Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT

TEZA DE DOCTORAT Metodologia investigatiei criminalistice a infraciunilor financiar-bancare

Conducator stiintific: Prof.univ.dr.Emilian Stancu Doctorand: Petrut Ciobanu

-BUCURESTI-20091

Metodologia investigatiei criminalistice a infraciunilor financiar-bancare - planul tezei Cuprins: Capitolul I. Criminalitatea organizat izvorul principal al obinerii banilor murdari Sectiunea I. Criminalitatea organizat fenomen transnaional Sectiunea II. Tipuri si structuri de organizatii criminale Sectiunea III. Criminalitatea afacerilor Sectiunea IV. Economia subteran Capitolul. II. Cadrul activitii bancare n Romnia Sectiunea I.Sistemul financiar-bancar.Organizare si rolul sau in cadrul economiei. Sectiunea II.Banca.Organizare si functiile bancii in economie. Sectiunea III Tipuri de banci. Sectiunea IV.Organizarea, desfurarea i conducerea activitii institutiilor de credit Sectiunea V. Supravegherea i administrarea special a institutiilor de credit exercitat de catre Banca Nationala a Romaniei Sectiunea VI. Centrala Incidentelor de Pli (CIP) si Centrala Riscurilor Bancare (CRB). Sectiunea VII. Secretul profesional n domeniul bancar Sectiunea VIII. Drept comparat-sistemul bancar din Anglia, Italia, Franta, Germania,S.U.A. Capitolul. III. Paradisurile fiscale
2

Sectiunea I. Caracteristicile paradisurilor fiscale Sectiunea II. Clasificarea paradisurilor fiscale Sectiunea III.Factorii generali care determina alegerea paradisurilor fiscale Sectiunea IV.Factorii particulari care determina alegerea paradisurilor fiscale Sectiunea V. Paradisurile financiare si raiuri bancare

Capitolul I V. Evaziunea fiscala Sectiunea I Caracterizarea general a impozitelor i taxelor Sectiunea II. Clasificarea impozitelor si taxelor Sectiunea III.Analiza formelor si modalitatilor de fiscala intalnite in Romania. Sectiunea IV.Analiza generala a infractiunilor de evaziune fiscala incriminate in Legea nr.241/2005 Sectiunea V. Raspunderea penala a persoanei juridice Sectiunea VI.Drept penal comparat-incriminarea evaziunii fiscale in Frana, Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania, Italia, Irlanda, Suedia, Japonia, Elveia, Tunisia, Statele Unite ale Americii Capitolul.V. Splarea banilor Sectiunea I. Caracterizare general Sectiunea II.Surse de provenien ale veniturilor dobndite ilicit Sectiunea III. Etapele procesului Sectiunea IV. Tehnici de splare a banilor utilizate n Romnia Sectiunea V. Aspecte de drept penal evaziune

Sectiunea VI. Drept penal comparat-Incriminarea infractiunii de spalare a banilor in Italia, Anglia, Franta, Germania, Elvetia, S.U.A. Capitolul VIII. Particulariti metodologice in investigarea

criminalistica a infractiunilor financiar-bancare Sectiunea I. Stabilirea exact a faptelor i mprejurrilor cauzei Sectiunea II.Cunoaterea specificului activitilor financiarbancare Sectiunea III. Cunoaterea clientelei n scopul prevenirii splrii banilor Sectiunea IV. Recunoaterea tranzaciilor suspecte Sectiunea V. Identificarea persoanelor implicate n svrirea infraciunilor Capitolul X. Acte de investigaie penal care se ntreprind pentru administrarea probelor Sectiunea I. Acte premergatoare Sectiunea II. Efectuarea percheziiilor Sectiunea III. Ridicarea de obiecte i nscrisuri Sectiunea IV. Identificarea i audierea martorilor SectiuneaV.Dispunerea expertizelor Sectiunea VI. Audierea nvinuiilor sau inculpailor Sectiunea VII. Dispunerea i luarea msurilor asiguratorii Cap. XI. Prevenirea i combatera svririi infraciunilor financiar-bancare Sectiunea I. La nivelul Comunitii Europene Sectiunea II. S.U.A.
4

constatrilor

tehnico-tiinifice

REZUMAT privind teza de doctorat intitulat Metodologia investigatiei criminalistice a infraciunilor financiar-bancare elaborat de domnul CIOBANU PETRUT n vederea obinerii titlului tiinific de doctor n drept. Teza de doctorat este rezultatul unei cercetri interdisciplinare de specialitate, abordnd una dintre cele mai importante problematici ale criminalitii din domeniul afacerilor, constnd n prevenirea i combaterea infraciunilor comise in domeniul financiar-bancar. n demersul tiinific pe care l-am ntreprins, am pornit de la realitatea potrivit creia, n ultimii ani, att n Romnia, ct i n alte ri, dezvoltarea rapid a tehnologiilor a favorizat naterea si dezvoltarea unui tip de criminalitate din domeniul afacerilor care nu ar fi posibil fr existena unor vulnerabilitati in cadrul sistemelor bancare nationale. Preocuparea pe care o manifest, fa de acest subiect, att guvernele statelor puternic industrializate, ct i organismele internaionale de cooperare poliieneasc, se datoreaza, n mare msur, creterii rapide a numrului i a complexitii acestui tip de infraciuni, care produc prejudicii importante i care, nu de puine ori, stau la baza unor alte fapte deosebit de grave, cum ar fi finanarea unor reele de crim organizat si terorism. Dispoziiile legilor speciale n materie, precum i cele din Codul penal i din Codul de procedur penal, constituie principalele instrumente prin intermediul crora autoritile pot aciona pentru prevenirea i combaterea faptelor socialmente periculoase, cum ar fi infractiunile financiar-bancare, dovedindu-se astfel actualitatea temei cercetate. In lucrarea de fa, am considerat c realizarea dreptului penal presupune cunoaterea i respectarea dispoziiilor legale, precum i aplicarea strict a normelor de incriminare, norme care, la rndul lor, trebuie s fie
5

elaborate cu respectarea cerinelor de tehnic legislativ i, de asemnea, s fie cuprinztoare i fr ambiguiti. Actualitatea temei de cercetare este determinat si de faptul c, n ultimii ani, a avut loc o cretere alarmant a infraciunilor din domeniul financiar-bancar, att n Romnia, ct i n la nivel international. Principalele prevederi legislative n materie au fost analizate dupa criterii tiinifice, realizndu-se o analiz att sub aspect teoretic, ct i sub aspect practic al reglementrilor penale privind acest fenomen, precum i evidenierea tendinelor comune i a specificului diferitelor ri n acest domeniu, a cerinelor din legislaie i a problemelor ce au aprut n practica judiciar. Astfel, lucrarea cuprinde peste 400 de pagini, fiind structurat pe 8 capitole, care, la rndul lor, cuprind mai multe seciuni. Teza de doctorat este conceput pe o abordare pluridisciplinar a tematicii respective, mbinnd cunotinele din perspectiva ivestigatiei criminalistice cu cele din alte tiine juridice, cum sunt Dreptul penal, Dreptul procesual penal, Dreptul fiscal, Dreptul comercial, Dreptul bancar. Capitolul I, intitulat Crimminalitatea organizat izvorul principal al obinerii banilor murdari cuprinde patru sectiuni in care am prezentat pe larg fenomenul criminalitatii organizate, aa cum este incriminat n principalele ri membre ale Uniunii Europene, precum si in Statele Unite ale Americii. Fa de aceste aspecte, apreciez c Romnia are implementat un cadru legislativ modern, care urmeaz linia directivelor comunitare n acest sens. In opinia subsemnatului, criminalitatea organizat este cel mai important segment al fenomenului infractional, intrucat determina numeroase implicatii n societatea civila.
6

Criminalitatea organizat, prin modul su de structurare, flexibilitatea si deosebita capacitate de infiltrare n zonele vitale ale politicului, internationalizarea sa rapid, reprezint un pericol direct si de mare actualitate, o amenintare la adresa societtii mondiale, deoarece polueaza circuitele financiare si de credit, creeaza disfunctionalitati in cadrul mecanismelor economiei de piata prin utilizarea unor mijloace ilicite, stimuleaza economia subterana si sustrage sume considerabile de la impozitare. Criminalitatea organizat este prezent si pe teritoriul romnesc prin traficul de stupefiante si armament, traficul de uraniu, furtul autoturismelor de lux, aparitia filierelor pentru traficul de carne vie pe pietele din Turcia, Cipru, Italia, Grecia, Japonia, trecerea ilegal peste frontier a cettenilor din trile subdezvoltate, traficul de valut fals, vnzarea copiilor minori pe filiere internationale Capitolul al II-lea, intitulat Cadrul activitii bancare n Romnia este structurat in cinci sectiuni si cuprinde o analiza detaliata a sistemului bancar roman in ceea ce priveste organizarea, desfurarea i conducerea activitii institutiilor de credit, sunt analizate modalitatile privind supravegherea i administrarea special a institutiilor de credit exercitat de catre Banca Nationala a Romaniei, sunt prezentate Centrala Incidentelor de Pli (CIP) si Centrala Riscurilor Bancare (CRB). Tot in cadrul acestui capitol, am analizat si secretul profesional n domeniul bancar, impreuna cu prezentarea a numeroase aspecte de drept bancar comparat din Anglia, Italia, Franta, Germania, S.U.A. Restructurarea si dezvoltarea sistemului bancar romanesc este un proces amplu si complex desfasurat, in principal, pe doua laturi, cea institutionala si cea functionala.
7

Astfel, restructurarea institutionala a sistemului bancar a cuprins, pe de o parte, reorganizarea Bancii Nationale si transformarea acesteia intr-o adevarata banca centrala, iar pe de alta parte, dezvoltarea unei retele de banci comerciale. In cadrul acestui capitol este tratata si institutia juridica a secretului bancar potrivit careia instituia de credit este obligat s pstreze confidenialitatea asupra tuturor faptelor, datelor i informaiilor referitoare la activitatea desfurat, precum i asupra oricrui fapt, dat sau informaie, aflate la dispoziia sa, care privesc persoana, proprietatea, activitatea, afacerea, relaiile personale sau de afaceri ale clienilor ori informaii referitoare la conturile clienilor - solduri, rulaje, operaiuni derulate - la serviciile prestate sau la contractele ncheiate cu clienii. Capitolul al III-lea, intitulat Paradisurile fiscale este structurat in cinci sectiuni si analizeaza pe larg caracteristicile paradisurilor fiscale, factorii generali si particulari care determina alegerea paradisurilor fiscale de catre persoanele care comit infractiuni din domeniul financiar-bancar, precum si paradisurile financiare si raiurile bancare. Pentru a scpa de controlul autorittilor, criminalitatea organizat plaseaz profitul afacerilor n paradisurile fiscale, dup care fondurile splate sunt investite n afaceri legale. Paradisurile fiscale reprezint astfel o component important a crimei organizate. Datorita reglementarilor lejere in ceea ce priveste garantarea depunerilor si formalitatilor de infiintare a noilor banci , aceste jurisdictii sunt vizate cu precadere de delincventi internationali. Desi au plecat de la premise asemanatoare, paradisurile fiscale au evoluat diferit, astfel incat unele au devenit centre financiare serioase,

respectate in orice colt al lumii, iar altele reprezinta in continuare refugii pentru delincventii internationali Capitolul al IV-lea, intitulat Evaziunea fiscala cuprinde caracterizarea general a impozitelor i taxelor, o clasificare a impozitelor si taxelor, analiza formelor si modalitatilor de evaziune fiscala intalnite in Romania, analiza generala a infractiunilor de evaziune fiscala incriminate in Legea nr.241/2005, un element de noutate-raspunderea penala a persoanei juridice, drept penal comparat-incriminarea evaziunii fiscale in Frana, Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania, Italia, Irlanda, Suedia, Japonia, Elveia, Tunisia, Statele Unite ale Americii Plecand de la o caracterizare generala a taxelor si impozitelor din Romania, am analizat formele si modalitatile de savarsire a infractiunilor de evaziune fiscala, prezentand totodata si cadrul general al infractiunilor prevazute si pedepsite de catre Legea nr.241/2005. In cadrul acestui capitol, cu titlul de noutate, se analizeaz necesitatea angajrii rspunderii penale a persoanei juridice n cazul comiterii de infraciuni in condiiile n care ia natere acest tip de rspundere, precum i cumulul de rspundere ntre persoana juridic i persoana fizic care savarseste o fapta penala cu vinovatie. Consider justificat existena acestui tip de rspundere, cel puin pentru urmtoarele motive : din punct de vedere teoretic, este posibil sancionarea unei persoane juridice pe baza propriei sale activiti infracionale ( dat fiind c deciziile n cadrul persoanei juridice se iau adesea de ctre organele sale de conducere, putem afirma c persoana juridic are o voin colectiv proprie, care poate diferi de voina fiecruia dintre membrii organului colectiv) ; din punct de vedere practic, numeroase infraciuni sunt comise de ctre persoanele juridice (existnd cazuri n care
9

persoana juridic nu este dect un paravan n spatele cruia se ascund aciuni ilicite sau cazuri n care persoana juridic poate comite infraciuni cu ocazia exercitrii activitii). Capitolul al V-lea intitulat Splarea banilor, prezint in cadrul a sase sectiuni caracterizarea general a acestui tip de infractiune, sursele de provenien ale veniturilor dobndite illicit, etapele procesului, tehnicile de splare a banilor utilizate n Romnia, aspecte de drept penal si drept penal comparat-incriminarea infractiunii de spalare a banilor in Italia, Anglia, Franta, Germania, Elvetia, S.U.A. Infractiunile comise au n vedere o serie de categorii de infractori i, n special, o serie de modaliti de savarsire adaptate zonei de operare i tehnologiilor moderne. In funcie de educaia, de nivelul de pregtire i de profilul psihologic al persoanelor care recurg la astfel de metode, scopul comn al comiterii infractiunilor l constitui obinerea de bunuri de lux sau acumularea unor averi impresionante, fr a plti taxele sau impozitee datorate catre stat. Splarea banilor proveniti din activitti criminale reprezint o veritabil industrie financiar international, constituind n acelasi timp si o adevrat dilem profesional pentru bnci, avocati si experti din lumea afacerilor. Banii sunt splati pentru a ascunde activitatea criminal asociat cu ei, adevrata surs a fondurilor, in scopul de a fi folositi de catre grupurile criminale pentru diverse investitii, achizitii, etc. Aceast infractiune se caracterizeaz print-o colaborare extrem de larg determinata de svrsirea ei pe teritoriul mai multor state si numrul mare de persoane implicate n svrsirea infractiunii.

10

Cea mai utilizat tehnic pentru splarea banilor utilizat n Romnia const n contrabanda cu mijloace de plat strine, respectiv scoaterea fizic peste frontiere a unor importante sume provenite din practicarea evaziunii fiscale, traficul cu valut fals, contraband, traficul cu substante radioactive Capitolul al VI-lea intitulat Particulariti metodologice in investigarea criminalistica a infractiunilor financiar-bancare cuprinde cinci sectiuni in cadrul carora se analizeaza particularitatile metodologice ale investigatiei criminalistica cu privire la stabilirea exact a faptelor i mprejurrilor cauzei, cunoaterea specificului activitilor financiarbancare, cunoaterea clientelei n scopul prevenirii splrii banilor, recunoaterea tranzaciilor suspecte, identificarea persoanelor implicate n svrirea infraciunilor. Cercetarea infraciunilor presupune, n primul rnd, cunoaterea aprofundat a acestui fenomen prin culegerea, stocarea i prelucrarea n bazele de date , a unor informaii ct se poate de complete privind infractorii, antecedentele penale, modurile de operare, tranzaciile suspecte, faptul dac acetia lucreaz individual sau n grup, legturile pe care le pot avea cu criminalitatea organizat i, n acest caz, structura organizaiilor criminale. Investigarea infraciunilor din domeniul financiar-bancar prezint o serie de particulariti, care o difereniaz faa de alte tipuri de investigaii. Am analizat principalii pai care trebuie urmai n cercetarea acestor tipuri de infraciuni, cu precizarea c aceste linii directoare trebuie combinate cu o nelegere a specificului problemelor cu care se confrunt fiecare echip de investigatori n parte. In acest sens, anchetatorul trebuie sa realizeze o documentare specializata, sa posede cunostiinte solide din domeniul afacerilor, sa fie familiarizat cu lumea delincventilor din afaceri, astfel incat sa se determine
11

contributia personala a participantilor, si nu in ultimul rand, a victimei, fara a se exclude cooperarea cu organisme internationale specializate cum este Interpolul sau Europolulul. Pentru descoperirea, documentarea si probarea infractiunilor financiar-bancare, organele de urmarire penala trebuie sa identifice toate modurile de operare folosite de catre invinuiti sau inculpati.Acest lucru este extrem de greu intrucat adesea manoperele dolosive intreprinse de catre invinuiti sau inculpati se situeaza adesea la granite dintre activitatea licita si activitatea ilicita. Capitolul al VII lea intitulat Acte de investigaie penal care se ntreprind pentru administrarea probelor este structurat in sase sectiuni care analizeaza actele premergatoare ce se intreprind in vederea inceperii urmaririi penale, modalitatile tactice de efectuare a percheziiilor, modalitatile tactice de ridicare de obiecte i nscrisuri, modalitatile tactice de identificare i audiere a martorilor, modalitatile tactice privind dispunerea constatrilor tehnico-tiinifice i a expertizelor, modalitatile tactice de audiere a nvinuiilor sau inculpailor. In perioada moderna cauza penala nu mai este privita ca un litigiu privat, intrucat statul acorda o importanta deosebita pentru infaptuirea justitiei penale, ceea ce a determinat desfasurarea procesului penal in baza unor etape complexe care erau declansate si sustinute din oficiu de catre organe specializate. Probele care tind sa dovedeasca faptele penale nu pot nu pot fi preconstituite, acestea fiind descoperite si adunate dupa savarsirea infractiunii, iar autorii infractiunii, inainte de a fi trasi la rasp[undere penala, trebuie sa fie identificati.

12

Datorita faptului ca organele de urmarire penala sunt in posesia unor date incomplete sau neverificate, sau nu prezinta un anumit grad de certitudine, sunt necesare o serie de activitati privind verificarea acestor informatii. Organele de cercetare penala au ca prima sarcina stabilirea adevarului sub toate aspectele si in mod complet, cu privire la imprejurarile in care s-a produs infractiunea. Regulile de baza ale procesului penal sunt aplicabile si in faza de urmarire penala, fiind influentate doar de particularitatile activitatii de urmarire penala, desfasurate in vederea realizarii obiectivelor acesteia. Capitolul al VIII-lea intitulat Prevenirea i combatera svririi infraciunilor financiar-bancare prezinta principalele prevederi legislative, romneti i strine, n materia cooperrii internaionale n vederea combaterii acestui fenomen, precum i principalele organisme internaionale ale poliiei judiciare, cu competen n soluionarea acestui tip de fapte, avand in vedere natura organizrii, a unei reele de experi i profesioniti care sunt ntr-o oarecare msur ntr-o legtur permanent unul cu altul. De asemenea, au fost analizate modalitatile concrete de combatere si de cooperare la nivel international cu privire la savarsirea infractiunilor financiar-bancare, fiind realizata o analiza pe doua planuri : Europa si S.U.A. Aciunile U.E. de combatere a splrii de bani ar trebui privite n contextul eforturilor globale de a se ocupa de splarea de bani, n special prin Grupul Operativ de Intervenie Financiar (FATF), ale crui membre sunt toate cele 15 state membre ale U.E i ale Comisiei Europene. O mare parte din activitile mpotriva splrii de bani se reflect n activitatea
13

FATF, att n ceea ce privete aplicarea celor 40 de Recomandri ale FATF asupra splrii de bani, ct i a celor 8 Recomandri Speciale ale FATF asupra finanrilor teroriste. Cadrul larg al activitilor curente ale U.E. mpotriva splrii de bani a fost stabilit de ctre Consiliul Europei la Tampere, Finlanda, n octombrie 1999. Mai precis, paragrafele 51 58 din concluziile Preediniei Consiliului stabilesc "aciunile speciale mpotriva splrii de bani". Iniiativele de categoria I cuprind majoritatea rspunderilor obinuite ale U.E. i includ msuri pentru piaa intern, precum cele dou directive la U.E. mpotriva splrii de bani, al cror scop de baz este de a facilita funcionarea normal a pieei interne a U.E. Categoria a II-a are de-a face cu politica extern i de securitate comun a Uniunii Europene. Categoria a II-a a fost nfiinat prin Tratatul de la Maaastricht din 1993. Componentele legislaiei U.E. asupra finantilor teroriste, dei fac parte strict din msurile din prima categorie, i au originea n iniiativele de categoria a II-a. n cadrul celei de a III-a categorii, U.E. a fost deosebit de activ ncepnd cu Consiliul European de la Tampere. Scopul principal al msurilor U.E. de categoria a III-a mpotriva splrii de bani este cooperarea pentru combaterea infracuinilor. Iniiativele includ un Protocol la Convenia de Asisten Reciproc din 2000 i o Decizie Cadru asupra identificrii, blocrii, reinerii i confiscrii beneficiilorde pe urma intermedierilor i de pe urma infraciunilor. La 26 octombrie 2001, preedintele George W. Bush a semnat Actul Patriotic al SUA (Actul Patriotic), o lege menit s descurajeze i s pedepseasc actele teroriste naionale i internaionale, s mbunteasc mijloacele de investigare ale aplicrii legii i s furnizeze o mai bun
14

strngere i circulaie a informaiilor ntre serviciile de informaii i factorii de aplicare a legii. Actul Patriotic conine zece seciuni. Seciunea III a Actului Patriotic, Reducerea splrii internaionale de bani i Actul mpotriva terorismului din 2001, (Actul privind splarea de bani) conine prevederi pentru prevenirea i pedepsirea splrii de bani. Acesta impune o serie de noi responsabiliti instituiilor financiare, cerndu-le s adune informaii i s monitorizeze cu grij relaiile contabile cu clienii strini, n acelai timp mbuntind capacitatea Departamentului de Trezorerie i a instituiilor de aplicare a legii de a descuraja i pedepsi splarea de bani si de asemenea, cere diferite noi regulamente i rapoarte guvernamentale. In concluziile tezei am formulat i unele propuneri de lege ferenda, respectiv: crearea unei metodologii de investigatie a infractiunilor din domeniul financiar-bancar sau un ghid, care sa stabileasca directiile metodologice de investigatie; crearea unor unitati operative specializate in investigarea infractiunilor din domeniul financiar-bancar prin metode de actiune in echipa, sub conducerea si supravegherea unui procuror, de genul task force, care sa fie consiliat in permanenta de catre specialisti in domeniu; recrutarea persoanelor implicate in combaterea acestui fenomen infractional (magistrati,politisti, functionari publici) din randul tinerilor cu buna pregatire profesionala, care sa fie atrasi de o cariera publica, dar care sa fie foarte bine remunerati financiar; crearea unui spatiu judiciar European,a unei retele judiciare europene, a Ministerului Public European, precum si institutia procurorului pentru protectia intereselor financiare ale societatii; structurile de investigatii si organele judiciare trebuie sa aiba o dinamica similara organizatiilor criminale, pentru a comunica in timp util informatiile, pentru a putea descoperi si administra probele aflate pe teritoriul mai multor
15

tari; aplicarea unor masuri de natura administrativa care sa prezinte un scop preventiv-retragerea licentei ,autorizatiei profesionale, etc; crearea unei baze de date comune, in care sa fie evidentiate persoanele fizice si societatile comerciale care desfasoara activitati ilicite; crearea unei metodologii de investigatie a infractiunilor savarsite de catre persoanele juridice sau un ghid, care sa stabileasca directiile metodologice de investigatie; modificarea cadrului legislativ in domeniu prin interzicerea persoanelor fizice care au savarsit infractiuni financiar-bancare ( spalare de bani) de a deveni administrator la o societate comerciala sau membru fondator la o asociatie sau fundatie; modificarea cadrului legislativ in domeniu si reorganizarea Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor din organizarea actuala de oficiu, intr-o organizare viitoare sub forma de agentie nationala sau autoritate nationala, care sa poata asigura o mai buna comunicare si colaborare cu toate strucurile din domeniu, inclusiv cu unitatile implicate in raportari; modificarea cadrului legislativ in domeniu si reorganizarea si depolitizarea Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, prin trecerea acestuia din subordinea actuala a Guvernului Romaniei, in subordinea Parlamentului Romaniei. Ciobanu Petrut

16