicatori Input Vezi Indicatori de dezvoltare Input Vezi Mijloace. Abordare integrata Examinarea continua a proiectului in toate etapele ciclului de proiect, pentru asigurarea faptului ca problemele de relevanta, fezabilitatesi sustenabilitate raman in atentie. Logica de Interventie Strategia care subliniaza proiectul. Este descrierea narativa a proiectului la fiecare din cele patru niveluri ale ierarhiei obiectivelor folosita in Sistem. Sistemul de matrice matricea in care sunt prezentate urmatoarele componente ale proiectului: Logica de Interventie, Ipotezele, Indicatorii verificabili obiectivsi Sursele de verificare. Cadrul logic O metodologie pentru planificarea, administrareasi evaluarea programelorsi proiectelor Approach (LFA), care implica Analiza partilor implicate, Analiza

40

problemelor, Analiza obiectivelor, Analiza strategiilor, pregatirea matriceisi Planurile de resursesi activitati. Mijloace Mijloacele sunt resursele fizicesi non-fizice (deseori numite Inputs) necesare indeplinirii activitatilor planificatesi administrarii proiectului. Se poate face o distinctie intre resurse umanesi materiale. Termen Mediu Un cadru de cheltuieli pe termen mediu este un sistem pentru planificarea actiunilor Cadrulsi programarea cheltuielilor programarea cheltuielilor pe un termen de 3 pana la 5 ani. Acesta incadreaza sistematic realizarea obiectivelor strategice cu privire la limitele resurselor agregate. Acesta trebuie sa fie clar, realist, cuprinzatorsi prezentat la nivel politic seniorial. Jaloane un tip OVI de furnizare a indicatiilor pe termen scurtsi mediu al obiectivelor (Activitati obisnuite), care faciliteaza masurarea realizarilor pe tot parcursul unui proiect nu numai la sfarsitul acestuia. Acestea indica momentele cand trebuie luate deciziile sau cand actiunea trebuie incheiata. Monitorizarea Strangerea sistematicasi continua a informatiilor, analiza si folosirea acestora in scopul management-uluisi luarii deciziilor. Obiectiv - In sensul lui generic, se refera la Activitati, Rezultate, Scopul Proiectuluisi Obiectiv General. Arborele Obiectivelor O reprezentare diagramatica a situatiei viitoare dupa rezolvarea problemelor, analiza acestorasi reprezentarea mijloacelor de atingere a scopurilor finale. Indicatori verificabili obiectiv Indicatori masurabili care arata daca obiectivele au fost realizate la cele trei niveluri ale sistemului. OVIs ofera o baza pentru monitorizarea adecvata a sistemului. Indicatori de rezultat - Vezi Indicatori de dezvoltare Indicatori Output Vezi Indicatori de Dezvoltare Obiectiv General Obiectivul general explica de ce proiectul este important pentru societate, (precumsi uneori in termenii beneficiilor pe termen lung ale beneficiarilor finalisi in general cunoscut drept Scop) este benefic altor grupuri. De asemenea acesta ajuta in demonstrarea modului in care proiectul /programul se incadreaza in politicile regionale/sectoriale ale Guvernului /organizatiilor legate de CE, precumsi in obiectivele politicilor de cooperare cu CE. Obiectivul general nu va fi realizat numai de catre proiect (acesta va oferi numai o contributie), dar va necesita contributii din partea altor programesi proiecte. Pre-conditii Conditii care trebuie indeplinite inainte ca un proiect sa inceapa; ex. inceperea Activitatilor. Pre-conditiile (daca exista) sunt atasate prevederii de ajutor. Studiu de Pre-fezabilitate Studiul de pre-fezabilitate, condus in timpul etapei de identificare, asigura faptul ca toate problemele sunt identificatesi ca sunt propuse solutii alternative, dar selecteazasi o alternativa preferata pe baza Factorilor de calitate. Studiul va furniza Comisiei Europenesi Guvernului partener suficiente informatii pentru a justifica acceptarea, modificarea sau respingerea proiectului propus.

41

Analiza Problemelor Este o investigatie structurala a aspectelor negative ale unei situatii cu scopul stabilirii cauzelorsi efectelor. Arborele problemelor O reprezentare diagramatica a unei situatii negative, prezentand relatia cauze efect. Program Poate avea diferite semnificatii, fie: (i) Un set de proiecte stranse impreuna in cadrul general al unui Obiectiv General / Scop; (ii) un set de initiative /servicii care sprijina obiectivele comune (ex. un Program de Sanatate Primar); sau (iii) un Program Sectorial, care este definit de politica sectoriala a Guvernului responsabil (ex. un program Sectorial referitor la Sanatate). Etapa de programare Prima etapa a ciclului de proiect in timpul careia este pregatit Programul Indicator. Vezisi Program Indicator. Raportul de Progres Un raport interimar asupra progresului unei actiuni a proiectului, trimisa de catre antreprenorul proiectului organizatiei parteneresi Comisiei in cadrul unei perioade temporale specifice. Acesta include sectiuni referitoare la performanta financiarasi tehnica. Este de obicei trimis o data la patru luni sau lasase luni. Proiect - Un proiect este o serie de activitati care are scopul de a atinge obiective specifice intr-un anumit cadru temporalsi in limitele unui anumit buget. Ciclul de Proiect - Ciclul de proiect descrie durata totala a unui proiect, incepand de la ideea initialasi pana la realizarea acestuia. Structura acestuia asigura faptul ca partile implicate sunt consultate,si defineste deciziile cheie ce trebuie luate, cerintele de informaresi responsabilitatile in fiecare etapa astfel incat sa poata fi luate decizii bine informate in fiecare etapa a proiectului. Acesta acorda o atentie speciala evaluarii pentru a putea fi formulate concluzii bazate pe experienta ce vor ajuta la imbunatatirea viitoarelor programesi proiecte. Managementul Ciclului de Proiect - O metodologie pentru pregatirea, implementareasi evaluarea proiectelorsi programelor, bazata pe principiile Abordarii cadrului logic. Partenerii de Proiect - Aceia care implementeaza proiecte intr-o alta tara partenera (ministerelesi departamentele unui Guvern, organizatiile Non Guvernamentale etc.). Scopul Proiectului Obiectivul central al proiectului. Scopul trebuie sa administreze problemele esentialesi sa fie definit in termenii beneficiilor pentru grupurile tinta. Pentru proiecte mai largi sau mai complexe pot exista mai mult de un singur scop. (ex. unul pentru fiecare componenta a proiectului) Cadrul de calitate Cadrul de calitate este un instrument in sprijinirea Atributelor calitatii, evaluarii calitatii proiectelor in timp de trec prin etapele Criteriilorsi Standardelor Ciclului de proiect. Acesta consta dintr-o matrice care contine un set de 3 Atribute de calitate (Relevant, Fezabilsi eficientsi Bine administrat)si 16 criterii de calitate suplimentare. Fiecare Criteriu de calitate este la randul lui sprijinit de un set de alte Standarde de calitate mai detaliate. Cadrul de calitate poate fi folosit fie ca o lista cu elemente cheie care pot fi recunoscute la fiecare etapa, fie ca parte a unui proces mai structurat de evaluare care implica asesori independentisi un sistem de monitorizare. Costuri recurente Costurile de functionaresi intretinere care vor continua sa fie folosite dupa perioada de implementare a proiectului.

42

Relevanta Adecvarea obiectivelor proiectului la problemele reale, nevoilesi prioritatile grupurilor tintasi beneficiarilor carora le este adresat proiectul,si mediului politicsi fizic in cadrul caruia aceasta functioneaza. Programarea Resurselor O prezentare a resurselor / mijloacelor necesare proiectului legata de Activitatisi Rezultate. Programarea resurselor ofera o baza pe care se vor cerintele de stabilirea a costurilor /bugetuluisi fluxul de lichiditati. Rezultate In matricea obiectivelor CE, Rezultatele sunt produsele tangibile ale implementarii unui set de Activitati. Riscuri vezisi Ipoteze. Riscul este probabilitatea ca un eveniment sau o actiune sa poata afecta realizarea obiectivelor sau activitatilor unui proiect. Riscurile sunt compuse din factori internisi externi proiectului, desi atentia este in general indreptata asupra acelor factori din afara controlului direct al managementului proiectului. Abordare Sectoriala O abordare sectoriala este definita drept un mod de lucru dintre Guvern si partenerii de Dezvoltare. Scopul este de a mari controlul Guvernului in politica sectorialasi deciziile de alocare a resurselor din cadrul sectorului, de a creste coerenta dintre politica, cheltuielisi rezultatesi de a reduce costurile de tranzactie. Ea implica o Dezvoltare progresiva a politiciisi strategiei sectoriale. Politica sectoriala Un program de suport al politicii sectoriale (SPSP) este un program al Uniunii Europene Program Suport Program prin care este acordat sprijin financiar unui Programului Sectorial al unui Guvern partener. Un SPSP poate avea trei moduri de functionare financiara,si anume: (i) Suport al Bugetului Sectorial; (ii) Contributii financiare din Fondurile comune care sa finanteze tor Programul Sectorial sau o parte din el;si (iii) Procedurile speciale ale Comisiei (bugetul Comisiei Europene budget sau FDE). Program sectorial Drept rezultat al adoptarii unei abordari sectoriale, Guvernele in cooperare cu alti donatori partenerisi cu alte parti implicate pot dezvolta o politica sectorialasi un plan de actiune. Acesta este un program sectorial daca include urmatoarele trei componente: (i) un document referitor la politicile sectoriale aprobate; (ii) un cadru al cheltuielilor pe termen mediu;si un (iii) proces de coordonare al donatorilor din sector, condus de Guvern . Surse de verificare Acestea formeaza cea de-a treia coloana a cadruluisi indica undesi in ce forma informatiile despre atingerea Obiectivului general, Scopurilor Proiectului si Rezultatele pot fi gasite (descrise de indicatorii verificabili). Acestea trebuie sa includa detalii referitoare la metodele de strangere a informatiilor, cine este responsabilsi cat de des trebuie stransesi raportate informatiile. Analiza partilor implicate . Aceasta analiza implica identificarea tuturor grupurilor de parti implicate care pot fi afectate de (pozitiv sau negativ) de catre interventia propusa. Concluziile acestei analize sunt integrate in schita proiectului. Partile implicate Orice persoane individuale, grupuri, institutii sau companii care pot avea o legatura cu proiectul /programul sunt definiti drept parti implicate. Acestea pot direct sau indirect pozitiv sau negativ sa fie afectati de catre processi rezultatele proiectelor sau programelor. De obicei, diferite sub-grupuri trebuie luate in considerare. Sustenabilitate - Posibilitatea unei continuari pe linia beneficiilor dupa beneficiile produse de catre proiect dupa incheierea perioadei de sprijin extern a proiectului. Factorii

43

cheie care afecteaza sustenabilitatea includ: (i) proprietatea de catre beneficiari; (ii) suportul /consistenta politicii; (iii) tehnologia adecvata; (iv) mediul; (v) probleme socioculturale; (vi) egalitatea de gen; (vii) capacitatea de administrare institutionala;si (viii) viabilitatea financiarasi economica. Analiza SWOT (Strengths and Weaknesses, and the Opportunities and Threats) Analiza punctelor forte, a punctelor slabe, a oportunitatilorsi a riscurilor cu care se confrunta o organizatie. Acesta este un instrument care poate fi folosit in timpul tuturor etapelor ciclului de proiect. Grupuri tinta grupul /entitatea care va fi afectata in mod pozitiv de proiect la nivelul Scopului Proiectului. Asistenta tehnica Specialisti, consultanti, formatori, consilieri etc. contractati pentru transferul de metodologiesi abilitati, creareasi intarirea institutiilor. Termenii de referinta Termenii de referinta se refera la sarcinile cerute unui antreprenorsi indica cadrulsi obiectivele proiectului, Activitati planificate, contributii asteptatesi rezultate, bugetul, cadrul temporalsi descrierea atributiilor unei functii. Costuri de tranzactie Acest concept se refera la costurile agregat ale activitatilor administrative activitati necesare pentru asistenta, care nu au alta valoare pentru partea care beneficiaza de asistenta sau pentru donator decat de a permite realizarea unui transfer al resurselor. Intreaga asistenta de dezvoltare presupune anumite costuri de tranzactiesi, in marea parte a cazurilor, acestea vor fi impartite intre donatorisi recipienti. Programul Sectorialsi ajutorul bugetar au scopul de a minimiza costurile de tranzactie fie prin reducerea sumei totale sau modificarea modului in care aceste costuri sunt impartite (in beneficiul recipientului). Transparenta implica faptul ca informatiile sunt de domeniu publicsi pot fi accesate atat in legatura cu locatia catsi cu prezentarea intr-un formatsi o limba care pot fi intelese in cadru cat mai larg. Plan de lucru Programarea Activitatilor (poate includesi Resursele) necesare atingerii rezultatelorsi Proiectului unui proiect.

44

SURSE DE INFORMARE
Website Directoratului General pentru Extindere http://europa.eu.int/comm/enlargement/index_en.html Istoria extinderii Uniunii Europene, descrierea celor mai importante legi ale Uniunii http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/lvb/e40001.htm Site-ul Parlamentului European - http://www.europarl.eu.int/enlargement/default_en.htm Agricultura - http://europa.eu.int/comm/agriculture/external/enlarge/index_en.htm (nota: informatii asupra celor 10 noi State Membre in ceea ce priveste agricultura se pot gasi la: http://europa.eu.int/comm/agriculture/eu25/index_en.htm) Audiovizual - http://www.europa.eu.int/comm/avpolicy/extern/enlar_en.htm (nota: informatii asupra Statelor Membre in ceea ce priveste audiovizualul se pot gasi la: http://www.europa.eu.int/pol/av/index_en.htm ) Buget - http://europa.eu.int/comm/budget/financing/enlargement_en.htm (nota: informatii asupra Statelor Membre se pot gasi la: http://www.europa.eu.int/pol/financ/index_en.htm) Concurenta - http://europa.eu.int/comm/competition/enlargement (nota: informatii asupra Statelor Membre se pot gasi la: http://www.europa.eu.int/pol/comp/index_en.htm) Dezvoltare http://europa.eu.int/comm/development/body/organisation/eu_enlargement_en.htm (nota: informatii asupra Statelor Membre se pot gasi la: http://www.europa.eu.int/pol/dev/index_en.htm) Economic and Monetary Affairs http://europa.eu.int/comm/economy_finance/publications/enlargementpapers_en.htm (nota: informatii asupra Statelor Membre se pot gasi la: http://www.europa.eu.int/pol/emu/index_en.htm) Energie - http://europa.eu.int/comm/energy_transport/en/elarg_en.html (nota: informatii asupra Statelor Membre se pot gasi la: http://www.europa.eu.int/pol/ener/index_en.htm ) Transport - http://www.europa.eu.int/pol/trans/index_en.htm Ocuparea fortei de munca si problemele sociale:

45

http://europa.eu.int/comm/employment_social/intcoop/index_en.htm http://europa.eu.int/comm/employment_social/empl_esf/enlargement_en.htm http://europa.eu.int/comm/fisheries/enlargement/index_fr.htm (nota: informatii asupra Statelor Membre se pot gasi la: http://europa.eu.int/comm/employment_social/empl_esf/index_en.htm ) Intreprinderi http://europa.eu.int/comm/enterprise/enterprise_policy/enlargement/index.htm (nota: informatii asupra Statelor Membre se pot gasi la: http://www.europa.eu.int/pol/enter/index_en.htm) Mediu - http://europa.eu.int/comm/environment/enlarg/index_en.htm (nota: informatii asupra Statelor Membre se pot gasi la: http://www.europa.eu.int/pol/env/index_en.htm) Pescuit - http://europa.eu.int/comm/fisheries/enlargement/index_en.htm (nota: informatii asupra Statelor Membre se pot gasi la: http://www.europa.eu.int/pol/fish/index_en.htm) Sanatate publica http://europa.eu.int/comm/dgs/health_consumer/enlargement/index_en.html (nota: informatii asupra Statelor Membre se pot gasi la: http://www.europa.eu.int/pol/health/index_en.htm) Societatea informationala - http://www.europa.eu.int/pol/infso/index_en.htm (informatii despre statele membre) Piata interna - http://europa.eu.int/comm/internal_market/en/update/enlarg/index.htm (nota: informatii asupra Statelor Membre se pot gasi la: http://www.europa.eu.int/pol/singl/index_en.htm) Politici regionale - http://europa.eu.int/comm/regional_policy/themes/enlarge_en.htm (nota: informatii asupra Statelor Membre se pot gasi la: http://www.europa.eu.int/pol/reg/index_en.htm) Cercetare si inovare http://fp6.cordis.lu/fp6/home.cfm http://www.cordis.lu/fp5/enlargement.htm http://partners-service.cordis.lu http://www.cordis.lu/candidate_countries

46

http://www.cordis.lu/marketplace http://trenchart.cordis.lu http://europa.eu.int/comm/research/inco/newsletter/candidate_en.html (nota: informatii asupra Statelor Membre se pot gasi la: http://www.europa.eu.int/pol/rd/index_en.htm) Traduceri http://europa.eu.int/translation_enlargement/index_en.htm http://europa.eu.int/comm/dgs/translation/enlargement/index_en.htm http://europa.eu.int/comm/translation/reading/articles/enlargement_en.htm Baza de Date Zilnica a Licitatiilor(baza de date a licitatiilor din U.E.) http://ted.publications.eu.int/CD/application/pif/resources/shtml/common/home/home.html Cooperarea Transfrontaliera http://europa.eu.int/comm/enlargement/pas/phare/programmes/index.htm Website MEDA (Euro-Mediterranean Partnership Parteneriat Euro-Mediteraneean) http://europa.eu.int/comm/europeaid/projects/med/index_en.htm Website TACIS (Programele de cooperare ale Uniunii Europene in Europa de Est si Asia Centrala programul de asistenta tehnica) http://europa.eu.int/comm/europeaid/projects/tacis/index_en.htm Website ajutoarelor pentru proiecte externe ale Uniunii Europene http://europa.eu.int/comm/europeaid/cgi/frame12.pl Asistenta tehnica: TAIEX (Technical Assistance Information Exchange Office Biroul pentru Asistenta Tehnica si Schimbul de Informatii) http://taiex.be Directoratul General pentru Relatii Externe http://europa.eu.int/comm/dgs/external_relations/index_en.htm Biroul de Cooperare EuropeAid - http://europa.eu.int/comm/europeaid/index_en.htm Biroul de publicatii - http://publications.eu.int/index_en.html Banca Europeana pentru Investitii (BEI) - http://www.eib.org/ Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) http://www.ebrd.com/index.htm Banca Mondiala - http://www.worldbank.org/

47

Dialogul cu mediul de afaceri - http://europa.eu.int/business/

Website Euractiv.com cu ultimele stiri si linkuri - http://www.euractiv.com Centrul pentru Reforma Europeana - http://www.cer.org.uk/ Deutsche Bank (Monitorizeaza extinderea) - http://www.dbresearch.com/ Centru pentru Cercetarea Politicilor Economice - http://www.cepr.org Institutul Austriac de Cercetare Economica - http://www.wifo.ac.at/ Institutul vienez pentru Studii Economice Internationale WIIW - http://www.wiiw.at/ Observatorul U.E. - http://www.euobserver.com

48

ANEXA

Programe active pentru romania in anul 2011


www.fonduri-structurale.ro

I. PROGRAME OPERATIONALE Programul Operational Regional Perioada de depunere De la 02 decembri e 2008 08 decembri e 2008 pana la DMI 1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbana, subdecembrie domeniul Poli de dezvoltare urbana, axa 1 2013 DMI 1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbana, subdecembrie domeniul Poli de crestere, axa 1 2013 DMI 1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbana, subdomeniul Centre urbane, axa 1; Nota: Linie deschisa doar pentru orasele/municipiile - centre urbane din regiunea Bucuresti-Ilfov DMI 2.1 Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura, axa 2. Nota: Pe 23 mai 2011 s-a 10 31 septembri decembrie suspendat depunerea pe Regiunea Bucuresti-Ilfov. Pentru e 2007 2013 Regiunea Centru cererile de proiecte s-au suspendat in data de 6 iunie 2009; Pentru Regiunea Vest depunerea cererilor de proiecte s-a suspendat pe 31 august 2009 Domenii de finantare active

08 martie 2010

31 decembrie 2013

49

Programul Operational Regional Perioada de depunere De la pana la DMI 3.1 Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate, axa 3;Nota: Pentru Regiunile Vest si Nord-Est depunerea de proiecte s-a suspendat pe 5 noiembrie 2010. Pentru Regiunea Centru depunerea de 22 ianuarie 2008 31 2013 proiecte s-a suspendat in data de 7 mai 2010. Pentru suspendat in data de 22 februarie 2010. Pentru Regiunea Nord-Vest depunerea cererilor de proiecte s-a suspendat in data de 21 septembrie 2009; Pentru Regiunea Sud Muntenia depunerea cererilor de proiecte s-a suspendat in data de 28 septembrie 2009 DMI 3.2 Reabilitarea / modernizarea/ dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale, axa ; Nota: Pe 28 martie 2011 s-a suspendat depunerea pentru Regiunea Sud 28 ianuarie 2008 31 2013 Muntenia. Pe 30 noiembrie 2010 s-a suspendat depunerea a suspendat depunerea pentru Regiunea Sud-Est. Pe 25 iunie 2010 s-a suspendat depunere de proiecte pentru Regiunea Centru. Pe 16 decembrie 2009 s-a suspendat depunerea de proiecte pentru Regiunea Nord-Vest 31 2007 31 2013 DMI 3.4 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale preuniversitare, 29 februarie 2008 31 2013 universitare si a infrastructurii pentru formare profesional decembrie continu, axa 3 Depunerea de proiecte este, in prezent, suspendata pentru toate regiunile Nota: Pentru Regiunea Nord Est cererile de proiecte s-au DMI 3.3 Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor decembrie pentru Regiunile Vest si Sud-Vest Oltenia. Pe 30 iulie 2010, sdecembrie Regiunea Sud-Vest Oltenia depunerea de proiecte s-a Domenii de finantare active

octombrie decembrie operationale pentru interventii in situatii de urgenta, axa 3

50

Programul Operational Regional Perioada de depunere De la pana la suspendat in data de 24 aprilie 2009. Pentru Regiunea NordVest s-a suspendat depunerea de proiecte in data de 31 iulie 2009. Pentru Regiunea Sud-Muntenia, s-a suspendat depunerea de proiecte in data de 14.09.2009. Pe 16 octombrie, orele 12:00 s-a suspendat depunerea de proiecte pentru Regiunile Centru si Sud-Est.Pe 26 noiembrie 2009 s-a suspendat depunerea de proiecte pentru regiunea Vest si pentru regiunea Sud Vest Oltenia. Pe 22 ianuarie 2010 s-a suspendat depunere de proiecte pentru Regiunea BucurestiIlfov DMI 4.1 Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afecrilor, de importanta regionala si locala, axa 4.Nota: Pe 10 mai 2011 s-a suspendat depunerea pe Regiunea Sud-Est. 25 aprilie 2008 31 2013 Pe 25 martie 2011 s-a suspendat depunerea pentru Regiunea Regiunea Vest. Pe 1 noiembrie s-a suspendat depunerea pentru Regiunile Centru si Sud-Vest Oltenia. Pe 5 iulie 2010 sa suspendat depunerea de proiecte pentru Regiunea Bucuresti-Ilfov. 25 aprilie 2008 31 DMI 4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluate si decembrie neutilizate si pregatirea pentru noi activitati, axa 4 2013 DMI 4.3 Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor, axa 4. Depunerea de proiecte este, in prezent, 23 2009 31 2013 suspendata pentru toate regiunile Nota: In Regiunea Nord-Est depunerea a fost suspendata pe 9 decembrie 2010. In regiunea Sud Muntenia depunerea de proiecte s-a suspendat pe 1 noiembrie 2010. In Regiunile Sud-Est si Sud-Vest, depunerea de proiecte s-a suspendat pe 25 octombrie 2010. In Regiunea Bucuresti-Ilfov depunerea s-a decembrie Nord-Vest. Pe 8 februarie 2011 s-a suspendat depunerea in Domenii de finantare active

noiembrie decembrie

51

Programul Operational Regional Perioada de depunere De la pana la suspendat pe 4 octombrie 2010. In Regiunea Nord-Vest depunerea s-a suspendat pe 27 septembrie 2010. In Regiunile Centru si Vest depunerea de proiecte s-a suspendat pe 27 august 2010 DMI 5.1 Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum si crearea/modernizarea infrastructurilor conexe, axa 5. Nota: Pe 13 mai 2011 s-a suspenda depunerea pe Regiunea Bucuresti-Ilfov. Pe 21 ianuarie 2011 s-a suspendat depunerea 14 martie 2008 31 de proiecte pentru Regiunea Sud-Est. Pe 19 noiembrie s-a decembrie suspendat depunerea pe Regiunea Vest. Pe 24 septembrie 2010 s-a suspendat depunerea pentru Regiunea Sud-Vest 2013 Oltenia. Incepand cu data de 28 mai 2010 s-a suspendat depunerea de proiecte pentru Regiunea Sud Muntenia. Incepand cu 30.07.2009 s-a suspendat depunerea cererilor de finantare pentru Regiunea Centru. Pentru Regiunea Nord-Est depunerea cererilor de proiecte s-a suspendat in data de 28 septembrie 2009 DMI 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale si cresterea calitatii serviciilor turistice, axa 5. Nota: Pe 3 mai 2011 s-a 23 2009 31 2013 suspendat depunerea pentru Regiunea Bucuresti-Ilfov. Depunerea de proiecte pentru Regiunea Nord-Est a fost suspendata pe 29 decembrie 2009. Depunerea de proiecte pentru Regiunile Vest si Sud-Vest Oltenia s-a suspendat pe 19 mai 2010. Depunerea de proiecte pentru Regiunile Centru, Nord-Vest si Sud Muntenia s-a suspendat pe 25 februarie 2010 11 31 DMI 5.3 Promovarea potentialului turistic si crearea septembri decembrie infrastructurii necesare, n scopul cresterii atractivitatii e 2008 2013 Romniei ca destinatie turistica. Operatiunea Crearea Domenii de finantare active

noiembrie decembrie

52

Programul Operational Regional Perioada de depunere De la pana la unei imagini pozitive a Romaniei ca destinatie turistica prin definirea si promovarea brandului turistic national , axa 5 DMI 5.3 Promovarea potentialului turistic si crearea 26 mai 2011 infrastructurii necesare, n scopul cresterii atractivitatii 31 decembrie Romniei ca destinatie turistica, Operatiunea Crearea 2013 Centrelor Nationale de Informare si Promovare Turistica (CNIPT) si dotarea acestora, axa 5 Domenii de finantare active

Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice Perioada de depunere De la pana la DMI 1.1. Investitii productive si pregatirea pentru concurenta 23 mai 2011 pe piata a intreprinderilor, in special IMM-uri, Operatiunea 23 august 1.1.1.a1) Sprijin financiar cu valoarea cuprinsa intre 2011 1.065.000-6.375.000 lei pentru investitii in intreprinderile mici si mijlocii, axa 1 DMI 1.1. Investitii productive si pregatirea pentru concurenta 24 mai 2011 pe piata a intreprinderilor, in special IMM-uri, Operatiunea 16 august Sprijin pentru consolidarea si modernizarea sectorului 2011 productiv prin investitii tangibile si intangibile pentru intreprinderile mari, axa 1 DMI 2.1. CD in parteneriat intre universitati/ institute de 14 octombri e 2010 cercetare-dezvoltare si intreprinderi, in vederea obtinerii de 31 decembrie rezultate aplicabile in economie, Operatiunea 2.1.1. Proiecte 2013 de cercetare in parteneriat intre universitati/ institutii de cercetare-dezvoltare si intreprinderi, axa 2 Domenii de finantare active

53

Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice Perioada de depunere De la pana la Domenii de finantare active

31 DMI 2.3 Accesul intreprinderilor la activitati de cercetare17 martie decembrie dezvoltare si inovare, Operatiunea 2.3.1 Sprijin pentru 2008 2013 START-UP-URI si SPINOFF-URI inovative, axa 2 31 DMI 2.3 Accesul intreprinderilor la activitati de cercetare11 martie decembrie dezvoltare si inovare, Operatiunea 2.3.3. Promovarea 2011 2013 inovarii in cadrul intreprinderilor, axa 2 20 decembri e 2010 29 iulie 2011 DMI 3.1. Sustinerea utilizarii tehnologiei informatiei, Operatiunea 3.1.1. Sprijinirea accesului la broadband si la serviciile conexe, axa 3

13 mai 2011

DMI 4.1 Energie eficienta si durabila (mbunatatirea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului 15 energetic din punct de vedere al mediului), Operatiunea decembrie 4.1.1. Sprijinirea investitiilor in instalatii si echipamente 2011 pentru intreprinderi din industrie, care sa conduca la economii de energie, in scopul imbunatatirii eficientei energetice, axa 4 DMI 4.1 Energie eficienta si durabila (mbunatatirea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului decembrie energetic din punct de vedere al mediului), Operatiunea 2013 4.1.2 Sprijinirea investitiilor n extinderea si modernizarea retelelor de transport al energiei electrice, gazelor naturale si al petrolului - partea de transport, axa 4 DMI 4.1. Energie eficienta si durabila (imbunatatirea

01 august 2008

11 august 2008

eficientei energetice si a sustenabilitatii sistemului energetic), 30 Operatiunea 4.1.3. Investitii in instalatii de desulfurare a decembrie gazelor de ardere, arzatoare cu NOx redus si filtre pentru 2011 Instalatiile Mari de Ardere din grupuri modernizateretehnologizate, axa 4

01 august 2008

decembrie DMI 4. 3 Diversificarea retelelor de interconectare n 2013 vederea cresterii securitatii furnizarii energiei, Operatiunea - Sprijinirea investitiilor pentru interconectarea retelelor nationale de transport al energiei electrice si gazelor naturale

54

Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice Perioada de depunere De la pana la Domenii de finantare active

cu retelele europene, axa 4

Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane Perioada de depunere De la pana la Domenii de finantare active

Programul Operational Sectorial Transport Perioada de depunere De la 11 2008 11 2008 11 2008 pana la 31 2013 31 2013 31 2013 DMI 2.2 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii feroviare nationale si a serviciilor pentru calatori, axa 2 Axa 1 Modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T n scopul dezvoltarii unui sistem de transport durabil si integrarii acestuia cu retelele de transport ale UE DMI 2.1 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii rutiere nationale, axa 2 Domenii de finantare active

februarie decembrie

februarie decembrie

februarie decembrie

55

Programul Operational Sectorial Transport Perioada de depunere De la aprilie 2010 pana la 31 decembrie 2013 31 decembrie 2013 31 2013 31 2013 DMI 3.3 Minimizarea efectelor sectorului de transporturi asupra mediului, axa 3 DMI 2.3 Modernizarea si dezvoltarea porturilor dunarene si maritime, Operatiunea - Modernizarea si dezvoltarea portului Constanta, axa 2 DMI 2.3 Modernizarea si dezvoltarea porturilor dunarene si maritime, Operatiunea - Modernizarea si dezvoltarea porturilor dunarene, axa 2 DMI 3.2 Imbunatatirea sigurantei traficului pe toate modurile de transport, axa 3 Domenii de finantare active

iunie 2010 11 2008 11 2008

februarie decembrie

februarie decembrie

56

Programul Operational Sectorial Mediu Perioada de depunere De la pana la 31 decembrie 2013 DMI 2.1. Dezvoltarea sistemelor integrate de management al 31 decembrie deseurilor si extinderea infrastructurii de management al 2013 deseurilor, axa 2 31 decembrie 2013 31 decembrie 2013 31 decembrie 2013 31 decembrie 2013 DMI 2.2. Reabilitarea zonelor poluate istoric, axa 2 DMI 1.1. Extinderea/modernizarea sistemelor de apa/apa uzata, axa 1 Domenii de finantare active

DMI 3.1. Reabilitarea sistemelor urbane de incalzire in zonele fierbinti (hot-spot), axa 3 DMI 5.1. Protectia impotriva inundatiilor, axa 5

DMI 5.2. Reducerea eroziunii costiere, axa 5

Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative Perioada de depunere De la pana la Domenii de finantare active

57

Programul National pentru Dezvoltare Rurala Perioada de depunere De la 1 iulie 2011 03 decembrie 2008 1 iulie 2011 pana la 29 iulie 2011 31 decembrie 2013 Masura 112 Instalarea tinerilor fermieri, axa 1 Masura 142 Infiintarea grupurilor de producatori, axa 1 Domenii de finantare active

Masura 322, componenta d) Investitii privind lucrari 31 august de refacere si modernizare a infrastructurii rutiere afectate 2011 de inundatii in 2011, axa 3

58

Programul Operational pentru Pescuit Perioada de depunere De la 04 aprilie 2011 04 aprilie 2011 04 aprilie 2011 04 aprilie 2011 pana la 30 noiembrie 2011 Masura 1.2. Incetarea temporara a activitatilor de pescuit, 30 noiembrie axa 1 2011 30 Masura 1.3. Investitii la bordul navelor si selectivitate, axa 1 noiembrie 2011 Masura 1.4. Pescuitul de coasta la scara redusa (nave cu o 30 lungime totala mai mica de 12 m), Actiunea1.4.1. Proiecte noiembrie colective in conformitate cu articolul 26(4) din Regulamentul 2011 (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului privind FEP, axa 1 Masura 1.4. Pescuitul de coasta la scara redusa (nave cu o 30 noiembrie lungime totala mai mica de 12 m), Actiunea 1.4.2. Sprijin 2011 pentru pensionarea anticipata, axa 1 Masura 1.5. Compensatii socio-economice pentru 04 aprilie 2011 30 managementul flotei comunitare, Actiunea 1.5.a) noiembrie Indemnizatii re-innoibile pentru pescarii care au lucrat la bordul 2011 unei nave pe o perioada de cel putin 12 luni ca pescari, axa 1 Masura 1.5. Compensatii socio-economice pentru 30 managementul flotei comunitare, Actiunea 1.5.b) Plecare noiembrie timpurie din sectorul pescuitului, inclusiv pensionare anticipata, 2011 axa 1 Masura 1.5. Compensatii socio-economice pentru 30 noiembrie managementul flotei comunitare, Actiunea 1.5.c) Prime individuale acordate pescarilor cu varsta sub 40 de ani in baza 2011 alin.(2), art.27 din Regulamentul (CE) 1198/2006 privind FEP, Masura 1.1. Incetarea permanenta a activitatilor de pescuit, axa 1 Domenii de finantare active

04 aprilie 2011

04 aprilie 2011

04 aprilie 2011

59

Programul Operational pentru Pescuit Perioada de depunere De la pana la axa 1 04 aprilie 2011 04 aprilie 2011 04 aprilie 2011 04 aprilie 2011 04 aprilie 2011 04 aprilie 2011 04 aprilie 2011 04 aprilie 2011 04 aprilie 2011 04 aprilie 2011 Masura 2.1. Acvacultura, Actiunea 2.1.1. Cresterea 30 noiembrie capacitatii de productie datorita constituirii de noi exploatatii 2011 piscicole, axa 2 Masura 2.1. Acvacultura, Actiunea 2.1.2. Cresterea 30 noiembrie productiei datorita extinderii sau modernizarii exploatatiilor 2011 piscicole existente, axa 2 30 Masura 2.1. Acvacultura, Actiunea 2.1.3. Cresterea noiembrie numarului de puiet provenit din statiile de reproducere, axa 2 2011 30 Masura 2.1. Acvacultura, Actiunea 2.1.4. Masuri pentru noiembrie mediul acvatic, axa 2 2011 30 Masura 2.2. Pescuitul in apele interioare, axa 2 noiembrie 2011 30 Masura 2.3. Prelucrarea si comercializarea pestelui, axa 2 noiembrie 2011 30 Masura 3.1. Actiuni colective, axa 3 noiembrie 2011 30 Masura 3.2. Protectia si dezvoltarea faunei si florei acvatice, noiembrie axa 3 2011 30 Masura 3.3. Porturi de pescuit, puncte de debarcare si noiembrie adaposturi, axa 3 2011 30 Masura 3.4. Dezvoltarea de noi piete si campanii de noiembrie promovare, axa 3 2011 Domenii de finantare active

60

Programul Operational pentru Pescuit Perioada de depunere De la 04 aprilie 2011 1 iulie 2011 pana la 30 Masura 3.5. Actiuni pilot, axa 3 noiembrie 2011 29 iulie 2011 Masura 4.1. Dezvoltarea zonelor pescaresti, Actiunea 1. Selectia Grupurilor Locale si implementarea strategiilor integrate, axa 4. Domenii de finantare active

Programele de Cooperare Teritoriala Perioada de depunere De la 30 iunie 2011 pana la 30 septembrie Programul Operational Comun Bazinul Marii 2011 Negre 2007-2013 Domenii de finantare active

61

II. COOPERARE TERITORIALA TRANSFRONTALIERA


Programul Operational de Cooperare Transfrontaliera RomaniaBulgaria - destinat cooperarii la nivelul judetelor aflate la granita RomaniaBulgaria Programul Operational de Cooperare Transfrontaliera UngariaRomania - destinat cooperarii la nivelul judetelor aflate la granita UngariaRomania Perioada de depunere: 10 decembrie 2010 - 1 martie 2011 Programul Operational de Cooperare Romania-UcrainaRepublica Moldova Programul Operational de Cooperare Transfrontaliera UngariaSlovacia-Romania-Ucraina Programul Operational de Cooperare Transfrontaliera RomaniaSerbia Perioada de depunere: 25 martie 2011 - 27 iunie 2011 Programul Operational de Cooperare Transfrontaliera in bazinul Marii Negre

II. COOPERARE TERITORIALA TRANSNATIONALA


Programul de Cooperare Transnationala Europa de Sud-Est

III. PROGRAME DE COOPERARE INTERREGIONALA Programul de Cooperare Teritoriala INTERREG IVC Programul de Cooperare Interregionala ESPON 2013 Programul de Cooperare Teritoriala INTERACT II Programul de Cooperare Interregionala URBACT II - destinat cooperarii intre orasele Uniunii Europene

62