Sobele: Origine i Funcia Origini Folosite in zona de nord-est a Europei, sobele sint cunoscute sub diferite nume: sobe

rusesti, sobe de teracota si semineuri finlandeze, acestea fiind cele mai cunoscute denumiri. Cu toate ca toate aceste sobe folosesc acelasi principiu de combustie secundara si pastreaza caldura in functie de masa lor, exista multe variatii distinctive care s-au dezvoltat in urma diferitelor cerinte ale diferitelor regiuni in care sint construite, in functie de diferite resurse materiale si in functie de alcatuirea traditionala a interioarelor. Pe la inceputul secolului XVIII, in nord-estul Europei si Scandinavia lemnul de constructie era greu de gasit. Ca un raspuns la aceasta lipsa constructiile de sobe erau modificate pentru a incalzi cit mai eficient. O soba suedeza Kachelung Smalland construita la sfirsitul secolului XVIII 1993

In multe tari din nord-estul Europei s-au construit sobe relativ eficiente. Cu toate acestea au fost suedezii care au inventat soba cu sistem de ardere contrara in jurul careia evolueaza constructiile sobelor in Suedia moderna si Finlanda moderna. Astazi in America de Nord se construiesc in majoritate sobe finlandeze Tupa, ele fiind cele mai potrivite planurilor de interior ale caselor moderne. Ocazional sint construite sobe suedeze Kachelung, sobe germane Kachelofen si sobe rusesti Groop Ka, pentru clientii cu un interes specific in aceste sobe construite in America de Nord. Obiectivele sobelor Cel mai important lucru in privinta sobelor este ca acestea trebuie sa fie functionale, variatiile lor din punct de vedere estetic este pe plan secundar. Soba indeplineste trei cerinte: Ajunge la temperaturi suficient de ridicate ca sa obtina o combustie totala a lemnului de foc. Rezulta o pierdere minimala de caldura prin circulatia gazelor de combustie printr-o serie de fluctuatii in soba inainte de a fi eliminate prin cosul sobei. Foloseste masa sobei ca sa acumuleze caldura si apoi sa o transfere incet in incapere. Designul intern al Sobei Pentru a obtine temperaturi suficient de ridicate pentru o ardere totala a lemnului (600C/900F) este necesara o ardere rapida si agresiva.

Vedere

Laterala

Transversala

Vedere

frontala

transversala

In timp ce focul arde, (a), aerul trece prin gura primara de aer (b), trece mai departe prin gratarul din lacasul focului (c) si alimenteaza cantitatea de lemn prezenta. Datorita dimensiunilor interne ale lacasului focului si al unghiului facut de pereti, radiatia caldurii este reflectata in afara cutiei focului ( reprezentata de liniile punctuate) inapoi la foc, ajutind la obtinerea unor temperaturi de 600C, ce sint necesare pentru o a doua ardere. Aceasta descrie metoda prin care arde focul. Pentru o descriere comparative a metodelor de aprindere, consultati Firing Instructions. Aerul din gura de aer secundara (d) localizata in usile prin care se alimenteaza focul, flacara si gazele neconsumate se ridica prin gituirea ingusta din cutia de ardere (e) si intra in a doua camera de ardere (f). Datorita unghiului facut de partea superioara flacara, aerul si gazelle fac usor presiune. Odata trecute prin gituire ele se raspindesc, si se amesteca, permitind o a doua ardere la temperature in jur de 900 grade Celsius (2.200 grade F). Gazele fierbinti trec pe deasupra peretilor laterali ai camerei de ardere secundare in traseele verticale situate de o parte si de alta a camerei de incalzire. (g) Impins de aerul rece din cosul sobei, aerul fierbinte se scurge in jos pe trasee, transferind caldura lor peretilor inainte de a intra pe cosul de deasupra sobei.

Versiune romaneasca Lungimea traseelor prin care circula gazele in aceast sistem de ardere contrara este cruciala. Gazele trebuie sa circule prin soba o cit mai mare distanta. Aceasta permite un transfer maxim de caldura in soba inainte ca gazele sa iasa pe cos. Traseele pe care circula gazele sint constituite din spatial gol din interiorul zidului de caramida. Ele nu trebuie sa fie nici prea lungi, pentru ca aceasta nu ar permite o ardere agresiva. AVANTAJELE SOBELOR Securitatea personala si a casei Pentru ca sobele transfera caldura intr-un mod subtil, soba este doar calda la atingere, nu exista suprafete fierbinti sau flacara deschisa care ar putea provoca arsuri. Soba radiaza caldura intreaga zi si noapte cu numai doua aprinderi pe zi, fiecare foc durind aproximativ 1ora . Odata aprins, focul arde pina se stinge singur, asa ca nu este necesar sa reaprovizionati focul, eliminindu-se astfel riscul lemnelor care ar cadea din foc si folosirea partilor fierbinti de metal de la usa sobei. Focul sta in sistem o ora sau doua pe zi, si cu toate acestea incalzeste 24 ore pe zi. Datorita nivelului ridicat al temperaturilor de combustie si al combustiei totale a gazului in soba nu se fac depuneri de cenusa la cos sau pe conducte si astfel nu exista riscul sa ia foc cosul. Cosul va fumega 5 sau 10 minute dupa aprinderea sobei, dar odata ce focul arde este obtinuta o combustie totala si toate gazele combustibile si depozitul

de cenusa vor arde. Cum cosul nu fumega toata ziua si focul nu arde toata ziua, sobele produc mai putina poluare decit alte aparate conventionale care ard lemnul. Aprinderea focului de numai doua ori pe zi inseamna ca o cantitate mai redusa de lemn este folosita. In plus, deoarece bucati subtiri de lemn pot alimenta focul puteti cumpara lemn mai ieftin, folosind bucati de lemn care nu sint folositoare altora si folosi mai putina materie prima din padure O atmosfera sanatoasa acasa Sobele produc caldura prin radiatie si transformarea pasiva a gazelor in caldura . Odata aprins focul, soba emite o caldura constanta pe o durata de pina la 8 ore. Caldura este gradual transmisa si radiata de la soba la podele, pereti, tavan si mobila, rezultind in suprafete mai calde si aer mai putin cald. In comparatie, sistemele de incalzire conventionale incalzesc aerul mai degraba decit suprafetele. Este mai avantajos ca aerul care-l respiram sa fie mai rece decit mobile pe care stam si decit podelele pe care umblam.

Incaperile Sectiune Incalzitorul, situate central si cosul incalzesc prin radiatie ( linie punctata) si prin convective pasiva ( linie solida). Caldura radiata este emisa direct de la suprafetele lacasului si de la cos pe cele doua etaje (parter si etajul de sus). Convectia pasiva are loc cind aerul situat aproape de suprafata incalzitorului devine cald si incepe sa se ridice, devenind cu atit mai cald cu cit se ridica. Acesti curenti pasivi convecti se ridica la tavan si se misca acolo spre extremitatile incaperii inainte de a se raci usor, coborind pe pereti si in final ruleaza usor pe parchet inapoi spre incalzitor. Acolo unde sint deschizaturi care dau la nivelul etajului superior, ca de exemplu o scara, acesti curenti se ridica la cel de-al doilea nivel si repeta sistemul de incalzire descris mai sus. Deoarece partea exterioara a sobei nu se incinge niciodata, ci este doar calda, eventualele particule de praf de pe soba nu se incing, si deci nu exista pericolul de iritatie a cailor respiratorii. Mai mult, deoarece sobele incalzesc printr-o transformare inceata a gazelor in caldura si radiatie, nu exista curenti de aer agresivi prin care ar circula praful si fungus, care si neincalziti pot produce probleme respiratorii. Finalmente, dezechilibrul aerului ionizat, pricinuit in parte de catre sistemul de incalzire cu aer fierbinte si uscat este suspect de a provoca problem sistemului circulator. Insa datorita felului subtil in care sobele incalzesc si distribuie aerul in incaperi, ele doar modifica infimal balansul de ioni din aer in casa.

Sobe de bucatarie de aragaz Aragazele functioneaza cu acelas principiu ca si sobele. Gazele din foc dupa ce trec pe sub ochiurile aragazului si prin cuptor circula printr-un sistem de conducte din aparat inainte de a ajunge la cos. Contrar sobelor, aragazele nu au o a doua ardere secundara intr-o camera secundara de ardere si cu toate ca arderea este relativ agresiva, nu se atinge o combustie totala, deci nu se produce fum. Partile din fier de pe aragaz (ochirile) devin repede incinse dar isi pier caldura repede odata ce focul este stins. Insa soba si cuptorul vor ramine calde inca citeva ore. Multi oameni care au aragazul si soba in acelas plan de constructie folosesc cuptorul ca sursa de caldura cind vremea afara nu este destul de rece ca sa se aprinda soba. Sobele de bucatarie sint construite dupa acelasi design ca si cuptoarele traditionale ce sint folosite in casa in toata Finlanda. Cosurile Toate sobele trebuie sa aibe un cos de aerisire care se construieste fie la spatele sobei sau intr-una din partile laterale. Cuptoarele pot folosi aceleasi conducte ca soba sau conducte separate, sau chiar si cosuri separate. Consultati Services: Details and Dimensions Sobe construite manual De la introducerea lor in America de Nord acum 20 de ani, cele mai multe sobe sint construite manual de un numar extreme de mic de maestri sobari specialisti, care in mare majoritate sint foarte pasionati de munca lor. Sobele sint construite caramida cu caramida incluse fiind centrul refractar si peretii interiori. Constructia manuala a unei sobe implica un nivel ridicat de precizie si cunoasterea materialelor si munca in sine este o meserie specializata si cu reguli precise. Sobe modulare Unele companii europene produc astazi sobe prefabricate care sint livrate la locul constructiei in forma de moduli produsi in serie. Sint asamblati de catre un personal autorizat si instruit intr-o fractiune de timp cit este necesara constructiei unei sobe de caramida in mod traditional. Firma finlandeza Tulikivi produce o serie variata de sobe modulare si cuptoare. Si Krownspisen din Emmaboda, Suedia este specializata in versiunea modulara a sobei traditionale Kakelung. In America de Nord, Norbert Senf a facut un design personal al sobei sale modulare 'Trusa de soba' si Maine Wood Heat Co. Produce lacasul central al sobei din prefabricate ( numit 'Albi'). Acest lacas central este un centru refractor folosit in sobele traditionale de caramida cu intentia de a reduce timpul de constructie si care permite unui constructor neexperimentat sa asambleze lacasul central, altfel complicat de construit manual. Compania ontariana Tempcast produce un lacas central prefabricat bazat pe designul traditional finlandez. El contine 35 module refractare si se gaseste pe piata Nord Americana. Avantajul sobelor modulare, pe linga econiomie in timpul de constructie si pe linga faptul ca produc o perturbare minima pe durata constructiei, pot fi instalate de catre un meserias sobar experimentat si chiar de catre proprietar. Sobele antice Sobele Kakelung erau construite in mod traditional folosind numai trei feluri de material: pamint ars, nisip si apa. Peretii interiori erau facuti din placute de ceramica vernisate produse de fabrica, pe cind cutia focului si conductele interioare erau facute din caramizi de pamint ars si clei de pamint. Caramizile de pamint ars ale sobei originale Kakelung nu erau foarte durabile si astfel in 15-20 de ani intreaga soba Kakelung trebuia refacuta, folosind setul originar de placute de ceramica. Cleiul de pamint, folosit pentru elasticitatea lui, contrar mortarului cu baza de ciment, nu devenea niciodata dur, astfel desfacutul si apoi refacutul sobei Kakelung era o treaba destul de usoara. Cind sobele traditionale Kakelung au fost depasite de popularitatea sobelor cu gaz si incalzitoarele cu ulei, majoritatea sobelor Kakelung au devenit fie nefolositoare, fie au fost distruse. Insa unele au fost desfacute si placutele lor numerotate si pastrate cu grija in casete de lemn.

O soba Kakelung, datind de la sfirsitul secolului XIX, reconstruita intr-o casa suedeza contemporana.

In ziua de astazi, aceste sobe se cumpara pentru a fi folosite in case renovate, sau sint achizitionate de catre entuziasti care le apreciaza valoarea decorative in detrimentul eficientei . Cele mai multe sobe originale Kakelung disponibile in ziua de astazi au fost construite in secolul XIX sau in perioadele Art Nouveau si Art Deco ale secolului XX. Ele ilustreaza viziunea acelor mode prin forma si decoratiile pictate pe placutele de ceramica. Sobele Kakelung au fost planuite la origine pentru incalzirea unei singure camere. Eficienta lor relativa si grija cu care trebuiau operate constituiau destule motive care sa descurajeze pe toti folositorii lor, in afara adevaratilor traditionalisti.