Paradisurile fiscale

"O evaluare completa a fenomenului spalarii banilor nu poate face abstractie de rolul acelor tari ale caror reglementari prevad facilitati particulare atat in sectorul fiscal cat si in cel bancar in favoarea persoanelor fizice si/sau juridice de obicei nerezidente." Libera circulatie a capitalurilor, face ca acestea sa "aseze" si sa "produca" in acele locuri in care se bucura de conditii propice, respectiv fiscalitate modica, formalitati birocratice reduse si confidentialitate in derularea tranzactiilor. Desigur, acestor avantaje,cel putin din punct de vedere teoretic,li s-ar putea alatura foarte bine pietele de desfacere si potentialul economic adecvat investitiilor dar ,in conditiile mijloacelor de comunicatii moderne, aceste aspecte par a fi lipsite de importanta. Mai mult, distanta dintre centrele financiare si cele industriale sporeste discretia, cautata din diverse motive, de oamenii de afaceri. Astfel,"paradisurile fiscale" presupun un teritoriu in care nivelul fiscalitatii este foarte scazut, cel putin pentru anumite categorii de venituri, secretul bancar si commercial sunt asigurate la un nivel foarte ridicat, iar circulatia diverselor valute si schimbul valutar nu este supus nici unei restrictii, aceste conditii fiind stabilite atat prin lege dar in egala masura si prin traditie.
1

[1]

Precursori ai paradisurilor fiscale moderne pot fi considerate statele mediteraniene unde, in secolul al XVIIlea piratii erau bine primiti pentru banii pe care ii cheltuiau, iar la retragerea acestora din "afaceri" erau incurajati sa se stabileasca in acele locuri. Traditia amplasarii paradisurilor fiscale in imediata apropiere a marilor si oceanelor este in parte respectata si astazi, cu cateva exceptii, dealtfel notabile, din inima Europei

Radacinile istorice ale paradisului fiscal le identificam n Grecia antica,unde, pentru a scapa de taxa de 2% asupra importurilor si exporturilor, comerciantii se muta n insulele nvecinate marelui oras, aflate n exteriorul acestuia. n Evul Mediu, n urma negocierilor hanseatice, orasul Londra este scutit de impozite. ntre secolele XVI si XVII , Flandra constituia un adevarat paradis fiscal , deoarece n porturile sale comerciantii aveau un minim de restrictii. n 1889 a doua banca ca marime din Canada, Bank of Nova Scotia, si-a deschis o agentie n Caraibe si n Jamaica pentru a permite clientilor sa b 616l111g eneficieze de avantajele fiscale si financiare n operatiuni de comert international . dupa al doilea Razboi Mondial importanta paradisurilor fiscale a crescut. Printre altii, americanii - specialisti n societati multinationale - au avut cele mai puternice motive. Ei aveau n vedere diminuarea pretului de transfer al profitului ntre societatile-fiice straine si societatea-mama prin mijloacele evaziunii fiscale. Beneficiile astfel neimpozitate au servit la reinvestirea si innoirea mijloacelor de productie. 1

Utilizarea paradisurilor fiscale le-a oferit americanilor pe lnga o impozitare mica si mijlocul de a deveni competitivi , fiind acum pe picior de egalitate cu firmele concurente, a caror legislatie nationala le oferea numeroase facilitati fiscale. Roger Brunet ne ofera o definitie a paradisurilor fiscale : "numim paradis fiscal un teritoriu n care persoanele fizice si societatile comerciale considera ca sunt mai putine punctionate fiscal dect n alta parte". Avantajele oferite de paradisurile fiscale pot fi considerate si ca mijloace particulare de evaziune fiscala aflate la dispozitia detinatorilor de capitaluri si societatilor multinationale. Paradisurile fiscale ofera posibilitatea unor evaziuni foarte fine , puse la cale mai ales de institutii foarte respectabile. 1.Principalele teritorii considerate paradisuri fiscale
Desi paradisurile fiscale ofera in general aceleasi facilitati, concurenta impunand , ca regula generala minima rezistenta,exista totusi, deosebiri care le fac atractive in mod deosebit pentru anumite categorii de investitori. Astfel, in timp ce unele state sau teritorii accepta fara rezerve definirea lor drept paradisuri fiscale altele, incearca tocmai evitarea alaturarii numelui lor de aceasta sintagma ,considerand ca tocmai astfel pot atrage anumite categorii de clienti. Conform unui studiu publicat de Oficiul Natiunilor Unite pentru controlul drogurilor si prevenirea criminalitatii, in lume sunt mai mult de 50 de state si teritorii care intrunesc criteriile de paradis fiscal. Ele sunt concentrate in: -zona Caraibelor si America Centrala, respectiv Bermude, Panama,Costa Rica, Belize, Bahamas, Antigua, Antilele Olandeze, etc. -zona Asia - Pacific respectiv, Liban, Dubai, Bahrein, Insulele Lauban,Insulele Marshall, Insulele Virgine , Macao, Singapore, Hong Kong, etc.; -zona Africa-Oceanul Indian,respectiv Liberia; -zona Europa care cuprinde Andora, Cipru, Gibraltar, insulele Man, Liechtenstein, Luxembourg, Malta, Monaco.

n cadrul "paradisurilor fiscale" se detaseaza "raiurile fiscale" deoarece organizatiile criminale sunt interesate mai mult de secretul bancar dect de reducerea

ede taxe.aceste raiuri bancare sunt, de fapt, tari fara un potential economic solid, care ofera diferite facilitati pentru aporturile substantiale de capital provenit din alte tari. Paradisurile fiscale au urmatoarele caracteristici: -secretul bancar este strict, fiind prevazute sanctiuni penale pentru incalcarea lui; -legislatia permite executarea operatiunilor financiar-bancare rapid si complet, beneficiind, n acelasi timp, de exelente sisteme de comunicare (telefonie, cablu, telex) si sisteme aeriene performante: -bancile garanteaza anonimatul clientilor sai nefiind permise cercetari ale conturilor si registrelor bancare, n conditiile n care o astfel de aprobare se obtine foarte greu, nu exista acorduri internationale care sa asigure sau sa garanteze asistenta juridica n cazul anchetelor desfasurate n strainatate; -taxele pe profit, depozitele monetare, investitiile si activitatile lucrative sunt foarte mici sau nu exista pentru cetatenii straini; publicitatea promotionala pe care si-o fac prin seminariile internationale pentru atragerea investitiilor straine; 2. Importanta paradisurilor fiscale Internal revenue service din statele unite ( organul de control financiar amercian) furnizeaza cteva date cu privire la activitatea financiara a paradisurilor fiscale. Cifrele se refera la anii 1961-1981. n acele decenii investitiile straine directe n paradisurile fiscale, de catre societati din S.U.A. au avut foarte importante astfel2[2]: n 1978 investitiile directe ale unor societati din SUA n paradisurile fiscale erau de 23 de miliarde de dolari; - depozitele nerezidentilor n banci sau alte organisme financiare n paradisuri fiscale erau n 1978 de 160 de miliarde de dolari;

42,60% din veniturile platite societatilor din SUA de straini nonrezidenti sau societati straine , proveneau de la societati rezidente n paradisuri fiscale; Economiile celor 41 de paradisuri fiscale difera considerabil , facnd utila distinctia dintre cele sspte mari paradisuri si celelalte mai mici. mpreuna cele sapte mari paradisuri fiscale cu populatie mai mare de un milion de locuitori ( Hong Kong, Irlanda, Liberia, Liban, Panama, Singapore si Elvetia ) nsumeaza 80% din totalul populatiei paradisurilor fiscale si 89% din PIB acestora. Ele par a monopoliza cea mai mare parte a activitatii fizice a filialelor din paradisurile fiscale si cea mai mare parte a sectoarelor nonfinanciare.Diverse tipuri de paradisuri fiscale Nu este posibila o clasificare completa a tuturor tipurilor de paradisuri fiscale , ca urmare a existentei unei game largi de tari care se nscriu n aceasta categorie , si a trasaturilor specifice fiecaruia dintre acestea. Totusi putem distinge sase tipuri de paradisuri fiscale, n functie de trasaturile lor dominante: - tari care nu aplica nici un impozit asupra veniturilor sau plus-valorii capitalului ; anglo-saxonii le denumesc zero-heavents. Acestea sunt spre exemplu: Bermuda, Bahreinul, insulele Cayman, Nauru, Saint-Vicent, Turks, Vanuatu si Monaco pentru persoane fizice; - tari care impoziteaza venitul sau beneficiul n functie de teritorialitate; acestea nu percep impozite asupra beneficiilor obtinute prin operatiuni realizate n afara teritoriului, spre exemplu: Costa Rica, Hong Kong, Liberia , Malaezia, Panama, Filipine, Venezuela,si Marea Britanie pentru societatile nerezidente; - tari n care cota de impozitare este mica; cotele sunt de regula fixe si comporta reduceri stabilite prin tratate fiscale. Aceste tari sunt: Lichtenstein, Elvetia, Virginele Britanice , Jersey, Man, Irlanda; - tari care ofera avantaje specifice societatilor holding si societatilor offshore cum sunt: Luxemburg, Singapore; - tari care ofera exoneri fiscale industriilor create pentru dezvoltarea exporturilor . aici cunoastem spre exemplu Irlanda, pentru anumite tipuri de societati;

Pentru alegerea tarii celei mai indicate n costituirea unui anumit tip de societati sau atingerii unui obiectiv fiscal va trebui sa identificam o baza de criterii obiective care sa ne permita o diferentiere a acestora. Discutndu-se problema evaziunii fiscale si a fraudei fiscale pe plan international la un colocviu , profesorul J.C.L. Hiscamp de la Universitatea Erasmus din Rotterdam facea distinctie ntre evaziunea fiscala, care este acceptabila si frauda fiscala , care este condamnabila. Concluzia sa era ca "vina" apartine guvernului care , ameliornd legiaslatia fiscala, permite contribuabilului sa foloseasca evaziunea fiscala pentru a-si diminua platile de taxe si impozite. Pentru anglo-saxoni evaziunea fiscala legale era "rezolvata" prin faptul ca acestia puneau accentul pe litera legii. Asa cum afirma o decizie judiciara des invocata " Nu este rau sa-ti aranjezi afacerile pentru a plati ct mai putine impozite. Fiecare poate sa o faca, fie el bogat sau sarac. Nimeni nu are dorinta civica de a plati mai mult dect legea I-o cere ; impozitele sunt actiuni , impuse, nu contributii voluntare". Disctinctia ntre paradisuri fiscale pentru persoane fizice si pentru persoane juridice nu este fundamentala. De aceea, cea mai mare parte a acestora pot fi folosite att persoane fizice ct si persoane juridice. Un paradis fiscal destinat persoanelor fizice este acela n care utilizatorul este prezent fizic pentru a beneficia de legislatia fiscala excesiva din tara de origine si de controlul riguros. El va cauta tari n care impozitarea este nula sau foarte mica. Aceste avantaje se refera att la impozitul asupra cstigurilor din capitalul detinut ct si impozitului asupra succesiunilor, sau la acel sistem fiscal care nu impoziteaza dect veniturile obtinute pe teritoriul lui, exonernd veniturile obtinute n afar teritoriului propriu. arile care acorda facilitati fiscale sunt foarte putine , si n plus de aceasta sunt situate de multe ori n zone foarte dificile, greu accesibile turistului fiscal. n functie de conditiile de acces , turistul fiscal si stabileste domiciliul sau resedinta. Absenta impozitarii poate fi nsa nsotita de conditii financiare stnjenitoare sau de sume aferente dreptului de sejur ridicate. n plus de aceasta , trebuie sa se aiba n vedere la alegerea paradisului fiscal problemele legate de psihologia familiei, care nu pot fi neglijate.

Turistii fiscali trebuie sa-si puna o problema esentiala: merita oare efortul cerut? Astfel ei trebuie sa aiba n vedere ca, desi sporirea bogatiei proprii asigura independenta proprie, totusi libertatea este ngradita prin necesitatea prezentei n paradisul fiscal o anumita perioada de timp. 3. Utilizarea paradisurilor fiscale de catre persoanele juridice Problema n acest caz este oarecum diferita dect de cea n cazul utilizarii paradisurilor fiscale de catre persoanelor fizice deoarece evantaiul posibilitatilor este mult mai larg deschis pentru instrumente juridice satisfacatoare. Utilizatorul este un nonrezident al paradisului fiscal , putnd fi el nsusi o persoana juridica sau fizica ; poate ntrebuinta una sau mai multe entitati care sunt la originea poliferarii paradisurilor fiscale pe toate continentele. De multe ori nsa fiscalitatea este folosita n scopuri politice. Privita sub aspectul competitivitatii, o reducere a taxelor face mai eficienta o economie mai putin dezvoltata , iar lipsa e capital prin reducerea taxelor este compensata de investitiile straine care sunt astfel atrase. Rolul pe care l are folosirea n schemele de evaziune fiscala internationala a patru tipuri de entitati juridice des utilizate de societatile multinationale ct si de alte persoane fizice sau juridice: 4. Societatile holding Acestea sunt societati al caror obiectiv de activitate este acela de a controla alte societati la care acestea detin capital si care sunt folosite pentru a vehicula fluxurile de investitii n scopul maximizarii profiturilor prin : ncasari de dividende, de dobnzi si de redeventa.3[3] n general, societatea se stabileste n tara unde va beneficia de unul din urmatoarele regimuri : fie ntr-un paradis fiscal n care nu va fi supusa impozitelor retinute la sursa asupra dividendelor si altor ncasari; fie ntr-un paradis fiscal care beneficiaza de o tetea de tratate fiscale ce pot fi utilizate de societate pentru a nu suporta o taxa foarte mare asupra beneficiilor n tarile unde are filiale.

Aceste societati sunt utilizate pentru a ascunde identitatea adevaratilor proprietari ai capitalurilor respective. Suedia , Luxemburg, Olanda au regimuri fiscale favorabile care permit proliferarea societatilor holding. 5.Companiile de asigurari captive Acestea sunt larg raspndite n Bermuda, Bahamas, insulele Cayman, Luxemburg si Noile Hebride. Un numar de alte tari au o legislatie fiscala particulara acre le favorizeaza dezvoltarea: Antigua si Barbuda, Cipru, Gibraltar, Nauru, Singapore, Turks si Caios. Taiwanul a adoptat o legislatie favorabila pentru a atrage acest tip de societati si a se transforma ntr-un centru de afaceri activ n Asia. Actualmente mai mult de 1600 de companii de asigurari captive functioneaza n ntreaga lume , dintre care 1200 numai n Bermuda. Bunul mers al crearii de societati de asigurari captive n strainatate de catre societatile multinationale americane persista, chiar daca conditiile sunt putin modificate . Ele doresc sa se protejeze de riscurile implicate de operatiunile din strainatate , n conditii ct mai avntajoase pentru ele, permitnd totodata si tertilor sa-si cumpere polite de asigurare, prestnd n acelasi timp servicii de asigurari angajatilor. Ele sunt utilizate pentru a conduce fluxul international al documentelor firmelor satelite, rezultate din tranzactiile internationale. 6. Bancile captive Pna n 1975 exist aposibilitatea crearii unei banci ntr-un anumit numar de state fara prea mare dificultate. Nu existau reguli restrictive. Numarul de banci astfel create crestea rapid. Ele apartineau de multe ori unor persoane fara prea multe cunostinte practice n domeniul bancar. Ele erau astfel folosite si pentru acoperirea unor operatiuni delictuale. Acesta a impus intrarea n vigoare a unor regulamente mai precise. n Bahamas exista din 1965 o lege prn care bancile care existau sau se constituiau, li se impuneau norme bancare rezonabile. n insulele Cayman este necesara obtinerea unei autorizatii guvernamentale.

O banca captiva este creata de o persoana sau un grup de persoane pentru scopuri proprii. Ea are n general caracterul de banca nonrezidenta a tarii unde aceasta se constituie. Aceasta deoarece societatile nonrezidente nu sunt supuse impozitului pe profit si reglementarilor cu privire la tranzactiile monetare si alte transferuri. 7. Trusturile Creearea unui trust de catre un constituant este legata de legislatia din tarile Common Low-lui britanic si este n general simpla. Pot aparea probleme daca constituantul este rezident sau cetatean al altei tari. Dar multe state nu cunosc n legislatia lor termenul de trust. Acesta este cazul Frantei. Nici n Germania nu este cunoscut , dar poate fi constituit de un cetatean german cu conditia sa respecte dreptul german. Daca trustul nu este recunoscut, constituantul este considerat proprietarul trustului si al creantelor si bunurilor trustului.4 [4] Pe de alta parte , n tarile de drept scris transferul viitor al proprietatii trustului implica probleme fiscale, legate de impozitul de mostenire si de legatura de rudenie existenta ntre constituant si beneficiar. n 1984 , la conferinta de la La Haye asupra dreptului international privat s-a adoptat o " Conventie asupra legii aplicabile trusturilorsi asupra recunoasterii lor". Aceasta conventie este aplicabila n statele care au ratificat conventia. Conform acesteia, constituantul, poate decide asupra legii care reglementeaza existenta trustului. Bunurile trustului sunt separate de cele ale constituantului, neputnd fi considerate drept creante personale ale curatorului. Conventia nu recunoaste dect un trust creat ntr-o tara common Low de catre un cetatean apartinnd unei tari de drept scris. Aceasta a fost impusa prin creearea pietei unice europene din 1992, permitnd existenta unor entitati juridice n anumite state membre ale C.E.E. care nu sunt recunoscute n alte state membre. Trustul n general , are ca obiectiv esential perceperea de venituri si redistribuirea lor beneficiarilor, cu un minim de impozitare posibil, si totodata asigurarea succesiunii constituantului n conditiile determinate de acesta, prin asumarea 4

gestiunii viitoare de catre un trustee, n cazul aparitiei unor evenimente n existenta constituantului, evenimente care mpiedica gestiunea viitoare a trustului de catre constituant, conform conditiilor stabilite prin actele constitutive ale trustului. Modalitatile utilizarii trusturilor Cele mai importante motivatii pentru transformarea activelor ntr-un trust sunt: - incapacitatea de a detine proprietati personale; n mod general, aceasta implica planificari pentru copii si generatiile viitoare; - conservarea averii familiei , ceea ce presupune controlarea succesiunii proprietatii n afacerile familiei; - planificarea impozitelor; - planificarea flexibila a proprietatilor imobiliare; - evitarea diviziunii n caz de deces; - dorinta unui constituant de a se proteja pe sine si rudele sale de riscuri politice si de tara; 7.1 Tipuri de trust Sunt doua mari tipuri de trust: - posesiunea dobnzii- permite unui beneficiar particular , de regula constituantul, sa aiba un drept distinct asupra veniturilor generate de activele trustului; acumulare si ntretinere- permite acumularea de venituri pna cnd beneficiarii ating o anumita vrsta; - discretionar- permite administratorilor sa decida cum vor fi mpartite capitalul si veniturile. 7.2 Avantajele trusturilor

n plus , fata de planificarea fiscala si protectia beneficiilor oferite de trusturile offshore, alte avanataje importante sunt: - confidentialitatea si flexibilitatea; - viteza cu care trustul poate fi nfiintat - identitatea constituantului nu este necesar a fi facuta publica; - n multe jurisdictii un trust de moarte nu trebuie nregistrat la nici o unitate fiscala sau guvernamentala , fiind un simplu acord ntre parti - n mod normal , nu este necesara publicarea niciunei situatii financiare si nici o auditare independenta; 7.3 Dezavantajele trusturilor - Avantajele fiscale ale stabilirii unui trust offshore sau local sunt erodate n multe tari apartinnd Common Low , n particular SUA si UK; - n SUA si UK au loc monitorizari speciale referitoare la transferul de active si managementul lor; - pot aparea dificultati practice n utilizarea trusturilor n jurisdiuctiile de drept scris; - trusturile pot fi dificil de administrat. Alte structuri utilizate n evaziunea fiscala internationala sunt: - companiile internationale de comert; - firmele de investitii internationale; - firmele de servicii personale; - companii de afaceri imobiliare; - companiile de plasare de forta de munca;

- companii posesoare de licente, drepturi de proprietate intelectuala si franchising; - companii financiare; - companii de aviatie si navigatie; 7.4. Identificarea riscurilor aferente unor paradisuri fiscale Divizarea riscurilor este o problema de bun simt. Este dificil de a furniza reguli precise , dra putem da cteva exemple. Rezidentul n Monaco (daca nu este francez) evita impozitul pe venit , dar capitalurile depuse n bancile din Monaco sunt supuse legislatiei schimburilor franceze, lucru care poate reprezenta o deficienta. Fabricarea de produse pentru export n Irlanda este din puct de vedere fiscal avantajoasa si transferul beneficiului obtinut nu pune probleme , dar moneda irlandeza nu prezinta securitate satisfacatoare. Daca s-ar crea o societate holding n Antilele Olandeze instabilitatea politica a tariiar conduce la situatia dea a nu avea siguranta securitatii bunurilor. Toti acesti factori examinati ar putea deci, sa redirectioneze un plan tinnd cont de alegerile operate. Ramne de examinat daca un anumit numar de masuri luate de tarile cu fiscalitate ridicata nu sunt susceptibile de a mpiedica planul initial stabilit. 7.5 Exemplu privind utilizarea paradisurilor fiscale n evaziunea fiscala internationala Falimentul colosului alimentar Parmalat, al optulea grup industrial din Italia, tine cu sufletul la gura peste 100.000 de investitori - persoane fizice si institutii - din intreaga lume. Criza Parmalat a inceput cu mai putin de un an in urma. La sfirsitul lui februarie 2003, o emisiune de corporate bond Parmalat, in valoare de 300 milioane euro, a esuat pe piata bursiera, din cauza lipsei de transparenta a grupului emitent. (Bondurile sint un

instrument financiar prin care grupurile industriale isi pot finanta activitatile, imprumutindu-se de pe bursa). Dupa anuntul emisiunii de bonduri, observatorii financiari au ciulit urechile: de ce o societate multinationala in al carei bilant sint trecute enorme lichiditati emite bonduri pe bursa? Era primul semnal al crizei care urma sa loveasca imperiul familiei Tanzi. Cu toate acestea, in lunile urmatoare au fost emise alte doua serii de bonduri, de mai multe sute de milioane de euro, cumparate de Banca Intesa si Deutsche Bank si plasate imediat la investitori. Se apropia insa scadenta pentru rascumpararea unei emisiuni de bonduri de 150 milioane euro. Nimic nu indica faptul ca o societate de asemenea dimensiuni ca Parmalat (cu o cifra de afaceri de 7,5 miliarde euro) ar fi avut probleme cu rambursarea a 150 milioane euro. In noiembrie 2003, Consob (organismul de control al Bursei din Milano) a cerut grupului clarificari cu privire la felul in care va rambursa bondurile. Raspunsul Parmalat a fost urmatorul: "Vom lichida cota din fondul Epicurum, fond de investitii cu sediul in insulele Cayman". Valoarea cotei: 590 milioane dolari. Dar au trecut zilele, si banii din Cayman intirziau. Lucrurile au inceput sa se precipite: firma de audit Deloitte & Touche si-a exprimat dubiile cu privire la investitia in Epicurum, iar agentia de rating Standard & Poor's (S&P) a dat un creditwatch negativ tuturor ratingurilor atribuite actiunilor Parmalat, pentru ca ulterior S&P sa declaseze bondurile Parmalat la nivelul de junk bond (bonduri-gunoi). Pe 10 decembrie, ratingul Parmalat a fost declasat de la B+/B la CC/C. Dupa acesta, exista doar nivelul D, echivalent cu falimentul. Pe 11 decembrie, actiunile Parmalat au pierdut pe bursa 40a, iar pe 15 decembrie Calisto Tanzi si-a dat demisia din fruntea grupului. Valoarea actiunilor Parmalat a continuat sa se prabuseasca, fiind suspendate de la tranzactionare. Computere sparte cu ciocanul Pentru imbunatatirea situatiei financiare, demisionarul Calisto Tanzi i-a cedat sefia lui Enrico Bondi, un specialist in finante care a reusit sa redreseze alte mari grupuri industriale italiene cu probleme. "Enrico Bondi la capatiiul Parmalat. Toti se tem de o gaura in conturi, dar nimeni, inca, nu stie care este adevarata boala de care sufera grupul", scria "La Repubblica" pe 10 decembrie. Lovitura de gratie - dovada ca Parmalat nu numai ca era bolnav, dar ajunsese in metastaza - a venit pe 19 decembrie: Bank of America a negat ca detine in conturi suma de 4 miliarde euro, care ar fi fost depusa de Bonlat, o societate controlata de Parmalat, din insulele Cayman. Suma figura in ultimul bilant al grupului Parmalat si era certificata printr-un document datat 6 martie

2003, document catalogat ca "un fals grosolan", practic un document fotocopiat, pe care era adaugat logo-ul BoA (Bank of America). Incredibil este faptul ca o astfel de hirtie a fost de ajuns pentru a insela auditori precum cei de la Grant Thornton sau Deloitte. Asa s-a aflat de prima "gaura" de 4 miliarde de euro, care a inspaimintat piata financiara italiana si cea mondiala, avind in vedere ca actiunile si bondurile Parmalat erau tranzactionate pe toate marile piete bursiere ale lumii. Seful contabil al Parmalat, Fausto Tonna, a fost invitat la sediul Parchetului din Milano. Se contura deja infractiunea de fals in bilant si escrocherie. Au urmat perchezitii la locuintele membrilor familiei Tanzi, la sediile societatilor din grupul Parmalat si la sediile firmelor de audit Grant Thornton si Deloitte & Touche. Alte falsuri au inceput sa iasa la iveala chiar daca, inainte de perchezitii, contabilii grupului au avut ordin sa elimine toate datele din computere. Pentru siguranta, citeva computere au fost distruse cu ciocanul. Pe 26 decembrie, Parmalat a fost declarata oficial in faliment. In aceeasi zi, Calisto Tanzi a fost arestat la Milano dupa ce s-a intors dintr-o misterioasa calatorie. Acuzat ca a ascuns o "comoara" in strainatate (a fost in Spania, Portugalia si Ecuador, oficial in voiaj de placere), Calisto Tanzi a afirmat ca "poate 500 (n.r. - cinci sute!) de euro sa fi luat din conturile Parmalat pentru cheltuieli personale, nu mai mult". Calisto Tanzi a fost arestat sub acuzatia de fals in bilant, bancruta frauduloasa, escrocherie. Peste 100.000 de investitori escrocati Ultimele estimari ale debitului colosului alimentar Parmalat - credite luate din banci si bonduri emise pe piata - ajung la 13 miliarde euro, dar exista ipoteze potrivit carora el ar atinge 16 miliarde euro. Sub acuzatie sint acum si mari grupuri bancare americane, cum ar fi Citigroup, JP Morgan sau Bank of America, dar si banci europene, precum Deutsche Bank sau elvetiana UBS, plus citeva zeci de banci italiene, fara de care "pirateria" Parmalat nu ar fi fost posibila. Insa principalii vinovati par a fi societatile de audit care au aprobat si certificat bilanturile false. Peste 100.000 de investitori - persoane fizice si investitori institutionali - au fost escrocati. Guvernul italian a emis un decret pentru salvarea locurilor de munca si a cerut UE recunoasterea starii de criza a sectorului italian de productie de lapte. Potrivit "Financial Times", cazul Parmalat "ridica mari intrebari cu privire la sistemul de control financiar din aceasta tara". Nu exista controale eficiente, iar guvernul Berlusconi - care de curind a depenalizat infractiunea de fals in bilant - este acuzat ca incurajeaza escrocheriile. In

prezent, exista mai multe anchete, la Milano si Brescia, impotriva falsificatorilor de la Parmalat, la care se adauga o ancheta a Parchetului din New York cu privire la plasarea pe piata americana a unor bonduri Parmalat in valoare de 1,5 miliarde dolari. Societati-fantoma, cu nume de planete sau uragane Ancheta a scos la iveala faptul ca managerii Parmalat au facut diverse falsuri inainte de cotarea grupului la bursa. Inca de atunci, grupul familiei Tanzi (denumita acum "banda Tanzi") avea pierderi imense si a inceput sa puna pe picioare o structura financiara off-shore. Asta a povestit magistratilor Fausto Tonna, directorul financiar al grupului. Bilantul Parmalat continea falsuri inca din perioada 1985/1986. Pentru mascarea pierderilor, din 1988 a fost constituit un lant de firme in paradisuri fiscale, cea mai importanta fiind Bonlat, "casieria" Parmalat din Cayman. Modul de operare al contabililor Parmalat este de-a dreptul incredibil pentru anchetatori. Bonlat era alimentata cu toate pierderile grupului Parmalat, care, apoi, erau anulate prin operatiuni fictive de sens opus. Cum ar fi investitia (inventata) in fondul Epicurum din Cayman sau in alte zeci de societati-fantoma, majoritatea cu nume de planete sau de uragane tropicale. Pentru "ajustarea" conturilor Bonlat (care constituia baza bilantului Parmalat), contabilul Tonna deschidea Internetul, lua pixul si copia constiincios nume de actiuni de pe marile burse ale lumii, cu cotatiile aferente, pe care le trecea "din burta" in propriul bilant. Total: 1,5 miliarde euro, dupa calculul PricewaterhouseCoopers. Alta gaselnita a fost inventarea unui contract de vinzare a 300.000 de tone de lapte praf catre guvernul lui Fidel Castro, pe care Bonlat a "incasat" aproape 300 milioane euro. Ar mai fi de mentionat vinzarea fictiva a marcii Santal unui misterios cumparator din SUA, vinzarea de tehnologii de pasteurizare a laptelui, lanturi de distributie comerciala inventate, totul culminind cu falsa atestare a 4 miliarde de dolari de la Bank Of America. O parte din bani, sustine Tanzi, au ajuns la grupul turistic Parmatour, care a reusit sa "arda" peste 2 miliarde de euro, sau spre echipa de fotbal A.C. Parma Calcio, astazi in pragul falimentului. Toti responsabilii Parmalat au declarat ca au facut falsurile la indicatiile patronului Tanzi, fara ca acest lucru sa-i salveze insa de la arestare. Pina acum au fost arestati opt membri ai fostei conduceri a Parmalat. 8. Exemple de paradisuri fiscale Insulele Bahamas, situate n largul Coastei de est a Floridei de Sud, reprezinta o colonie independenta a Coroanei Britanice posednd 700 de teritorii, dintre care doar 300s unt locuite. Capitala Nassau, situata pe Insula Noua providenta, se afla la 30 de minute de Miami. Cele 350 de banci existente, unele dintre cele mai importante din lume desfasoara 95% din activitatea lor n favoarea tranzctiilor internationale pentru straini, putnd fi mutate cu usurinta n diferite tari. Bermuda, fosta colonie britanica situata la 350 mile n largul coastelor Carolinei de Nord, dispune de foarte multi profesionisti n domeniul financiar dar si o retea de telecomunicatii eficienta, investitorii straini profitnd de lipsa oricarui control asupra

schimburilor valutare sau asupra circulatiei monetare. Desi nu exista o legislatiea secretului bancar, acesta este respectat n virtutea dreptului comun britanic. n capitala tarii Hamilton, exista doua firme importante de avocati si 4 banci (The Bank of Bermuda, Bermuda National Bank, Bermuda President Bank, The Bank of NT Batterfield&Son) care desfasoara activitati bancare cu noii clienti doar pe baza recomandarilor date de membrii comunitatilor profesinale. Bermuda permite nfiintarea si functionarea societatilor de asigurare "captive".5[5] n cadrul Insulelor Canalului, doar trei din cele opt insule situate n Canalul Mnecii sunt considerate "paradisuri fiscale" Jersey, Guernsey, Sark,. Aceastea se bucura e independenta fiscala si financiara fata de Anglia si Uniunea Europena. Banci internationale majore au filiale aici, existnd 64 de banci n Jersey, 35 n Guernsey care dispune de 25000 de intermediari financiari. Conturile bancare se pot deschide n persoana, prin reprezentant sau prin posta. Pentru straini nu exista nici o restrictie monetara sau de schimb valutar, impozitul pe profit fiind de numai 20%. Insulele beneficiaza de toate facilitatile moderne n domeniul telecomunicatiilor, cursele aeriene catre insule trecnd prin Londra sau Paris. The Isle of Man (Insula Omului), cu o suprafata de 227 mile patrate, este situata n Marea Irlandei , ntre Anglia si irlanda, aici annd sediul 45 de banci. Nu exista nici un control monetar, confidentialitatea nfiintarii societatilor fiind guvernata de legea cu privire la consolidarea companiilor. Insula beneficiaza de o retea moderna de telecomunicatii, trafic aerian desfasurat prin Anglia si Irlanda. Secretul bancar este asigurat de dreptl comun britanic. Pe insula si au sediul numeroase companii de asigurari "captive". Elvetia este o republica federala si are o suprafata de 41,295 km. Se nvecineaza n nord cu Germania , n vest cu Franta , n sud cu Italia si n sud cu Austria si Liechtenstein.lacul Constance si Rinul formeaza granita de nordica , muntii Jura formeaza granita vestica , iar lacul Geneva si Alpii italieni granita sudica. Are capitala la Berna. Elvetia este divizata n 26 de cantoane , iar fiecare canton si comunitate are un sistem diferit de impozitare. Elvetia are o populatie estimata la 7,250,000 de persoane,

doua treimi din populatie traind n zonele de altitudine mica alr tarii. Densitatea populatiei se regaseste n marile centre industriale cum sunt Basel si Geneva. Cele doua principii dominante ale Constitutiei din 1874 sunt federalismul si democratia. Constitutia prevede: cantoanele si exercita toate puterile de guvernare nedelegate Guvernului Federal. Cele trei mari sanctiuni ale Guvernului National elvetian sunt Consiliul Federal, Adunarea Federala , si Tribunalul Federal. Corpul executiv este Consiliul Federal format din 7 persoane si este ales pe un termen de 4 ani de corpurile legiuitoare. Elvetia are o economie stabila si prospera avnd PNB pe cap de locuitor mai mare cu 10% dect celelalte tari vest-europene. Legislatia de baza privind societatile comerciale: - Codul comercial; - Legea federala privind colectarea datoriilor si falimentul; - Actul federal privind bancile si asociatiile de economii; - Actul federal privind companiile de investitii; - Actul federal privind dreptul privat international; Tipul de societate pentru comert international si investitii: - Societatea pe actiuni; - Societatea cu raspundere limitata; Procedura de constituire Aceasta se realizeaza prin depunerea la Registrul Comertului a urmatoarei documentatii: - Actul oficial de constituire semnat la un notar public

- Contractul de constituire - Confirmarea de catre o banca a depunerii capitalului social ntr-un cont - Acordul scris al administratorilor propusi - Declaratia solicitantilor; Cererea naintata la Registrul Comertului acoperind documentatia de mai sus incluznd semnatura autentificata notarial a persoanelor delegate sa reprezinte compania. Companiile autorizate si constituite n Elvetia nu pot nteprinde afaceri bancare, n asigurari, reasigurari, cu fonduri de investitii, scheme de investitii colective sau orice alte activitati ce sugereaza o asociere n domeniul bancar si financiar. O companie constituita n Elvetia are acelasi puteri si responsabilitati ca si o persoana fizica. Societatea pe actiuni-capital minim emis si autorizat-acest tip de companie cu raspundere limitata are un capital minim autorizat de 100000 franci elvetieni, care, n practica, trebuie sa fie emis si varsat n ntregime. Cnd capitalul social depaseste 250.000 franci elvetieni, se plateste o taxa pe capital n procent de 1% din valoarea ce depaseste 250.000 franci evetieni. Societatea cu raspundere limitata- capitalul minim autorizat este de 20.000 franci elvetieni, iar capitalul nu este divizat n actiuni;partile sociale ale proprietarului sunt nregistrate la Registrul Comertului. Sua de 10.000 de franci elvetieni trebuie platita la constituire. Cantoanele si-au pastrat multe din drepturile detinute ca centre politice suverane. Totusi, constitutia delega o autoritate considerabila Guvernului Federal , incluznd autoritatea de a incheia tratate si aliante, de a percepe impozite si de a reglementa comertul exterior. Totusi fiecare canton are propria impozitare.

Exista acorduri de evitare a dublei impuneri cu mai multe tari: Australia, Franta, Germania, Marea Britanie, Grecia, Islanda, Italia, Japonia, Malaiezia, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, SUA, etc. Societatilor li se cere sa tina nregistrari financiare contabile.desi nu sunt cerute declaratii financiare la Registrul Comertului, ele trebuie prezentate actionarilor mpreuna cu impozitele autoritatilor. Trebuie sa existe un director sau un manager si cel putin unu sa fie cetatean elvetian si rezident n Elvetia.

Marea britanie Marea Britanie este cel de al doilea mare paradis fiscal dupa SUA . Chiar si n cei mai rai ani , cnd guvernul laburist s-a aflat la putere , acest lucru nu s-a schimbat. Persoanele straine care detin conturi externe la institutiile financiare din Marea Britanie pot sa efectueze fapte de comert la institutiile financiare din Marea Britanie pot sa efectueze fapte de comert fara a fi impozitate n Marea Britanie. Pna la mijlocul anilor 90 n Marea Britanie legislatia permitea nregistrarea de companii internationale scutite de taxe, dupa modelul Insulelor Cayman. Fiscalistii din aceasta tara au nteles ca daca vor impozita un om de afaceri international l vor determina pe acesta sa se duca n alta parte. Aceia care nu au putut vota cu minile lor au votat cu banii lor. Secole de gestiune a unui imperiu au condus autoritatile britanice la aceasta practica, ce a fost, n secolul XX, n timpul administratiei Reagan, copiata de americani, , transformndu-I pe acestia n cel mai mare paradis fiscal. Reduceri substantiale de taxe pot obtine si rezidentii Regatului care nu are capital sau un venit UK , sa traiasca pe termen nelimitat n UK, evitnd plata impozitelor n UK. Acest fapt a generat situatia ca, n Londra, se afla un numar extrem de mare de milionari, comparativ cu toate capitalele europene la un loc. Asa se explica de ce preturile la imobile este att de mare n Londra si de ce sediile unor firme de prestigiu , care au investit n Europa, se afla la Londra. La toate acestea se dauga si civilizatia administratorilor si avantajul ca acestia vorbesc limba engleza.

O persoana care este rezident al Marii Britanii, dar nu este domiciliat n Marea Britanie , din ratiuni fiscale, va plati impozit numai pe venitul si cstigurile din capital care si au sursa n Marea Britanie si pe veniturile care sunt ncasate n Marea Britanie. Acest fapt permite persoanelor nedomiciliate n Regat sa -si aiba rezidenta n Regat, fara sa plateasca impozite pe veniturile obtinute n strainatate. Mai mult daca un nonrezident UK creeaza un trust offshore care gestioneaza active non-Uk, aceste active vor fi scutite de la impozitarea UK. Statele Unite ale Americii SUA este a treia tara de pe glob n ce priveste populatia si a patra tara n ce priveste teritoriul. SUA ncorporeaza pe tritoriul ei 50 de state , pe lnga districtl Columbia cu resedinta la Washington DC. SUA are o populatie de aproximativ 265 de milioane de locuitori si are cea mai mare varietate de populatie n ceea ce priveste originea ei. Astfel n cadrul ei se afla descendenti din aproape orice parte a globului. SUA este o republica federala. Fiecare dintre cele 50 de state constituente si districtl Columbia aexercita o autonomie n ceea ce priveste guvernarea. Apararea, relatiile externe, emisiunea monetara, justitia la nivel nalt si securitatea interna revin n atributiile guvernului federal.6[6] Presedintele este seful Executivului si este ales pe un termen de 4 ani de un colegiu reprezentativ ales direct de fiecare stat n parte. Infrastuctura si economia- SUA se situeaza pe primul loc n lume n ce priveste valoarea productiei sale. Desi economia se bazeaza n special pe libera initiativa, guvernul a stabilit normative si regulamente n practica economica de-a lungul timpului. Astfel s-au stabilit legi antitrust care sunt menite sa mpiedice o firma sau un grup restrns de firme sa conduca o ntreaga industrie. n plus, prin normativele guvernului se realizeaza protectia consumatorilor de produse periculoase, fortei de munca de salarii si conditii de munca necorespunzatoare

si de asemenea se realizeaza protectia mediului . cu toate acestea SUA reprezinta o tara cu cel putin rigid sistem de reglementare a economiei. Varietatea resurselor naturale asigura materiile prime necesare economiei. Industria serviciilor ocupa 74% populatia activa. Comertul cu ridicata si amanuntul joaca un rol important n economie .Cele mai mari exporturi include utilaje si echipamente de transport, calculatoare, echipamente electrice, utilaje industriale, autovehiculesi piese de schimb. Societatile cu raspundere limitata care nu desfasoara activitati economice pe teritoriul SUA , nu sunt supuse nici unei impozitari din partea statului n care s-a constituit, si nici nu sunt obligate sa ntocmeasca o raportare a impozitelor. Corporatia: nu exista n general nici o obligatie de a declara situatia financiara a statului n cauza , dect daca corporatia poseda bunuri n interioarul statului sau a desfasurat afaceri n statul respectiv. Pentru societatile cu raspundere limitata: nu exista nici o obligatie de a declara statului n cauza, doar daca firma detine active n cadrul statului sau a desfasurat afaceri n statul respectiv.

ALTE DOCUMENTE

Paradisurile fiscale si Companiile offshore

Drept

Paradisurile

fiscale

si

Drepturile omului CONCLUZII. MASURI PENTRU INCERCAREA CONTROLARII EVAZIUNII FISCALE IN VIITOR Istoria dreptului romnesc Principiile efectelor actului juruidic civil si exceptiile lor Modurile de dobandire a cetateniei romane IMPOZITAREA PERSOANELOR FIZICE, NEREZIDENTILOR SI MICROINTREPRINDERILOR. CONVENTII FISCALE INTERNATIONALE PROTECTIA MARCILOR SI INDICATIILOR GEOGRAFICE EFECTELE OBLIGATIILOR Femeia asasin LUCRARE DE LICENTA DREPT PROCESUAL PENAL PARTICIPANTII IN PROCESUL PENAL. SUCCESORII, REPREZENTANTII SI SUBSTITUITII PROCESUALI

Companiile offshore
Capitolul 2.1 Conceptul de paradis fiscal
Un anumit stat este paradis fiscal daca, prin legislatia sa fiscala favorizeaza deschiderea de companii offshore, care sa-si desfasoare activitatea comerciala nafara granitelor respectivei tari. Denumirea de paradis fiscal, folosita ntr-un domeniu larg n ultimii ani ai secolului douazeci, tinde din ce n ce mai mult sa fie nlocuita prin aceea de paradis financiar sau, mai bine zis, de centru financiar international. n prezent, cnd se pune accent n tot mai multe tari pe masuri antiparadis, acesti termeni apar ntr-adevar mai putin provocatori si mult mai discreti. Paradisurile se mpart n cinci tipuri: se poate alege aici domiciliul fiscal, locul de instalare a bazei de lucru, se poate trai aici, se pot cstiga bani sau se poate obtine cetatenia. Aceste tari se adreseaza fie persoanelor fizice, fie persoanelor juridice, fie ambelor n acelasi timp. Statele considerate ca fiind paradisuri fiscale reprezinta un refugiu pentru toate tipurile de societati cu scopul de a permite beneficiarilor sa reduca si respectiv chiar sa suprime n totalitate taxele la care sunt supusi, n deplina legalitate si de o maniera practic imposibil de controlat de catre serviciile fiscale din tara de origine.

n lume exista aproximativ 70 de pardisuri fiscale. Unele, dupa ce au disparut, asa cum este cazul Libanului, renasc din propria cenusa. Altele, asa cum este cu Elvetia, sunt pe cale de disparitie sau au disparut de curnd, cum este Hong Kong-ul. Concomitent, n alte locuri se nasc paradisuri noi. Subiect fierbinte prin excelenta, paradisurile fiscale sunt uneori "la o bataie de pusca" si binecunoscute de turisti: Andorra, "seducnd" odata n plus, Austria este vestita pentru secretul sau bancar, fara a uita Monaco-ul sau Gibraltarul. Altele, sunt totodata adevarate paradisuri de vacanta : Arhipeleagul Caraibelor numara un numar mare de state cu o fiscalitate privilegiata, insulele Camans poseda o banca pentru fiecare 60 de locuitori, iar insulele Cook i fac sa viseze pe bancheri. Structurile juridice si financiare indispensabile, uneori complexe, tineau pna de curnd ntreprinzatorii mici si mijlocii departe de utilizarea paradisurilor fiscale. Dar constrngerile din ce n ce mai grele ale fiscalitatii excesive din anumite state, i mping chiar si pe cei cu resurse limitate sa foloseasca paradisurile fiscale pentru a-si proteja veniturile. 20420x2318u Paradisurile fiscale pot fi clasificate n trei categorii, n functie de sistemul de impunere al acestora. ari n care veniturile realizate n strainatate sunt scutite total de

impozitul pe profit, platindu-se o taxa anuala fixa - Insulele Virgine, Belize etc. n alte tari baza de impozitare nu este profitul realizat, ci valoarea

capitalului social. De exemplu, compania offshore de tip "Stiftung" nregistrata n Lichtenstein datoreaza un impozit egal cu 0,1% din valoarea capitalului social, dar nu mai putin de 1000 de franci elvetieni. Impozitarea n sistem liniar - indiferent de valoarea profitului realizat se

impune un procent fix. Cel mai cunoscut paradis fiscal care utilizeaza acest sistem este Cipru, unde firmele offshore platesc un impozit de 4,25% din profitul realizat. n concluzie, paradisurile fiscale pot fi utilizate pentru a realiza profituri mari, pentru protectia bunurilor, si pentru a scapa de taxele prea numeroase.

Capitolul 2.2 Companiile offshore

Tendinta de a cauta cai si mijloace de diminuare a impozitelor s-a manifestat probabil nca din momentul inventarii lor. Exista numeroase metode prin care se poate realiza micsorarea impozitului datorat, nsa de departe metoda cea mai eficienta si cu gradul cel mai ridicat de legalitate de "lupta" cu fiscalitatea este Compania Offshore. Compania offshore nu desfasoara activitate comerciala n tara n care a fost nmatriculata, deci ea nu realizeaza venituri din tara de rezidenta, ci numai din alte tari. Conceptele de paradis fiscal si de companie offshore sunt strns legate; astfel, tara paradis fiscal ofera conditii de impozitare foarte favorabile companiilor offshore, n sensul ca acestea din urma nu realizeaza venituri pe teritoriul sau. n concluzie, o asemenea companie este scutita de impozit nu pentru ca este offshore, ci pentru ca este offshore ntr-un paradis fiscal. De cele mai multe ori, aceste paradisuri financiare au tratate de evitare a dublei impuneri semnate cu majoritatea statelor lumii, de aici si avantajul lor principal; n absenta acestor tratate, conditiile de evitare a fiscalitatii din statul origine al veniturilor companiei offshore nu mai sunt optime. La prima vedere utilizarea acestor companii poate parea foarte complicata. n realitate nsa, o companie offshore are o structura mult mai simpla dect multe companii onshore. Avantajele care decurg din statutul de offshore al unei companii dintr-un paradis fiscal se pot clasifica n doua categorii: Avantaje conexe Avantaje fiscale

Avantajele conexe constau n faptul ca beneficiarul poate dispune liber, fara nici o ngradire, de rezervele sale valutare, evitnd astfel pierderile datorita diferentei de curs. De asemenea, n multe paradisuri fiscale nu este obligatorie tinerea unei contabilitati, si n plus, de multe ori o companie straina este mai bine vazuta dect una romneasca - un investitor strain se bucura deseori de o ncredere mai mare dect oamenii de afaceri din tara.

Avantajele fiscale au ca principal izvor faptul ca profitul acumulat de aceste companii se impoziteaza de obicei n statul de rezidenta, iar acestea fie nu aplica nici un impozit, fie aplica unul foarte mic comparativ cu cele din statele n care sunt generate veniturile, realizndu-se astfel o minimizare a partii din profit platita statului n care companiile si desfasoara activitatea comerciala. O mai atenta analiza a acestor avantaje din punctul de vedere al beneficiarului conduce la concluzii surprinzatoare. De exemplu, o persoana fizica poate ncerca, pe de o parte, sa profite de politicile guvernamentale avnd ca obiectiv dezvoltarea anumitor activitati. Aceasta va cauta, pe de alta parte, tarile unde impozitarea este scazuta, respectiv nula, sau unde s-au stabilit acorduri cu tarile cu impozitare puternica care ofera posibilitatea unor reduceri pentru impozitele platite n prima tara. nsa din punctul de vedere al beneficiarului persoana juridica, avantajele sunt multiple: n anumite tari beneficiile sunt impozitate n anul imediat urmator

realizarii lor, impozitul fiind calculat pe ansamblul beneficiilor nationale si straine. Aceasta permite ntreprinderilor care au filiale n strainatate sa ntrzie impozitarea, care este asadar subordonata repatrierii beneficiilor; Paradisurile fiscale sunt adesea folosite pentru a efectua tranzactii de

brevete, marci si procedee de fabricatie, care constituie active necorporale; comerciale; Investitiile realizate sub acoperirea unui paradis fiscal nu mai antreneaza Folosirea unui paradis fiscal faciliteaza elaborarea si punerea n

circulatie a documentelor comerciale justificnd respectarea reglementarilor

impozite pe plusvalori n cazul cedarii lor; Conturile n monede convertibile si secretul bancar pot usura obligatiile

gestionarilor n perioada de fluctuatie a monedelor si a impozitelor pe dobnzi;

nfiintarea unei filiale ntr-un paradis fiscal permite o mai mare suplete

si o discretie marita n gestiune; O filiala n cadrul unui paradis fiscal poate fi utilizata de o companie ca

punct de cumparare pentru propriile sale marfuri. Acestea din urma sunt revndute uzinelor din strainatate profitndu-se de reducerile de impozite rezultate, fara a pierde beneficiul vnzarii; Cumpararea de material la pretul pietei locale printr-o filiala implantata

ntr-un paradis fiscal permite realizarea de beneficii neimpozabile; Companiile de asigurari captive sunt utilizate de firme multinationale

incitate sa devina astfel propriul lor asigurator, datorita costurilor substantiale ale asigurarilor (n plus, rezervele de asigurari nu sunt deductibile din beneficiile impozabile), precum si datorita caracterului neasigurabil al unora dintre activitatilor lor. Compania de asigurari captiva poate deveni totodata un mijloc de finantare al investitiilor firmei-mama; Bancile captive sunt organisme create pentru necesitatile proprii ale unui

grup de indivizi. Acestea au statut de banca non-rezidenta si pot efectua operatiuni de orice natura, cu exceptia celor ce implica rezidenti din tarile n care acestea sunt instalate. Fiscalitatea ridicata din Romnia mpinge companiile autohtone la diferite tertipuri prin care sa-si fereasca profiturile de impozitarea din tara. Solutia cea mai la ndemna si cu un grad ridicat de legalitate este nfiintarea unei companii offshore ntr-unul din paradisurile fiscale din lume. Ideea este destul de simpla, profiturile obtinute de firmele din Romnia sunt transferate n conturile companiilor offshore, fiind impozitate cu o suma modica sau chiar deloc. n cele mai multe cazuri, transferurile de fonduri se fac n baza unor contracte-fantoma de prestari servicii, fiind aproape imposibil pentru organele de control sa dovedeasca faptul ca respectivele servicii nu au fost prestate n realitate. Profitul obtinut de companiile offshore se impoziteaza n statul de rezidenta, unde fie nu se aplica nici o forma de impozit pe profit, fie acesta este foarte mic.

Practica nfiintarii companiilor offshore a depasit orice imaginatie. Analistii sustin ca circa 70% din masa monetara mondiala este rulata din umbra paradisurilor fiscale. O firma offshore se poate livra la cheie si n 48 de ore. Cnd se doreste nfiintarea unei astfel de companii trebuie avut n vedere scopul urmarit, existenta unui tratat de evitare a dublei impuneri si compatibilitatea dintre legislatia paradisului fiscal cu nivelul veniturilor si a profitului viitoarei companii pentru a se alege varianta optima de impozitare - taxa fixa anuala care nu depinde de nivelul veniturilor si a profitului sau procentajul cel mai mic aplicat veniturilor sau profitului. Pentru constituirea unei banci sau a unei societati de asigurari offshore, tarifele ajung si la cteva zeci de mii de dolari. n aceasta suma este inclus si onorariul firmei de consultanta, care se ocupa de toate formalitatile necesare. nregistrarea unei companii offshore dureaza, n medie, ntre patru si sase saptamni, dar, n caz de urgenta, platind un pret substantial, societatile de consultanta pot livra astfel de firme n 48 de ore. Acestea au fost nfiintate cu ceva timp n urma si nu au savrsit nici un act comercial, singurul lor inconvenient fiind faptul ca au deja o denumire ce nu poate fi schimbata de cumparator.

Capitolul 2.3 Consideratii generale privind organizarea unei companii offshore

Costurile pe care le implica functionarea unei firme offshore

Desi compania offshore n unele cazuri este scutita de impozitul pe profit, totusi functionarea unei asemenea companii implica urmatoarele costuri generale anuale7[1]: Taxa anuala; Cheltuielile pentru mentinerea unui birou registrat si al unui reprezentat

registrat8[2], al carui rol este acela de a tine legatura cu autoritatile, cu compania, precum si sa se ngrijeasca de plata taxei anuale; 7[1] Aceste costuri generale anuale pot diferi de la o tara paradis fiscal la alta; cu valoare de exemplificare a fost preluata schema de cheltuieli cea mai frecventa. 8[2] De cele mai multe ori legislatia tarii paradis fiscal obliga pe cei ce nfiinteaza companii offshore sa angajeze pe aceste posturi persoane cu cetatenie locala.

Onorariile functionarilor nominalizati; Cheltuieli cu serviciile postale Cheltuieli cu serviciile bancare; Cheltuieli pentru Biroul de prestigiu; Taxa pentru emiterea diferitelor certificate.

Este de retinut ca aceste cheltuieli sunt modice, statele paradis fiscal aplicnd o politica "mai putin de la mai multi" care se doveste mai eficienta dect cea a statelor cu fiscalitate excesiva - "mai mult de la mai putini". Directorii, proprietarii companiilor offshore

n majoritatea paradisurilor fiscale nu exista nici o ngradire legala cu privire la proprietarii sau directorii companiilor offshore. n alte jurisdictii exista anumite conditii care trebuie ndeplinite de proprietari sau manageri, si anume trebuie declarat numarul lor. Uneori se stabileste prin lege numarul minim al actionarilor si/sau al directorilor. n Panama, de exemplu, companiile trebuie sa aiba cel putin trei directori. Nationalitatea directorilor - prin aceasta cerinta legala se asigura locuri de munca cetatenilor statului n care firma este nmatriculata. n Lichtenstein, de exemplu, cel putin unul din directori trebuie sa fie cetatean al acestui stat. Publicarea datelor directorilor sau ale proprietarilor Din acest punct de vedere companiile offshore pot fi clasificate n trei categorii: Anonimitate totala - Identitatea proprietarilor/directorilor nu poate fi descoperita din registrele publice, neexistnd obligativitatea declararii lor (de exemplu: Bahamas, Belize, Insulele Virgine); Publicitate partiala - n Panama, de exemplu, n Registrul Comertului se nregistreaza numai datele de identitate a directorilor , dar nu si ale proprietarilor. Publicitatea totala - Att directorii, ct si proprietarii sunt trecuti n registre publice. De exemplu: Cipru. Directori/proprietari nominalizati La utilizarea directorilor/proprietarilor nominalizati se recurge atunci cnd adevaratii proprietari si/sau directori nu doresc ca numele lor sa apara n actele constitutive ale firmei. n aceste situatii, una sau mai multe persoane accepta - contra

cost - sa fie trecute n actele constitutive. De obicei, functionarii nominalizati apar numai n aceste acte. Dupa constituire, directorii nominalizati dau o mputernicire generala "General Power of Attorney" - unui tert, prin care practic transmit acestuia toate drepturile: deschiderea de cont, semnarea contractelor etc. Acest tert poate fi binenteles adevaratul proprietar al firmei. n cazul n care beneficiarul firmei (adevaratul proprietar) nu doreste sa-si dezvaluie identitatea, atunci directorii nominalizati vor semna contractele, ordinele de plata etc., binenteles contra cost. Practica juridica a elaborat o serie de mijloace prin care se realizeaza o protectie deplina mpotriva eventualelor fraude ale functionarilor nominalizati: mputernicirea - "Deed of Trust". Este un contract ncheiat ntre adevaratul beneficiar al companiei si directorul nominalizat, prin care se stabileste ca functionarul nominalizat nu are nici un drept asupra companiei, ci executa ordinele beneficiarului. Asemenea contracte sunt permise de legislatia anglo-saxona; Declaratia de renuntare la functia de director - "Letter of Resignation". Aceasta declaratie se remite beneficiarului, semnata, dar fara data. Astfel, beneficiarul poate demite retroactiv directorul. Daca directorul nominalizat a abuzat de functia lui, prin demiterea sa retroactiva toate actele ncheiate de acesta pot fi anulate; Formularul pentru transmiterea dreptului de proprietate asupra actiunilor - "Stock Transfer Form". Aceste formulare sunt semnate de proprietarul nominalizat si transmise beneficiarului, care l poate exclude oricnd pe cel nominalizat; Controlul asupra conturilor. Functionarii nominalizati nu au drept de semnatura. Acestia nu cunosc nici unde are societatea contul deschis. Dreptul de semnatura este rezervat beneficiarului adevarat al companiei. Obligativitatea tinerii contabilitatii si regimul capitalului social Din punctul de vedere al obligativitatii tinerii contabilitatii, firmele offshore pot fi clasificate n doua categorii: Companii care nu sunt obligate prin legislatia respectivului paradis fiscal sa tina contabilitate, fiind n schimb obligate sa plateasca o taxa fixa anuala (Bahamas, Belize etc). n alte paradisuri fiscale companiile offshore sunt obligate la tinerea contabilitatii. De exemplu Irlanda, Cipru, Uruguay etc. De multe ori trebuie angajat un expert contabil rezident n tara n care compania a fost nmatriculata. ndeplinirea acestor obligatii legale implica costuri suplimentare (trimiterea facturilor, a chitantelor si a extraselor de cont etc.). Este foarte important de precizat faptul ca n paradisurile fiscale se aplica fie sistemul juridic anglo-saxon fie cel continental. Sistemul juridic anglo-saxon este caracterizat de o flexibilitate ridicata, mai ales n Caraibe. De exemplu, n Bahamas, capitalul social standard subscris este de 5000 USD, dar uimitor este faptul ca nu este obligatoriu sa fie varsat n totalitate, uneori chiar nu este varsat deloc. Deci aceste firme pot fi constituite formal, fara sa aiba un cent capital social varsat. n sistemul juridic continental, marimea capitalului social si modul de punere la dispozitia firmei

este riguros reglementata. n Lichtenstein, de exemplu, actiunile firmei trebuie subscrise si achitate.

Capitolul III - Studii de caz privind folosirea metodelor de evaziune fiscala legala prin intermediul paradisurilor fiscale

Capitolul 3.1 Trucuri de evitare a impozitului pe venit cu ajutorul companiilor offshore

5.000 determina prin scaderea din venitul brut a contributiilor retinute:
Contributia la Asigurarile Sociale - CAS 9,5%; protectia sociala a somerilor 1%; asigurarile sociale de sanatate 6,5%;

Lund ca exemplu un salariat contribuabil, cu functia de director de RON).

banca, fara persoane n ntretinere, venitul sau anual fiind de 60.000 RON (12 luni x Potrivit Codului fiscal si a modificarilor ulterioare9[3], venitul net din salariu se

n ceea ce urmeaza este prezentata modalitatea de aflare a venitului net (s-au luat n considerare veniturile anuale, pentru a se asigura comparabilitatea 9[3] Pentru toate studiile de caz din acest capitol, s-a luat in considerare textul actualizat la data de 24.03.2006, avandu-se in vedere urmatoarele acte: Normele Metodologice de aplicare a prevederilor titl. IX din Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr. 44/2004; Rectificarea publicata in MOf. nr. 112 din 06.02.2004; Codul de Procedura Fiscala din 2004; H.G. nr. 977/2004; O.G. nr. 94/2004; Legea nr. 507/2004; H.G. nr. 783/2004; O.G. nr. 83/2004; Legea nr. 494/2004; O.U.G. nr. 123/2004; O.U.G. nr. 138/2004; Legea nr. 96/2005; O.U.G. nr. 24/2005; O.U.G. nr. 30/2005; O.U.G. nr. 45/2005; Legea nr. 164/2005; Legea nr. 163/2005; Codul de procedura fiscala; Legea nr. 210/2005; Legea nr. 247/2005; Decizia Curtii Constitutionale nr. 568/2005; H.G. nr. 797/2005; O.U.G. nr. 203/2005; O.U.G. nr. 21/2006.

rezultatelor): Total venituri brute: 600.000.000 lei; - Contributii: CAS 9,5%: 5.244 RON; Contributie somaj 1%: 600 RON; Contributia la Fondul de sanatate 6,5%: 3.900 RON. Rezulta un total contributii de 9.744 RON, si ca urmare venit net n suma de 50.256 RON. Contribuabilul nu are persoane n ntretinere, iar salariul sau lunar depaseste 3.000 RON, deci nu are dreptul la deducerea personala. Astfel, baza de impozitare, care se determina ca diferenta dintre venitul net si deducerea personala, este egala cu venitul net, adica 50.256 RON. Impozitul sau pe salariu se determina aplicnd cota unica de 16% bazei de impozitare, astfel, contribuabilul platind un impozit de 8.041 RON. n tabelul urmator se poate observa situatia salariului net de care poate beneficia contribuabilul: Tabelul 1 - Calculul salariului net si a sumelor retinute de statul romn

Daca nsa contribuabilul nfiinteaza o companie offshore n Seychelles, poate asigura prin intermediul acestei entitati juridice managementul bancii pe baza unui contract ntre compania offshore si banca romneasca. Banca plateste cei 60.000 RON companiei din paradisul fiscal ca obligatie contractuala catre aceasta, si nu direct contribuabilului, acesta din urma dispunnd de o mai mare parte din acesti bani n comparatie cu situatia initiala.

Costurile de constituire n Seychelles sunt n total de 790 de USD10[4], iar taxele anuale nu depasesc 780 de USD, ceea ce conduce la un total pe primul an de functionare a companiei offshore de 1.570 de USD, n urmatorii ani urmnd a se plati doar taxele anuale. Aceste costuri, desi mari la prima vedere, se recupereaza nca din primul an, prin sumele "salvate" de la impozitare n Romnia, dupa cum se poate observa din Tabelul 2.

10[4] se considera cursul 1 USD = 2,75 RON, ca valoare medie a cursului monedei americane pe primele 4 luni ale anului 2006.

Tabelul 2 - Folosirea companiei offshore ca furnizor de servicii pentru agentul economic romn n anul de nfiintare: Apelarea n acest caz la compania offshore din Seychelles duce la obtinerea unui venit net mai mare cu nu mai putin de 13.467 RON n primul an de functionare a companiei offshore , avantajul fiind evident. Pentru urmatorii ani se realizeaza o si mai mare diferenta favorabila contribuabilului, disparnd cheltuielile de constituire:

Tabelul 3 - Folosirea companiei offshore ca furnizor de servicii pentru agentul economic romn n anii ulteriori: Se observa o injumatatire n acest caz a cheltuielilor prilejuite de apelarea la compania offshore, rezultnd o diferenta favorabila considerabila: 15.640 RON.

Contribuabilul este scriitor, inventator sau ziarist - proprietar al

unor drepturi de autor.

Sa presupunem ca acesta realizeaza venituri din drepturi de autor rezultate din vnzarea unei carti. El vinde (cedeaza) acest drept unei edituri (Alfa) pentru care datorita faptului ca lucrarea este un best seller - primeste anual suma de un 100.000 RON. Calculul impozitului pe venit conform Legii 571/2003 cu modificarile ulterioare11[5] - aplicat asupra veniturilor din drepturi de autor: Autorul are, asadar, un venit brut de 100.000 RON. Pentru a calcula venitul net, se aplica o cota de cheltuieli deductibile de 40%12[6] (prevazut de actul normativ ca si cheltuieli cu ntretinerea dreptului de autor) din venitul brut, precum si contributiile obligatorii catre asigurarile sociale (CAS 9,5% si fondul de sanatate 6,5%), rezultnd asadar, un venit baza de calcul de 44.000 RON. Registrele contabile ale contribuabilului prezinta urmatoarea situatie: 11[5] Idem ca la punctul 3. 12[6] Legea 571/2003, articolul 50, alin. (1), litera a) - "Stabilirea venitului net din drepturile de proprietate intelectuala", modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.

Total venit brut - 100.000 RON Impozit retinut la sursa si achitat de platitorii de venituri: 10%13[7] = 10.000 RON Calcul venit net cota cheltuieli 40% din venitul brut = 40.000 RON CAS 9,5% din venitul brut = 9.500 RON Fondul de sanatate 6,5% din venitul brut = 6.500 RON venit net 44.000 RON

Calcul impozit pe venit 44.000 x 16% = 7.040 RON dar deja i-au fost retinuti 10.000 RON, diferenta de 2960 RON ncasata n avans de stat. n plus, urmnd a fi dedusa din alte impozite datorate de contribuabil. Calculul sumei cuvenite contribuabilului, neta de impozit 100.000 - 9.500 - 6.500 - 7.040 + 10.000 = 86.960 RON14[8]. Se poate observa ca autorul a virat la bugetul statului si la cel al asigurarilor sociale o suma considerabila 26.000 RON, din care va mai recupera 2960 RON, ulterior prin compensari de impozite, fapt care ar fi putut fi evitat prin urmatoarea tactica: Autorul si putea nmatricula o companie offshore ntr-un paradis fiscal cu care Romnia are ncheiat un tratat de evitare a dublei impuneri. Contribuabilul este fondator, proprietar si director al acestei companii, care, potrivit legislatiei din jurisdictia unde este nregistrata (un paradis fiscal) este scutita de orice fel de impozit sau va fi supusa unui impozit foarte mic. Autorul poate transmite dreptul de proprietate asupra manuscrisului companiei offshore n mai multe moduri. Unul dintre ele este aportarea n natura a manuscrisului la capitalul social al acesteia, sau vnzarea lui catre companie pentru o suma modesta, situata de obicei sub baremul minim de impozitare. Compania, la rndul ei, i va vinde dreptul de publicare editurii romnesti care va plati tot un miliard lei, dar nu autorului, ci firmei acestuia. Scriptic, oficial, autorul va avea un venit minim pe economie sau chiar un venit de zero lei, din care, asa cum este normal, nu va plati nici un impozit. Practic nsa, el dispune de 100.000 RON - mai putin taxele de nfiintare cele anuale pentru mentinerea activitatii companiei offshore - neimpozabili de catre statul romn, prin contul propriei sale companii offshore, bani de care poate dispune fara restrictii. Drepturile de proprietate intelectuala sunt cele mai eficiente portite pentru acest gen de evaziune fiscala legala, deoarece principiul teritorialitatii poate fi ocolit 13[7] Articolul 52 din Legea 571/2003, aliniatul (2), litera a) 14[8] n realitate, contribuabilul ncaseaza numai suma de 74.000 RON, diferenta urmeaza sa fie recuperata.

sau chiar ignorat n cazul vinderii dreptului catre compania offshore, asupra careia statul romn nu are drept de impunere. Contribuabilul presteaza o activitate independenta (avocat, medic, bijutier n cazul de fata). Venitul sau net din activitatea desfasurata se determina n sistem real pe baza datelor din contabilitatea n partida simpla tinuta de acest ntreprinzator. Asadar, venitul sau rezultat din fabricarea bijuteriilor ntr-un an sunt de 60.000 RON. Contribuabilul a avut nsa cheltuieli legate de activitatea sa (materiale, curent etc.) de 12.000 RON. Rezulta un venit net impozabil de 48.000 RON. Situatia contabila a contribuabilului arata astfel: Total venit brut - 60.000 RON CAS 9,5%: 5700 RON Fond sanatate 6,5%: 3900 RON Cheltuieli materiale: 12.000 RON Impozit = 38.400 x 16% = 6.144 RON

Venit impozabil: 50.400 RON Baza de impozitare: 38.400 RON Venit net: 44.256 RON Contribuabilul are doua posibilitati: poate participa la o serie de cursuri de perfectionare n strainatate, organizate de propria sa companie offshore sau poate achizitiona de la aceasta modele de bijuterii cu exact suma care i permite sa nu aiba profit n Romnia. Sa presupunem ca alege varianta a doua, cumparand cu 38.400 RON de la compania sa offshore o serie de design-uri pentru bijuteriile sale. Avnd n vedere ca aceste cheltuieli sunt n legatura cu activitatea contribuabilului este deductibila si se scade din venitul impozabil, conducnd la o baza de impozitare nula. Cei 38.400 RON ramn n contul firmei offshore, sunt neimpozabili n Romnia si putin sau deloc n paradisul fiscal respectiv, si pot fi utilizati de contribuabil n interesul sau personal. Neavnd nici profit nici pierdere din activitatea sa, contribuabilul nu plateste impozit, ci numai contributiile la asigurarile sociale. n acest fel, ntreprinzatorul a reusit sa sustraga de la impozitare o suma considerabila pe care o va putea reinvesti n propria afacere sau n mbunatatirea stilului sau de viata.

Capitolul 3.2 Metode de sustragere a profitului de la impozitare

Exportul si importul utiliznd ca intermediari companii cu resedinta n paradisuri fiscale este metoda cea mai des ntlnita de evaziune fiscala legala internationala. De exemplu, fie cazul unei companii din Romnia care exporta n Germania 20.000 de produse, al caror cost este de 100 RON fiecare, pretul de livrare fiind de 200 RON. Daca exportul s-ar face direct catre firma germana, la profitul brut obtinut n Romnia din aceasta tranzactie, de 2.000.000 RON, impozitul pe profit este de 320.000 RON (se aplica cota unica de impozit pe profit de 16%). Tabelul 1 - Stabilirea profitului net al beneficiarului, n cazul neapelarii la compania offshore n cazul n care n afacere intervine o companie offshore, impozitul pe profit ar fi diminuat. Produsele trebuie vndute mai nti companiei offshore, ar carei proprietar este chiar exportatorul, cu 100,01 RON, dupa care sunt revndute catre firma germana cu 200 RON. n acest caz, impozitul pe profit platit n Romnia este de doar 500 RON, restul sumei fiind supusa impozitarii n paradisul fiscal respectiv.

Tabelul 2 - Stabilirea profitului net al beneficiarului, n cazul apelarii la compania offshore n exemplu s-a presupus ca beneficiarul are deja o companie offshore nfiintata n Antigua (a platit deja taxa de nregistrare de 350 USD), care este scutita de plata impozitului pe profit si plateste pentru aceasta scutire o redeventa anuala de 350 USD si un cost mediu al gestiunii delegate de 350 USD - se considera un curs USD de 2,75 RON. Tabelul 3 - Evidentierea beneficiilor fiscale rezultate din folosirea companiei offshore ca intermediar

 n ceea ce priveste microntreprinderile, apelarea la paradisurile fiscale pentru a micsora impozitul datorat statului romn nu este n nici un fel o alternativa viabila, ceea ce se poate observa si din cele ce urmeaza. Este necesara precizarea ca acest statut de microntreprindere este facultativ, proprietarii sai pot opta pentru cele doua posibilitati - impozitul pe profit sau cel pe venit. Pentru a fi considerata microntreprindere, o persoana juridica romna trebuie ca, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, sa ndeplineasca cumulativ urmatoarele conditii15[9]: sa aiba nscrisa n obiectul de activitate productia de bunuri materiale, prestarea de servicii si/sau comertul; euro; capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele dect statul, autoritatile locale si institutiile publice. Reglementarile cu privire la microntreprinderi sunt foarte stricte, n sensul ca daca persoana juridica nu mai poate ndeplini una din conditiile de mai sus la un moment dat, ea nu mai poate aplica regimul fiscal pentru microntreprinderi ncepnd din acel moment, si nici n viitor n cazul n care revine ntre coordonatele date de lege. Pe de alta parte, cota de impozitare foarte redusa (3%16[10] din total venituri) ncurajeaza societatile mici sa-si mentina operatiunile ntre aceste limite, sacrificnd n schimb posibilitatile de extindere sau de dezvoltare. Baza impozabila a impozitului pe veniturile microntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursa, din care se scad: veniturile din variatia stocurilor; veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale; sa aiba de la 1 pna la 9 salariati inclusiv; sa fi realizat venituri care nu au depasit echivalentul n lei a 100.000

15[9] Legea 571/2003, Articolul 103. 16[10] Articolul 107 al Legii 571/2003 a fost modificat prin art. I pct. 5 din O.U.G. nr. 138/2004.

veniturile din exploatare, reprezentnd cota-parte a subventiilor

guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor; veniturile din provizioane; veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate profitului

bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul impozabil, conform reglementarilor legale;

veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare, pentru

pagubele produse la activele corporale proprii.

Prin aceste venituri "deductibile" se realizeaza o diminuare a veniturilor totale, eliminndu-le pe cele fara suport n activitatea economica societatii respective Faptul ca aceste societati nu platesc impozit pe profit, ci pe venit, este un avantaj mic daca este comparat cu dezvantajele evidente. Avantajul consta n faptul ca impozitul maxim ce poate fi platit este de 3.000 de euro si n pierderea relevantei marimii cheltuielilor pentru determinarea impozitului, ceea ce poate constitui un stimulent pentru micii investitori. Dezavantajele majore sunt regulile stricte de ncadrare, care pun o piedica serioasa n calea dezvoltarii ulterioare a societatii comerciale, si cea mai importanta - imposibilitatea folosirea sistemului cheltuielilor deductibile pentru a diminua profitul impozabil, si odata cu acesta, a impozitului. Tocmai acest dezavantaj este impedimentul pentru folosirea paradisurilor fiscale pentru diminuarea materiei impozabile. Cum cheltuielile nu mai pot influenta profitul impozabil, artificiile de intermediere a exportului printr-o companie offshore detinuta tot de proprietarul microntreprinderii nu mai pot fi aplicate. Astfel, impozitul depinde numai de nivelul veniturilor si astfel sunt ncurajate minimizarea cheltuielilor si maximizarea veniturilor obtinute n limita sumei de 100.000 de euro. Dar chiar daca nu se poate apela la paradisuri fiscale, simplul fapt ca venitul net de impozit are ntotdeauna o pondere de 97% din total venituri, coroborat cu o minimizare a cheltuielilor poate deschide drumul catre profituri substantiale. Foarte important este ca ntoarcerea la aplicarea impozitului pe profit este relativ usoara. Este de ajuns nendeplinirea uneia din cele patru conditii ce trebuiau

ndeplinite cumulativ si societatea comerciala poate folosi tot arsenalul de artificii fiscale aflate la dispozitia celor ce platesc impozit pe profit.

Serviciile oferite de firmele offshore sunt greu de cuantificat. Presupunnd ca o firma romneasca importa 20 de autoturisme, n urma acestui import obtinnd un profit brut de 10.000 RON, impozitul pe profit pe care al trebui sa-l plateasca statului romn ar fi de 1600 RON. n acest caz, pentru evitarea impozitului pe profit se poate ncheia un contract cu o firma offshore - cu acelasi proprietar ca si firma importatoare - care sa asigure paza convoiului de masini pna la granita cu Romnia. Suma stipulata n contract poate ajunge si la 10.000 RON, suma deductibila n totalitate, situatie n care impozitul pe profit rezultat n urma acestei tranzactii pentru compania romneasca este nul. Profitul firmei romnesti se minimizeaza. n multe cazuri, investitorii din paradisurile fiscale sunt, de fapt, actionari romni care si scutesc profiturile prin alte firme care nu au sediul n Romnia - companiile offshore. Respectivele firme figureaza n evidente ca agenti economici straini, iar investitorilor romni li se pierde urma. Prin contractele de furnizare de servicii (unde nu apare riscul, ca n cazul bunurilor, astfel nct valoarea sa poata fi evaluata de organele de control) se pot transfera sume importante afara din tara, unde impozitul pe profit este de 16%, n paradisurile fiscale, unde impozitul este n cel mai rau caz egal cu 10% sau sume fixe destul de mici. Cum cele doua firme au un actionar comun, o socoteala simpla arata ca el va recupera valoarea impozitului neplatit statului romn, mai putin cel platit paradisului fiscal, realiznd un pondere a profitului net n total venituri de cel putin 90%, doar trecnd banii dintr-un buzunar n altul. n prezent se nregistreaza foarte multe cazuri n care investitorii straini achizitioneaza produsele de la firmele pe care le-au nfiintat n Romnia la preturi extrem de mici sau chiar sub costurile de productie, dupa care le revnd la pretul pietei. Astfel, firmele din Romnia nregistreaza profituri minuscule sau chiar pierderi, n timp ce companiile de afara realizeaza profituri substantiale. n situatia actuala, acest fenomen este aproape imposibil de contracarat. n primul rnd pentru ca, nefiind nregistrate n Romnia, firmele offshore nu pot fi controlate de nici o autoritate locala. Din acest motiv, Banca Nationala a Romniei, al carei accept este necesar pentru efectuarea transferurilor de valuta din Romnia catre alte tari, nu poate avea nici o situatie referitoare la firmele offshore ai caror actionari sunt persoane fizice sau juridice romne. O situatie ngrijoratoare a fost semnalata de catre presa la nceputul anului 200417[11], si anume faptul ca fondurile obtinute din actiuni de spalare a banilor prin circuite financiar-bancare, deseori orientate catre firmele offshore, se ntorc n Romnia n principal ca mprumuturi externe private acordate de companii nregistrate n zone considerate paradisuri fiscale. Aceste mprumuturi externe sunt acordate societatilor comerciale care au mai lucrat cu bani murdari care, la rndul lor, investesc n domenii economice profitabile, banii intrnd astfel n operatiuni licite. "Importul cu plata n avans" pare a fi noua modalitate de a scoate valuta din tara. Fondurile sunt transferate din conturile unor societati comerciale nregistrate n 17[11] "Banii spalati n paradisuri fiscale se ntorc sub forma de mprumuturi externe private"- Remus Vlad, "Ultima ora", 9 martie 2004.

Romnia, care au asociati cetateni romni, cu titlul de contravaloare pe operatiuni "import n avans", fara sa fi efectuat operatiuni de comert exterior, iar valuta ramne nerepatriata. O alta modalitate o reprezinta transferarea unor sume n exterior n conturile unor firme offshore cu titlul de contract de consultanta, servicii informatice, contract de comision, fara ca serviciile sa se realizeze efectiv sau transferuri n beneficiul unor societati offshore cu conturi bancare deschise n evidentele unei banci comerciale n Romnia. Se practica de asemenea transferul de fonduri din conturile unei societati comerciale romne n beneficiul unei companii offshore, cu titlul de "contracte prestari servicii", dupa care sumele se ntorc n Romnia n contul unei societati comerciale sau n contul personal al reprezentantului legal al celor doua firme. n alta ordine de idei, presa18[12] contura intentiile domnului Ionel Blanculescu, Ministrul delegat pentru control, de a controla fenomenul companiilor offshore la inceputul anului 2004, cel putin n ceea ce priveste interesele statului romn. Domnia sa considera ca este posibila o atenta verificare a agentilor economici ce activeaza n Romnia si care au legaturi ntr-un fel sau altul cu anumite companii offshore. Din aceasta cauza se va propune o lege n care evaziunea fiscala se asociaza crimei, si n care se cere verificarea si avizarea de catre, cel mai probabil, Ministerul Administratiei si Internelor (MAI) a companiilor offshore ce vor sa desfasoare orice fel de activitate economica ntre granitele Romniei. Acest proiect de lege, desi la prima vedere da impresia ca poate diminua fenomenul, la o analiza mai atenta se observa doar o intensificare a birocratiei, si odata cu aceasta o ngreunare a sistemului investitional, mai ales o diminuare a fluxurilor de investitii din partea companiilor offshore care nu fac parte din fenomenul spalarii de bani, si sunt interesate de oportunitatile de investitii autohtone.

18[12] "Paradisurile fiscale, la control"- Simona Dobre; "Cotidianul" 10 februarie 2004 si "Blanculescu baga paradisurile fiscale n ceata"- Dragos Nedelcu si Ioana Morovan; "Capital", 19 februarie 2004.

Paradisurile fiscale au fost si ramn un mod ct se poate de fiabil de a ocoli fiscalitatea excesiva din anumite tari si ct timp vor fi diferente semnificative de legislatie fiscala ntre state, ele vor prospera. Companiile de consultanta si de intermediere a nfiintarii de companii offshore n aceste "oaze fiscale" cunosc toate portitele legale prin care clientii lor pot obtine beneficii maxime, si sunt mereu la curent cu modificarile n legislatia internationala care ar putea limita folosirea acestor mijloace, adaptibilitatea fiind cuvntul cheie n activitatea lor. Marea majoritate a investitorilor ce constituie companii offshore cauta doar un regim fiscal mai "blnd" nsa exista si organizatii criminale care gasesc n paradisurile fiscale instrumentul cel mai eficient pentru spalarea banilor din afaceri ilegale, atinznd astfel un nivel destul de ridicat de legalitate, destul ct sa nu mai intre n vizorul autoritatilor din tarile lor de origine sau destul ct sa le evite permanenta intruziune n "afacerile lor". Din acest punct de vedere, n cazul n care legile unei anumite tari lasa loc de interpretari sau pot fi ocolite, recurgerea la paradisurile fiscale poate fi o adevarata cutie a Pandorei, care poate duce la o "hemoragie" de fonduri peste granita, afectnd grav nu numai veniturile fiscale, dar si Produsul Intern Brut al respectivei tari. Din acest motiv, autoritatile romne au nceput sa faca pasi mici, dar hotarti pentru a corecta legislatia si pentru a minimiza modurile de ocolire a ei, fara a putea emite pretentia ca ar putea eradica fenomenul. Un prim pas trebuia facut n directia limitarii exploziei de contracte de prestari servicii "fictive" n legatura cu transportul pe parcurs extern al marfii importate sau a contractelor de management sau de consultanta folosite deseori pentru a masca veniturile impozabile si care consta ntr-o evaziune fiscala aflata la marginea legislatiei. Acest obiectiv poate fi atins fie printr-o impozitare mai accentuata a partenerului romn ce solicita aceste servicii n conditii ce pot da de banuit, fie printr-un control mai accentuat. nsa boala de care sufera Romnia si care da semne ca a ajuns n faza cronica, mai ales dupa Revolutia din 1989, este coruptia - n toate formele sale de manifestare. Unii formatori de opinie sunt de parere ca acest fenomen generalizat a condus la o structurare foarte diferentiata a paturilor sociale, iar ceea ce este si mai ngrijorator este faptul ca mentalitatile s-au format n acest sens si nu permit revenirea n viitorul apropiat la o normalitate absolut necesara. Astfel, cei ce au ajuns nstariti prin aceste metode si pot conserva averile si afacerile ce nu de putine ori eludeaza Fiscul, prin mecanismele companiilor offshore, fara grija legii romnesti, iar cei ce nu au destula abilitate pentru aceasta se multumesc sa dea mita pentru ca organul de control al statului sa nchida ochii la situatiile de cele mai multe ori ct se poate de ilicite. Noul cod fiscal este de departe o buna initiativa de clarificare a legislatiei fiscale, dar el trebuie sa fie foarte bine pus n practica de organele fiscale teritoriale, n paralel cu o mai buna educare a contribuabilului, si de o transparenta sporita pentru a reduce tendinta de evaziune fiscala, destul de raspndita n Romnia,

ncepnd cu fabricile clandestine de alcool - ce nu platesc accizele si comercializeaza nu de multe ori produse ce pot afecta sanatatea publica - si ncheind cu fraudele de miliarde privind taxa pe valoarea adaugata. Ideea ce se desprinde din analiza activitatii companiilor offshore este aceea ca pentru a profita de avantajele lor trebuie ca cel interesat sa aiba un nivel al veniturilor destul de ridicat, care sa permita plata taxelor din paradisul fiscal vizat, deloc modice. Este interesant de observat si faptul ca n majoritatea paradisurilor fiscale, pe masura ce venitul rulat prin aceste tari este mai mare, cu att taxele aferente se reduc ca pondere n totalul venitului, situatie care ncurajeaza fluxul suplimentar de bani "pedepsind" tarile cu fiscalitate excesiva, saracindu-le n cele din urma produsul intern brut. Astfel, un om de afaceri cu ceva experienta n domeniul comertului international, bine informat si fara aversiune pentru risc poate pune bazele unui adevarat imperiu financiar pornind cu o companie offshore.