Sunteți pe pagina 1din 43

Statia de tratare a apei 'Chirita din

Municipiul Iasi
Studiu de caz
Stud. Sorin Hrtan
Universitatea 'Al.I.Cuza din Iasi
Facultatea de GeograIie si Geologie
Iasi 2010 Sectia Geochimie
Localizare
Statia de tratare a apei 'Chirita se situeaz n partea de Est a Municipiului Iasi, la intrarea n
cartierul Dancu. Administrarea statiei este n subordinea S.C. Apavital S.A. din Iasi.
S.C. Apavital S.A.
Scurt istoric
1936 Se nIiinteaz Societatea Comunal a Apelor Potabile Iasi
1942 Societatea Comunal a Apelor Potabile Iasi se transIorm n Regie Public Comercial.
1948 Se nIiinteaz ntreprinderea de Electricitate, Tramvaie, Ap-Canal, Salubritate.
1955-1957 Se realizeaz priza de captare Tutora I, pentru aductiunea apei din rul Prut, conducta aIerent,
statia de tratare 'Sorogari si statia de pompare 'Ion Creang.
1968-1973 Se proiecteaz si se realizeaz extinderea drenului din sursa 'Timisesti cu 4050m conducte.
1991 Se nIiinteaz 'Regia Autonom Judetean Ap Canal (R.A.J.A.C.) Iasi.
1995 ncepe derularea unui program de investitii n toate domeniile de activitate ale R.A.J.A.C. Iasi.
2000-2001 Se semneaz contractale de Iinantare de ctre reprezentantii Comunitatii Europene si al Romniei.
2001-2009 Se implementeaz de ctre R.A.J.A.C. Iasi programul ISPA ce are ca principal motivatie eIectul
pozitiv asupra mediului nconjurator, precum si eIectele socio-economice si operationale ce vor aprea n
urma Iinalizrii programului.
( Extras din Raportul Anual - 2010)
!rezentare general
Construit ntre anii 1968 si 1973, ca o cerint obiectiv a ampliIicrii alimentrii cu ap potabil a
Municipiului Iasi, complexul statiei de tratare 'Chirita Iunctiona initial la o capacitate de procesare de
cca. 300l/s ap potabil, atingnd la nceputul anului 1985 capacitatea Iinal, proiectat pentru acea
etap, de 650l/s.
Ca urmare a modernizrilor survenite n ultimii ani s-a ajuns la o capacitate de tratare de pn la 1150l/s.
Alimentarea cu ap brut se realizeaz att din lacul Chirita, gravitational, ct si din rul Prut, prin
pompare.
De remarcat Iaptul c lacul Chirita este Iolosit si ca predecantor natural pentru apa provenit din sursa
Prut. Exist posibilitatea de alimentare a statiei cu ap brut concomitent din cele dou surse dar si
separat, n Iunctie de cererile de debit ale orasului.
Fluxul tehnologic este complet automatizat, Iiind controlat de un sistem SCADA (Supervisory Control
And Data Acquisition), implementndu-se astIel o mai mare precizie n procesul de tratare a apei si
eliminnd riscul unei erori umane. Totodat, sistemul permite si actionarea manual a tuturor
dispozitivelor implicate n proces.
Toate aceste activitati de modernizare si retehnologizare a statiei au Iost Iacute cu un scop bine deIinit
si anume, Iurnizarea unei ape potabile de calitate la parametrii standardelor europene.
Schema fluxului tehnologic
ispeceratul de control
De aici se poate monitoriza si actiona, de ctre personalul caliIicat, asupra ntregului proces de
tratare a apei. Tot de aici se impun parametri necesari pentru a asigura o tratare eIicient a apei,
sistemului SCADA revenindu-i sarcina de a mentine acesti parametri actionnd n mod automat
asupra tuturor treptelor de tratare.
Camera vanelor
n camera vanelor se gasesc dou vane
automate tip AUMA actionate electric ce
conecteaz conductele de admisie din
Lacul Chirita si rul Prut la statia de
tratare. Prin aceste vane se regleaz debitul
total de intrare a apei brute n retea,
individual pentru Iiecare surs de ap.
Debitul de intrare al apei este monitorizat
de sistemul SCADA, astIel nct operatorul
de sistem poate actiona de la distant
asupra vanelor, n Iunctie de cerintele de
debit al orasului.
Tot de aici, de la robinetele prevzute pe
cele dou conducte, se preleveaz si
probele de ap brut care sunt trimise la
laboratorul de analize Iizico-chimice din
incinta statiei.
Camera de msurare debit
Aici se gsesc cele dou debitmetre
inductiv-electromagnetice (cte unul pe
Iiecare Iir de alimentare) ale cror valori sunt
nregistrate de sistemul SCADA, prin
intermediul cruia se actioneaz asupra
vanelor din amonte.
Exist si posibilitatea de citire 'in situ a
debitului pe cele dou 'display-uri prezente
n interiorul camerei.
Camera de dozare
n aceast camer, cele dou conducte de alimentare cu ap converg n una singur, la care se altur
si conducta de recuperare ap de splare Iiltre. Cele trei injectoare prezente la partea superioar asigur
injectia solutiilor chimice necesare n procesul de tratare a apei ( FeCl
3
, HCl, ClO
2
).
Tot n camera de dozare se gseste un dispozitiv de msurare a turbidittii apei brute si un pH-metru.
Rolul turbidimetrului, este de a msura permanent turbiditatea apei brute, valoare deosebit de
important deoarece Iunctie de acest parametru sistemul automat SCADA va creste sau descreste
cantitatea de clorur Ieric (coagulant) introdus n procesul tehnologic. Acesta (turbidimetrul) se aIl n
amonte de conducta de recuperare ap de splare, tocmai pentru ca valoarea inregistrat s nu Iie
inIluentat de turbiditatea ridicat a apei rezultate n urma splrii Iiltrelor.
Valoarea pH-ului, este un parametru important deorece n Iunctie de valoarea impus se decide
adaugarea laptelui de var (creste bazicitatea) sau dozarea cu acid clorhidric (creste aciditatea).
Sta(ia de dozare reactiv coagulare ( clorur feric )
Clorura Ieric este Iolosit ca principal agent coagulant si este dozat n curentul de ap din
camera de dozare. Aceasta ( FeCl
3
) se dozeaz prin intermediul a dou pompe cu membran, cu
Irecvent controlat, una Iiind n Iunctiune iar cealalt n 'stand by.
Dozarea este controlat prin sistemul SCADA, acesta injectnd automat cantitatea necesar de
clorur Ieric pe metru cub de ap n Iunctie de turbiditatea apei brute msurat la intrarea n statie.
nmagazanirea clorurii Ierice se Iace n trei rezervoare de cte 40mc Iiecare.
Sta(ia de dozare a acidului clorhidric
Acidul clorhidric cu o concentratie de cca.99 se aIl nmagazinat ntr-un recipient special de unde
poate Ii preluat de dou pompe si injectat n conducta de alimentare cu ap brut din camera de
dozare. n prealabil HCl este diluat si dozat n mod automat de ctre sistemul SCADA.
Rolul acidului clorhidric este de a cobor valorile pH-ului din apa brut n cazul cnd acestea
depsesc parametri de potabilitate impusi de lege.
Sta(ia de dozare a laptelui de var
Laptele de var - Ca(OH)
2
- are rolul de a ridica valoarea
pH-ului n cazul cnd apa are o aciditate prea mare.
Este obtinut n urma amestecului varului stins, sub Iorm
de pulbere, si ap. Din silozul contenitor varul stins ajunge
n rezervorul de suspensie de var din camera de dozare,
unde este preparat si dozat. De aici, prin intermediul a
dou pompe cu membran, poate Ii trimis printr-o
conduct spre rezervorul de reactie.
ntreg procesul de preparare si dozare este controlat de
sistemul SCADA.
Sta(ia de dozare a pudrei de carbune activ (!AC)
Pudra de crbune activ (PAC) este dozat n solutie si trimis n procesul de tratare a apei numai
n cazul unei calitti sczute a acesteia, pentru a ndeprta excesul de substante organice sau
toxice din apa tehnic.
Din rezervorul de suspensie solutia PAC necesar este dozat prin intermediul a dou pompe cu
surub excentric cu Irecvent controlat. O pomp este n Iunctiune si cealalt este n stand-by.
Dozarea este controlat de sistemul SCADA prin introducerea manual a cantittii de praI PAC
necesar pe metru cub de ap si debitul de intrare a apei tehnice cunoscut sistemului SCADA.
Distributia egal a debitului la ambele puncte de dozare n interiorul rezervorului de reactie poate
Ii regularizat prin cele dou vane actionate manual si privit pe cele dou rotametre.
Sta(ia de clorare
Apa de clor este Iolosit la dezinIectarea Iinal a apei tratate, nainte ca aceasta s Iie pompat n
reteaua de ap public. n plus, aceasta este Iolosit la prepararea dioxidului de clor (ClO
2
).
Exist dou linii paralele de contenitori cu Cl
2
, montate cu un schimbtor automatic care comut
atunci cnd presiunea evacuat din conducta de Cl
2
scade sub un anumit nivel.
Dozarea clorului gazos n reteaua de ap este controlat de o supap de clor gazos actionat
electric.
Sta(ia de produc(ie yi dozare a dioxidului de clor
Solutia apoas de dioxid de clor este Iolosit n procesul
de pre-oxidare ( n camera de dozare ) si ca agent de
oxidare intermediar ntre Iiltrele de nisip si Iiltrele cu
crbune activ granular (GAC).
Dioxidul de clor (ClO
2
) este preparat ntr-un reactor, din
clorit de sodiu ( NaClO
2
) si solutie apoas de clor.
Rezervorul de NaClO
2
are pereti dubli, cu un indicator
de nivel montat pe peretele exterior.
ntregul proces de obtinere a ClO
2
este controlat si
observat Iolosind un panou de comand local.
Sta(ia de dozare reactiv adjuvant de floculare
(polielectrolit )
Polimerul este Iolosit la Iormarea macro-
Iibrelor n interiorul moleculelor de ap si
este dozat la iesirea din camerele de admisie
ale decantorului din rezervorul de reactie.
La iesirea din rezervorul de disolutie,
solutia polimeric de baz este dozat de
pompe elicoidale excentrice controlate.
Solutia de baz de polielectrolit (PE) va Ii
diluat mai apoi cu ap procesat, la o
concentratie mai scazut, dup pompele de
dozare. Dilutia are loc ntr-un malaxor static.
Cantitatea de polielectrolit ce trebuie dozat
n ap trebuie determinat Iolosind teste de
prob regulate.
#ezervorul de reac(ie
Este o structur din beton care mparte Iluxul apei n dou prti: spre camera de reactie si spre
camera de mixare.
n prima au loc reactii chimice: clorura Ieric ( FeCl
3
) Iormeaz Iloculi cu substantele solide
din apa tehnic, iar dioxidul de clor ( ClO
2
) reactioneaz cu materia organic si o imobilizeaz.
n cea de-a doua camer are loc dozarea optional si amestecarea solutiei de crbune activ praI
( PAC ) n cazul n care calitatea apei tehnice este nesatisIctoare.
Rezervorul de reactie are n component un sistem de distributie a apei spre cele dou
decantoare printr-un sistem de batardouri. La iesirea apei spre cele dou decantoare exist un
punct de injectie a solutiei de polielectrolit.
ecantoarele 1 si 2
n aceste decantoare se separ reziduurile de apa limpezit. Acest proces are loc gravitational.
Observm trei zone concentrice. Apa limpezit va Ii colectat n zona extern a decantorului aproape
de supraIat prin tevi radiale prevzute cu guri si trimis ctre Iiltrele cu nisip.
Reziduurile se depun la baza decantorului, unde sunt colectate de o raclet si evacuate prin trei iesiri
ctre sistemul de canalizare. Ciclurile de eliminare sunt eIectuate automat de sistemul SCADA.
Decantoarele Iunctioneaz ca unitti cu racleti de noroi Ir recircularea noroiului si o ptur de noroi
n zona de sedimentare. Acest tip de decantor se numeste ciclator.
Apa limpezit este trimis gravitational spre sala Iiltrelor cu nisip, n canalul de distributie a Iiltrelor.
nainte de intrare n sala Iiltrelor exist un punct de injectie a laptelui de var.
iltrele cu nisip
Filtrele cu nisip sunt Iormate din 8 baterii a cte dou bazine intercomunicante n care se gseste
nisip cuartos (un strat de 0,80-1,20m). La trecerea apei prin acest nisip, suspensiile coloidale si alte
particule care au 'scpat din decantoare, sunt retinute aici de granulele de nisip. Pe lng controlul
eIectuat de ctre sistemul SCADA, un operator poate comanda manual Iiecare operatiune din
sistemul de Iiltrare, prin intermediul pupitrelor de comand prevzute pentru Iiecare baterie de Iiltre.
Apa obtinut este colectat n rezevorul de ap Iiltrat. . n rezervorul de ap Iiltrat se realizeaz
procesul de oxidare intermediar cu dioxid de clor, n scopul distrugerii micro-biologiei apei si
reducerii substantei organice. De aici, apa este trecut n bateriile de Iiltre cu crbune activ.
iltrele cu carbune activ (GAC)
Filtrele cu carbune activ sunt construite identic ca si Iiltrele cu nisip, diIerenta constnd doar n
materialul Iiltrant. Rolul crbunelui activ granular este de a corecta proprietatile organoleptice ale
apei cauzate de anumite alge(miros, gust, culoare), dar si de a retine anumite substante poluante.
Sub Iiltrul GAC se aIl rezervorul de ap tratat. Acest rezervor este mprtit n dou: rezervorul
interior ce contine apa tratat dar neclorinat (o ap clorinat ar conduce la degradarea granulelor de
crbune activ) si care va Ii Iolosit pentru splarea Iiltrelor, si rezervorul exterior unde are loc
clorinarea ca dezinIectare Iinal a apei tratate nainte ca aceasta sa Iie pompat n reteaua public.
Splarea filtrelor
Filtrele sunt splate n regim automat sub control SCADA la un interval de 24 ore sau n Iunctie de
situatie pe comand manual de ctre operator.
ntr-o prima Iaz se scoate apa din bateria de Iiltre pn la un nivel de 20-25cm (nivel msurat
printr-un dispozitiv cu laser) deasupra stratului Iiltrant (nisip sau carbune activ). Se barboteaz timp
de 16min dup care se umple cu ap pn peste nivelul bazinului pentru eliminarea reziduurilor.
Apa va deversa astIel n canalele laterale de unde va Ii evacuat ctre rezervorul de ap rezidual.
n cazul Iiltrelor cu crbune activ, splarea se Iace la o presiune mai mic a aerului si la un debit
mai redus de ap, granulele de crbune activ Iiind mai usoare dect cele de nisip.
#ezervorul &# pentru apa de splare, ap reciclat
n acest rezervor se acumuleaz apa
rezultat din splarea Iiltrelor de nisip sau
crbune activ.
De aici apa este pompat ctre camera de
dozare, n aval de turbidimentru, dar n
amonte de injectoarele chimice.
Un nivelmetru ultrasonic supravegheaz
nivelul apei din rezervor si trimite datele
sistemului SCADA pentru controlul automat
al Statiei de pompare a apei de splare
reciclate.
O raclet de noroi colecteaz noroiul depus
pe Iundul rezervorului si l descarc printr-o
conduct si o van de stranger actionat cu
ajutorul unui motor electric, n sistemul de
evacuare (canalizare).
Sta(ia de pompare a apei de splare reciclate
Statia de pompare a apei de splare
reciclate este echipat cu dou pompe
verticale identice.
Acestea extrag apa din rezervorul de ap
provenit de la splarea Iiltrelor si o
pompeaz n camera de dozare.
Debitul transIerului acestei ape poate Ii
reglat actionnd una sau dou pompe
simultan.
O pomp este Iie n stand-by, Iie asist
prima pomp pentru o perioada scurt de
timp. Pompele sunt controlate automat prin
sistemul SCADA.
Sala electropompe - Statia de pompare ap de splare
Statia de pompare a apei de splare este
echipat cu trei pompe centriIugale
orizontale identice. Sarcina lor este s
transIere apa de splare din rezervorul cu ap
de splare de sub Iiltrul GAC ctre Iiltrele
individuale ce trebuiesc splate.
Debitul apei de splare poate Ii reglat
actionnd una sau dou pompe simultan
precum si aditional printr-o conexiune de by
- pass ntre capetele de aspiratie si reIulare
care sunt echipate cu o van de regularizare.
Debitul apei de splare este monitorizat de
un debitmetru inductiv ce trimite datele
sistemului SCADA. O pomp este
ntotdeauna n stand-by ca rezerv.
Sala electropompe - Statia de pompare Iortat a apei tehnice
Statia de pompare Iortat a apei tehnice
Iurnizeaz apa necesar pentru: prepararea
chimic a laptelui de var, solutiei de
polielectrolit, solutiei de praI de carbune
activ, statia de dozare a clorului si dioxidului
de clor. Este de asemenea Iolosit si pentru a
Iurniza apa sistemului ejector de transIer
GAC.
Trei pompe verticale cu Irecvent controlat
sunt instalate pe un suport mpreun cu un
vas de aer cu membran si un panou de
comand si control.
Sala electropompe Celula REDOX
Acest dispozitiv controleaz n permanent
cantitatea de substant organic prezent n
ap.
Dac aceast cantitate depseste limitele
admise, atunci se va actiona la o
implementare a cantittii de dioxid de clor n
scopul eliminrii microorganismelor
prezente.
Toate datele sunt preluate de ctre sistemul
SCADA care controleaza dozarea cu dioxid
de clor.
Laboratorul de analize Iizico-chimice
Pentru a asigura o bun calitate a apei potabile este necesar monitorizarea constant a propriettilor
Iizice, chimice si organoleptice ale acesteia, lucru care se eIectueaz n laboratorul de analize Iizico-
chimice din incinta statiei de tratare 'Chirita. Analizele biologice ale apei potabile se eIectueaz n
laboratorul din cadrul statiei 'Sorogari.
Din patru n patru ore se preleveaz probe de ap din toate treptele de tratare si sunt analizate cu diIerite
dispozitive si metode de analiz standardizate. Se urmresc n principal parametri de potabilitate a apei,
dar si alte substante al caror concentratii peste limita admis ar putea pune n pericol viata
consumatorilor. Rezultatele sunt consemnate ntr-un registru, ulterior Iiind transmise serviciului de
calitate a apei din sectorul managerial. n Iunctie de datele obtinute se poate interveni n procesul de
tratare a apei prin adugarea de diIerite substante corectoare pentru a mentine parametri optimi pentru o
ap potabila de calitate.
Totodat, Directia de Sntate Public analizeaz la rndul ei calitatea apei potabile de pe reteaua de
distributie, conIruntndu-se astIel rezultatele.
SpectroIotometru
DR/5000 HACH-LANGE UV-VIS
spectroIotometru de cea mai avansat
tehnologie. Peste 240 teste preprogramate
pentru lungimea de und de la 190 la 1100 nm
si n momentul de aparitie a unor noi teste,
acestea se pot abdata simplu cu un USB
memory stick. Calibrarea se Iace n mod
automat. Caruselul ncorporat admite 5 tipuri
de cuve comune. AIisajul este touch - screen.
Cu ajutorul acestui aparat se poate
determina prezenta n ap a urmatoarelor
substante sau elemente chimice: Azotat,
Azotit, Mangan (urme), OrtoIosIat, Fier
(urme), Amoniu, Aluminiu, Clor (liber si
total). Pentru Iiecare din aceste substante
exist kituri speciIice precalibrate.
Metoda Iotometrica Iolosit este una
standardizat care respect noile reglementri
europene n privinta calittii apei potabile.
Test cuvet LCK339 cu Azotat Test cuvet LCK521 Fier, urme
Oxigenometru
Acest aparat msoar concentratia
oxigenului dizolvat n ap. Este compus
dintr-un electrod cu membran selectiv (care
se introduce n recipientul ce contine proba
de ap de analizat), un agitator magnetic si
partea de inregistrare/redare date, aIisarea
Icndu-se printr-un display LCD.
Cantitatea de oxigen dizolvat n ap
depinde de temperatura apei, presiunea
aerului si de continutul n substante oxidabile
si microorganisme. Scderea cantittii de
oxigen din ap duce la pierderea caracterului
de prospetime al acestuia, dndu-i un gust Iad
si Iacnd-o nepotabil. De asemenea scderea
oxigenului reduce capacitatea de
autopuriIicare a apelor naturale Iavoriznd
persistenta polurii cu toate consecintele
nedorite.
Valorile concentratiilor admise n Iunctie de
temperatur, la o presiune atmosIeric de
1013,25 mbar, sunt tabelate.
pH-metru
pH-ul ('pondus hydrogenii) reprezint
logaritmul zecimal cu semn schimbat al
concentratiei (activittii) ionilor de hidrogen.
Valoarea acestui parametru este deosebit de
important deoarece n Iunctie de aceasta ne
putem da seama dac o ap (solutie) are un
caracter acid, neutru sau bazic.
ConIorm legilor n vigoare, valoarea pH-
ului pentru o ap potabil trebuie s se
situeze ntre 6,5 si 9,5 (unitati de pH).
Determinarea cu ajutorul pH-metrului este
Ioarte simpl. Se introduce electrodul
aparatului n recipientul cu proba de ap de
analizat, se asteapt cteva secunde pentru
stabilizare si se citeste valoarea pe display.
Analiza se Iace pe probele de ap provenite
de la prima si de la ultima treapt de tratare.
Scara pH
Acid Bazic Neutru
Conductometru
Conductivitatea apelor constituie unul
dintre indicatorii cei mai utilizati n
aprecierea gradului de mineralizare a apelor
din urmtoarele considerente:
- msurtorile de conductivitate (rezistivitate)
a apei permit determinarea continutului total
de sruri dizolvate n ap ;
- au avantajul diIerentierii dintre sruri
anorganice si organice (ponderal) pe baza
mobilittilor ionice speciIice;
- elimin erorile datorate transIormrii
speciilor de carbonati/bicarbonati prin
evaporare la 105 C (conIorm metodologiei
de determinare gravitational a reziduului Iix,
n cazul bicarbonatilor pierderile sunt de circa
30).
Msurarea conductivittii se Iace prin
introducerea electrodului speciIic n
recipientul cu proba de ap de analizat, citirea
rezultatelor Iacnduse pe un display LCD.
Baia de nisip si etuva
Baia de nisip si etuva sunt Iolosite la
determinarea reziduului Iix si a suspensiilor
din ap.
Baia de nisip este compus dintr-o cuv,
prevazut la baz cu o rezistent electric, n
care se pune un strat de nisip cu rol n
uniIormizarea graduat a cldurii. Etuva
Iunctioneaz pe acelasi principiu a unui
cuptor electric cu termostat.
Reziduul Iix reprezint totalitatea
substantelor dizolvate n ap, stabile dup
evaporare la 105C, marea majoritate a
acestora Iiind de natur anorganic. Valoarea
reziduului Iix n diIerite ape naturale variaz
n Iunctie de caracteristicile rocilor cu care
apele vin n contact.
Reziduul Iix reIlect cantitatea de sruri
dizolvate iar suspensiile cantitatea de sruri
nedizolvate. Suma celor dou valori
reprezint reziduul total.
Distililatorul de ap
Este Iolosit la obtinerea apei distilate
necesar diIeritelor operatii de laborator
(dilutii, splare) sau ca indice comparativ.
Apa de la robinet este introdus ntr-un
recipient din sticl, parte component a
instalatiei de distilare, se nclzeste pn la
temperatura de Iierbere (100C), iar vaporii
rezultati sunt condensati, prin rcirea
peretilor instalatiei, napoi n particule de
ap. AstIel se obtine o ap cu un continut
Ioarte redus de sruri minerale si
microorganisme. Repetnd procesul, dar cu
apa obtinut (apa distilat), vom obtine apa
bidistilat, de asemenea util n lucrrile de
laborator.
Formula chimic este aceeasi pentru toate
cele trei tipuri de ap( potabil, distilat sau
bidistilat) - H
2
O
Turbidimetru
Acest aparat Iunctioneaz pe principiul de
absorbtie sau diIuzie ce are loc la trecerea
luminii printr-o solutie tulbure (EIectul
Tyndall).
n Iunctie de numrul de suspensii
nedizolvate n ap (gravimetrice si coloidale)
lumina emis printr-un Iascicol de ctre
Iilamentul unei lampi tungsten, va Ii
reIlectat mai mult sau mai putin,
determinndu-se astIel gradul de turbiditate
din proba de ap de analizat. Rezultatul se va
citi pe aIisajul aparatului, valorile Iiind
exprimate n unitati neIelometrice de
turbiditate (UNT).
Nisa
Prezent n toate laboratoarele de analize
chimice si biologice, are rolul de a proteja
personalul operator de eventualele emanatii
de gaze provenite n urma manipulrilor a
diverselor substante corozive sau toxice.
Este prevzut cu un aspirator de aer si cu
un robinet de ap potabil. Se mai pot
pozitiona, dup caz, bi cu nisip, recipiente
cu acizi concentrati, sau n acest caz o plit
electric.
Aici se Iierb probele de ap n vederea
determinrii prezentei substantelor organice
(S.O.).
!arametru Unitate de
masur
Ap
brut
Ap
decantat
Ap
filtrat
Ap
rezervor
Valori
admise`
Metoda
standardizat``
Temperatur C 24,4 24,4 24,5 24,5
Turbiditate UNT 5,09 1,18 0,18 0,13 max. 5 SR EN ISO 7027:2001
Conductivitate Scm
-1
550 - - 560 max. 2500 SR EN 27888:1997
pH Unitti de pH 8,09 - - 7,56 6,59,5 SR ISO 10523:1997
Alcalinitate mL HCl 0,1N 3,2 3,1 3,1 3,1 SR EN ISO 9963/1:2002
Duritate temporar G 8,96 8,68 8,68 8,68 SR ISO 9963/2:2002
Duritate total G 10,75 10,75 10,75 10,75 min. 5 SR ISO 9963/2:2002
Duritate permanent G 1,79 2,07 2,07 2,07 SR ISO 9963/2:2002
Cloruri mg/L 27 34 34 34 max. 250 SR ISO 9297-2001
S.O. mg/L KMnO
4
12,32 10,42 9,16 7,26 max. 20 STAS 3002-85
O
2
dizolvat mg/L 7,28 - - - SR EN 25814:1999
Nitrati mg/L NO
3
-
2,06 - - - max. 50 SR ISO 7890-3:2000
Nitriti mg/L 0,052 0,041 0,004 0 max. 0,50 SR EN 26777:2002
Amoniu mg/L 0,056 0,039 0,011 0 0,50 SR ISO 7150/1:2001
Clor rezidual liber mg/L - - - 0,33 max. 0,50 STAS 6364-78
Bicarbonati mg/L HCO
3
-
195,20 189,10 189,10 189,10
Reziduu Iix la 105C mg/L 357 - - 342 STAS 3638-76
FeCl
3
mg/L 4 - - 0,18
Buletin de analiz a apei
13.07.2010 ora 8:00
(Sursa Lac Chirita 100)
Not
* - n conIormitate cu Legea nr. 311 din 28/06/2008 pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.
** - ConIorm standardelor din domeniul calittii apei, elaborate de Asociatia de Standardizare din Romnia.
!arametru Unitate
de masur
Sursa
Timiyeyti
Sursa
!rut
1emperatur (C) 14 23
1urbiditate (&1) 0,50 0,14
Amoniu (mg/L) Absent Absent
Azotiji (mg/L) Absenti Absenti
Azotaji (mg/L) 8 4
Calciu (mg/L) 85 52
Cloruri (mg/L) 19 33
Duritate temp. (C) 14 11
ier (mg/L) Absent 0,02
Magneziu (mg/L) 8 21
Mangan (mg/L) Absent Absent
pH (unitji pH) 7,5 7,7
#eziduu fix (mg/L) 300 420
Alcalinitate (mL HCl ,1) 4,3 3
Sulfaji (mg/L) 27 80
S.O. (mg/L KMnO
4
) 3,5 7,9
S.O. (mg/L K
2
Cr
2
O
7
) 3 9
Clor rezidual liber (mg/L Cl
2
) 0,32 0,44
Oxigen dizolvat (mg/L) 10 8
Culoare ( - 5) 0 0
Miros ( - 5) 0 0
Cust ( - 5) 0 0
!arametri de potabilitate comparativi pentru apa
provenit din sursa Timiyeyti yi !rut dup procesul
de tratare a apei brute.
Anexa 1
!arametrii indicatori
!arametru Valoare Unitate
CMA de msur
Aluminiu ..............200.............. g/l
Amoniu............... 0,50............. mg/l
Bacterii coliIorme|1|......... 0 .........numr/100 ml
Carbon organic total (COT)|2|...........Nici o modiIicare anormal
Cloruri|3|............. 250............... mg/l
ClostridiumperIringens .......0 .........numr/100 ml
(specia, inclusiv sporii)|4|
Clor rezidual liber............0,50............. mg/l
Conductivitate|3|..........2.500 ..........S/cmla 20C
Culoare.......Acceptabil consumatorilor si nici o modiIicare anormal
Duritate total...........minim5 ........grade germane
Fier................ 200 ............g/l
Gust.........Acceptabil consumatorilor si nici o modiIicare anormal
Mangan.............50 ..............g/l
Miros .........Acceptabil consumatorilor si nici o modiIicare anormal
Numr de colonii la 22C........... Nici o modiIicare anormal
Numr de colonii la 37C...........Nici o modiIicare anormal
Oxidabilitate|5|.................. 5,0..........mgO
2
/l
pH|3|,|6|............6,59,5..........unitti de pH
Sodiu.................200........... ...mg/l
SulIat|3|...............250...............mg/l
SulIuri si hidrogen sulIurat.......100.............g/l
Turbiditate|7|........... 5............UNT
Zinc................5.000.............g/l
Tritiu|8|,|9|...............100.............Bq/l
Doza eIectiv total de reIerint|9|,|10|...0,10.............mSv/an
Activitatea alIa global|11|......0,1.............. Bq/l
Extras din Legea nr. 311 din 28/06/2004
pentru modificarea yi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei
potabile
Anexa 2
!arametrii de calitate ai apei potabile
NOT (la parametri indicatori):
|1| Pentru apa mbuteliat, unitatea de msur este numr/250 ml.
|2| Acest parametru va Ii msurat numai pentru sistemele de aprovizionare care Iurnizeaz mai
mult de 10.000 m3 pe zi.
|3| Apa nu trebuie s Iie agresiv.
|4| Acest parametru trebuie monitorizat atunci cnd sursa de ap este de supraIat sau mixt, iar n
situatia n care este decelat trebuie investigat si prezenta altor microorganisme patogene, ca de ex.:
criptosporidium.
|5| Acest parametru se va analiza cnd nu se poate sau nu este prevzut determinarea carbonului
organic total.
|6| Pentru apa plat mbuteliat, valoarea minim poate Ii redus pn la 4,5 unitti de pH. Pentru
apa mbuteliat care contine n mod natural sau este mbogtit cu bioxid de carbon, valoarea pHului
poate Ii mai mic.
|7| Pentru apa rezultat din tratarea unei surse de supraIat nu se va depsi 1,0 UNT (unitti
neIelometrice de turbiditate) nainte de dezinIectie.
|8| Frecventa, metodele si localizrile pentru monitorizare vor Ii stabilite conIormanexei nr. 2 pct.
1.3.
|9| Doza eIectiv total de reIerint acceptat pentru un adult corespunde unui consumzilnic de 2
litri ap potabil pe o durat de un an. Monitorizarea tritiului si a radioactivittii n apa potabil se
Iace n cazul n care nu exist datele necesare pentru calcularea dozei eIective totale. n situatia n
care este demonstrat, pe baza unor monitorizri eIectuate anterior, c nivelurile de tritiu la doza
eIectiv total de reIerint sunt cu mult inIerioare valorii parametrice, se poate renunta la
monitorizarea tritiului.
|10| Exclusiv tritiu, potasiu-40, radon si descendentii radonului. Frecventa, metodele si localizrile
pentru monitorizare vor Ii stabilite conIorm anexei nr. 2 pct. 1.3.
|11| Caracterizarea calittii apei din punct de vedere al continutului radioactiv se Iace prin
msurarea activittii alIa si beta global. n cazul n care valoarea de reIerint este depsit, este
necesar determinarea activittii speciIice a radionuclizilor, conIormNormelor de inspectie sanitar
si monitorizare a calittii apei potabile.
Anexa 3
!arametrii chimici
!arametru Valoare Unitate
CMA de msur
Acrilamid|1|.................. 0,10............ g/l
Arsen ...............10..........g/l
Benzen ...............1,0..........g/l
Benz(a)piren ...........0,01...........g/l
Bor .....................1,0..............mg/l
Bromati2) ..............10............ g/l
Cadmiu ..............5,0............ g/l
Clorur de vinil1) .........0,50...........g/l
Cianuri totale ...........50............ .g/l
Cianuri libere ...........10............ g/l
Crom total .............50............ g/l
Cupru3),4) ............0,1........... mg/l
Dicloretan .............3,0............ g/l
Epiclorhidrin1) ...........0,10........... g/l
Fluor ...............1,2........... mg/l
Hidrocarburi policiclice aromatice5) ....0,10..........g/l
Mercur ................1,0........... g/l
Nichel3) ..............20............ g/l
Nitrati6) ..............50........... mg/l
Nitriti6) .............0,50..........mg/l
Pesticide7),8) ...........0,10..........g/l
Pesticide (total)|7|,|9|...... ...0,50..............g/l
Plumb3),10) ............10........... g/l
Seleniu ..............10........... g/l
Stibiu ................5,0.............. g/l
Tetracloretan si Tricloreten .......10............ g/l
Trihalometani (total)|11| .........100.............. g/l
(suma concentratiilor compusilor
speciIicati)
Extras din Legea nr. 311 din 28/06/2004
pentru modificarea yi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile
Anexa 4
!arametrii de calitate ai apei potabile
!arametrii microbiologici
!arametru Valoare admis
Escherichia coli (E. coli)........0
Enterococi..........0
NOT (la parametri chimici):
|1| Valoarea se reIer la concentratia n ap a monomerului rezidual, calculat conIorm
speciIicatiilor privind concentratia maxim eliberat de ctre polimer n contact cu apa. Statiile de
tratare vor notiIica autorittii de sntate public judetene sau a municipiului Bucuresti utilizarea
compusului n procesul de tratare a apei.
|2| Unde este posibil, valoarea concentratiei trebuie s Iie ct mai joas, Ir a compromite
eIicienta dezinIectiei. Pentru apa la care se reIer art. 6 alin. (1) lit. a), b) si d), respectarea n
practic a valorii se va realiza n maximum 10 ani de la intrarea n vigoare a prezentei legi, n primii
5 ani acceptndu-se pentru bromati o valoare de 25 g/l.
|3| Valoarea se aplic la o prob de ap prelevat de la robinetul consumatorului, printr-o metod
de prelevare adecvat, astIel nct s Iie reprezentativ pentru cantitatea medie sptmnal ingerat
de ctre consumator. Metoda de monitorizare trebuie s tin seama si de Irecventa concentratiilor
maxime care pot cauza eIecte asupra snttii.
|4| Pentru cupru se accept valoarea 2,0 mg/l, dac reteaua de distributie are componente din
cupru, cu respectarea celor mentionate la pct. 3.
|5| Compusii speciIicati sunt: benzo(b)Iluorantren, benzo(k)Iluorantren, benzo(ghi)perilen,
indeno(1,2,3-cd) piren.
|6| Se va aplica urmtoarea Iormul: |nitrat| |nitrit|
---- ---- 1,
50 3 (n care concentratiile de nitrati si nitriti sunt exprimate n mg/l).
|7| Prin pesticide se ntelege: insecticide, erbicide, Iungicide, nematocide, acaricide, algicide,
rodendicide, slimicide organice, compusi nruditi (ca de ex.: regulatori de crestere) si metabolitii
relevanti, produsii de degradare si de reactie. Se vor monitoriza numai pesticidele presupuse
prezente n sursa de ap.
|8| Concentratia se reIer la Iiecare compus individual. Pentru aldrin, dieldrin, heptaclor si
heptaclor epoxid, concentratia maxim este 0,030 g/l.
|9| Prin Pesticide-Total se ntelege suma tuturor compusilor individuali detectati si cuantiIicati n
urma procedurii de monitorizare.
|10| Pentru apa la care se reIer art. 6 alin. (1) lit. a), b) si d), respectarea n practic a valorii se va
realiza n maximum 15 ani de la intrarea n vigoare a prezentei legi, n primii 5 ani acceptndu-se o
valoare de 25 g/l.
|11| Concentratia total a THM trebuie s Iie ct mai mic, Ir a compromite dezinIectia.
Compusii individuali speciIicati sunt: cloroIorm, bromoIorm, dibromoclormetan,
bromdiclormetan.
Pentru apa la care se reIer art. 6 alin. (1) lit. a), b) si d), respectarea n practic a valorii se va
realiza n maximum 10 ani de la intrarea n vigoare a prezentei legi, n primii 5 ani acceptndu-se o
valoare de 150 g/l pentru concentratia total a THM.
Anexa 5
Concluzii
ProIesionalismul si seriozitatea cu care m-am ntlnit n aceast institutie se reIlect n
calitatea apei potabile distribuite n Municipiul Iasi si n alte localitti servite de S.C.
Apavital S.A. Datorit acestor calitti a Iost posibil si retehnologizarea tuturor proceselor
de tratare, epurare si distributie, Iapt care a dus la o crestere semniIicativ a calittii apei
potabile si uzate.
Statia de tratare a apei 'Chirita reprezint un exemplu national n ceea ce priveste
calitatea, respectul Iat de consumatori, dorinta de mai bine.
Este de ajuns s conIruntm buletinele de analiz a apei, prezentate n acest studiu de
caz, cu parametri de potabilitate admisi prin lege, si ne dm seama imediat de eIicienta
acestei statii de tratare.
De asemenea, msurile de securitate si snatatea muncii (SSM) sunt la standardele
europene, reIlectnd grija pentru personalul operator al institutiei.
'SuIlet al omului cum semeni tu apei!
Goethe
Nota autorului
Acest studiu de caz a Iost eIectuat n cadrul 'Stagiului de pregtire practic si activitti
de stimulare a insertiei pe piata muncii pentru studenti si absolventi, proiect co-Iinantat
din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007-2013.
Proiectul a Iost organizat pe plan local de ctre 'Centrul de InIormare ProIesional,
Orientare n Carier si Plasament (CIPO) din cadrul Universitatii 'Al.I.Cuza din Iasi, n
colaborare cu diverse Iirme din Municipiu.
n urma participrii la trainingul de Managementul carierei din cadrul proiectului, am
Iost selectionat pentru a executa stagiul de practic la S.C. Apavital S.A. din Iasi, societate
participant la proiect.
Lucrarea de Iat reprezint unul din obiectivele propuse n cadrul desIsurrii stagiului
de practic.
Multumiri pentru amabilitatea si sprijinul acordat:
- Alma Andrei, Trainer, CIPO
- Asist. Dr. Mitic !intilei, Universitatea 'Al.I.Cuza din Iasi
- Ing. Orest Trofin, seI calitatea apei, S.C. Apavital S.A.
- Ing. tehnolog an !opovici, Statia de tratare a apei 'Chirita Iasi
- Ing. chimist Mihaela Vasile, seI laborator, Statia de tratare a apei 'Chirita Iasi