Sunteți pe pagina 1din 11

1. Sectoarele instituionale i modelul bi-sectorial al fluxurilor circulare. Identitile modelului Sectoare institutionale-totalitatea agentilor econ. Care prin inddeplin.

Unor funct econ specif isi ating anumite scopuri. 1) Menajele: Vind forte de munca->obtin venit->cumpara bunuri da cons., fac economii => maxim atisf nevoilor indiv. 2) Firmele: Cumpara factorii de prod->produc si ofera bunuri->obtin incasari din vinzari, effect imprum=> maxim profit. 3) Admin publice: Colect imp si tax->produc bun publ, cump bun priv, efect transf publ, efect imprum.=>maxim satisfy nev colective. 4) Strainatatea: stab rel econ=>maxim venit si a infl polit. Identitatile de baza: E=Y=PIB; E=C+I; Y=C+S; C+I=C+S=>I=S 2. Modelul tri-sectorial al fluxurilor circulare i identitile macroeconomice de baz Identitatile de baza: E=Y; E=C+I+G; Y=C+S+T; C+I+G=C+S+T; G=T(echilibrul bugetar) (T=Tx-Tr)

3. Indicatorii sistemului conturilor nationale


PIB-valoarea monetara de piata a bunurilor fin prod in inter tarii pep arc unui an de toti agenti econ nat si straini. PIB= C+I+Ex-Im. VNB-totalit venit obtin de de ag econ nat in int si ext tarii pe parc unui an. VNB= PIB+soldul oper cu strain. PN/VN- valoarea bun/venit ramase dupa inloc capital fix uzat: a)PIN=PIB-A b)VNN=VNB-A VN-tot venit cistig din util fact de prod VN=VNN-imp indir+subv VPers-venit obt din activ proprie detenuta VP=VN-prof corpor brute-asig soc+transf publ priv+dob din oblig publice. VPd-suma util p/u cons current si viitor VPd=VP-imp dir-alte plati 4. Components PIB si met de calcul PIB-val monet de piata a bun finale prod in inter tarii de producat nat si straini timp de un an. Modalit de calc: 1) Met flux de chelt: Pib=C+Ib+G+Nx Ib=In+A Nx=Ex-Im 2) Met flux de venit: PIB=salarii+rente+dob+ven necorp+prof corp brute+A+Im indir 3) Met flux de val adaug: PIB=EVA+Im dir; VA=VF(vol de bun fin)-VI(vol intermed) 5. PIB nominal, real i potenial. Deflatorul PIB i indicii de evaluare a impactului preurilor PIB nomin-val de bun eval in pret curente Yn= qi*pi PIB real-val bun eval in pretul unui an de ref Yr= PIB potent-vol de bun care ar putea fi prod in cond util depl a RE Deflatorul-masura a sch pretului a tutur prod noi prod intr-o tara anumita, produse finite si servicii Indicele Lasperes- contine doar bun de consum produse si import. Indicele Paashe-bunuri de consum si productie produse in RM

6. Expresia grafica a ciclitatii economice Recesiune: Aparie stoc->scad prt->scad Prof->scad invest->crst somaj ->scad chelt de cons->scad venit publ->crest deficit buget->scad cer Agreg->scad of agreg->dispar stoc->se stab niv AD AS si P-> scad Cost de prod->crest prof 7. Tipologia ciclurilor economice. Relansarea. Tipologia: 1)Kitchen(comercial): pina la 3 ani cauzat de formarea stoc de bunuri 2) Kondratief(tehnologic): pina la 50 ani cauzat de revolutii tehnologice 3)Juglar(de afaceri):8-10 ani cauzat de factori exogeni si endgeni Relansarea econ.: Cresc invest->creste AS->scade ssomajul-> cresc C si venit publ->Scde dific buget->Creste AD AS->cresc P->apar stoc->Cresc costuri 8. Msurile de stabilizare macroeconomic n faza recesiunii economice in faza re4esiunii : -promovarea unei politici fiscal si monetar-creditare expansive: reducerea ratei rezervei obligatorii; reducerea ratei refinanrii; cumprarea de ctre banca central a hrtiilor de valoare de la bncile comerciale - stimularea ofertei 9. Msurile de stabilizare macroeconomic n faza boomului economic faza relansarii: - de destimulat politica economica - promovarea politicii fiscale si monetar-creditare restrictive 10. Piaa muncii: cererea, oferta i echilibrul. Cererea la brate de munca- totalitatea bratelor de munca pe care firmele sunt dispuse sa le angajeze Factorii de infl: 1) salriul real w/p=> Dn; w/p=> Dn 2) Marimea cererii de bun: Dbun=. Dn; Dbun=> Dn 3) Pretul la fact capital: Pk=> Dn; Pr=> Dn 4) Faza ciclului econ: relans=> Dn; recesiune=> Dn Oferta la brate de munca- totalit pers active in virsta de munca dispuse sa se angajeze intr-o per determ. Factorii de infl: 1) Salariul real: w/p=> Sn; w/p=> Sn 2) Modif nr pop active: pop act=> Sn 3) Gradul de protect soc a pop: Protect=> Sn 4) Exist venit altern: ven alt=> Sn Echilibrul: Dn=Sn

11. omajul ca dezechilibru macroeconomic: cauze, tipologie, indicatori Somajul-dezech macroecon caract prin exced de oferta de brate de munca fata de cer la ele.

Cauzele: 1) Abord clasica: Insuf AS pe motivul pret mici la bun in per de reces. 2) Abord Keynesista: Insuf AD pe mot venit mici a sect insitut in per de reces 3) Abord altern: Stab de catre stat a unor sal minime peste niv salar de echil. Tipuri: 1) Frictional(Uf)-voluntar, determin de cautatre unui loc de munca nou. 2) Structural(Us)-involunt, determ de retehnolog sau schimb in struct cererii la bun 3) Ciclic(Uc)-invol, determ de intrarea a econom in reces Indicatori: 1) Nr absol a somerilor (U=Uf+Uc+Us=U*+Uc U*-somaj natural) 2) Nr absolut al som ciclici (Uc=U-U*) 3) Rata som in stoc ( U=U/Na(pop activa)*100%) 4) Rata somajului in flux (U=q/M+q*100% q-nr celor disponibilizati M-nr angajatilor) 12. Consecinele sociale i economice ale omajului. Legea Okun i pierderile anuale generate de omaj. Msurile de reducere a omajului Consecinte: 1) Reducerea venit curente si potent. 2) Reducerea PIB la niv macroecon 3) deteriorarea calitatii fortei de munca n conditiile unui somaj de lunga durata. 4) Inrautatirea sanatatii fizice si psihice Legea Okun-fiecare procent de depasire a somajului efectiv peste cel natural determina reducerea in PIB efectiv fata de potential cu 2-3%. Pierderi anuale: Masuri de reducerea a somaj: 1) Reducerea somaj ciclic prin: a) Stimul creerii loc noi de munca in sect privat prin polit econ expans b) Crearea loc noi de munca tempor in sect public (lucr publice) c) Reducerea cotelor imigrationale 2) Optimiz Uf prin amelior inform privind locuri de munca si stim deplas terit a populatiei 3) Optimiz Us prin perfect si reconvers profes a somerilor 13. Inflaia, deflaia i dezinflaia. Inflaia cererii i inflaia ofertei cauzele apariiei i reprezentarea grafic. Inflatia-dezechil macroec determ de exced de moneda in circul, rezultat in cresterea generala a preturilor. Deflatia-opusul inflatiei caracterizat prin scderea preurilor bunurilor i serviciilor. Dezinflatia-scaderea ritmului de crestere a preturilor. Inflatia cererii: a) C ale menaj ca reactive la anticip inflationiste b) I ale firmelor ca reactia a nor dobinzi mici c) G in urma effect unor programe infrastruct de prop d) MM ca result necesit acoper deficit buget

Inflatia ofertei: a) P la materie prima si res energy. b) Salariilor nominale> productivitatea muncii c) Gradul de fiscalitate d) P la bunuri si serv din parea monop si oligop 14. Evaluarea inflaiei i tipologia ei dup ritmurile de cretere. Creterea economic inflaionist i non-inflaionist Evaluarea: 1) Indicele pretului de consum 2) Deflatorul PIB 3) Indicele Fischer

Tipuri de inflatie: 1) 2) 3) 4) Rampanta: <5% anual Moderata: =6-10% anual Galopanta: >11% anual Hiperinflatia: >50% lunar

Cresterea economica: Inflationista: PIB> ; Noninflationista: PIB< 15. Consecinele inflaiei anticipate i neanticipate 1) Anticipate: a) Menaje-utilizarea veniturilor in proc bunur ce pastr val in timp b) Firmele- invest pe TS avind capacitatea de a recupera invest rapid c) Ag. Financ.- efectul Fischer, modif cu 1% a ritm infl antic. Va determ crest proportion a ratei nomin a dobinzii: e<5%=> i(rata nom a dob)=r(rata reala)+ e.
e>5%=> r=(i- e)/(1+ e)*100% 2) Neanticipate: a) Creditorii-, debitorii+ b) Contribuabilii trec intr-o categorie superioara de impozitare c) d)

16. Curba Phillips pe termen scurt i lung. Msurile antiinflaioniste TL

Masuri antiinflationiste: 1) Ce vor influenta AD: Infl moder-stingerea anticip inflationiste Infl galop-promov unor masuri monetar-credit si bugetar-fisc restrictive (dimin chelt publ; major impoz) Hiperinl-masuri confiscationale 2) Ce vor influenta AS: promov unor masuri monetar-credit si bugetar-fisc expans (dimin ratei dob bancare; crest chelt publ, dimin taxelor). Util res alternt de energ el si mat prima. Stimil concur si liberaliz nediului de afaceri Major salar in baza cresterii productivit muncii 17. Cererea agregat: factorii pre i non-pre care o determin AD-totalit bun planific a fi cumpar de totalit sect instit intr-o per de timp la dif niv de pret Factorii: 1) Nivelul gener al preturilor: a) Efectul Pigou: P=> M/p => C=> AD si invers b) Efectul Keynes: P=> Dm=> r=> I=> AD si invers c) Efectul Mundel-Fleming: P=> Ex=> Im => Nx=> AD si invers (avem deplas pct) 2) Modificarea in: C,I,G,Nx,M (avem deplas curbei AD) 18. Oferta agregat n modelul clasic i keynesist AS-totalit bun planif a fi prod de totalit produc intr-o per determ de timp la dif niv de pret 1) Modelul clasic, TL Econ funct in cond de util depl a res ec. P la bun fin si res ec sunt flex si se modif proportional 2) Model Keyneisist, TS Ec funct in cond de util prop a res ec P la bun fin sunt sau const sau se mod intr-o prop m mare decit P la res ec.

19. Echilibrul macroeconomic n modelul AD-AS i modificarea lui determinat de modificarea AD

20. Echilibrul macroeconomic n modelul AD-AS i modificarea lui determinat de modificarea AS

21. Cheltuielile de consum: factori de influen i indicatori. Funcia consumului i interpretarea ei grafic C-mijl monetare orient p/u procur bun de consum curent si indelungat si servicii Factorii de influenta: Venitul prezent si viitor Impoz pe venit si a transf => Tx =>C Tr=>C Gradul de indatorare a menajelor Indicatorii de calcul: 1) Inclinatia medie spre consum C sau APC= 2) Inclinatia marginala spre consum C sau MPC= Functia consumului: C=C+C*Yd=C+C(Yd-Tx)

22. Economiile: factori de influen i indicatori. Funcia economiilor i interpretarea ei grafic Economiile- partea neconsumata a venitului disponibil S=Yd-C Factorii de influenta: Indictorii: Inclinatia medie spre economisire S sau APS= Inclinatia marginala spre consum S sau MPS= S= -C+(1-C)*(Y-Tx) Marimea Yd(venit disponibil) Marimea C

Functia economiilor: S=S+S-Yd=S+S(Y-Tx)

23. Componentele investiiilor brute. Investiiile autonome: factori de influen i multiplicatorul investiional. Investitiile-mijloace planificate a fi cheltuite pentru: a) Achizitia capit fix; b) Formarea stocului de capital circulant si bnuri c) achizitia bunurilor imobil... Ib=A+In Invistitii autonome- investitii care nu depind de venit Investitii induse- depind de venit national. Factiri de infl: 1) Marimea ratei reale a dobinzii 2) Marimea profitului 3) Calitatea climatului investitional Multiplicatorul investitional-modificaarea venitului national la modificarea invest autonome cu o unit. suplim. My= M=1/1-C

24. Echilibrul macroeconomic n modelul keynesist E-Y: reprezentare grafic i modalitatea de determinare a venitului de echilibru E=C+I+G+Nx Achizitiile publice sunt autonome de venit deoarece depind de marimea sectorului public si faza ciclului ec.

Exportul net e/e o marime autonoma fata de Y deoarece depinde de Y ag straini si curs valutar.

Echilibrul macroeconomic sau crucea lui Keynes Y=E Y=E E=C+I+G+Nx A=C+I+G+Nx E=A+C*Y Y=A+C*Y Y-C*Y=A Y(1-C)=A Y=

25. Cheltuielile publice, veniturile publice i starea bugetului de stat. Cauzele apariiei, modalitile de reducere i de finanare a deficitului bugetar 1) Cheltuieli publice: a) Achiz publice(cons publ+salariz bugetarilor+invest publ) b) Transf. Tr c) Deserv dator publice 2) Venit Publice a) Venituri fiscale(impozite+taxe) b) Venituri nefiscale Starile bugetului: 1) G+Tr=Tx=>echil bug 2) G+Tr>Tx=>dific bug 3) G+Tr<Tx=>proficit bug. Dificit bugetar, cauzele: 1) G,ceteres paribus 2) Tx,ceteres paribus 3) G, Tx Modalitati de reducere: 1) G 2) Tx a) cote impozitare mici b) introd impoz noi c)reducerea facilit impozitare d)colect eficienta a impozitelor

Modalitati de finantare: 1) Emisia monetara neacoperita 2) Privatizarea 26. Politica bugetar-fiscal discreionar: instrumente i tipuri PBD-o abord keynesista orientata la stimul AD pe TS Instrumentele: 1) Achiz publice (multiplicat G)

2) Transf (multiplic Tr)

3) Impozite (multiplicat Tx)

Tipuri politicii B-F descritionare: 1) Expansiva (stimuleaza cererea) G, Tr, Tx. 2) Restrictiva(stabiliz sit macroecon) G, Tr, Tx.

27. Cererea monetar: abordarea clasic i keynesist. Modificarea cererii monetare Abordarea clasica - cererea monetar reprezint cantitatea de moned necesar efecturii tranzaciilor. Aceast cantitate de moned este apreciat n baza ecuaiei schimbului: MV = PY Din ecuaie rezult c cererea monetar poate fi calculat dup formula : Md = PY / V Conform formulei, cererea monetar: este o funcie descresctoare de viteza de circulaie a monedei (V): cu ct moneda circul mai repede, cu att necesitile n ea sunt mai mici; este o funcie cresctoare de nivelul general al preurilor (P): cu ct preurile sunt mai ridicate, cu att avem nevoie de mai multe uniti monetare pentru a finana acelai volum al schimburilor;

este o funcie cresctoare de PIB real (Y): cu ct volumul de producie este mai ridicat, cu att volumul tranzaciilor este mai important i cu att agenii au mai mult nevoie de moned.

Abordare keynesista:teoriea preferintei lichiditatii Keynes considera c preferina lichiditii se bazeaz pe trei mobiluri: 1) Mobilul tranzacional (Lt)este determinat de necesitatea achiziionrii curente a produselor alimentare, pltirea serviciilor comunale i a studiilor, achiziionarea bunurilor de consum ndelungat. 2) Mobilul precauional(Lp) determin dorina agenilor economici de a rezerva o parte de moned n form lichid pentru a ine piept unor situaii i cheltuieli neplanificate
Mrimea ambelor mobiluri depinde de venitul indivizilor, iar la nivel de economie de mrimea venitului naional. Lt,p = f (Y) sau L1 = gY

3) Mobil speculativ(Ls) ea poate s fie deinut pentru ea nsi, independent de volumul


schimburilor de bunuri i servicii, n scopuri de specul pe pieele financiare.

Dac se ine cont de ambele componente ale cererii de moned lichid, se obine urmtoarea funcie a cererii monetare de tip keynesist: M/Pd = L1(Y) + L2 (r) = gY hr

Modificarea cererii monetare. Majorarea cererii monetare va determina deplasarea curbei cererii monetare la dreapta. Consecin va fi majorarea nivelului ratei dobnzii. i invers, reducerea cererii monetare va determina deplasarea curbei cererii monetare la stnga. Consecin va fi reducerea nivelului ratei dobnzii.

28. Oferta monetar i modificarea ei. Multiplicatorul bancar i monetar.

Modificarea ofertei monetare. Reducerea ofertei monetare va deplasa curba ofertei monetare la stnga, determinnd majorarea ratei dobnzii. i invers, majorarea ofertei monetare va deplasa curba ofertei monetare la dreapta, determinnd reducerea ratei dobnzii.

Procesul de creare a monedei scripturale de ctre bncile comerciale prin acordarea creditelor se numete multiplicare creditar. Procesul de multiplicare se exprim prin multiplicatorul bancar, calculat cu ajutorul formulei: mb = 1 / rr Totodat, banca central emite moned n numerar (C) i dispune de rezervele obligatorii (R). Suma monedei n numerar i a rezervelor obligatorii, care permit bncii centrale de a deine controlul asupra banilor n circulaie se numete baz monetar. MB = C + monetar i baza monetar: mm = C+D / C + R. R Ca urmare, devine necesar a determina multiplicatorul monetar. El se calculeaz ca raport ntre masa

29. Echilibrul pieei monetare i modificarea lui. Mecanismul de transmisie monetar


Echilibrul pe piaa monetar se caracterizeaz prin egalitatea cererii monetare, manifestat de agenii economici, cu oferta monetar, realizat de sistemul bancar:M/Pd = gY + hr

n cazul dezechilibrrii pieei monetare, rata dobnzii flexibile contribuie la restabilirea echilibrului pierdut. Astfel, dac r > re oferta monetar va depi cererea monetar. Cererea monetar va crete i echilibrul se va restabili. Proces invers va avea loc n situaia cnd r < re .

Modificarea echilibrului pe piaa monetar este determinat de 2 factori: Modificarea cererii monetare, Modificarea ofertei monetare

30. Politica monetar-creditar: instrumente i tipuri Politica monetar-creditar reprezint ansamblul de msuri de reglementare a ofertei monetare orientate spre asigurarea stabilitii puterii de cumprare a monedei naionale i optimizarea nivelului ratei dobnzii Instrumente: rata rezervei obligatorii; rata refinanrii; operaiile pe piaa deschis. Tipuri: 1) Politica monetar-creditar expansiv are ca scop promovarea msurilor

de majorare a ofertei monetare prin: reducerea ratei rezervei obligatorii; reducerea ratei refinanrii; cumprarea de ctre banca central a hrtiilor de valoare de la bncile comerciale

2) Politica monetar-creditar restrictiv are ca scop promovarea msurilor de reducere a ofertei monetare prin: majorarea ratei rezervei obligatorii; majorarea ratei refinanrii; vinderea de ctre banca central a hrtiilor de valoare bncilor comerciale.