Sase obiceiuri zilnice care iti afecteaza creierul

Sari peste masa de dimineata. Micul dejun da combustibil creierului. Acesta poate functiona la capacitate maxima doar cu ajutorul glucozei, iar cei care sar peste masa de dimineata vor avea o glicemie scazuta. Daca nivelul de glucoza din sange este insuficient, memoria si invatarea sunt deficitare. Este o problema si cand mananci prea mult. O cantitate prea mare de hrana da de munca vaselor de sange din creier si duce, in final, la o scaderea a capacitatii mentale. Consumi prea mult zahar. Creierul consuma o mare parte a zaharului din sange, insa, intr-o cantitate destul de mare, zaharul impiedica absorbtia proteinelor si nutrientilor si pot aparea pierderi de memorie pe o durata scurta de timp, oboseala, depresie, oscilatii ale starii de spirit, epuizare fizica si mentala, neputinta de a percepe sau retine informatii noi. Traiesti intr-o zona foarte poluata. Dintre toate organele corpului, creierul consuma cea mai mare cantitate de oxigen. Inhaland aer poluat, va scadea cantitatea de oxigen din creier. Cercetatorii au descoperit ca substantele poluante inhalate ajung in creier si influenteaza modul de procesare al informatiilor. Dormi prea putin. Somnul este cel care-i permite creierului sa se odihneasca. Daca ai perioade destul de lungi de timp in care nu inchizi un ochi, nu faci decat sa grabesti distrugerea celulelor creierului.

Telefoanele mobile afecteaza creierul copiilor

Micutii care folosesc telefonul mobil sint de cinci ori mai predispusi sa dezvolte tumori pe creier, arata un studiu al cercetatorilor suedezi de la Universitatea din Orebo, citat de presa de specialitate din Marea Britanie. Potrivit sursei citate, copiii sub 16 ani sint mai vulnerabili la radiatiile emise de telefoanele mobile, deoarece creierul si sistemul nervos sint inca in dezvoltare. Radiatiile ajung mai usor la creierul unui copil pentru ca au capul mai mic si craniul mai subtire, se mai mentioneaza in studiu. Cercetatorii suedezi avertizeaza ca telefoanele mobile ar trebui folosite de catre copiii sub 12 ani numai in caz de urgenta, iar adolescentii sa utilizeze dispozitivele hands-free si sa nu trimita foarte multe SMS-uri. Potrivit cercetatorilor, persoanele care au inceput sa foloseasca telefonul mobil inainte de 20 de ani prezinta un risc de cinci ori mai mare de a face cancer cerebral.

Consumul de alcool, chiar si moderat, afecteaza creierul

Un consum moderat de alcool poate ajuta la mentinerea sanatatii inimii, in schimb acesta nu protejeaza creierul, arata noi cercetari preluate de Reuters.

Vinul distruge creierul.

Vinul provoaca mai multe stricaciuni in creier decat berea sau bauturile alcoolice tari, potrivit unui studiu realizat de cercetatorii germani. Potrivit cercetatorilor de la Universitatea din Gttingen, vinul afecteaza hipocampul, zona asociata memoriei si orientarii spatiale, una dintre primele regiuni din creier vizate de degenerare in maladia Alzheimer. Cercetatorii au comparat radiografiile craniene realizate mai multor persoane dependente de alcool si unor voluntari sanatosi, cu ajutorul tomografului. In cazul persoanelor dependente de alcool, hipocampul era cu 10% mai mic. La persoanele non-

alcoolice, hipocampul avea 3,85 ml, la cele consumatoare de bere - 3,5 ml, la persoanele consumatoare de bauturi alcoolice tari - 2,9 ml, iar la persoanele consumatoare de vin 2,8 ml.

Pastreaza-ti creierul viu

Important este sa faci ceva nou. Atunci cand creierul tau stie un lucru, nu-i mai acorda atentie; de aceea poti conduce spre serviciu pe o ruta familiara fara ca macar sa realizezi cum ai ajuns mintea ta stie la ce sa se astepte si, in consecinta, nici tu nu-i mai acorzi atentie. Un aspect important al exercitiilor pentru creier este sa faci lucruri care sunt suficient de importante pentru tine ca sa le acorzi atentie intr-un fel care forteaza creierul sa nu aiba incredere in tiparele de informatii stocate. Atunci, el trebuie sa dezvolte unele noi. De exemplu, daca o iei pe un alt drum catre serviciu, creierul tau nu poate functiona pe pilot automat. Sau, daca incerci sa iti speli dintii cu cealalta mana, nu o poti face fara sa gandesti. A observa ceea ce faci este primul pas in a determina creierul sa creeze noi tipare de conexiuni.

Cateva exercitii care pot ajuta la formarea de noi asocieri

Spre serviciu: Alegeti un traseu diferit spre serviciu. Este exercitiul meu preferat, pentru ca oamenii aleg mai mereu trasee standard. La sculare: Spalati-va pe dinti cu cealalta mana decat de obicei. Aceasta activeaza o serie intreaga de conexiuni pe cealalta parte a creierului, pe care nu o folositi in mod normal. Iata de ce pare asa ciudat. Daca sunteti dreptaci, folositi conexiunile din partea stanga a creierului pentru a va spala pe dinti. Atunci cand folositi mana stanga, activati tipare de activitate in partea dreapta a creierului, pe care o persoana dreptace nu le foloseste in mod normal. Senzatia de lipsa de coordonare apare pentru ca noi mijloace sunt puse sa faca ceva diferit. La serviciu: Mutati cosul de gunoi. Este uimitor sa realizezi cat de mult loc are rutina in viata ta timp de ore intregi vei arunca o bucata de hartie pe podea doar pentru ca acel cos de gunoi obisnuia sa fie acolo! Sau incearca sa iti rearanjezi biroul. Asta te forteaza sa formezi o noua harta mentala, pentru ca nu-ti mai gasesti lucrurile in locuri stiute. Cand vii acasa: Gaseste-ti cheile si incearca sa nimeresti gaura cheii folosind simtul pipaitului, in loc de cel al vederii. La masa de seara: Schimbati locurile fiecaruia de la masa. Nici nu realizati cat de rigida si plin de rutina a devenit viata voastra pana cand nu schimbati locurile la masa de seara! Brusc, membrii familiei stau unde nu trebuie, motiv pentru care servesti masa aiurea, iar conversatia se desfasoara altfel. Desigur, nu as face aceasta schimbare cu copii foarte mici ei au nevoie de predictibilitate. Dar, daca ai copii mari sau esti numai cu sotul/sotia, schimba-ti pozitia cu 180 de grade. Intotdeauna cauta modalitati de a iesi din rutina impietrita. Atunci cand oamenii vorbesc despre rutina care amorteste mintea, o spun mai mult in acceptiune literara, decat pentru ca asa se intampla. Incearca noi experiente senzoriale si experimenteaza iesirea din rutina, pana la un nivel la care te simti confortabil. Uita-te la viata ta si vezi unde poti face mici schimbari, care nu numai sa te scoata din rutina, dar sa-ti si activeze mintea.

100 moduri prin care putem stimula activitatea creierului

Mediul inconjurator 1. Ascultarea - devenind un bun ascultator veti reusi sa identificati toate subtilitatile care definesc personalitatea cuiva sau care contribuie la solutionarea unei probleme. Persoana va deveni mai constienta pe mediul in care traieste si de tendintele naturale de evolutie. 2. Pauza - pentru a preveni epuizarea este indicat sa plecati cu cateva ore mai devreme de la serviciu sau sa va luati cateva zile libere pentru a va relaxa si pentru a va recapata linistea interioara. 3. Vizualizarea ghidata - aceasta tehnica de medicatie ghidata ajuta mintea sa faca conexiuni intre sentimentele si experientele, care aparent nu au nicio legatura. 4. Aerul curat - improspatarea aerului imbunatateste starea de spirit si puterea de concentrare a creierului. 5. Internetul - navigarea pe internet implica persoana mental si fizic pe masura accesarii unui numar tot mai mare de pagini online. 6. Plimbarile de cunoastere - cunoasteti-va cartierul intr-o noua maniere, astfel, mergeti la plimbare si incercati sa observati mirosurile, zgomotele, textele existente pe peretii blocurilor etc. 7. Identificarea "orei de varf" a creierului - potrivit, studiilor persoanele in varsta gandesc mai bine dimineata, in timp ce persoanele tinere se concentreaza mai bine dupaamiaza. 8. Parfum natural - aromele naturale, cum ar fi de santal, cresc fluxul sanguin de la nivelul creierului. 9. Conectati noile amintiri/experiente la evenimente, senzatii sau amintiri mai vechi - realizarea conexiunilor intre noile amintiri si lucrurile pe care creierul deja le cunoaste ajuta la stimularea permanenta a memoriei. 10. Ascultati muzica clasica - potrivit studiilor, persoanele care asculta frecvent muzica clasica reusesc sa faca mult mai repede conexiuni complexe. 11. Evitarea neurotoxicelor - poluantii, aditivii alimentari si alte substante chimice incetinesc activitatea neuronala. 12. Trucuri anti-stres - stresul afecteaza memoria de scurta durata, motiv pentru care tot timpul trebuie sa aplicam trucuri care ajuta la ameliorarea stresului. 13. Observatia - la finalul zilei, persoana trebuie sa treaca in revista ce a observat in ziua respectiva (noul parfum al unui coleg, culoarea camasii pe care o purta directorul etc.) lucruri marunte care stimuleaza memoria. Exercitii fizice si mentale 14. Desenul - stimuleaza functionarea creierului din emisfera dreapta, zona rar folosita pentru realizarea activitatilor curente. 15. Jurnalul - tehnica utilizata de Leonardo da Vinci ajuta la patrunderea in propriul subconstient, ajutandu-va sa va cunoasteti mai bine. 16. Vocea interioara - acest exercitiu ajuta la imbunatatirea intuitiei. Astfel, pentru aceeasi problema se identifica 3 solutii, dupa o evaluare atenta a acestora, este pusa in practica cea mai buna solutie, aleasa bineinteles, prin intermediul intuitiei. 17. Jucati "acest lucru sau acela" - reusita acestui joc se numeste intuitie. Astfel, trebuie sa identificati munti, orase, tari etc. avand in fata o simpla fotografie, si o intrebare "este oras sau tara?" sau "este munte sau plaja?", in functie de modulul jocului. 18. Sedinte de automasaj - acest exercitiu de acupresura stimuleaza activitatea

creierului, deci, implicit memoria, atentia, concentrarea etc. 19. Aerobicul - contribuie la buna oxigenare a sangelui si creste fluxul sanguin de la nivelul creierului, conducand la o relaxare neuronala. 20. Jucati "Rosu sau verde" - este un test care se bazeaza pe spontaneitate si intuitie. Culoarea rosu se asociaza cu nu/fals/stop iar culoarea verde cu da/adevarat/treci, dupa care primiti o intrebare la care trebuie sa raspundeti cu rosu sau verde. 21. Dansul - contribuie la imbunatatirea conditiei fizice, oferind noi provocari creierului. 22. Puzzle-urile - toate tipurile de puzzle ajuta la stimularea activitatii creierului. 23. Neurobica - exercitii fizice realizate numai cu ajutorul simturilor, ca de exemplu: imbracatul pe intuneric. 24. Crearea povestilor - ganditi-va la o poveste pe care o veti spune prietenilor, in care sa existe un fir epic, glume si alte detalii. 25. Teste grila de cultura generala - contribuie la imbunatatirea culturii generale prin acumularea zilnica de noi informatii. 26. Sudoku - este unul dintre cele mai solicitante exercitii pentru stimularea creierului. Dieta 27. Afinele - datorita continutului ridicat de antioxidanti, afinele stimuleaza dezvoltarea celulelor. 28. Varza rosie - contine polifenoli, care imbunatatesc functionarea neuronala si scad riscul aparitiei accidentului vascular cerebral si a bolii Alzheimer. 29. Legumele crucifere - aceasta grupa de legume cuprinde: varza, conopida, broccoli, varza de bruxelles. Potrivit studiilor, consumul acestor legume impiedica declinul cognitiv cu pana la 40%. 30. Migdalele - contin fenilalanina, care stimuleaza producerea de dopamina, adrenalina si noradrenalina. 31. Alunele de padure - contin proteine, acizi grasi omega-3 si ajuta la ameliorarea depresiei si insomniei. 32. Somonul - contine acizi grasi omega-3 care ofera beneficii pentru buna functionare a creierului. 33. Iaurtul - contine tirozina care imbunatateste atentia si durata de reactionare a creierului. 34. Ceaiul verde - stimuleaza productia de dopamina si conexiunile interneuronale. 35. Asparagus - o cana de asparagus contine 70% din necesarul zilnic de acid folic, una dintre cele mai importantevitamine care stimuleaza memoria. 36. Capsunile - sunt bogate in antioxidanti care imbunatatesc capacitatea celulelor de a transmite mesaje la creier. 37. Ouale - contin proteine si coline, care imbunatatesc memoria; 38. Cimbrul - potrivit studiilor, cimbrul imbunatateste activitatea neuronala chiar si in cazul persoanelor in varsta. 39. Rosiile - ofera creierului carotenoizi valorosi care il ajuta sa se mentina tanar; 40. Alimentatie fara carbohidrati - alimentele bogate in carbohidrati conduc la instalarea oboselii, mai ales daca sunt si alimente care contin zahar alb. 41. Alimentatia regulata - potrivit studiilor, creierul persoanelor care sufera de anorexie este preocupat de perfectionare si detalii si nu de creativitate si impulsivitate. 42. Cofeina - aceasta ajuta la mentinerea temporara a starii de alerta si previne aparitia declinului cognitiv.

Somnul 43. Trezirea dis-de-dimineata - "ziua buna de dimineata se cunoaste", astfel, treziti-va devreme pentru a avea timp sa va pregatiti in tihna, fara graba. 44. Atipitul - numai 6 minute daca reusiti sa atipiti, creierul se va simti revigorat, iar memoria va fi stimulata! 45. Somnul profund - dormiti atat cat este nevoie, pentru ca somnul dvs. sa atinga etapa REM cand un sfert din creier trimite informatii celorlalte parti care sunt de obicei stimulate de simturile noastre. Astfel, se ajunge la conexiuni si visare. 46. Respectarea programului de somn - un program regulat de somn va ajuta sa adormiti mai repede si sa va treziti mai usor, si bineinteles, odihniti. 47. Culcati-va devreme - potrivit studiilor, somnul dinainte de ora 24:00 este mult mai odihnitor si mai benefic creierului, decat cel de dimineata. Socializarea 48. Voluntariatul - reduce stresul, va ajuta sa legati noi prietenii si sa invatati lucruri noi; 49. Organizarea petrecerilor - in astfel de situatii creierul se concentreaza pe un nou tip de detalii, si persoana in sine se va bucura de interactiunea sociala. 50. Impartasiti experientele - creierul este ajutat sa realizeze noi conexiuni prin repovestirea anumitor intamplari prietenilor. 51. Petrecerea timpului liber in compania prietenilor - relatiile si activitatile sociale imbunatatesc functia cognitiva si diminueaza stresul. 52. Aderati la un grup de discutii - aceste grupuri satisfac nevoia de socializare si ajuta orice persoana sa vada lucrurile dintr-o noua perspectiva. 53. Inscrieti-va la cursuri cu prietenii - invatatul in echipa imbunatateste functia cognitiva a creierului, prin repetarea in grup a lucrurilor invatate. 54. Interactiunea cu alte persoane - nu fiti sociabili doar cu cunoscutii, creierul dumneavoastra va avea numai beneficii si atunci cand interactionati si cu alte persoane, de exemplu: puteti saluta atat vecinii, cat si strainii. Invatatul 55. Inscrieti-va la noi cursuri - explorati domenii noi pentru a va pune creierul in fata unor noi provocari, de exemplu: practicati gandirea critica. 56. Memorati poezii - memorati o poezie in fiecare zi, iar seara spuneti-o unei alte persoane; 57. Lectura - cititul stimuleaza functia cognitiva si, totodata, dezvolta intuitia. 58. Invatati versurile melodiilor preferate - stimuleaza memoria. 59. Metoda brainstorming - aceasta metoda stimuleaza creativitatea. Principiul desfasurarii acestei metode este: cantitatea genereaza calitatea. 60. Echilibrul cunoasterii - analizarea excesiva a unui subiect conduce la inhibarea creativitatii, deci din cand in cand o pauza este bine venita. 61. Limitarea statului in fata televizorului - desi exista si programe educationale la televizor, potrivit studiilor omul invata mai bine si mai repede daca se implica activ intr-o activitate; 62. Scrieti! - chiar daca nu sunteti scriitori, pentru stimularea creativitatii este indicat ca in fiecare zi sa asterneti pe hartie cateva idei. 63. Aplicarea - puneti in practica toate abilitatile nou dobandite, pentru ca, creierul dvs. sa se obisnuiasca cu noile strategii si moduri de a gandi.

64. Alegerea lecturilor - pentru a pune creierul in fata unei noi provocari sunt recomandate revistele despre stiinta sau despre calatorii, in detrimentul romanelor politiste. 65. Experimentati cat mai mult posibil - chiar daca va ganditi ca este o idee nechibzuita pentru solutionarea problemei, experimentarea ajuta la mentinerea creativitatii. 66. Notitele - persoanele care iau notite isi amintesc usor informatiile acumulate deoarece asociaza evenimentele si subiectele din timpul cursului cu subiectul in sine. 67. Intrebati! - puneti intrebari ori de cate ori nu intelegeti ceva, aceasta activitate va antreneaza in discutie si va ajuta sa va amintiti mai usor subiectele in jurul carora s-au purtat discutiile. Obiceiurile 68. Respirati profund - ajuta ca oxigenearea fluxului sanguin, care implicit, ajunge la creier. 69. Meditatia - va ajuta sa va eliberati de alte ganduri, si va invata cum sa va conectati asupra prezentului, pe care il traiti. 70. Utilizarea degetelor - folosirea degetelor conduce la stimularea creierului, astfel, se recomanda utilizarea pixului pentru a scrie, in locul calculatorului, sau rasucirea stiloului intre degete. 71. Igiena orala - sanatatea orala precara conduce la aparitia declinului cognitiv. 72. Lista - conceperea listelor ajuta la realizarea de conexiuni dar si la analizarea sarcinilor atat vizual, cat si prin folosirea memoriei. 73. Varietatea - spuneti NU rutinei deoarece nu este benefica creierului; astfel, diversitatea este cuvantul de ordine si se impune in alegerea: alimentatiei, filmelor, locurile pentru petrecerea timpului liber etc. 74. Renuntati la fumat - nicotina reduce capacitatea de functionare a creierului prin restrictionarea fluxului de sange care ajunge la creier. 75. Limitati consumul de alcool - alcoolul afecteaza sanatatea mentala pe termen scurt, si totodata, consumul frecvent de alcool conduce la declinul cognitiv pe termen lung. 76. Incredere in sine - intuitia si puterea naturala a creierului sunt stimulate numai prin increderea in instinctele proprii. 77. Scrierea - numai simpla notare a faptelor, evenimentelor, cursurilor ajuta la memorarea lor. 78. Jurnalul - tinerea unui jurnal inseamna asigurarea unor noi conexiuni la sfarsitul zilei. 79. Traducerile - daca vorbiti o alta limba sau pur si simplu incercati sa invatati o alta limba, incercati sa traduceti conversatii, scene de la televizor sau din filme. Provocarile 80. "Foloseste cealalta mana" - acest exercitiu se potriveste cu zicala romaneasca "te scarpini la urechea stanga, cu mana dreapta". Deci, fortati creierul sa se concentreze asupra unei activitati care de regula este realizata in mod involuntar. 81. Calatoriile - acestea inseamna pentru creier noi provocari, noi experiente, peisaje, sunete etc. 82. Jucati scrabble - acest joc determina creierul sa faca multiple conexiuni si sa gaseasca cele mai eficiente solutii in cazul anumitor provocari. 83. Amintire-Reamintire - prin aducerea aminte a unor fapte, detalii importante sau conversatii din ultimile zile, creierul este stimulat si activitatea neuronala imbunatatita.

84. Drumul spre serviciu/scoala - schimbarea traseului inseamna evitarea unei rutine, ceea ce contribuie la cresterea activitatii neuronale. 85. Extra responsabilitati - asumarea unei responsabilitati in plus inseamna o noua provocare pentru creier, astfel, nu desemnati toate sarcinile subordonatilor! 86. Memorarea numerelor de telefon - creierul va fi angajat intr-un efort intens cand incercati sa va amintiti un numar de telefon. 87. Reamenajarea mobilei din casa - este uimitor cat de mult creierul se poate obisnui cu un anumit mediu, dar daca totul este rearanjat acesta va trai o noua experienta odata cu intrarea in fiecare incapere. 88. Realizarea aleatorie a sarcinilor - evitati rutina prin indeplinirea aleatorie a sarcinilor. 89. Intervievarea - intrebarile legate de locul de munca sau relatii ajuta la improspatarea informatiilor si stimuleaza procesul de invatare. 90. Implicare fizica si mintala - creierul se implica mai mult intr-o activitate fizica atunci cand este combinata cu o activitate mintala, si invers; ca de exemplu: rasucicea unui creion in timp ce cititi. 91. Teste - rezolvarea testelor din diferite domenii contribuie la descoperirea punctelor slabe si la gasirea solutiilor pentru imbunatatirea acestora. 92. Noile mijloace de comunicare - utilizati noile mijloace de comunicare pentru a interactiona; de exemplu, daca o persoana este obisnuita sa vorbeasca la telefon cu clientii sai, poate incerca sa foloseasca posta electronica pentru a dobandi o noua experienta. 93. Memorarea numelor proprii - se merge pe acelasi princiu ca memorarea numerelor de telefon, astfel, se recomanda ca la fiecare petrecere sau eveniment social sa incercati sa retineti numele tuturor invitatilor. Vitaminele 94. Vitamina E - o cantitate suficienta de vitamina E in organism ajuta la prevenirea bolii Alzheimer. 95. Complexul de vitamine B - previne degenerarea neuronala la persoanele varstnice. Stilul de viata 96. Mentinerea sanatatii - consumul ridicat de grasimi saturate sau diabetul zaharat de tip 2 afecteaza sanatatea creierului. 97. Mentinerea unui nivel optim de energie - exercitiile fizice si dieta sanatoasa asigura persoanelor nivelul necesar de energie pentru indeplinirea activitatilor cotidiene. 98. Sanatatea inimii - alimentele recomandate pentru mentinerea sanatatii inimii si activitatile fizice sunt, de asemenea, utile pentru mentinerea sanatatii creierului. 99. Remediile naturiste - pentru a evita aparitia efectelor secundare provocate de anumite remedii naturiste se recomanda consultul medical! 100. Protectie in timpul exercitiilor fizice - de exemplu, daca obisnuiti sa mergeti cu bicicleta se recomanda utilizarea unei casti de protectie, deoarece fiecare comotie suferita creste riscul de dementa.

Exercitii de stimulare a creierului

Un creier stimulat inseamna o gandire agila, idei proaspete si bune, un vocabular bogat si solutii rapide pentru tot felul de probleme. Iata cateva idei care te vor ajuta sa stimulezi creierul si conexiunile pe care acesta le poate face.

Citeste cat poti de mult O carte interesanta, captivanta iti va stimula creierul, iti va imbunatati gandirea si vocabularul. Alege o carte la intamplare sau cere amicilor sa iti recomande ceva ce le-a placut lor. Cateva pagini citite seara de seara vor contribui mult la dezvoltarea ta intelectuala si vor ajuta la buna functionare a creierului tau. Citeste carti din toate domeniile: medicina, arta, stiinta si tehnica, literatura etc. Nu numai ca vei asimila informatii, dar vei adormi mai usor si te vei trezi mai odihnit. Fa sport Exercitiile fizice sporesc gradul de concentrare, asa ca o combinatie intre 20 de minute de efort fizic si o lectura scurta inainte de culcare este bine venita. Dupa sport, sangele este pus in miscare intr-un mod alert, lucru care te face sa te simti mai tanar si care te ajuta sa asimilezi informatiile mai bine si mai repede. Fie ca este vorba de jogging, abdomene, mers cu bicicleta sau cu rolele, efortul fizic se va face simtit in ceea ce priveste activitatea creierului. Evita sa te uiti la televizor Evita sa te uiti la televizor mai ales seara, inainte de culcare. Stirile sau filmele nu au un impact tocmai pozitiv asupra creierului tau si de cele mai multe ori, informatiile primite nu te ajuta prea mult. Cel mai recomandat este sa citesti o carte sau o revista captivanta, sa faci un puzzle sau orice alta activitate stimulanta pentru creier. Joaca-te Fie ca este vorba de diverse teste de inteligenta, de cultura generala, de un puzzle, sah sau chiar de un joc pe calculator (recomandate sunt cele de strategie sau cele care te forteaza sa tii minte anumite lucruri), creierul tau va fi pus la treaba si astfel va avea o activitate stimulanta si creativa. Invata lucruri noi Invata un cuvant nou pe zi si foloseste-l cu orice ocazie posibila. Fa-ti o lista cu fiecare cuvant invatat si repeta-le din cand in cand. Acest exercitiu este foarte bun pentru creier, dar mai ales pentru vocabularul si exprimarea ta verbala sau scrisa. Nici integramele, sudoku sau jocurile de cuvinte nu sunt activitati de neglijat. Tot in categoria lucrurilor noi intra si o limba straina. Te poti inscrie la un curs sau poti invata chiar de pe internet. Ca si in cazul cuvintelor noi, o limba noua este o provocare pentru creierul tau. Teste de cultura generala Invata despre lucruri simple, dar interesante cu ajutorul testelor de cultura generala. Acestea pot fi facute prin intermediul unor carti de specialitate, dar si pe internet. Exercitii diverse Incearca sa gasesti, cu ochii inchisi, diverse obiecte puse prin casa. Este, intradevar, un exercitiu mai dificil, insa memoria vizuala se va activa imediat, la fel si creierul tau. Iesi din rutina Dormi pe partea cealalta a patului, atunci cand faci mancare amesteca in directia opusa acelor de ceasornic, aseaza-te la masa in alt loc decat de obicei, schimba locul cosului de gunoi etc. Toate aceste schimbari iti vor scoate gandirea din banal, iar creierul tau va fi pus la munca.

ACIZI OMEGA 3 - Somonul i macroul protejeaz creierul

Grsimile din pete ne menin mintea ager pn la vrste naintate. Mncai pete de trei-patru ori pe sptmn. Nu orice fel de pete ns, ci din acela gras oceanic: macrou, cod, ton, somon, hering. Petele gras oceanic conine acizi grai eseniali omega 3, nite grsimi bune care protejeaz neuronii i previn mbtrnirea creierului. n acelai timp, grsimile din petele gras pot s reduc simptomele maladiilor Alzheimer i Parkinson, n momentul n care aceste boli au fost depistate. nvm mai uor. Tot acizii grai omega 3 ne dau bundispoziie i in la distan strile depresive. Pe lng faptul c ne simim bine, ne putem concentra mai bine, putem nva mai uor dac mncm pete. Pentru meninerea funciilor cognitive, pentru prevenirea strilor depresive este important raportul dintre acizii omega 3 i cei omega 6, care se gsesc n uleiul de floarea-soarelui, uleiul de ofrnel, de germeni de porumb, care nu trebuie consumati in exces. Somonul este una dintre cele mai bune surse de acizi grai eseniali omega 3, dar i de fier, calciu, sodiu, potasiu, fosfor, zinc, vitaminele B1, B2, B3, B6. Spre deosebire de alte tipuri de carne, somonul se diger foarte uor. "Petele nu ngra, dar trebuie s fim ateni cu ce l asociem. Dac mncm pete cu pine i nu facem efort fizic, sigur c ne ngrm. Cel mai bine, petele se asociaz cu verdeurile. Nu e bine s mncm petele prjit, pentru c prin prjire crete numrul de calorii. Dac totui vrem pete prjit ar fi bine s alegem nite uleiuri rezistente la prjit, aa cum sunt uleiul de msline, uleiul de palmier, uleiul de rapi". "Omul modern mnnc multe grsimi saturate (carne, lactate) i acizi omega 6 (uleiuri vegetale), ns pune pe mas foarte rar macrou, ton, cod, sardine, somon surse de acizi omega 3".

Alimente pentru creier

Mancarurile preparate si care au continut chiar si mic de carbon, zahar, sare, sau conservanti - precum placintele, prajiturile, sau unele cereale - pot sa opreasca eliberarea chimicalelor de care creierul nostru are nevoie pentru a functiona in mod corespunzator. Daca vrei suplimente pentru a-ti alimenta activitatea cerebrala, iata mai jos cateva alimente, ierburi si suplimente care intradevar ajuta. Alimente intregi Oua. Grasimea este esentiala pentru formarea sinapselor creierului care sunt implicate in activitatea decreatie si memorie. Ouale sunt o excelenta sursa de hrana pentru creier. Peste uleios. Varietatile de peste uleios - precum somonul, sardinele, mackerelul si herringul - contin asa-numitii trei acizi grasi omega. Aceste grasimi sunt componente esentiale ale creierului nostru si maresc si capacitatea de invatare si cea de memorie. Pe langa asta, sardinele contin si nutrientul numit choline, o chimicala a creierului care este fundamentala pentru pastrarea memoriei. Soia. Toate alimentele mentionate aici au avantajul ca au in componenta si proteine, care declanseaza neurotransmitatorii legati de memorie. Soia nu face exceptie. Proteina de soia izolata, care reprezinta o forma concentrata de proteina scoasa din boabele de soia, poate fi gasita in suplimente, de forma lichida sau praf. Dar soia - pe care

o gasim in produse precum laptele de soia sau in suplimente - este buna si pentru imbunatatirea memoriei verbale si nonverbale. Ierburi Gingko biloba. Gingko biloba, care a fost cultivate timp demii de ani in Europa, este poate cea mai puternica dintre "ierburile memoriei." Creste cantitatea de sange pompata in creier, dilatand vasele de sange si marind rezerva de oxigen. Cu toate acestea, folosirea ei nu reprezinta o solutie demoment, avand in vedere ca sunt necesare cateva saptamani pentru a se vedea rezultatele. Aceasta planta ne scapa si de radicalii ce pot dauna celulelor nervoase. Ceaiul verde si negru. In acord cu ultimele studii in materie, ceaiurile verde si negru par a avea asupra bolii Alzheimer acelasi effect pe care medicamentele destinate il au. Ambele tipuri de ceaiuri combat multe boli, dar cel mai bun efect pe care il au este reprezentat de stoparea pierderii de acetylcholina, o chimicala cheie pentru memorie, exact cea care lipseste bolnavilor de Alzheimer. Ceaiul verde este cu un pas inainte, avand in vedere ca efectul sau dureaza o saptamana intreaga, in timp ce efectul ceaiului negru dureaza doar o zi. Salvie. Dintr-un studiu recent reiese ca subiectii care au luat salvie au performat mai bine decat cei care nu au luat, la un test de memorare a unor cuvinte. Cu toate ca nu este clar modul in care functioneza aceasta planta, expertii cred ca salvia creste fluxul de chimicale care ajuta la transmiterea mesajelor catre creier. Rozmarinul. Ca si salvia, rozmarinul poate stimula memoria, intari clarviziunea si inlatura oboseala psihica. Studiile au aratat ca rozmarinul creste cu 15% capacitatea de memorie pe termen lung. Suplimente Vitamina B. In timp ce o dieta sanatoasa si echilibrata iti da aproape toate vitaminele si nutrientii de care ai nevoie, un supliment cu complex de vitamina B poate sa fie benefic memoriei, mai ales in perioadele de stress. Cand esti supus la stress mental sau psihic, corpul tau ramane fara vitamina B. Aveasta deficinta opreste acetylcholina - o chimicala cheie angrenata in procesul de memorie - de a functiona in creier. Vitamina B ajuta la alimentarea creierului cu oxigen si ajuta la pastrarea intacta a celulelor nervoase; asta iti mareste memoria si iti da o mai mare capacitate de a "fi pe faza". Poti ori sa iei un supliment bogat in vitamina B, sau poti mari consumul de alimente bogate in vitamina B, precum ficatul, ouale, soia sau mazarea. Fierul. Deficienta de fier a are efecte daunatoare, aici incluzand diminuarea puterii de concentrare, diminuarea inteligentei si o mai mica capacitate de atentie. Fierul ajuta la transportul oxigenului catre creier, iar lipsa oxigenului coroborata cu insuficienta fierului pot duce la scaderea capacitatii creierului. Daca avem deficit de fier in organism, ori luam un supliment bogat in fier, ori consumam alimente ce au un bogat continut de fier, precum carne, fasole, sau cereale fortificate.Vitamina C ajuta la retinerea fierului in organism, asa ca incercati sa combinati cele doua elemente in timpul unei mese. Apa. Avand in vedere ca 70% din creierul nostru este format din apa, acest fluid este esential pentru capacitatea de memorie. Apa accelereaza functionarea creierului ca intreg, iar cand nu este suficienta apa, creierul functioneaza la capacitate mai mica. Asta este ceva real mai ales in ceea ce priveste memoria; un creier dezhidratat elimina hormonal numit cortizon, care afecteaza capacitatea creierului de a depozita informatie si

de a crea memoria. Cortizonul cauzeaza si eliminarea de adrenalina, care face creierul sa functioneze instictiv; asta afecteaza si functiile mentale si memoria.

Glucoza din cereale, sursa de energie pentru creier

Pentru o stimulare benefica a creierului uman, este necesar ca alimentatia sa contina peste 40 de substante care ii sunt indispensabile. Mai precis: 13 vitamine, 15 minerale, 8 acizi aminati si 2-4 acizi grasi. Acestia din urma se regasesc intr-un numar limitat de alimente, ceea ce explica aportul lor insuficient in alimentatia noastra zilnica. Pentru a suplini aceasta deficienta este recomandat consumul, de doua ori pe saptamana, a unei portii de peste gras, cum ar fi macroul, heringul sau sardinele. Principalul carburant al creierului este glucoza, pe care o putem lua din cereale, legume si fructe, atat proaspete, cat si uscate. Fierul este si el legat de capacitatea intelectuala a individului, pentru ca reprezinta un mijloc eficient de transport al oxigenului la creier. Studiile de specialitate au aratat ca un copil hranit de o mama cu deficit de fier va avea performante intelectuale scazute. Neuronii se pot degrada Astfel, acizii grasi saturati prezenti in lipidele de origine animala si consumati in exces sunt dusmanii cei mai de temut ai neuronilor. In acest sens, alimentatia trebuie sa contina antioxidanti: vitamina E, prezenta in uleiurile vegetale, beta-carotenul continut in morcovi, spanac sau caise, precum si vitamina C, care se gaseste din belsug in citrice. Nu, rontaitului! Principalul pericol al alimentatiei tinerilor il reprezinta rontaitul pe fuga. Acesta provoaca o hipoglicemie functionala, cu alte cuvinte o scadere a nivelului de zahar din sange. Astfel, capacitatile intelectuale ale tinerilor se diminueaza cu 30-35 % fata de normal. De exemplu, in perioada examenelor, este necesar ca programul orelor de masa sa fie respectat, pentru a se evita stresul. Proteinele nu trebuie sa lipseasca de la nici o masa, deoarece ele intervin in interconexiunea neuronilor. Practic, acest lucru se traduce printr-o portie de peste sau de carne la masa de pranz sau la cina. In acelasi timp, laptele, sursa importanta de proteine, va fi inclus in micul dejun. Iar pentru a se evita scaderea glicemiei pe timpul noptii, se vor consuma cateva prune uscate, seara, inainte de a adormi. Specialistii nutritionisti afirma ca trebuie sa fim atenti la ce mancam, daca vrem sa avem performante intelectuale de nivel ridicat. Astfel, memoria, concentrarea, capacitatea de invatare, dar si functiile cognitive sunt influentate, benefic sau nu, de alimentele pe care le consumam zilnic. Neuronii trebuie stimulati si hraniti permanent, iar glucoza reprezinta o adevarata sursa de energie pentru creierul uman.