George Cuculescu 1 IISC

LTE ( Long Term Evolution)

George Cuculescu 2 IISC

Masterand: Cuculescu George Master: IISC

Cuprins
Cuprins.................................................................................................................. 2 Introducere .............................................................................................................................. 3 Cerinte pentru UMTS Long Term Evolution............................................................4 Schema de transmisie downlink in LTE..................................................................6 OFDMA................................................................................................................ 6 Structura semnalului de referinta pentru Downlink si cautarea celulelor.........10 Downlink proceduri fizice Layer........................................................................12 Schema de transmisie uplink in LTE ...................................................................13 SC-FDMA........................................................................................................... 13

George Cuculescu 3 IISC Parametrizarea SC-FDMA..................................................................................14 Transmiterea datelor in uplink..........................................................................15 Conceptele LTE MIMO..........................................................................................18 Legatura descendenta (downlink) MIMO ..........................................................18 Modurile de descarcare MIMO.......................................................................18 Multiplexare spatiala.....................................................................................18 Diversitatea Transmisiei ...............................................................................21 Legatura ascendenta (uplink) MIMO.................................................................21 Conceptele MBMS LTE.........................................................................................21 CONCLUZII........................................................................................................... 22 Bibliografie...........................................................................................................23

Introducere
Reelele UMTS la nivel mondial sunt in curs de modernizare in HSDPA (High Speed Downlink Packet Access), pentru a crete rata de date i capacitatea pentru descarcarea datelor. n urmtoarea etap, HSUPA (High Speed Uplink Packet Access) vor spori performanele de uplink n reelele UMTS. n timp ce HSDPA a fost introdus in versiuna 5 a 3GPP, HSUPA este o caracteristic important a 3GPP versiunea a 6-a. Combinaie de HSDPA i HSUPA este adesea menionat ca HSPA. Cu toate acestea, chiar i cu introducerea HSPA, evolutia tehnologiei UMTS nu s-a terminat. HSPA+ va aduce mbuntiri semnificative n realease-ul 7 al 3GPP. Obiectivul este de a mbunti performana de HSPA pe baza de radio reele n ceea ce privete eficiena spectrului de frecvene radio, rata de vrf de date, laten, i de a exploata ntregul potenial al WCDMA operand pe 5 MHz. Importante caracteristici ale HSPA+ sunt: MIMO

George Cuculescu 4 IISC

(Multiple Input Multiple Output), modulare de ordin superior pentru uplink si downlink, mbuntiri ale protocoalelor Nivelului 2 i o conexiune continua de pachete. n scopul de a asigura competitivitatea UMTS pentru urmtorii 10 ani i dincolo de aceasta, s-a inceput cercetarea conceptelor pentru UMTS Long Term Evolution (LTE). Obiectivul este unul pentru viteze mari de descarcari de date, latenta mica si pachete optimizate pentru tehnologiile de radio-acces. Prin urmare, un element de studiu a fost lansat n 3GPP release-ul 7 pe E-UTRA (Evolved UMTS Terrestrial Radio Access) i E-UTRAN (Evolved UMTS terestre Radio Access Network). LTE / EUTRA vor face parte din specificatiile de baza ale versiunea 8 a 3GPP. n studiului LTE-ului, 3GPP de lucru s-a concentrat asupra definirii cerinelor, de exemplu obiectivului ratei de date, capacitate, eficientizarea spectrului i laten. De asemenea, aspectele comerciale privitoare la costurile de instalare i de operare de reea au fost luate n considerare. Pe baza acestor cerine, au fost studiate concepte tehnice pentru sistemele de transport aerian de interfa i protocoale. n special, LTE foloseste noi sisteme de acces multiplu pe aer - interfata: OFDMA (ortogonale Frequency Division Multiple Access) pentru downlink i SC-FDMA (Single Carrier Frequency Division Multiple Acces) pentru uplink. n plus, schemele sistemelor de antene pentru MIMO reprezinta o component eseniala in LTE. ntr-o ncercare de a simplifica arhitectura protocolului, LTE aduce unele schimbri majore la conceptele existente protocolul UMTS. Impactul asupra arhitecturii reelei globale dar si reeaua de baz sunt investigate n contextul 3GPP System Architecture Evolution (SAE).

Cerinte pentru UMTS Long Term Evolution

LTE se concentreaza pe suportul optim pentru serviciile de rutare de pachete (PS). Cerintele principale ale design-ului unui sistem LTE sunt amintite mai jos:

Rata de transfer: Scopul este atingerea unui maxim de 100 Mbps (downlink) si 50 Mbps (uplink) pentru o latime de banda de 20 MHz, presupunand 2 antene receptoare si una emitatoare la un terminal. Capacitatea: S-a stabilit ca obiectivul mediei capacitatii de download per MHz sa fie de cel putin 3-4 ori mai mare decat cel din versiunea 6, iar pentru upload de 2-3 ori mai mare.

George Cuculescu 5 IISC

Eficienta Spectrala: Target-ul pentru downlink este de 3-4 ori mai bun si pentru uplink de 2-3 ori mai bun decat versiunea 6. Laten: timp de tranzit ntr-o direcie ntre un pachet fiind disponibil in nivelul de IP, fie n terminal,fie in reeaua de radio-acces i disponibilitatea acestui pachet, la nivelul IP n reeaua de radio-acces /terminal trebuie s fie mai putin de 5 ms. De asemenea, latenta se va reduce,pentru a permite perioade de tranziie scurte de mai puin de 100 ms de la starea de repaos la starea activ. Latimea de banda: Vor fi suportate lrgimi de band scalabile la 5, 10, 15, 20 MHz. De asemenea, latimi de band mai mici de 5 MHz trebuie s fie susinute pentru mai mult flexibilitate. Interoperabilitatea: Trebuie asigurata interoperabilitatea cu sistemele existente UTRAN / GERAN i cu sistemele non-3GPP. Terminale hibride vor sprijini trecerea de la si la UTRAN / GERAN. ntreruperea pentru timpul de transfer ntre E-UTRAN i UTRAN / GERAN trebuie s fie mai mic de 300 ms pentru servicii n timp real i mai mica de 500 ms pentru servicii care nu sunt n timp real. Servicii de tip Multimedia Broadcast Multicast (MBMS): MBMS va fi imbunatatit i va fi redenumit E-MBMS. ( Enhanced MBMS) Costuri: Migraia de la o versiunea 6 a interfetei de radio UTRA si a arhitecturii trebuie sa aiba costuri reduse. Complexitatea sistemului si a terminalelor trebuie sa fie rezonabile, odata cu costul si consumul de energie. Toate interfeele specificate vor fi compatibile, pentru a se realiza interoperabilitatea echipamentor multi-vendor. Mobilitate: Sistemul ar trebui s fie optimizat pentru miscari la viteze mici (0-15 km / h), dar si viteze mai mari trebuie s fie susinute, inclusiv cea a unui tren de mare vitez. Alocarea spectrului: Trebuie sa fie posibila functionarea n pereche (Frequency Division Duplex / Modul FDD) i nepereche spectrului de frecvene (Time Division Duplex / TDD mode). Co-existena: Co-existena n aceeai zon geografic i colocare cu GERAN / UTRAN trebuie asigurat. De asemenea trebuie asigurata co-existena ntre operatorii din benzile adiacente, precum i coexistena intre cele 2 limite. Calitatea serviciilor: Se va asigura calitatea serviciilor de la un capat la altul. VoIP ar trebui s fie suportata cu o eficienta cel puin la fel de bun ca si serviciul de voce comutare de circuite in UMTS (CS). Sincronizarea retelei: Sincronizarea timpilor diferitelor retele nu va reprezenta un obiectiv important.

George Cuculescu 6 IISC

Schema de transmisie downlink in LTE

OFDMA
Sistemul de transmisie downlink pentru E-UTRA, modurile FDD i TDD este bazat pe OFDM. ntr-un sistem OFDM, spectrul de frecvene disponibile este mprit n mai multi transportori, numiti sub-transportori, care sunt ortogonali reciproc. Fiecare dintre aceste subtransportatori sunt independent modulati de un fluxului de date cu rata scazuta. OFDM este utilizat n WLAN, WiMAX, precum i in tehnologiile DVB. OFDM are mai multe avantaje: robustetea mpotriva fading-ului multicale si arhitectura eficienta a receptorului. Figura 1 reprezinta un semnal OFDM. Avem un semnal cu latime de banda cu 5 MHz, dar principiul este acelai pentru alte limi de band in E-UTRA. Datele sunt simboluri independent modulate i transmise ntr-un numr mare de sub-transportori ortogonali strans grupati. n E-UTRA, schemele de modulare a sensului downlink sunt: QPSK, 16QAM, 64QAM. n domeniul timp, un interval de gard poate fi adugat la fiecare simbol pentru combaterea interferentei simbolurilor OFDM din cauza intarzierilor ce pot surveni pe canal. n E-UTRA, interval de garda este un prefix ciclic care se introduce nainte de fiecare simbol OFDM.

Figura 1. Reprezentarea in Frecventa-Timp a unui semnal OFDM

n practic, semnalul OFDM poate fi generat prin procesarea semnalului digital utiliznd IFFT (Transformata Fourier rapida inversa). O astfel de tranformata fourier in N

George Cuculescu 7 IISC

puncte este ilustrata n figura 2, n cazul unde a(mN + n) se refer la al n-lea sub-canal modulat cu simboluri de date, n perioada mTu< t <(m +1) Tu.

Figura 2 Generarea unui simbol OFDM utilizand IFFT

Vectorul sm vectorul este definit ca un simbol OFDM util. Reprezinta sub-transportorii modulati in domeniu timp. Prin urmare, dintr-un flux paralel de N surse de date, fiecare independent modulata, se obine o forme de und compusa din N sub-transportori ortogonali, cu fiecare dintre sub-transportori avnd forma unei funcii sinc (a se vedea Figura 1). Figura 3 ilustreaz cartografierea unui flux serie de simboluri QAM la N fluxuri paralele, utilizate ca recipiente de domeniu de frecven pentru IFFT. Blocurile de timp in N puncte obinute din IFFT sunt apoi inlantuite pentru a crea un semnal in domeniul timp. In figura 3 nu este prezentat procesul ciclic de inserare a prefixului.

Figura 3 Lantul generarii semnalului OFDM

n contrast cu un sistem de transmisie OFDM, OFDMA permite acces multiplu a utilizatorilor pe latimea de banda disponibila. Fiecarui utilizator i se atribuie o resursa timp/frecven specifica. Ca un principiu fundamental al E-UTRA, canale de date sunt

George Cuculescu 8 IISC

partajate, adic pentru fiecare transmisie la un interval de timp de 1 ms, o noua decizie de planificare este luat cu privire la care utilizatori li se atribuite o anumita resursa de timp / frecven n timpul intervalului de transmisie.

Parametrizarea OFDMA
O structura cadrului generic este definit att pentru E-UTRA FDD i TDD modurilor de transport. n plus, o structur cadru alternativ este definita doar pentru modul TDD. Pentru structura cadrului generic, cadrul radio de 10 ms este mprit n 20 de sloturi egale de 0.5 ms. Un sub-cadru const n dou sloturi consecutive, deci un cadru radio conine 10 subsloturi. Acest lucru este ilustrat n figura 4 (Ts exprima unitatea de baza de timp de corespunztoare frecventei de 30.72 MHz).

Figura 4 Structura generica a cadrului de downlink E-UTRA

Figura 5 prezinta structura resursei descendente pe durata de un slot downlink. Limea de band disponibila pentru downlink se compune din sub-transportorii NBWDL cu o spatiere de f = 15 kHz. n cazul unei transmisii pe celule multiple MBMS, este posibila o spatiere de f = 7.5 kHz. NBWDL poate varia n scopul de a permite funcionarea unei latimi de banda scalabila pn la 20 MHz. Iniial, latimile de band pentru LTE au fost definite n mod explicit in specificatiile nivelului 1. Un slot de downlink se compune din simboluri NsymbDL OFDM. Pentru fiecare simbol, un prefix ciclic (CP) este anexat ca timp de garda. NsymbDL depinde de lungimea prefixului

Figura 5 Matricea de resurse pentru

George Cuculescu 9 IISC

ciclic. Structura cadrului generic cu lungime normal a prefixul ciclic conine NsymbDL = 7 simboluri. Acest lucru se traduce printr-o lungime a prefixului ciclic de T CP ~ 5.2s pentru primul simbol i TCP ~ 4.7s pentru restul de 6 simboluri. n plus, un prefix ciclic extins este definit pentru a acoperi zone mari de celule cu o raspandire mai mare a ntrzierii i cu transmisie MBMS. Structura cadru generic cu prefix ciclic extins a TCP-E ~ 16.7s contine NsymbDL = 6 simboluri OFDM (spatiere sub-transportator de 15 kHz). Structura cadru generic cu prefix ciclic extins de TCP-E ~ 33.3s conine NsymbDL = 3 simboluri (spatierea subtransportatorilor de 7.5 kHz). Tabelul 1 ofer o privire de ansamblu asupra diverilor parametri pentru generice cadrul structurii.

Transmiterea de date downlink

Datele sunt alocate terminalelor n blocuri de resurse. Un bloc de resurse fizic este format din 12 (24) sub-transportatori consecutivi n domeniu frecvena pentru cazul f = 15 kHz (f = 7.5 kHz). n domeniul timp, un bloc de resurse fizic const in NsymbDL simboluri OFDM consecutive, a se vedea Figura 5. NsymbDL este egal cu numrul de simboluri OFDM ntr-un slot. Mrimea blocului de resurse este aceeai pentru toate lrgimile de band, prin urmare, numrul de blocuri fizice disponibile depinde de latimea de banda. n funcie de rata datele necesara, fiecare terminal poate fi atribuit unuia sau mai multor blocuri de resurse n fiecare interval de timp de transmisie de 1 ms. Deciziile privitoare la planificarea resurselor sunt intocmite de staie de baz (eNodeB). Datele utilizatorului sunt transmise pe Canalul Fizic Comun de downlink (PDSCH). Semnalizarea pe Canalul Fizic Comun de Control (PDCCH) este folosita pentru a transmite deciziile de planificare individuale ale terminalelor. PDCCH este situat n primul simbol OFDM dintr-un slot.

George Cuculescu 10 IISC

Structura semnalului de referinta pentru Downlink si cautarea celulelor

Structura semnalului de referinta pentru Downlink este important pentru cutare de celule, estimarea canalului i monitorizarea celulei vecine. Figura 6 arat principiul structura semnalului de referin pentru downlink pentru o anten si 2 antene de transmisie. Elemente pre-definite de resurse n domeniul timp-frecven se poarta secvena de semnalelor de referin. n afar de simbolurile de referin primare, potate fi nevoia de simboluri de referin secundare. In figura 6 sunt reprezintate secvenele transmise de la pn la 2 antene transmite in culori diferite.

Figura 6 Structura semnalului de referinta pentru Downlink (prefix ciclic normal)

Secvena de semnale de referin poarta identitatea celulei. Fiecare secventa de semnale de referin este generata ca un produs simbol-simbol al unei secvente ortogonale rOS (3 dintre ele existente) i o secventa pseudo-aleatoare rPRS (170 dintre ele existente). Fiecare

George Cuculescu 11 IISC

identitate a celulei corespunde unei combinaii unice dintre o secven ortogonal rOS i o secventa pseudoaleatoare rPRS, permind 510 identitati de celule diferite. Saltul in frecven poate fi aplicat la semnalele de referin pentru downlink. Modelul saltului de frecven are perioada de un cadru (10 ms). n timpul cutrii de celule, diferite tipuri de informaii trebuie s fie identificate de ctre telefon: simbolul i sincronizarea cadrelor radio, frecvena, identificarea celulelor, limea de band de transmisie globala, configurarea antenei, lungime prefixul ciclic. Pe lng simbolurile de referin, semnale de sincronizare sunt, prin urmare, necesare n timpul de cutarii de celule. E-UTRA utilizeaz o schem ierarhic de cutare de celule similara cu WCDMA. Aceasta nseamn c realizarea sincronizarii i identificatorul de grup de celule sunt obinute din diferite semnale SCH. Astfel, semnalul de sincronizare primar (SCH-P) i o sincronizare secundar semnal (S-SCH) sunt definit intr-o structura de pre-definite. Acestea sunt transmise pe cele 72 sub-transportatori centrali (n jur de DC subtransportator) n cadrul acelorasi sloturi predefinite (de dou ori pe 10 ms), pe elemente de resurse diferite, a se vedea figura 7.

Figura 7 Structura P-SCH si SSCH

Ca ajutor suplimentar n timpul cutarii de celule, este disponibil un Canal Fizic de Control Comun (CCPCH) care transport informaii de tip BCH, de exemplu, limea de band a sistemului. Acesta este transmisa la momente de timp pre-definite pe 72 subtransportatori centrati pe sub-transportatorul DC.

George Cuculescu 12 IISC

Pentru a permite terminalului s sprijine acest concept de cutare de celule, s-a convenit ca terminalul s poata recepta o lime de band cu capacitate minim de 20 MHz.

Downlink proceduri fizice Layer

Pentru E-UTRA, urmtoarele proceduri fizice de downlink strat sunt deosebit de importante:

Celule de cutare i de sincronizare Programarea: Programarea se face n staie de baz (eNodeB). Canalul de control PDCCH informeaz utilizatorii despre resursele de frecven / timp alocate acestora i formatele de transmitere utilizate. Programatorul evalueaza diferite tipuri de informaii, de exemplu, Calitatea parametri Service, msurtori din UE, capacitile UE, statusul buffer-ului.

Adaptarea legaturii: Adaptarea legaturii este deja cunoscuta de la HSDPA ca Modularea i Codificare Adaptiva. De asemenea, n E-UTRA, a modulrii i codificare pentru canal de date comun nu este fix, dar acesta este adaptat n funcie de calitatea semnalului radio. n acest scop, terminalul trimite n mod regulat rapoarte de Indicaii de calitate ale canalului (CQI) la eNodeB.

ARQ Hibrid (Cerere de Repetare Automata): ARQ hibrid pentru Downlink este de asemenea cunoscut de la HSDPA. Este un protocol de retransmisie. Terminalul poate solicita retransmisia unui pachet de date primit incorect.

George Cuculescu 13 IISC

Schema de transmisie uplink in LTE

SC-FDMA

In timpul fazei de studiu a elemetntelor LTE au fost cercetate schemele optime pentru transmiterea in uplink. n timp ce OFDMA este considerat optim pentru a ndeplini cerinele LTE n downlink, proprietile OFDMA sunt mai puin favorabile pentru uplink. Acest lucru se datoreaz n principal raportului de putere vrf-la-medie slab (PAPR peakto-average power ratio) a unui semnal OFDMA, inrautatind acoperirea in uplink. Astfel, sistemul de transmisie uplink LTE pentru FDD i TDD este bazat pe SCFDMA (Single Carrier Frequency Division Multiple Access) cu prefix ciclic. Semnalele SCFDMA au proprieti PAPR mai bune n comparaie cu un semnal OFDMA. Acesta a fost unul din principalele motive pentru selectarea SC-FDMA ca sistem uplink de acces in LTE. Caracteristicile PAPR sunt importante pentru proiectarea eficient a amplificatoare de putere pentru UE. Totusi, procesarea semnalului in SC-FDMA are unele asemnri cu procesarea de semnal in OFDMA astfel nct parametrizare de downlink i uplink pot fi armonizate. Exist diferite posibiliti de generare a unui semnal SC-FDMA. DFT-spreadOFDM (DFT-s-OFDM) a fost selectat pentru E-UTRA. Principiul este ilustrat n figura 8. Pentru DFT-s-OFDM, o dimensiunea-M DFT este aplicata pentru prima dat unui bloc de M simboluri modulare. QPSK, 16QAM si 64 QAM sunt folosite ca scheme de modulare in uplink E-UTRA , acestea din urm fiind opionale pentru UE. DFT transform simbolurile de modulatie n domeniul de frecven. Rezultatul este mapat pe sub-purtatoarea disponibila. n E-UTRA uplink este permisa numai transmiterea localizata pe sub-purtatori consecutivi. Un punct N IFFT n cazul n care N> M este apoi efectuat ca i n OFDM, urmat de adugarea prefixului ciclic i paralel o conversie de serie.

George Cuculescu 14 IISC

Figura 8. Diagrama bloc a DFT-s-OFDM (transmisie localizata)

Prelucrarea DFT este, prin urmare, diferena fundamental dintre generarea semnalelor SC-FDMA i OFDMA. Acest lucru este indicat prin termenul DFT spreadOFDM. ntr-un semnal SC-FDMA, fiecare sub-purtator folosit in transmisie conine informaii despre toate simbolurile de modulare transmise, deoarece fluxul de date de intrare a fost rspndit de ctre transformarea DFT peste sub-purtatorii disponibili. n contrast cu aceasta, fiecare sub-purtator de semnal OFDMA contine numai informaii referitoare la simbolurile de modulati specifice.

Parametrizarea SC-FDMA
Structura uplink E-UTRA este similara cu cea de downlink. Un cadru radio de uplink const n 20 de sloturi de 0,5 ms fiecare, i un subframe este format din 2 sloturi. Structura slotului este prezentat n figura 9. Fiecare slot poarta NULsymb simboluri SC-FDMA, NULsymb = 7 pentru prefix cyclic normal si NULsymb =6 pentru prefixul cyclic extins. Simbolul SC-FDMA cu numarul 3 (al patrulea symbol dintr-un slot) poarta semnalul de referin pentru canalul de demodulare.

George Cuculescu 15 IISC

Figura 9. Structura slotului de uplink

De asemenea pentru uplink a fost selectata o latime de banda pentru nivelul 1. Tabelul 2 prezint parametrii de configurare ntr-un tabel de ansamblu.

Tabelul 2 Parametrii pentru uplink in structura generica a cadrului

Transmiterea datelor in uplink

n uplink, datele sunt alocate n multipli de un bloc de resurse. Marimea blocului de resurse n domeniul frecven este de 12 sub-purtatori, adic aceeai ca i n downlink. Cu toate acestea pentru a simplifica proiectarea DTF in procesarea semnalelor in uplink nu toti multiplii ntregi sunt permisi. Numai factorii 2,3 i 5 sunt permisi.Intervalul de timp pentru transmisia in uplink este de 1 ms (la fel ca in downlink). Datele utilizatorilor sunt transmise pe canalul fizic comun pentru uplink (PUSCH Physical Uplink Shared Channel) care este determinat de banda de transmisie NTX si saltul de frecven K0. Canalul PUCCH poarta informatiile de control in uplink de exemplu, rapoarte CQI i informatiile ACK /NACK referitoare la pachetele de date primite in downlink. PUCCH este transmis pe o frecventa rezervata n uplink.

George Cuculescu 16 IISC

Structura semnalului de referinta in uplink

Semnalele de referin sunt utilizate pentru dou scopuri diferite: pe de o parte parte, acestea sunt utilizate pentru estimarea canalului n receptorul eNodeB n vederea demodularii canalelor de control i date. Pe de alt parte, semnalele de referin ofera calitatea informatiei ca baza in planificareadeciziilor in statia de baza. Scopul acesta din urm este, de asemenea numit sondarea canalului. Semnalele uplink de referin se bazeaz pe secvente CAZAC (Constant Amplitude Zero Auto-Corrlation).

Proceduri pentru nivelul fizic in uplink

Pentru E-UTRA, urmtoarel proceduri la nivelul fizic sunt n mod special importante:

Accses aleator nesincronizat: Accesul aleator poate fi folosit pentru o cerere de acces iniial, ca parte de handover, atunci cnd tranziteaz din starea idle in conectate, sau pentru a restabili sincronizarea in uplink. Structura este prezentat n figura10.

Figura 10. Principiul structurii cu acces aleator

George Cuculescu 17 IISC

Multiple canale de acces aleatoriu pot fi definite n domeniul frecven prin perioada de acces TRA n scopul de a oferi un numar suficient de oportuniti de acces aleator. Pentru accesul aleator, un preambul este definit dup cum se arat n figura 11. Secvena de preambul ocup TPRE = 0,8 ms i prefix ciclic ocup TCP = 0,1 ms, n cadrulunui subframe de 1 ms. n timpul perioadei TGT nimic nu este transmis. Limea de band a preambulului este de 1.08 MHz (72 sub-purtatori). Nivelul superior controleaza n care subframe de transmisie este permis preambulul i localizarea n domeniul de frecven. Pe celule, exist 64 preambuluri de acces aleatoar. Ele sunt generate de secvente Zadoff-Chu.

Figura 11. Preambulul pentru acces aleator Procedura de acces aleator foloseste bucla deschisa de control al puterii cu ramp de putere similare cu WCDMA. Dupa trimiterea preambulului pe un canal selectat cu acces aleator, UE ateapt mesajul de raspuns aleator. Daca nici un raspuns nu este detectat un alt canal cu acces aleator este selectat i un preambul este trimis din nou.

Programarea in uplink Programarea de resurse in uplink se face prin eNodeB. ENodeB atribuie o anumite resurse de timp / frecvena la UE i informeaz UE despre formatele de transmitere de utilizat. Programarea deciziile ce afecteaz uplink sunt comunicate UE prin intermediul PDCCH n downlink. Deciziile de planificare se pot baza pe parametrii QoS, statutul bufferului UE, msurtori de calitate a canalului in uplink, capacitile UE, lacunele UE de msurare, etc.

Link-ul de adaptare in uplink: Ca metode de adaptare in uplink pot fi utilizate: transmiterea controlata a puterii, modulare adaptiva i canal cu rata de codificare, precum i band de transmisie adaptiva. Controlul timpului in uplink: Controlul timpului in uplink este necesar pentru a alinia transmisiile de la UE diferite

George Cuculescu 18 IISC

cu fereastra receptorul eNodeB. EnodeB trimite comenzile corespunztoare la UE prin downlink, le comanda s i adapteze transmisia respectiva.

ARQ hibrid:

Protocolul ARQ hibrid este deja cunoscut de la HSUPA. eNodeB are capacitatea de a solicita retransmisia pachetelor de date primite incorect.

Conceptele LTE MIMO

Sistemul Intrari si Iesiri Multiple (Multiple Input Multiple Output - MIMO) reprezinta o parte esenial a LTE pentru a realiza cerinele ambiioase pentru transfer i eficienta spectral. MIMO se refer la utilizarea de antene multiple la emitor i receptor laterale.

Legatura descendenta (downlink) MIMO

Pentru legtura descendent LTE, o configuraie 2x2 pentru MIMO se presupune pentru configuraia de baz, adic 2 antene transmite de la staia de baz i 2 antene la partea terminalului. Configuraiile cu 4 antene sunt de asemenea, fiind luate n considerare.
Modurile de descarcare MIMO

Diferite moduri MIMO sunt avute n vedere. Aceasta trebuie s fie difereniate ntre multiplexare spatiala i diversitatea transmiterii, depinzand de conditia canalului decide ce schema va fi selectata
Multiplexare spatiala

Multiplexarea spaial permite transmiterea a diferite fluxuri de date simultan pe acelai bloc de resurse downlink . Aceste fluxuri de date pot aparine unui singur utilizator (MIMO singur utilizator / SU-MIMO) sau unor diferii utilizatori (multi utilizatori MIMO / M-MIMO). n timp ce SU-MIMO crete rat de transfer pentru un singur utilizator, MUMIMO permite de a spori capacitatea total. Multiplexarea spaial este posibil numai n

George Cuculescu 19 IISC

cazul n care postul de radio mobil o permite.Figura 12 prezint principiul de multiplexare spaial, exploatnd spaiale dimensiune a postului de radio, care permite transmiterea a diferite fluxuri de date simultan.

Figura 12 multiplexare spaial

n figura 12, fiecare antena transmite un flux de date diferit. Fiecare anten poate primi fluxuri de date de la toate antenele de transmite. Canalul (cu o ntrziere specific) poate fi astfel descris de urmtoarea matrice H:

n aceast descriere general, NT este numrul de antene care transmit, Nr este numr de antene care primesc, rezultnd o matrice 2x2 pentru scenariu de baza LTE. Coeficienii hij ai acestei matrici se numesc coeficieni de canal de la antena de transmisie j la antena de receptie I, descriind astfel toate caile posibile ntre emitor i receptor. Numrul de fluxuri de date care pot fi transmise n paralel peste MIMO canal este dat de min{Nt, Nr} i este limitat de gradul matricii H. Calitatea transmisiei se degradeaz n mod semnificativ n cazul n care valorile singulare ale matricei H nu sunt suficient de puternice. Aceasta se poate ntmpla n cazul n care antenele 2 nu sunt suficient

George Cuculescu 20 IISC

de-corelate, de exemplu, ntr-un mediu cu mprtiere puina sau cnd antenele sunt prea apropiate. n LTE, pn la 2 cuvinte de cod pot fi mapate pe diferite asa-numite straturi. Numrul de straturi de transmitere este egal cu rangul de matrice H. Exist o cartografiere fixa intre cuvintele de cod si straturi. Precodarea in partea emitatorului este utilizat pentru a sprijini multiplexarea spaial, lucru ce se poate vedea in Figura 13. Acesta se realizeaz prin aplicarea unei matrice de precodare W semnalului inainte de transmitere.

Figura 13 Principiul Precodarii

Matricea de precodare optim W este selectata dintr-un "codebook" predefinit care este cunoscut de eNodeB i de UE. Este utilizata precodarea unitara, adic o matricea de precodate este unitara: WHW = I. Terminalul estimeaza canalul radio i selecteaz matricea de precodate optima. Matricea de precodare optima este cea care confera capacitatea maxima. Terminalul ofer feedback-ul pe canalul de control n ceea ce privete legatura uplink selectand astfel matricea de precodare optima (vector de precodare ca un caz special). Ideal, aceast informaie este pusa la dispoziie pe categorii de resurse sau, cel puin un grup de blocuri de resurse, deoarece matricea de precodarea optima variaz ntre blocuri de resurse. Figura 14 ofer o imagine de ansamblu a semnalului legaturii descendente EUTRA, inclusiv paii relevanti pentru o transmisie MIMO.

George Cuculescu 21 IISC

Figura 14 Generarea unui semnal de baza pentru legatura descendenta

Diversitatea Transmisiei

n loc de creterea ratei de date sau de capacitate, MIMO poate fi folosit pentru a exploata diversitatea. Diverse scheme de transmitere a sunt deja cunoscute de la WCDMA versiunea 99 i vor fi implementate in LTE ca modul MIMO. n cazul n care condiiile de canal nu permit multiplexare spaial, o diversa schema de transmitere va fi folosita n loc, astfel nct comutarea ntre aceste dou moduri MIMO sa fie posibila, n funcie de condiiile de canal. Transmiteri diverse sunt utile n cazul n care numrul selectat de fluxuri (rang) este unul.

Legatura ascendenta (uplink) MIMO

Schemele legaturii ascendente (uplink) pentru MIMO in LTE vor diferi de la sistemele legaturii descendente MIMO, aici inandu-se cont de complexitatea problemelor ce pot aparea in terminale. Pentru uplink, UM-MIMO pot fi utilizate. Mai multe terminale utilizator pot transmite simultan pe aceeasi resurs bloc. Aceasta se numeste tot domeniu spaiale acces la domenii spatiale multiple (SDMA). Schema are nevoie doar de o antena de transmisie la partea UE, care este un mare avantaj. Terminalele care vor partaja aceeasi resurs bloc trebuie s-si aplice reciproc ortogonale modele pilot. Pentru a exploata n beneficiul a dou sau mai multe antene de transmisie, dar nc sa pstreaze un terminal low-cost, se pot folosi antene-subset de selectie. La nceput, aceasta tehnica va fi utilizata, iar terminalul va avea dou antene de transmisie, dar numai un lant de transmisie i amplificator RF. Un comutator va alege apoi ce anten ofer cel mai bun canal catre eNodeB.

Conceptele MBMS LTE

Suportul pentru Serviciile Multicast de Multimedia Broadcast (MBMS) este o cerin esenial pentru LTE. Aa-numitele E-MBMS vor fi prin urmare o parte integrant a LTE. n LTE, transmisiile MBMS pot fi efectuate catre celule singulare catre mai multe celule. n cazul transmisiilor multi-celulare, celulele si coninutul sunt sincronizate pentru a permite pentru terminalul de a combina consumul de energie de la transmisiile multiple.

George Cuculescu 22 IISC

Semnalul suprapus arat ca unul multipath in punctul terminalului. Acest concept este de asemenea cunoscut ca Retea cu o Singur Frecven (SFN). E-UTRAN poate configura care celulele sunt parte dintr-o SFN pentru transmiterea unui serviciu MBMS. Traficul MBMS poate partaja acelai operator de transport cu trafic unicast sau s fie trimis la un operator de transport separat. Pentru traficul MBMS, un prefix extins ciclic va fi furnizat. n cazul subcadrelor ce transport date MBMS SFN, vor fi folosite semnale de referin specifice. Datele MBMS se desfoar pe canalul de trafic MBMS (MTCH) ca un canal logic.

CONCLUZII
n aceast lucrare, am descris structura sistemului i obiectivele de performan din noua generaie de tehnologie de acces la reea dezvoltata de 3GPP. Am discutat, de asemenea, felul n care mobilitatea este tratat n noul sistem. Obiectivele LTE avute in vedere au fost: viteza de transfer transfer i latena mult imbunatatie, accentul pe simplitate, flexibilitatea spectrului de frecvene radio la care s-au adaugat capacitatea marita i un cost mai mic pe bit. LTE este destinat s furnizeze o experienta bogata utilizatorului, livrarea de noi generatoare de venituri serviciilor de telefonie mobil i va rmne un concurent puternic altor tehnologii wireless n urmtorii zece ani pentru ambele pieele emergente dezvoltate in acest sens.

George Cuculescu 23 IISC

Bibliografie
1. http://www.pdf-datasheet.com/LTE_WP_0703_RandS-pdf.html 2. http://www.motorola.com/staticfiles/Business/Solutions/Industry

%20Solutions/Service%20Providers/Wireless%20Operators/LTE/_Document/Static %20Files/6834_MotDoc_New.pdf 3. http://4506818691271833574-a-1802744773732722657-ssites.googlegroups.com/site/hgmyung/3gppLTE.pdf? attachauth=ANoY7crp3_KyTK76gn9g08PGXjq9KzQVl1hkXvvzZfuS7gD7i8vDTSl WQhgrO7EKjWmqv99kKPkZzsdaLwFZRrbjNuT85QSxQANqsMV_YYBlelV0ftZi w0q9WS1u6ayotoUFIOe5tK5tg5O2vCH7RsLt2Abu1AIE7X4dvWcfrMIl4UroskaKH Ow8m3fJt2smICTweyKe3NBw&attredirects=0